Diagnosticul Firmei Conted SA [PDF]

Zitiervorschau

Universitatea de Vest din Timișoara Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor

DIAGNOSTICUL INTREPRINDERII la

ROMCAB S.A.

Coordonator ştiinţific Prof. Univ. Dr. Buglea Alexandru

Masterand: Pîrcălăbescu Flavius, anul 2, FSFC

Timișoara,2016

1

CUPRINS

I. PREZENTAREA COMPANIEI ROMCAB S.A. ...................................................................... 3 1.1. INFORMATII GENERALE ............................................................................................................................... 3 1.1.1. Elemente de identificare si date generale ............................................................................................ 3 1.1.2. Conducerea Romcab S.A. ...................................................................................................................... 3 1.1.3. Domeniul de activitate ......................................................................................................................... 3 1.1.4. Scurt istoric ......................................................................................................................................... 5 1.2. INFORMATII ECONOMICE ............................................................................................................................ 6 1.2.1. Aspecte privind potentialul uman ........................................................................................................ 6 1.2.2. Aspecte privind potentialul comercial .................................................................................................. 9 1.2.3. Aspecte privind potențialul tehnic...................................................................................................... 12

II. DIAGNOSTICUL POZITIEI FINANCIARE ........................................................................ 13 2.1. DIAGNOSTICUL INDICATORILOR DE BONITATE ......................................................................................... 13 2.1.1. Diagnosticul lichidității........................................................................................................................ 13 2.1.2. Diagnosticul solvabilității .................................................................................................................... 16 2.2. DIAGNOSTICUL INDICATORILOR DE STRUCTURĂ ...................................................................................... 18 2.2.1. Diagnosticul structurii activului .......................................................................................................... 18 2.2.2. Diagnosticul structurii pasivului .......................................................................................................... 24 2.3. DIAGNOSTICUL INDICATORILOR DE ECHILIBRU FINANCIAR ...................................................................... 29 2.3.1. Diagnosticul fondului de rulment ....................................................................................................... 29 2.3.2. Necesarul de fond de rulment ........................................................................................................... 32 2.3.3. Trezoreria netă ................................................................................................................................... 32 2.4. DIAGNOSTICUL RATELOR DE GESTIUNE FINANCIARĂ ............................................................................... 34 2.4.1. Diagnosticul gestiunii stocurilor ......................................................................................................... 34 2.4.2. Diagnosticul gestiunii clienților ........................................................................................................... 36 2.4.3. Diagnosticul gestiunii furnizorilor ....................................................................................................... 36 2.4.4. Diagnosticul gestiunii datoriilor pe termen scurt ............................................................................... 37

III. DIAGNOSTICUL PERFORMANȚEI FINANCIARE ............................................................. 39 3.1. DIAGNOSTICUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE ..................................................................... 39 3.2. DIAGNOSTICUL RATELOR DE EFICIENȚĂ .................................................................................................... 43 3.2.1. Diagnosticul ratelor de profitabilitate ................................................................................................ 43 3.2.2. Diagnosticul ratelor de rentabilitate................................................................................................... 44

IV. DIAGNOSTICUL RISCULUI ........................................................................................... 47 4.1. Diagnosticul riscului prin modelul Conan-Holder ...................................................................................... 47

V. CONCLUZII ................................................................................................................. 48 VI. BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................ 50 VII.ANEXE ....................................................................................................................... 51 Anexa 1 – Date bilant Romcab SA anii 2010-2014 ........................................................................................ 51 Anexa 2 – Date cont profit si pierdere Romcab SA anii 2010-2014............................................................... 55 Anexa 3 – Bilant financiar Romcab SA anii 2010-2014 .................................................................................. 57

2

I. PREZENTAREA COMPANIEI ROMCAB S.A. 1.1. INFORMATII GENERALE

1.1.1. Elemente de identificare si date generale Date de identificare Adresa: Tîrgu Mureș, Strada Voinicenilor, Nr.35, Județul Mureș Nr.înregistrare ORC: J26/764/1995 Cod unic de inregistrare: RO7947193 Tel. +40 265 312 541 Fax. +40 265 312 551 Adresa web : www.romcab.ro E-mail : [email protected] Date generale Capital social : 23.465.166 lei Cifra afaceri 2014: 661.725.064 lei Numar personal la 31.12.2015: 418 Cod CAEN : 2731- Fabricarea de cabluri cu fibra optica Activitate preponderenta : productia de cabluri si conductori electrici Simbol bursier : MCAB –Bursa de valori Bucuresti ( BVB) Valori mobiliare: 9.386.066 actiuni BVB; valoare nominala: 2,5 lei/actiune Actionarul majoritar: Zoltan Prosszer. Alti actionari : Morgan Stanley 20% Președintele Consiliului de Administrație : Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu (fost ministru de finante

2005-2007, 2009-2010)

Certificari : -sistem: ISO/TS16949:2009, ISO9001:2008, ISO14001:2004, OHSAS18001:2007 si ISO/IEC 27001:2005 -produse: VDE Germania, TÜV Rheinland, TÜV Sud, IMQ Italia, DEKRA – KEMA KEUR

Olanda,

Intertek SEMKO–Suedia, Intertek Anglia(ASTADiamond), OICPE România.

-calitate: SR EN 60811 , HD 21.2 S3, EN 50265-2-1 , CEI 884, EN 50 075, SR 11388, STAS 10431

1.1.2. Conducerea Romcab S.A. Conducerea actuala a companiei este numita pin Hotararea Adunarii Generale Ordinare din 06.06.2014 si este compusa din: -Sebastian Teodor Gheorghe Vladescu, presedinte al Consiliului de Administratie (economist, absolvent ASE Bucuresti si detinator de studii postuniversitare organizate de Merill Lynch, din experientele anterioare ale acestuia mentionand: fost ministru al finantelor, negociator cu FMI si Banca Mondiala) -Zoltan Prosszer, membru al consiliului de administratie (inginer, cu experienta manageriala, actionarul majoritar al Romcab SA si director general al acesteia) -Lucia Maria Onea, membru al consiliului de administratie (economist) Conducerea executiva este asigurata de: -Zoltan Prosszer director general (inginer, actionarul majoritar al Romcab) -Dana Netoi, director economic (economist ASE Bucuresti, MBA Universitatea de Business Viena), -Gombos Geza Csaba, director operational (economist, fost director Paneuro) 1.1.3. Domeniul de activitate SC Romcab SA este o companie producatoare de cabluri, conductori electrici, cordoane de alimentare si cablaje electrice, cu sediul in Targu Mures, judetul Mures, constituita prin divizarea partiala a S.C. Electromures S.A, si preluarea unei parti din patrimoniul acesteia, incepand cu data de 01.01.1996. Compania a fost listata pe Bursa de

3

Valori Bucuresti in anul 1995, avand in structura actionariatului fondul de renume Morgan Stanley & Co International. Obiectul principal de activitate al firmei este productia si comercializarea urmatoarelor categorii de produse (certificate din partea institutelor VDE Germania, TÜV Rheinland, TÜV Sud, IMQ Italia, DEKRA – KEMA KEUR Olanda, Intertek SEMKO – Suedia, Intertek Anglia (ASTA Diamond), OICPE România) : • Cabluri si conductori destinate constructiilor civile, rezidentiale si industriale; • Cablaje si conductori destinate industriei auto; • Cordoane si cablaje destinate industriei electrocasnice; • Cabluri si conductori pentru solutii pentru infrastructura; • Cabluri de telecomunicatii Mai in detaliu, ROMCAB ofera urmatoarea gama de produse : -Pentru Infrastructura : REŢELE DE ENERGIE ● cabluri şi conductori de branşament ● cabluri de energie ● cabluri de energie armate REŢELE DE TELECOMUNICAŢII ● cabluri de bridă autopurtate ● conducte de oţel zincat REŢELE PENTRU CĂI FERATE ● cabluri de semnalizare ● cabluri de semnalizare armate -Pentru Industria auto : ● liţă de cupru destinată conductorilor şi cablajelor electrice utilizate în industria auto-moto ● conductori pentru dotarea autovehiculelor ● cablaje electrice pentru dotarea autovehiculelor, dotare iniţială sau piese de schimb ● cablaje electrice pentru dotarea motocicletelor Produsele ROMCAB sunt utilizate pentru automobile marca: HONDA, MAZDA, MERCEDES, OPEL, APRILIA, MOTO GUZZI, PIAGGIO Alte produse cu acelaşi specific: ● cabluri navale ● cabluri miniere ● cabluri pentru locomotive -Pentru Industria electrocasnica : CABLURI ŞI CONDUCTORI: Aparatură electronică ● echipamente de roboţi industriali şi automate programabile ● montarea aparate electrice pentru maşini unelte CORDOANE ELECTRICE: ● pentru racordare frigidere, maşini de spălat, aparate de aer condiţionat, aspiratoare, alte aparate electrice. CABLAJE ELECTRICE: ● pentru asigurarea circuitului electric în domeniul white goods ● pentru dotare motoare electrice -Pentru Instalatii pentru constructii : CONSTRUCŢII CIVILE, BIROURI ŞI INSTITUŢII PUBLICE , LOCUINTE:: ● cabluri de branşament ● cabluri şi conductori electrici pentru instalaţii fixe ● cabluri şi conductori electrici flexibili ● cabluri şi conductori pentru telecomunicaţii ● cabluri şi conductori electrici pentru antene de recepţie ● cabluri de alarmă 4

