Proiectarea Tesaturilor [PDF]

Zitiervorschau

Tema lucrarii: Proiectarea tesaturilor

Plan tematic Argument: Capitolul I: Materii prime Capitolul II: Procese tehnologice de obtinere a tesaturilor Capitolul III: Legaturi de tesaturi 3.1 Legaturi fundamentale 3.2 Legaturi derivate Capitolul IV: Utilizarile tesaturilor Bibliografie Anexe

Capitolul I: Materii prime Firele textile reprezinta materia prima de baza a industriilor textile. Clasificarea schematica a firelor: Fire omogene: Fire realizate dintr-un singur tip de fire

Dupa compozitie Dupa modul de obtinere Fire pieptanate Fire cardate Fire de vigonie

Dupa structura

Fire mixte: Fire realizate din amestecuri de fire de natura diferita sau prin rasucirea mai multor fire

Dupa densitatea de lungime Fire fine Fire de finete medie Fire groase

Dupa structura de finisare Fire crude

Fire simple

Fire albite

Fire multiple

Fire mercerizate

Fire de efect

Fire vopsite

Dupa destinatie

Pentru tesaturi Pentru tricoturi Pentru ata de cusut si brodat Pentru perdele, dantele Pentru tesaturi tehnice Pentru sfori, cabluri

Clasificarea firelor:  In functie de materia prima folosita: fire de bumbac si tip bumbac; fire de lana si tip lana; fire de in si tip in; fire de matase si tip matase.  Din punct de vedere al omgenitatii materiei prime: fire omogene obtinute dintr-un singur tip de material; fire omogene, fire omogene obtinute din doua sau mai multe tipuri de material  In functie de structura: fire simple, multiple, rasucite

1. Fire simple: rezultate dintr-un singur proces de torsionare si au drept elemente constitutive directe. In functie de lungimea firelor, ele pot fi:  Fire filate, fire discontinue (naturale sau chimice)  Fire mixte, fibre filamentare (miezul firului)  Fire filamentare, fibre continue (chimice)

2. Fire multiple sau rasucite rezultate din alcatuirea sau rasucirea firelor simple. Acestea sunt:  Fire rasucite obisnuite, realizate din fire simple identice  Fire cablate, formate din mai multe fire multiple alcatuite 3. Fire de efect rezultate prin:  Rasucirea uniforma a mai multor fire simple care difera prin structura, grosime, culoare.  Rasucirea neuniforma a mai multor fire simple, identice sau diferite In functie de tratamentul de finisare firele pot fi:

netede (crude)

tratate chimic (vopsite, albite etc) In functie de marimea unor caracateristici: rezistenta, finetea, grad de impuritati, defecte firele se clasifica in fire de: Calitatea I Calitatea II Defecte In functie de finetea firelor se clasifica in:

fire fine

fire de finete medie fire groase Finetea se poate exprima in Ttext Tden sau Nm. Firele pot fi obtinute industrial prin procesul de finisare clasic: pieptanate, semi-pieptanate, cardate, de vigonie.

Capitolul II: Procese tehnologice de obtinere a tesaturilor I.

Operatii tehnologice de pregatire a firelor de urzeala si de batatura 1) Bobinarea, dublarea si rasucirea sunt operatii tehnologice de finisare mecanica a firelor. Aceste operatii se pot realiza in filaturi si firele finisate sunt livrate tesaturilor sub forma de bobine cu fire simple sau rasucite. I.1 Bobinarea este operatia de pregatire sau tesere si are ca scop: a) trecerea firelor de pe formate mici pe formate mari, capabile sa inmagazineze lungimi mari de fire care sa asigure functionarea neintrerupta, indelunga a masinilor care prelucreaza ulterior aceste fire b) eliminarea defectelor firelor produse in timpul filarii prin utilizarea cusaturilor de fire c) eliminarea portiunilor slabe de fire torsionate prin tensionarea firelor in timpul bobinarii d) realizarea unei infasurari care sa asigure parametrii de lucru corespunzatori la materialele urmatoare de pe fus.

Bobinarea se realizeaza pe masini de bobinat care sunt prevazute cu o serie de dispositive si mecanisme.  Dispozitive suport pentru sustinerea formatelor de alimentare  Mecanisme de infasurare ca asigura infasurarea firului pe bobina  Dispozitive de control – curatare  Dispozitive de torsionare cu rol de uniformizare a tesaturilor firului de infasurare si a realiza controlul tensiunii firului prin inlaturarea zonelor slab tensionate  Dispozitive de lubrifiere a firului cu rolul de a aplica o prelucrare de lubrifiant firului pentru scaderea coeficientului de frecare a firelor in timpul prelucrarii