● cabluri de semnalizare şi antiincendiu în instalaţii electrice ● cordoane electrice pentru racordarea aparatelor electronice şi electrotehnice la reţeaua de alimentare electrică CONSTRUCŢII INDUSTRIALE, HALE INDUSTRIALE, DEPOZITE ● cabluri de conexiune şi control, flexibile ● cabluri de energie ● cabluri de conexiune şi control, rigide ● cabluri şi conductori electrici flexibili ● cabluri şi conductori pentru telecomunicaţii şi telefonice ● cabluri de alarmă ● cabluri şi conductori electrici pentru antene de recepţie ● cabluri de semnalizare şi antiincendiu în instalaţii electrice ● cordoane electrice pentru racordarea aparatelor electronice si electrotehnice la reţeaua de alimentare electrică

1.1.4. Scurt istoric Romcab SA este continuatoarea fabrici Electromures Targu Mures un producator traditional in Romania pentru aparatura electrica. Totul a inceput in anul 1950, la Targu Mures, cand a fost infiintata fabrica de conductori electrici izolati, reprofilata intre anii 1961-1969 pe productia de cabluri şi conductori izolaţi în mase plastice, in special pentru fabricaţia cablajelor electrice pentru autocamioane şi tractoare asimilate în fabricaţie la fabricile din Braşov. În perioada 1969 – 1985 secţiile conductori şi cablaje din Electromureş produceau şi pentru export, aproximativ 20-30% din volumul total de producţie livrându-se la parteneri ecunoscuţi pe piaţa europeană, americană şi în Orient, ca de exemplu: Kromberg & Schubert Germania, Saelco Germania, KWO Germania, Unitra Polonia, Remee SUA, Foreign Trading Anglia, Zero - Watt Italia şi alţii. Incepand cu anul 1990, Electromures a încercat să isi adapteze activitatea noilor condiţii ale pieţei. Cele 3 platforme care o compuneau – maşini calcul, conductori-cablaje şi electrocalorice - au mers o perioadă împreună, dar, din cauza pierderii pieţei din ţările membre CAER, au procedat la separarea în 1995 a componentelor Electromureş în: ROMCAB (cu obiect de activitate fabricaţia de conductori şi cablaje), ELECTROMUREŞ (cu obiect de activitate fabricaţia de produse electrocasnice) si SUMEL (cu obiect de activitate fabricaţia de bunuri de consum electrice, audio, scule şi construcţii). În anul 1999 Paneuro Company S.R.L. achiziţionează de la F.P.S. pachetul majoritar de acţiuni şi începe un amplu proces de restructurare a fabricii, pune bazele unui management modern ce revigorează producţia şi îşi fixează, printre alte obiective, recâştigarea poziţiilor pe piaţa internă şi externă. In perioada 2000 - 2006 sunt realizate importante investiţii in valoare de 13,5 miliarde lei, avand loc relansarea fabricii şi creşterea cotei de piaţã. S-a implementat sistemul ORACLE Applications, atat la nivel de productie cat si pe partea de gestiune financiara. A aparut o nouã gamã de produse, cordoane prelungitoare şi derulatoare şi s-au efectuat investiţii pentru satisfacerea cerinţelor segmentului auto. Se implementează cu succes Sistemul de Management al Calităţii conform ISO TS 16949:2002 şi ISO 9001:2000. Dupa ce in 2004 compania este fortata sa preia plata unor datorii in numele altor companii din Grupul de firme Paneuro, intrand in reorganizare judiciara, in anul 2007 încheie cele mai importante contracte în industria auto, atât pe gama conductorilor auto cât şi pe gama cablajelor auto. În anul 2008 Romcab şi-a păstrat evoluţia ascendentă care a caracterizat-o în cei 3 ani anteriori, ajungând la o cifra de afaceri record de 23,04 milioane USD şi la un număr mediu de 302 angajaţi.

5

Dupa perioada de criza inceputa in 2008, compania a reusit in anul 2010 sa plateasca toti creditorii in procedura de insolventa si astfel, sa iasa de sub incidenta legii insolventei si sa beneficieze de schemele de co-finantare oferite de fondurile europene. Incepand cu anul 2012 au fost cooptati specialisti de renume in industria cablurilor, cu activitate in expertiza si tehnologie pentru fabrici, care au adus aport de know-how nu doar pentru a construi fabrici, dar si pentru a le conduce in mod profitabil si la standarde inalte de profesionalism. In anul 2013 a fost demarat proiectul „Masuri de eficientizare a consumului energetic pentru unitatea de productie Targu Mures a SC ROMCAB S.A”, in valoare de 37 mil Eur (din care 20 mil Eur contributie proprie), avand obiectiv principal cresterea capacitatilor de productie, obtinerea unei reduceri in consumul final de energie electrica si gaze, prin inlocuirea tuturor utilajelor vechi cu altele noi, moderne (13 masini pentru sectia trefilare, 50 masini pentru sectia izolare si cablare conductori, 20 masini pentru sectia de injectare, 16 masini pentru deservire utilitati). 1.1.5. Misiune. Viziune. Obiective strategice Potrivit declaratiei conducerii S.C. ROMCAB S.A . : Misiunea : oferirea de soluţii performante şi complete conform cerinţelor clienţilor şi standardelor în vigoare. Viziunea: sa devina unul dintre producatorii de top din Europa, spre a fi recunoscuti prin competente in toate sectoarele in care activeaza, utilizand cele mai noi tehnologii in furnizarea de produse innovative, precum si solutiile cele mai flexibile pentru clienti Obiectivele strategice:  Continuarea investitiilor in echipamente tehnologice in vederea cresterii capacitatii de productie, pentru largirea gamei de produse precum si pentru scaderea costurilor si reducerea consumului de energie;  Cresterea vanzarilor prin extinderea pe piata europeana (tinta 75% din total vanzari) si consolidarea pietei interne;  Focusarea pe 5 industrii cheie: industria auto, transport de energie, constructii, industria electrocasnica precum si pe o piata denumita de societate piata cablurilor speciale care include: cabluri de telecomunicatii, cabluri feroviare, cabluri emailate, cabluri de medie tensiune etc. 1.2. INFORMATII ECONOMICE 1.2.1. Aspecte privind potentialul uman Resursele umane contribuie la realizarea obiectivului companiei Romcab SA., de calitatea si de numarul personalului depinzand performanțele acesteia, iar variațiile personalului sub diferite aspecte sunt urmarite datorita consecințelor cu potential economicofinanciar. Succesul afacerii Romcab depinde, pe langa calitatea angajatilor, de ușurința cu care aceștia pot rezolva rapid si competent problemele aparute, de implicarea acestora în procesul de inovare al companiei, precum și de procedurile prin care se face atragerea și menținerea resurselor umane. Forta de munca angajata este calificata si instruita corespunzator particularitatilor firmei Romcab, departamentul de resurse umane se ingrijeste de dezvoltarea si formarea continua a angajatilor, de selectie si recrutare, integrare, evaluare performante, motivare, training, conform precizarilor directorului general Romcab din Raportul Anual. La 31.12.2014 compania Romcab avea un numar efectiv de 557 angajati, superior numarului mediu inregistrat la nivelul anului 2014 care a fost de 418 angajati, dar si numarului efectiv de angajati inregistrat la sfarsitul anului 2013 care a fost de 348 angajati. 6

Cresterea este datorata volumului de productie, semnificativ mai mare in anul 2014 (fata de fiecare din anii precedenti) si perspectivelor de crestere care vizeaza anul urmator. La nivelul intregii perioade analizate media valorilor inregistrate drept numar mediu de angajati la nivelul fiecarui an a fost de 270 angajati. In tabelul nr. 1- Numarul mediu de personal este prezentat pentru fiecare an al perioadei dar si pentru intreaga perioada analizata numarul mediu al personalului. Tabelul nr. 1 - Numarul mediu de personal Perioada analizată Specificații Numarul mediu de personal

2010

2011

2012

2013

2014

130

171

283

349

418

Media 270

Se constata o crestere de la an la an a numarului mediu de personal, ca urmare a necesitatilor decurse din cresterea productiei companiei, aspect vizibil si in fig. 1 – Evolutia numarului mediu de personal.

Fig. 1 – Evolutia numarui mediu de personal

Eficienta utilizarii fortei de munca Eficienta muncii in cadrul companiei este apreciata prin utilizarea a doi indicatori: productivitatea muncii si profitabilitatea muncii. Productivitatea muncii, compara efectele activitatii companiei (sub aspectul cifrei de afaceri si in masura posibilitatilor, volumului fizic al productiei) cu eforturile depuse in perioada analizata. In tabelul nr. 2 – Evolutia productivitatii muncii, sunt prezentatate date pentru fiecare an al analizei si in dinamica, privind evolutia indicatorului productivitatea muncii. Tabelul nr. 2 - Evolutia productivitatii muncii Simbol / Formula calcul

U.M

Cifra de afaceri

CA

lei

Numarul de personal

Np

Pers

Wm=CA/Np

lei/Pers

Variatia Wm

ΔWm=Wmn-Wmn-1

lei

Indicele Wm

IWm=Wmn/Wmn-1 *100

Specificații

Productivitatea muncii

Perioada analizată 2010

2011

2012

2013

2014

53.100.184

172.592.715

267.928.341

466.484.095

661.725.064

130

171

283

349

418

408.463

1.009.314

946.743

1.336.631

1.583.074

-

600.851

-

247%

-

62.571 94%

389.887

246.444

141%

118%

Se constata, cu exceptia anului 2012, cresterea productivitatii muncii prin prisma contributiei fiecarui angajat la realizarea cifrei de afaceri, aspect vizibil si in fig. 2- Evolutia productivitatii muncii, cresterea cea mai mare fiind inregistrata in anul 2011 (247%).

7

Fig. 2 – Evolutia productivitatii muncii Profitabilitatea muncii, compara rezultatele obtinute (cel al exploatarii, cel al exercitiului) cu efortul depus. In tabelul nr. 3- Profitabilitatea muncii, sunt prezentate date privind rezultatele obtinute comparativ cu munca depusa (cheltuielile cu personalul). Tabelul nr. 3 - Profitabilitatea muncii Simbol / Formula calcul

U.M

Rezultatul exploatarii

RE

lei

Numarul de personal

Np

Pers

Specificații

wm=RE/Np

lei/Pers

Variatia wm

Δwm=wmn-wmn-1

lei

Indicele wm

Iwm=wmn/wmn-1 *100

Profitabilitatea muncii

Perioada analizată 2010

2011

2012

2013

2014

1.898.724

11.963.116

16.752.408

37.069.194

50.418.899

130

171

283

349

418

14.606

69.960

59.196

106.215

120.619

55.354

-10.764

-

479%

85%

47.020 179%

14.404 114%

Sub aspectul profitabilitatii muncii compania a inregistrat performante concretizate in cresteri de-a lungul perioadei analizate (exceptie anul 2012), anul 2011 inregistrand cea mai accentuata crestere, urmat de cresteri si catre sfarsitul intervalului ca urmarea a cresterii rezultatului exploatarii. Dinamica profitabilitatii muncii se observa si in fig. 3 – Evolutia profitabilitatii muncii, fiind usor sesizabila asemanarea evolutiei profitabilitati cu cea a productivitatii muncii pentru perioada analizata la companie.

Fig. 3 – Evolutia profitabilitatii muncii Cheltuielile cu personalul Analiza in dinamica a acestor cheltuieli sub aspectul mediei pe angajat permite aprecierea preocuparii companiei pentru bunastarea angajatilor, dar analiza trebuie corelata cu eficienta inregistrata in aceeasi perioada, pentru a caracteriza in mod real coerenta intre munca angajatilor si recunoastrerea acesteia de catre companie. In tabelul nr. 4 – Evolutia cheltuielilor pe angajat, sunt prezentate cheltuielile de personal totale si medii pe angajat pe fiecare an si in dinamica.

8

Tabelul nr. 4 - Evolutia cheltuielilor pe angajat Specificații Cheltuieli cu personalul Numarul de personal Cheltuieli/angajat

Simbol / Formula calcul ChPers

lei

Np

Pers

ChAng=ChPers/Np

Perioada analizată

U.M

2010

2011

3.543.472

6.732.815

lei/Pers

2012

11.241.862

2013

13.746.996

2014

19.041.289

130

171

283

349

418

27.257

39.373

39.724

39.390

45.553

I Ch/a ng

-

144%

101%

99%

116%

Indicele cheltuieli pers.

I ChPers

-

190%

167%

122%

139%

Indicele numar personal

I Np

-

132%

165%

123%

120%

Indicele Ch/angajat

Cu exceptia anului 2013, in comparatia an/an, cheltuielile cu personalul au crescut in medie pe angajat, ajungand in anul 2014 la nivelul de 418 lei cheltuiti de companie pentru un angajat. Corelat cu evolutia productivitatii munci care inregistreaza o scadere in anul 2012, se poate trage concluzia ca scaderea indicelui cheltuieli/angajat din anul 2013 este una din consecintele reducerii productivitatii muncii. Totodata situatia anului 2013 este reflectata de cresterea indicelui numarului de personal mai mult decat cresterea indicelui cheltuielilor cu personalul. Diminuarea indicelui cheltuieli/angajat in anul 2013 nu este insa una semnificativa, aspect vizibil si din fig. 4- Evolutia cheltuielilor pe angajat.

Fig. 4 – Evolutia cheltuielilor pe angajat. 1.2.2. Aspecte privind potentialul comercial Aprecierea potentialul commercial presupune identificarea pietei de desfacere si a locului ocupat de companie pe aceasta piata, precum si a elementelor care condiționează și acționează pe piață: produse, modalitatea de distribuție a produselor, concurenta, clienți, furnizori. În contextul unei pieţe foarte dinamice datorita progresului tehnic deosebit de rapid si evolutiei extrem de dinamice a tehnologiilor moderne, compania Romcab a diversificat, imbunatatit si adaptat permanent gama de produse (care cuprinde in prezent in principal trei mari grupe: conductori, cablaje si cordoane electrice) in corelatie cu pretentiile diverse al pietei, reusind sa acopere necesitati pentru infrastructura (energie, telecomunicatii, cai ferate) si industrii precum: constructii (civile, rezidentiale, industriale), auto, electrocasnice, Acest fapt a permis creşterea continua a rezultatelor, compania crescand mult în ultimii ani, fiind unul dintre cei mai cunoscuţi producători de cabluri şi conductori electrici din România, desigur si ca urmare a experienţei de peste 50 de ani in domeniu. Oferta de produse a companiei focusata pe cele cinci domenii mentionate consta in: cabluri si conductori din cupru izolati in pvc, conductor din aluminiu, cordoane pentru alimentarea cu energie electrica a aparatelor electrice, electronice si de uz casnic, piese injectate din pvc pentru diverse aplicatii. La nivelul anului 2014 ponderea majoritara in total vanzari a apartinut grupei de cabluri si conductori (98,52%), indicand si orientarea companiei in mod deosebit spre promovarea acestei grupe de produse, care detinea cu doi ani inainte, in 2012 o pondere de 94.65%. Urmatoarele grupe de produse detin in total vanzari procente mai putin importante, 1.38% produsele injectate din pvc si 0.10% cablajele electrice, dar strategia companiei 9

vizează în continuare si creșterea acestora. Sunt vizate in perspectiva investiții noi (dupa ce sau extins capacitățile de producție si s-a inovat portofoliul de produse), dar si extinderea pe piata europeana si consolidarea pe piata romaneasca, cu focusarea in continuare pe industriile cheie vizate de activitatea comerciala a companiei. Proportia vanzarilor la nivelul anului 2015 a fost 52% intern in Romania si 48% extern. Evolutia companiei sub aspectul cifrei de afaceri si a profiturilor in urma desfasurarii activitatii este prezentata in tabelul nr. 5 - Evoluţia cifrei de afaceri, veniturilor totale, profitului brut și profitului net. Tabelul nr. 5 - Evolutia cifrei de afaceri, veniturilor totale, profitului brut si net Perioada analizată Simbol / Formula U.M Specificații calcul 2010 2011 2012

2013

2014

Cifra de afaceri

CA

lei

53.100.184

172.592.715

267.928.341

466.484.095

661.725.064

Venituri totale

Vt

lei

61.082.718

182.349.551

286.470.616

532.128.082

843.932.138

Profit brut

Pb

lei

1.332.189

4.881.615

7.987.231

24.830.740

30.042.319

Profit net

Pn

lei

895.315

4.185.008

6.856.547

21.465.437

25.450.689

Potentialul comercial in crestere de-a lungul perioadei analizate este confirmat de cresterea anuala a cifrei de afaceri a companiei, in fig. 5 fiind evidentiat trendul cifrei de afaceri si cel al veniturilor totale in anii 2010-2014.