I.2 Dublarea este reunirea a doua sau mai multe fire si infasurarea pe un format de tip bobina. Dublarea se poate efectua direct prin unirea a doua – patru fire simple de pe compusele livrate de la masina de filat cu inele, sau de pe bobinele rezultate de la masina de bobinat. Firele desfacute de pe bobine, asezate in suporturi speciale trec prin dispozitive de conducere, de tensionare, de curatare, de control, infasurandu-se reunite pe bobine. I.3 Rasucirea este operatia de torsionare a unor fire dublate in scopul obtinerii unui fir rasucit, mai rezistent si mai uniform. Firele rasucite pot fi obisnuite si de efect. Firele rasucite obisnuite sunt alcatuite din fire simple identice din toate punctele de vedere. Toate celelalte fire ale caror componente difera intre ele fie chiar printr-o caracteristica sunt considerate fire de efect. Pentru anumite articole, in special tehnologice firele obtinute la o prima rasucire se reunesc si apoi se rasucesc din nou. Aceasta a doua rasucire se numeste cablare, iar firul rezultat se numeste cablat. Rasucirea se poate executa in doua sensuri, notate cu S sau Z, in vederea caracteristicilor structurii tesute ce urmeaza a fi rezultate. Rasucirea se realizeaza pe masini de rasucit, care se aseamana cu masinile de filat de la care lipseste trenul de laminat. 2) Urzirea Operatia de urzire consta in dispunerea uniforma si paralela a firelor pe o suprafata plana si infasurarea acestora cu tensiune constanta, pe un sul. Semifabricatul obtinut se numeste urzeala. Urzeala se caracterizeaza prin: natura, finete si ordinea de asezare a firelor. Numarul firelor de urzeala sau dimensiunea firelor pe zece centimetri determina lungimea tesaturii si masa pe metrul linar. Lungimea urzelii si ordinea de asezarea a firelor se stabilesc in functie de marimea bucatilor de tesatura respectiv de comanda beneficiarului. 3) Incleierea Prin incleierea firelor se urmareste protejarea firelor fata de solicitarile mecanice din timpul procesului tehnologic de tesere. Operatia de incleiere consta in depunerea unei pelicule de apret la suprafata firului. Eforturile la care sunt supuse firele in timpul teserii,

intinderi, indoiri, frecari se obosesc la urzeala si in final acestea s-ar putea rupe. Concomitent are loc si miscarea alungirii la rupere ca urmare a blocarii firelor de catre aparat. Incleierea este necesara firelor de urzeala simple de bumbac, tip lana cardata pieptanata, fire de matase si chimice. Apretul sau flota de incleiere se compune din mai multe substante grupate in: substante de liniere, neturalizatori, inmuianti, substante hidroscopice, substante antiseptice, apa. Dispunerea flotei de incleiere pe urzeli se face pe masina de incleiat. Aceasta are patru zone principale pentru desfasurarea de la sulurile de alimentare incleiate cu apret uscare pentru eliminarea solventului si formarea pleurei si infasurarea urezlilor incleiate. 4) Navadirea Este ultima operatie la care sunt supuse firele de urzeala inainte de a fi prelucrate pe masini de tesut. Acestea consta in: - trecerea firelor de urzeala prin laminare care permite controlul ruperii firelor la masina de tesut - trecerea firelor prin colectii sau al mecanismelor jocard prin care se formeaza rostul in care se va depune firul de batatura - trecerea firelor prin casutele spatelui pentru departarea firelor de batatura si formarea elementului de tesatura 5) Canetarea Este operatia tehnologica de pregatire a firelor de batatura. Firele destinate bataturii se prezinta in tesatorie sub forme foarte diferite: tevi, sculuri, mosoare sau bobine. Canetarea firelor de batatura consta in trecerea firului de pe formatul initial pe un format de dimensiuni adecvate interiorului suveicii, numite caneta sau teava de bobinare. II.

Teserea

Operatia de tesere consta in trecerea alternativa a firelor de urzeala pe deasupra si dedesuptul firelor de batatura dupa legarea impusa de legatura proiectata.

Pentru incrucisarea in unghi drept, intr-o anumita ordine, pentru tesere sunt necesare urmatoarele trei faze distincte:  formarea rostului  insemnarea firelor de batatura  indesarea firului de batatura, tragerea tesaturii in zona de formare si alimentarea urzelii in zona de tesere Retragerea elementului de tesatura si infasurarea pe sul se realizeaza cu ajutorul unor mecanisme care permit diferite viteze, in functie de desimile in batatura pe care vrem sa le realizam. Prin desfasurarea procesului de tesere este asigurata de mecanismele care permit desfasurarea urzelii pe sulul de tesatura cu o anumita tensiune. Procesul de tesere realizat dupa acest principiu foloseste masinile de tesut numite clasice sau razboaie de tesut clasice. Acest principiu de tesere asemanator cu cel pentru teserea manuala. Razboiul de tesut manual este utilizat si acum pentru realizarea formatelor material destinate costumelor populare sau a covoarelor cu motive traditionale a divereselor articole ornamentale. Procesul tehnologic industrial presupune utilizarea unor masini performante din punct de vedere al parametrilor de lucru cat si al posibilitatilor tehnologice: masini de tesut fara suveica si masini speciale de cusut. Masinile speciale de tesut se folosesc pentru producerea catifelei si a plusurilor, pentru tesaturile cu bucle sau pentru tesaturile duble. Cele mai performante masini de tesut care au cea mai larga utilizare sunt masinile de tesut fara suveica. Masinile de tesut fara suveica utilizate in industrie sunt:  de tipul la care batatura este luata de pe bobina mare si introdusa in rost cu ajutorul a doua verige pozitionate pe ambele parti ale masinii  consemnarea pnemuatica a firelor de pe batatura in rost  consemnarea hidraulica a firului de batatura in rost