Fig. 5 – Evolutia Cifrei de afaceri si a veniturilor totale Produsele comercializate Produsele Romcab SA vizeaza: industria auto, transport de energie, constructii, industria electrocasnica precum si o piata denumita piata cablurilor speciale care include: cabluri de telecomunicatii, cabluri feroviare, cabluri emailate, cabluri de medie tensiune etc. Compania este recunoscută pentru calitatea produselor fabricate și comercializate. Diversitatea produselor ROMCAB se reflectă în acoperirea unei părți importante a necesarului pentru următoarele categorii de produse: -cabluri și conductori din cupru izolați în PVC având ca destinație: instalațiile electrice ale construcțiilor civile, administrative și industriale, rețelele de telecomunicații de interior sau exterior, dotările navelor și infrastructurii de căi ferate, aplicațiile din industria minieră și rețelele de cablu TV și antenă -cablaje electrice cu destinații privind: dotarea inițială a autovehiculelor, dotarea inițială a motocicletelor, piese de schimb pentru industria auto, alimentare electrică a produselor din gama „white goods”, uz industrial -cordoane destinate alimentării cu energie electrică a unuia sau a mai multor aparate eletrice, electronice sau de uz casnic, care includ: cordoane cu fișă cu una sau mai multe prize, cu sau fără derulator, cordoane fără fișă, utilizate de către producătorii de aparatură electrică, piese injectate din PVC pentru diverse aplicații Canalele de distribuție In privinta distributiei produselor, Romcab a urmarit lanțul producător - consumator sau producător – intermediar - consumator. Cele mai utilizate canale de vânzare au fost următoarele: 10

-canalul distribuitorilor de materiale electrice: produsele Romcab sunt livrate către depozitele sau magazinele distribuitorilor de produse electrice, de unde ajung la consumatorul final -canalul clienților industriali din diverse domenii precum auto, electronic și electrocasnic: în funcție de tipul de industrie în care ajung produsele ROMCAB, industria auto sau industria de electrice și electrocasnice, produsele fac parte integrantă din produsele finale ale consumatorilor industriali -canalul operatorilor telecom: producția este realizată în baza comenzilor speciale ale operatorilor telecom pentru deservirea proiectelor lor de dezvoltare a infrastructurii -canalul licitațiilor: societatea dispunde de o echipă care urmărește permanent licitațiile care sunt lansate și pregătește oferte care să acopere cât mai mult din produsele solicitate, la prețuri competitive. Poziția ocupată pe piață Romcab deţine aproape o cincime din piaţa romaneasca (mai precis 19.25%), dar piata externa a reprezentat o tinta importanta pentru companie, vanzarile Romcab catre extern in 2014 reprezentand 48% din vanzarile totale ale companiei pe total an. Compania isi propune drept obiectiv in aceasta privinta sa extinda pana la 75% ponderea livrarilor pe piata externa in total livrari ale companiei. Segmentele de piata pe care sunt valorificate produsele Romcab SA: -segmentul constructiilor civile, administrative si industriale -segmentul industriei automotive -segmentul telecom (cabluri utilizate in trelecomunicatii) -segmentul industriei producatoare de aparatura electronica, electrotehnica, uz casnic La nivel mondial ROMCAB se poziționează pe piață cu o cotă de 0.68%, conform graficului adaptat dupa raportul anual 2015 al Romcab, prezentat in fig. 6 – Structura pietei concurentiale mondiale a Romcab.

Fig. 6 – Structura pietei concurentiale mondiale a Romcab SA Principalii competitori În ultimii ani, piața din România a evoluat pozitiv în ceea ce privește vânzările companiilor din domeniu, datorită investițiilor realizate de jucătorii importanți din piața de profil. Principalii concurenți ai ROMCAB de pe piața din România sunt: Coficab Eastern Europe, ICME ECAB, Prysmian, Iproeb, Electroplast, Cableteam, RCB Electro ’97, Energoplast, Top Electro, Elcom Cablaje, Multicab Electro și Relee Mediaș. 11

O analiză a pieței de profil la nivel mondial relevă faptul că ROMCAB se poziționează pe piață cu o cotă de 0.68%, o piață dominată de jucători recunoscuți precum: -PRYSMIAN 34.13% din piata mondiala -NEXANS 29.87% din piata mondiala -GENERAL CABLE 18.70% din piata mondiala Se observa ca cei trei mari producatori ocupa impreuna 82.7% din piata mondiala, astfel incat cota de 0.68% din piata mondiala care apartine Romcab este totusi semnificativa pentru compania romaneasca, vizibil in fig 6, prezentata la partea dedicata pozitiei ocupata pe piata de compania Romcab. Relația companiei cu furnizorii Principala materie primă utilizată de societate în activitatea de producție este sârma de cupru de 8 mm, aceasta reprezentând aproximativ 80% din valoarea totală a achizițiilor. Sârma de aluminiu de 9.5 mm reprezintă aproximativ 8% din valoarea totală a achizițiilor pentru fluxul de producție. În domeniile electro, respectiv la injecția ștecherelor pe ordoanele flexibile, la izolațiile pentru cablurile telefonice și cablurile auto, precum și la manta pentru cordoanele flexibile și manta de protecție a cablurilor de uz general, se utilizează ca materie primă granulele PVC (policloruri de vinil și polietilenele). In anul 2014 s-au renegociat contractele de aprovizionare, insistandu-se pe reducerea gradului de neconformitate a materiilor prime, extinzandu-se si termenele de plata acordate de furnizori, realizandu-se totodata si contractarea unor noi furnizori, 1.2.3. Aspecte privind potențialul tehnic Mijloacele de productie ale companiei trebuie sa corespunda nevoilor actuale dar si celor viitoare sub aspectul volumului, structurii, posibilitatilor de modernizare, tinand cont si de gradul de uzura al mijloacelor de munca existente. Romcab detine in proprietate active de natura terenurilor, echipamentelor tehnologice, precum si constructii, necesare pentru desfasurarea activitatii in cele doua locatii situate in judetul Mures: unitatile de productie din Targu Mures si Acatari. La Romcab, investitiile ultimilor ani au vizat atat cresterea capacitatilor de productie existente cat si crearea de noi capacitate de productie, dar si eficientizarea consumului de energie sau modernizari ale sistemului informatic: -deschiderea noii fabric din Acatari, finalizata in 2012 -cresterea capacitatii de productie in Acatari, finalizata in ianuarie 2015 (capacitati noi create de 14000 to cupru si 4000 to aluminiu pe an, valoarea totala a investitiei de 10.9 mil eur, acoperita din credit furnizor, imprumut bancar, surse proprii) -reabilitarea completa a fabricii din Targu Mures pentru cresterea calitatii productiei si reducerea consumurilor energetice (finalizat 30% in 2014, in derulare la 31.12.2015, cu o valoare a in vestitiei de 37.9 mil eur, contributia Romcab fiind de 20 mil. Eur, restul de 17.9 mil eur fiind ajutor financiar neranbursabil ) -crearea de spatiu suplimentar logistica si depozitare Acatari (finalizare 2016) -modernizare sistem informatic prin software integrat pentru productie si financiar (in derulare, inceput in 2015)

12

II. DIAGNOSTICUL POZITIEI FINANCIARE Relatiile in cadrul bilantului, dintre sursele de finantare (capitaluri proprii si datorii) si activele societatii Romcab, sunt reflectate prin analiza pozitiei financiare pentru a oferi informatii privind bonitatea financiara, structura financiara a societatii, activele controlate de societate (resursele economice), echilibrul financiar si modul de gestiune a activitatii. 2.1. DIAGNOSTICUL INDICATORILOR DE BONITATE Analiza bonităţii financiare urmăreşte reflectarea capacităţii de plată a firmei, respectiv modul în care firma poate satisface la termen obligaţiile de plată cu mijloacele băneşti de care dispune, fiind necseasar sa se calculeze: - lichiditatea, care reflectă capacitatea de plată a datoriilor pe termen scurt; - solvabilitatea, care reflectă capacitatea de plată a datoriilor totale, pe termen mediu şi lung. 2.1.1. Diagnosticul lichidității Indicatorii de lichiditate reflectă gradul în care obligaţiile curente (cu o scadenţă mai mică de un an) sunt achitate de societate pe seama elementelor cele mai lichide ale activului, măsurând practic capacitatea societăţii de a-şi onora obligaţiile asumate pe termen scurt, evaluand riscul incapacitatii de plata. Diagnosticul lichiditatii presupune calculul urmatoarelor rate:  rata lichidității generale;  rata lichidității reduse;  rata lichidității curente;  rata lichidității imediate. Lichiditatea generală (Lg) arată măsura în care datoriile pe termen scurt pot fi acoperite pe seama activelor circulante. Această rată compară ansamblul lichidităţilor potenţiale, asociate activelor circulante, cu ansamblul datoriilor pe termen scurt (scadente sub un an). Are un nivel minim asigurător de 1,20 (sub acest nivel se consideră că firma se află în pericol de incapacitate de plată) şi un nivel maxim de 2,00 (peste acest nivel se consideră că firma nu utilizează corespunzător resursele). In tabelul nr. 6 – Analiza ratei lichiditatii generale sunt prezentate informatiile necesare aprecierii lichiditatii generale a companiei Tabelul nr. 6 - Analiza ratei lichiditatii generale Perioada analizată

Simbol / Formula calcul

U.M

2010

2011

St

lei

28.420.381

42.510.124

Creanțe

Cr

lei

29.116.606

79.453.704 115.504.355 151.017.285 100.078.957

Disponibilități băne‫܈‬ti

Db

lei

1.135.220

Active circulante

Ac

lei

58.672.207 157.565.657 201.249.966 286.381.889 442.267.144

Datorii pe termen scurt

Dts

lei

34.713.599 112.348.841 189.281.459 297.212.754 431.812.539

Rata lichiditate generale

Rlg=Ac/Dts

1,69

Indicele ratei lichidității generale

Irlg=Rlg1/Rlg0*100

100%

83%

Indicele activelor circulante

Iac=Ac1/Ac0*100

100%

269%

Idts=Dts1/Dts0*100

Specificații Stocuri

Indicele datoriilorpe termen scurt

35.601.829

1,40

2012

2013

2014

81.325.978 131.146.583 312.154.018 4.419.633

1,06

4.218.021

30.034.169

0,96

1,02

76%

91%

106%

128%

142%

154%

100%

324%

168%

157%

145%

Nivel lim inferioară

1,00

1,00

1,00

1,00

1,00

Nivel lim superioară

2,00

2,00

2,00

2,00

2,00

Evolutia ratei lichiditatii generale in cei cinci analizati se incadreaza (cu exceptia unei usoare abateri in 2013) in intervalul dintre limita minima si maxima admisa. Tendinta insa privind evolutia indicatorului este ingrijoratoare potrivit graficului din fig. 7. Totusi, usoara 13

redresare din 2014 si nivelul atins de 1.02, indica preocuparea conducerii pentru evitarea incapacitatii de plata, indicele datoriilor pe termen scurt, descrescator de la an la an, confirmand preocuparea companiei in reducerea datoriilor pe termen scurt, cu influente pozitive in nivelul ratei lichiditatii generale, pe fondul cresterii indicelui activelor circulante (datorat cresterii semnificative a stocurilor).

Fig. 7 – Evolutia ratei lichiditatii generale Lichiditatea redusă (Lr), prin excluderea din activele curente a stocurilor- acestea fiind considerate prea lente în transformarea în lichidităţi - reflectă capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt doar din creanţe şi disponibilităţi, inclusiv în situaţia în care societatea ar trebui să-şi înceteze imediat activitatea. Exprimă capacitatea firmei de aşi onora datoriile pe termen scurt din creanţe şi disponibilităţi băneşti. Nivelul minim asigurator este de 0,60 (sub acest nivel se consideră că firma se află în pericol de incapacitate de plată), iar nivelul maxim acceptabil este de 1,00 (peste acest nivel se consideră că firma utilizează ineficient fie creanțele, prin dificultăți în încasarea lor, fie disponibilitățile, prin lipsa unei strategii în utilizarea acestora). In tabelul nr. 7 – Analiza ratei lichiditatii reduse, sunt prezentate elementele pentru calculul indicatorului si valorile acestuia, valori cu o distributie putin corespunzatoare in partea a doua a intervalului analizat. Tabelul nr. 7 - Analiza ratei lichiditatii reduse Perioada analizată

Simbol / Formula calcul

U.M

Cr

lei

Disponibilități bănesti

Db

lei

1.135.220

35.601.829

4.419.633

4.218.021

30.034.169

Datorii pe termen scurt

Dts

lei

34.713.599

112.348.841

189.281.459

297.212.754

431.812.539

Specificații Creanțe

Rata lichiditate reduse

2010 29.116.606

2011 79.453.704

2012 115.504.355

2013 151.017.285

2014 100.078.957

Rlg=(Ac-S)/Dts

0,87

1,02

0,63

0,52

0,30

Irlg=Rlg1/Rlg0*100

100%

118%

62%

82%

58%

Idb=Db1/Db0*100

100%

3136%

12%

95%

712%

Idts=Dts1/Dts0*100

100%

324%

168%

157%

145%

Nivel lim inferioară

0,60

0,60

0,60

0,60

0,60

Nivel lim superioară

1,00

1,00

1,00

1,00

1,00

Indicele ratei lichidității reduse Indicele disp. banesti Indicele datoriilorpe termen scurt

Anul 2010 arata un bun nivel al indicatorului, fiind urmat de un an (2011) cu o crestere putin peste nivelul maxim, explicabil prin cresterea exploziva a creantelor (de aproape trei ori !) si a disponibilitatilor (de la 1 mil la 35.6 mil lei, indice 3136% !) fata de anul precedent. In schimb, in ultimii doi ani ai intervalului analizat, dupa cum se observa si in fig. 8, evolutia indicatorului tinde catre niveluri tot mai joase sub limita inferioara, ajungand in 2014 la nivelul necorespunzator de 0.30, datorita acumularii datoriilor pe termen scurt in componenta carora, creditele bancare reprezinta in ultimul an al perioadei analizate, anul 2014, 91.9 % din total datorii sub 1 an. Evolutia lichiditatii reduse in finalul intervalului indica pericolul de a nu se putea onora datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati. 14

Fig. 8 – Evolutia lichiditatii reduse Lichiditatea curentă (Lc) pune în corespondeţă elementele cele mai lichide ale activului cu datoriile pe termen scurt, respectiv apreciază măsura în care datoriile exigibile pe termen scurt pot fi acoperite pe seama disponibilităţilor băneşti şi a investiţiilor financiare pe termen scurt. Limita minim acceptabilă este de 0,40 (sub acest nivel se consideră că firma se află în pericol de incapacitate de plată), iar nivelul maxim acceptabil este 0,60 (peste acest nivel se consideră că firma nu utilizează corespunzător resursele). Compania Romcab nu a detinut in perioada analizata investiţii financiare pe termen scurt, in aceasta situatie, dispunand doar de mijloace banesti in perioada analizata, compania a calculate lichiditatea imediata, prezentata in continuare. Lichiditatea imediată (Li) caracterizează capacitatea întreprinderii de a rambursa prompt datoriile, ținând cont de disponibilitățile existente. Valoarea optimă a acestui indicator de lichiditate este cuprinsa între 0,2 (sub acest nivel se consideră că firma se află în pericol de incapacitate de plată) și 0,3 (peste acest nivel se consideră că firma nu utilizează corespunzător resursele), iar valorile pentru anii 2010-2014 sunt prezentate in tabelul nr. 8 – Analiza ratei lichiditatii imediate. Tabelul nr. 8 - Analiza ratei lichiditatii imediate Specificații Disponibilități bănesti

Perioada analizată

Simbol / U.M Formula calcul

2010

Db

lei

1.135.220

Datorii pe termen scurt

Dts

lei

Rata lichidității imediate

rli=Db/Dts

0,03

Indicele ratei Irli

Irli=lrli1/Irli0*100

100%

Indicele disponibilităților banesti

Idb=Db1/Db0*100

100%

Indicele datoriilor pe termen scurt

Idt=Dts1/Dts0*100

2011 35.601.829

2012 4.419.633

2013 4.218.021

2014 30.034.169

34.713.599 112.348.841 189.281.459 297.212.754 431.812.539 0,32

0,02

0,01

0,07

969%

7%

61%

490%

3136%

12%

95%

712%

100%

324%

168%

157%

145%

Nivel limita superioră rli

0,30

0,30

0,30

0,30

0,30

Nivel limita inferioară rli

0,20

0,20

0,20

0,20

0,20

Cu exceptia anului 2011, cand rata lichiditatii imediate inregistreaza un nivel usor peste optim, in toti ceilalti ani indicatorul inregistreaza niveluri sub limita minima, vizibil si in fig. 9 – Evolutia ratei lichiditatii imediate.