Capitolul III: Legaturi de tesaturi Raportul de legare R: reprezinta numarul de fire de urzeala si de batatura dupa care felul de legare al firelor se repeta identic. Raportul de legare in urzeala notat cu Ru si raportul firelor de batatura notat cu Rb. Efectul unei legaturi este evidentiat pe fata unei tesaturi. Din punct de vedere al efectului, legaturile pot fi:  Cu efect de urzeala  Cu efect de batatura Legaturi simple – fundamentale diagonal atlas

panza

– derivate rips de urzeala si de batatura, panama diagonal intarit, ascutit, mutat, incrucisat si umbrit atlas intarit, compus, umbrit adaugat neregulat III.1 Legaturi fundamentale – sunt legaturile la care in limitele raportului de legare, fiecare fir de urzeala are un singur punct de legare cu firele de batatura si cu fiecare fir de urzeala are un singur punct de legare cu firele de batatura. Legaturile fundamentale sunt legaturi cu rapoarte de legare mici a) legatura panza cu raport 2/2 b) legatura diagonal cu cel mai mic raport 3/3 c) legatura atlas cu cel mai mare raport 5/5

a) Legatura panza este cea mai simpla legatura si se caracterizeaza prin raportul de legare Ru = Rb = R = 2 si deplasarea Su = Sb = 1.

b) Legatura diagonal da tesaturi un aspect cu dungi paralele. Este diferita prin raportul de legare Ru = Rb = R = 3 si deplasarea Su = Sb = +/- 1 Pot fi cu incleiere spre stanga S – 1 spre dreapta Z + 1 Legatura diagonal este

cu efect de batatura

cu efect de urzeala

Legatura diagonal inclinat spre dreapta

Legatura diagonal inclinata spre stanga

Legatura diagonala cu efect de urzeala

Legatura diagonala cu efect de batatura c) Legatura atlas da tesaturii un aspect neted si lucios. Este diferita prin raportul de legare Ru = Rb = R = 5 si deplasarea 1 < S < R-1

III.2 Legaturi derivate Se obtin din legaturi fundamentale prin adaugarea sau suplinirea unor puncte de legare. Legaturi derivate folosite: a) legaturi derivate din legatura panza b) legaturi derivate din legatura diagonal c) legaturi derivate din legatura atlas a) Legaturi derivate din legatura panza se obtin prin extinderi - longtudinale: legatura rips de urzeala - transversal: legatura rips de batatura - directionale: legatura panama Legatura rips de urzeala se obtine prin introducerea in fiecare rost a doua fire de batatura cu aceasi evolutie de formare pe fata tesaturii o dunga transversal.

Legatura rips de batatura se obtine prin trecerea unui fir de batatura peste si pe sub doua sau mai multe fire de urzeala si formeaza un aspect de dungi longitudinale.

Legatura panama se obtine din legatura panza. Legatura panama poate fi: Legatura panama neregulat

Legatura panama regulat

b) Legaturi derivate din diagonal Diagonalul intarit se obtine prin adaugarea de puncta sau linii sau puncta si linii

Legatura diagonal intarit cu un punct de legare.

Legatura diagonal cu linie de legare

Legatura diagonal cu un punct si cu o linie de legare Legatura diagonal ascutit combina un diagonal spre stanga sau spre dreapta Diagonal ascutit poate fi: longitudinal si transversal

Legatura diagonal ascutit.

Legatura diagonal ascutit longitudinal

Legatura diagonal ascutit transversal Legaturi derivate din legatura atlaz – atlaz adaugat - atlaz neregulat

Legatura atlaz neregulat

Capitolul IV: Utilizarile tesaturilor

Tesaturile reprezinta o categorie de produse textile de o foarte mare varietate si care prin proprietatile lor isi gasesc cele mai diverse untilitati Aceste produse se reprezinta sub forma de foi plane sau suprafete mari elastice fixe obtinute prin incrucisarea unor sisteme de fire dispuse longitudinal(urzeala) cu un sistem de fire paralel dispuse in transversal (batatura) dupa anumite modele in functie de modul de obtinere se disting: tesaturi simple (cu o singura urzeala si o singura batatura) si tesaturi compuse (cu doua sau mai multe urzeli sau bataturi).