Fig. 9 – Evolutia ratei lichiditatii imediate 15

Caderea spectaculoasa a acestei rate inregistrata in 2012 se datoreaza scaderii indicelui disponibilitatilor (dupa un an precedent cu o crestere spectaculoasa) si cresterii indicelui datoriilor pe termen scurt. In ultimul an (2014) se remarca un usor reviriment, departe insa de nivelul minim necesar, revenire datorata cresterii indicelui disponibilitatilor peste cel al datoriilor pe termen scurt. Desi teoretic nivelul scazut indica o incapacitate de plata, totusi perpetuarea pe ultimii trei ani a situatiei negative e o confirmare a faptului ca firma a reusit sa nu intre in aceasta stare de incapacitate de plata. 2.1.2. Diagnosticul solvabilității Susţinerea datoriilor, printr-o eventuală acoperire a lor pe baza activelor, este un element de siguranţă, în cazul în care afacerile nu sunt profitabile. Solvabilitatea întreprinderii reflectă capacitatea acesteia de a-și achita obligațiile pe termen mediu și lung din resursele totale. Pe baza acestui indicator se poate evalua riscul incapacităţii totale de plată pe termen lung. Solvabilitatea întreprinderii poate fi exprimată prin următoarele rate de solvabilitate:  Solvabilitatea patrimonială (Sp);  Capacitatea de rambursare a datoriilor (Crd). Solvabilitatea patrimonială (Sp) exprimă gradul în care capitalul social asigură acoperirea creditelor pe termen mediu şi lung. Arată participarea la riscurile întreprinderii a celor două categorii de finanţatori (acţionari, creditori). Poate fi considerată un punct forte pentru bonitatea firmei dacă este cuprinsă între 40% şi 60%, limita inferioara fiind 30%. Tabelul nr. 9 –Analiza solvabilitatii patrimoniale cuprinde informatii privind ratele de solvabilitate patrimoniala si factorii care o influenteaza. Tabelul nr. 9 - Analiza solvabilitatii patrimoniale Specificații Capital social Împrumuturi pe termen mediu si lung Gradul de solvabilitate patrimoniala

Perioada analizată

Simbol / Formula calcul

U.M

2010

2011

2012

2013

2014

Cs

lei

14.000.000

14.000.000

23.465.166

23.465.166

23.465.166

ITM L

lei

34.713.599

112.348.841

189.281.459

297.212.754

431.812.539

29%

11%

11%

7%

5%

Nivel limita superioară

Gsp=Cs/(ITM L+Cs)*100

60%

60%

60%

60%

60%

Nivel limita inferioară

30%

30%

30%

30%

30%

Valorile ratei se situeaza sub nivelul limitei inferioare acceptabile, cu tendinta, potrivit fig. 10, de scadere continua, ajungand in anul 2014 la un nivel de 5%. Cauza o reprezinta imprumuturile pe termen mediu-lung, cu o crestere importanta in fiecare an, efectuate in scopul dezvoltarii companiei, in timp ce capitalul social are aceeasi valoare in ultimii trei ani ai perioadei. Determinarea solvabilitatii patrimoniale este recomandată mai ales în situația în care societatea se află în stare de faliment, urmând a fi aplicată procedura de lichidare.

Fig. 10 - Evolutia solvabilitatii patrimoniale

16

Capacitatea de rambursare a datoriilor (Crd) arată măsura în care sursele potenţiale de autofinanţare degajate din activitatea firmei pot acoperi datoriile totale ale firmei. Pentru a reflecta o bună capacitate de plată, nivelul acestei rate trebuie să fie cel puțin egal cu 1, nivelul optim considerându-se a fi 2. Dacă întreprinderea înregistrează valori ale ratelor mai mici de 1, iar dificultățile financiare ale întreprinderii se transformă din evenimente temporare în evenimente periodice efectul se va regăsi în înrăutățirea echilibrului și, posibil, în incapacitatea întreprinderii de a-și desfășura activitatea. In tabelul nr. 10 – Analiza capacitatii de rambursare datorii este calculata capacitatea de rambursare a datoriilor prin prisma capacitatii de autofinantare. Tabelul nr. 10 - Analiza capacitatii de rambursare datorii Specificații Capacitatea de autofinantare Datorii totale Capacitatea rambursare datorii

Perioada analizată

Simbol / Formula calcul

U.M

CAF

lei

4.602.959

5.860.809

9.398.637

34.452.462

40.522.262

Dt

lei

38.410.608

167.717.048

273.208.192

360.665.026

508.391.211

2010

2011

2012

2013

2014

Crd=CAF/Dt

0,12

0,03

0,03

0,10

0,08

ICAF=CAFn/CAFn-1 *100

100%

29%

98%

278%

83%

Indicele crestere Dt

Idt=Dtn/Dtn-1 *100

100%

437%

163%

132%

141%

Indicele crestere Crd

ICrd=Crdn/Crdn-1 *100

Indicele crestere CAF

100%

29%

98%

278%

83%

Nivel lim inferioară

1,00

1,00

1,00

1,00

1,00

Nivel lim superioară

2,00

2,00

2,00

2,00

2,00

Datorita cresterii in fiecarea an al analizei a datoriilor totale, care ajung de la 38 milioane in 2010 la 508 milioane in 2014, capacitatea de rambursare a datoriilor este afectata in fiecare an al perioadei, vizibil si in fig. 11, nivelul acesteia fiind foarte departe de nivelul considerat minim, cel de 1, dar, cu toate acestea, compania a reusit sa nu isi intrerupa activitatea.

Fig. 11 – Evolutia capacitatii de ramursare datorii Gradul de acoperire al dobânzii (Gad) arată gradul în care rezultatul exploatării poate acoperi cheltuielile cu dobânzile, nivelul optim al acestui indicator fiind considerat 2 si este prezentat in tabelul nr. 11 – Analiza gradului de acoperire a dobanzii. Tabelul nr. 11 - Analiza gradului de acoperire a dobanzii Specificații

Simbol / U.M Formula calcul

Perioada analizată 2010

2011

2012

2013

2014

Rezultatul exploatarii

RE

lei

1.898.724

11.963.116

16.752.408

37.069.194

50.418.899

Cheltuielile cu dobanzile

Chd

lei

687.000

3.462.598

7.353.655

11.882.148

16.317.371

Gradul de acoperire dobanda

Gad=RE/Chd

2,76

3,45

2,28

3,12

3,09

Indicele crestere RE

IRE

100%

630%

140%

221%

136%

Indicele crestere Chd

Ichd

100%

504%

212%

162%

137%

Indicele de crester Gad

Igad

1,00

125%

66%

137%

99%

2,00

2,00

2,00

2,00

2,00

Valoare optima

17

Desi compania are afectata puternic capacitatea de rambursare a datoriilor, totusi, in privinta acoperirii dobanzii situatia este buna, vizibil in fig. 12 – Evolutia gradului de acoperire a dobanzii, situatia datorandu-se rezultatului exploatarii, cu o foarte buna dinamica in anumite perioade.

Fig. 12 – Evolutia gradului de acoperire a dobanzii In ultimii doi ani se observa o anumita constanta in nivelul gradului de acoperire a dobanzii, situatie datorata raportului intre modificarile celor doi indici, cel al cresterii rezultatului de exploatare si cel al cresterii cheltuielilor cu dobanzile, ambii in scadere de la 2013 la 2014, dar o scadere destul de proportional repartizata asupra ambilor indici. 2.2. DIAGNOSTICUL INDICATORILOR DE STRUCTURĂ Ratele de structură ale bilanțului vizează raporturile care există între diferite elemente patrimoniale precum şi mutaţiile ce se produc în legătură cu mijloacele economice şi cu sursele de finanţare a acestora. 2.2.1. Diagnosticul structurii activului Ratele de structură ale activului reflectă aspecte privind patrimoniul întreprinderii, apartenența sectorială și natura activității desfășurate. Studiul acestor rate relevă informaţii privind destinaţia economică a capitalurilor, gradul de lichiditate a capitalului şi capacitatea întreprinderii de a-şi modifica structura activului ca urmare a schimbărilor conjuncturale. Rata activelor imobilizate (Rai) este raportul între activele imobilizate şi activele totale ale firmei, exprimând gradul de imobilizare al capitalului. Această rată măsoară gradul de investire a capitalului. Rata activelor imobilizate reprezintă ponderea elementelor patrimoniale utilizate permanent reflectând şi gradul de investire a capitalului în firmă. Rata activelor imobilizate se apreciază în funcţie de specificul activităţii, nivelul maxim considerat sanatos de 60% fiind specific pentru o firmă industriala, iar minimul recomandat fiind 40%. Tabelul nr. 12 – Rata activelor imobilizate prezinta informatiile legate de ponderea activelor imobilizate in activul total si evolutia in perioada analizata. Tabel nr. 12 - Rata activelor imobilizate Specificații Active imobilizate nete Activ total Rata activelor imobilizate Cifra de afaceri Indicele Ain Indicele At Indicele CA Nivel limita inferioară Nivelul limita superioară

Simbol / Formula calcul Ain At Rai=Ain/At*100 CA IAin=Ain1/Ain0*100 IAt=At 1/At0*100 ICA=CA1/CA0*100

U.M lei lei lei

Perioada analizată 2010

2011

2012

2013

2014

24.612.898 83.285.105 30% 53.100.184 100% 100% 100% 40% 60%

61.873.463 219.439.120 28% 172.592.715 251% 263% 325% 40% 60%

133.475.297 334.725.263 40% 267.928.341 216% 153% 155% 40% 60%

163.205.209 449.587.098 36% 466.484.095 122% 134% 174% 40% 60%

200.260.694 642.527.838 31% 661.725.064 123% 143% 142% 40% 60%

18

Se remarca o rata a activelor imobilizate necorespunzatoare, evolutia proportiei activelor imobilizate in activele totale ale companiei, pentru perioada analizata, fiind ilustrata grafic in fig. 13.

Fig. 13 – Evolutia ratei activelor imobilizate Anul 2012 inregistraza cea mai mare rata a activelor imobilizate (40%), dupa care, in urmatorii doi ani, cresterea activului total intr-un ritm mai mare decat cresterea activelor imobilizate, determina o scadere a ratei, care ajunge in anul 2014 la 31%, un nivel considerat necorespunzator, dar acceptabil, compania desfasurand activitate combinata, industriala si comerciala si avand indicele cifrei de afaceri superior celui al activelor imobilizate. Rata activelor circulante (Rac) exprimă ponderea în totalul activului (patrimoniului) a capitalului circulant. Măsoară indirect şi gradul de lichiditate al patrimonului. Depinde mult de specificul activităţii, în principal, de factori ca: natura şi sezonalitatea activităţii desfăşurate, perioada în care se află firma (dezvoltare, menţinere, recesiune), politica financiară adoptată de către firmă. Activele circulante ale companiei au o evolutie ascendenta, asemenea activelor totale, crescand de 7.5 ori in anul 2014 fata de 2010, in schimb activele totale cresc de 7.71 ori. Informatii privind rata activelor circulante pe fiecare an al perioadei sunt prezentate pentru companie in tabelul nr. 13 –Rata activelor circulante. Tabel nr. 13 - Rata activelor circulante Perioada analizată

Simbol / Formula calcul

U.M

Active circulante

Ac

lei

58.672.207

157.565.657

201.249.966

286.381.889

442.267.144

Activ total

At

lei

83.285.105

219.439.120

334.725.263

449.587.098

642.527.838

Cifra de afaceri

CA

lei

53.100.184

172.592.715

267.928.341

466.484.095

661.725.064

Specificații

Rata activelor circulante Indicele Ac Indicele At

2010

2011

2012

2013

2014

Rac=Ac/At*100

70%

72%

60%

64%

69%

Iac=Ac1/Ac0*100

100%

269%

128%

142%

154%

Iat=At 1/At0*100

100%

263%

153%

134%

143%

Indicele RAc

IRAc=RAc1/RAc0*100

100%

102%

84%

106%

108%

Indicele CA

ICA=CA1/CA0*100

100%

325%

155%

174%

142%

Nivel optim lim inferioară

30%

30%

30%

30%

30%

Nivel optim lim superioara

40%

40%

40%

40%

40%

Dupa cum se observa si in fig. 14, rata activelor circulante are o evolutie peste limitele considerate corespunzatoare, cu cel mai ridicat nivel in anul 2011, insa, ritmul de crestere al cifrei de afaceri, superior ritmului de crestere al ratei activelor circulante de-a lungul intregii perioade, indica o utilizare eficienta a activelor circulante.

19

Fig. 14 – Evolutia ratei activelor circulante Impartirea activului total intre active circulante si active imobilizate este prezentata in fig. 15, dedicata structurii activului, observandu-se ca, daca la inceputul perioadei analizate (anii 2010, 2011), activele imobilizate aveau o pondere in active totale de cel mult 28-30% (conform tabelului nr. 12), iar activele circulante 72-70%, in urmatorii doi ani ponderea activelor imobilizate creste, pentru ca in anul 2014 sa fie de 31%, putin peste nivelul anului 2010, dar in conditiile unui activ total ajuns la 642.5 mil lei (de la 82.3 mil lei in 2010. Importanta acordata de companie activelor circulante in toata perioada analizata reflecta orientarea acesteia si catre sectorul de comert, vanzarea marfurilor avand o pondere importanta in totalul cifrei de afaceri.

Fig. 15 – Structura activului Rata activelor necorporale exprimă ponderea activelor necorporale în totalul activelor imobilizate si in totalul activului si este prezentata in tabelul nr. 14 – Rata activelor necorporale. Tabel nr. 14 - Rata activelor necorporale Specificații Imobilizări necorporale Active imobilizate

Perioada analizată

Simbol / U.M Formula calcul

2010

2011

2012

2013

2014

In

lei

1.437.557

1.436.488

1.474.230

1.480.015

1.452.754

Ai

lei

133.475.297

163.205.209

200.260.694

24.612.898

61.873.463

Rata imobilizărilor necorporale raportată la grupă

rIn=In/Ai*100

5,84%

2,32%

1,10%

0,91%

0,73%

Rata imobilizărilor necorporale raportată la total activ

Rin=In/At*100

1,73%

0,65%

0,44%

0,33%

0,23%

Indicele In

IIn=In1/In0*100

100%

99,9%

102,6%

100,4%

98,2%

Se constata scaderea continua a ratei atat in cadul grupei cat si in cadrul activului total, evolutia ratei raportata la grupa imobilizarilor fiind prezentata in fig.16.

20

Fig. 16 – Evolutia ratei activelor necorporale Cea mai mare valoare a ratei se constata in anul 2010, iar cea mai mica in 2014, cand ajunge la nivelul de 0.73% raportat la grupa si 0.23% raportat la total active, evolutia constatnt descrescatoare si nivelele mici indicand cresterea altor elemente patrimoniale in totalul activelor imobilizate si in patrimonial total. Rata activelor corporale exprimă ponderea activelor corporale în totalul activelor imobilizate si in totalul activului si este prezentata in tabelul nr. 15 – Rata activelor corporale. Tabel nr. 15 - Rata activelor corporale Perioada analizată

Simbol / Formula calcul

U.M

Ic

lei

19.156.508

Activele imobilizate

Ai

lei

Activ total

At

lei

Cifra de afaceri

CA

lei

Specificații Imobilizări corporale

2010

2011

2012

2013

2014

53.756.592

126.899.763

154.804.160

193.982.794

24.612.898

61.873.463

133.475.297

163.205.209

200.260.694

83.285.105

219.439.120

334.725.263

449.587.098

642.527.838

53.100.184

172.592.715

267.928.341

466.484.095

661.725.064

Rata imobilizărilor corporale raportată la grupă

rIc=Ic/Ai*100

78%

87%

95%

95%

97%

Rata imobilizărilor corporale raportată la total activ

RIc=Ic/At*100

23%

24%

38%

34%

30%

Indicele Ic

IIc=Ic1/Ic0*100

100%

281%

236%

122%

125%

Indicele Ai

IAi=Ai1/Ai0*100

100%

251%

216%

122%

123%

Indicele At

IAt=At 1/At0*100

100%

263%

153%

134%

143%

Indicele CA

ICA=CA1/CA0*100

100%

325%

155%

174%

142%

Desi in anul 2014 fata de 2013 rata activelor corporale raportat la total active scade, evolutia ratei activelor corporale inregistreaza un trend crescator in cadrul grupei imobilizarilor, sesizabil si in fig. 17.

Fig. 17 – Evolutia ratei activelor corporale In urma evolutiei ascendente in cadrul grupei, nivelul ratei activelor corporale ajunge in anul 2014 la 97% raportat la imobilizari, dar in total active scade de la 34% in 2013 la 30% in favoarea altor componente ale activului. Ritmul de crestere al cifrei de afaceri superior ritmului de crestere al ratei activelor corporale indica o utilizarea eficienta a acestora. Rata imobilizarilor financiare exprimă ponderea activelor financiare în totalul activelor circulante si in totalul activului si este prezentata in tabelul nr. 16 – Rata imobilizarilor financiare.

21

Tabel nr. 16 - Rata imobilizarilor financiare Simbol / Formula U.M calcul

Specificații

Perioada analizată 2010

2011

2012

2013

2014

6.680.383

5.101.304

6.921.034

4.825.146

Imobilizări financiare

If

lei

4.018.833

Active imobilizate

Ai

lei

24.612.898

61.873.463

133.475.297

163.205.209

200.260.694

Activ total

At

lei

83.285.105

219.439.120

334.725.263

449.587.098

642.527.838

Cifra de afaceri

CA

lei

53.100.184

172.592.715

267.928.341

466.484.095

661.725.064

Rata imobilizărilor financiare raportate la grupă

rIf=If/Ai*100

16%

11%

4%

4%

Rata imobilizărilor financiare raportate la total activ

RIf=If/At*100

5%

3%

2%

2%

1%

Indicele If

IIf=If1/If0*100

100%

166%

76%

136%

70%

ICA=CA1/CA0*100

100%

325%

155%

174%

142%

Indicele CA

2%

Se constata scaderea ratei imobilizarilor financiare de-a lungul perioadei analizate. Rata imobilizarilor financiare raportate la grupa ajunge de la 16% in 2010 la 2% in 2014, iar raportat la total active rata inregistreaza o scadere de la 5 % (2010) pana la nivelul de 1% (2014), dar cu o utilizare eficienta indicata de superioritatea indicelui de crestere al cifrei de afaceri fata de indicele de crestere al ratei imobilizarilor financiare. Trendul descrescator al ratei imobilizarilor financiare este aratat in fig. 18.

Fig. 18 – Evolutia ratei imobilizarilor financiare Rata stocurilor exprimă ponderea stocurilor in totalul activelor circulante si in totalul activului si este prezentata in tabelul nr. 17 – Rata stocurilor. Tabel nr. 17 - Rata stocurilor Specificații Stocuri

Perioada analizată

Simbol / Formula calcul

U.M 2010

2011

2012

2013

2014 312.154.018

St

lei

28.420.381

42.510.124

81.325.978

131.146.583

M aterii prime si materiale

M pm

lei

1.238.260

3.418.428

3.796.979

3.158.435

16.988.032

Producția neterminată

Pnet

lei

20.790.061

26.084.880

23.029.910

51.220.897

158.074.302

Produse finite si mărfuri

Pf

lei

4.129.912

10.933.760

51.712.449

73.688.570

130.268.425

Active circulante

Ac

lei

58.672.207

157.565.657

201.249.966

286.381.889

442.267.144

Activ total

At

lei

83.285.105

219.439.120

334.725.263

449.587.098

642.527.838

Cifra de afaceri

CA

lei

53.100.184

172.592.715

267.928.341

466.484.095

661.725.064

Rata stocurilor rap. la grupă

rSt=St/Ac*100

48%

27%

40%

46%

71%

Rata stocurilor rap. la total activ

RSt=St/At*100

34%

19%

24%

29%

49%

Ponderea M pm în stocuri

rM pm=M pm/St*100

4%

8%

5%

2%

5%

Ponderea Pnet în stocuri

rPnet=Pnet/St*100

73%

61%

28%

39%

51%

Ponderea Pf în stocuri

rPf=Pf/St*100

15%

26%

64%

56%

42%

Indicele St

ISt=St 1/St 0*100

100%

150%

191%

161%

238%

Indicele Ac

IAc=Ac1/Ac0*100

100%

276%

111%

83%

538%

Indicele At

IAt=At 1/At0*100

100%

125%

88%

222%

309%

Indicele CA

ICA=CA1/CA0*100

100%

265%

473%

142%

177%

30

30

30

30

30

Nivel optim

%

Stocurile ajung la ponderi foarte mari, neoptime, in anul 2014 reprezentand 71% din activele circulante si 49 % din activul total, evolutia acestora raportat la grupa fiind evidentiata grafic in fig. 19. Cresterea importanta a stocurilor in 2014 fata de 2013 se datoreaza cresterii productiei, concretizata la nivelul stocurilor in cresteri de produse finite (stoc aproape dublat) si productie neterninata (stoc de trei ori mai mare). 22

Fig. 19 – Evolutia ratei stocurilor In cadrul stocurilor, ponderea materiilor prime este mica si ajunge de la 4% in 2010 la 5% in 2014. Produsele finite in schimb, de la o pondere de 15% in 2010 ajung la 42 % in 2014. Cea mai mare pondere in stocuri o are productia neterminata care ajunge la 51 % in anul 2014. Rata creantelor exprimă ponderea creantelor in totalul activelor circulante si in totalul activului si este prezentata in tabelul nr. 18 – Rata creantelor. Tabel nr. 18 - Rata creantelor Simbol / Formula calcul

U.M

Creanțe

Cr

lei

Active circulante

Ac

lei

Activ total

At

Cifra de afaceri

CA

Specificații

Perioada analizată 2010

2011

2012

2013

2014

29.116.606

79.453.704

115.504.355

151.017.285

100.078.957

58.672.207

157.565.657

201.249.966

286.381.889

442.267.144

lei

83.285.105

219.439.120

334.725.263

449.587.098

642.527.838

lei

53.100.184

172.592.715

267.928.341

466.484.095

661.725.064

Rata creanțelor rap. la grupă

rCr=Cr/Ac*100

50%

50%

57%

53%

23%

Rata creanțelor rap. la total activ

RCr=Cr/At*100

35%

36%

35%

34%

16%

Indicele Cr

ICr=Cr1/Cr0*100

100%

273%

145%

131%

66%

Indicele Ac

IAc=Ac1/Ac0*100

100%

269%

128%

142%

154%

Indicele At

IAt=At 1/At0*100

100%

263%

153%

134%

143%

Indicele CA

ICA=CA1/CA0*100

100%

325%

155%

174%

142%

Nivel optim limita superioară

%

15

15

15

15

15

Nivel optim limita inferioară

%

10

10

10

10

10

Rata creantelor depaseste in toti anii analizati limita superioara a optimului recomandat, datorita cresterii puternice de la an la an a creantelor in sold, urmare argumentabila a cresterii cifrei de afaceri dar si consecinta unei posibile activitati necorespunzatoare in recuperarea creantelor neincasate. Grafhic evolutia necorespunzatoare a ratei creantelor este prezentata in fig. 20, sesizabila fiind tendinta de redresare a ratei catre anul 2014.

Fig. 20 – Evolutia ratei creantelor Calculul si interpretarea ratelor de gestiune va aduce o clarificare suplimentara a situatiei mai exacte a creantelor companiei.

23

Rata disponibilitatilor banesti exprimă ponderea disponibilitatilor banesti in totalul activelor circulante si in totalul activului si este prezentata in tabelul nr. 15 – Rata disponibilitatilor banesti.. Tabel nr. 19 - Rata disponibilitatilor banesti Perioada analizată

Simbol / Formula calcul

U.M

Disponibilități băne‫܈‬ti

Db

lei

1.135.220

35.601.829

4.419.633

4.218.021

30.034.169

Active circulante

Ac

lei

58.672.207

157.565.657

201.249.966

286.381.889

442.267.144

Activ total

At

lei

83.285.105

219.439.120

334.725.263

449.587.098

642.527.838

Cifra de afaceri

CA

lei

53.100.184

172.592.715

267.928.341

466.484.095

661.725.064

Specificații

Rata disponibilităților rap. la grupa Rata disponibilităților rap. la total activ

2010

rDb=Db/Ac*100

2%

2011

2012

23%

2%

2013

1%

2014

7%

RDb=Db/At*100

1%

16%

1%

1%

5%

Indicele Db

IDb=Db1/Db0*100

100%

3136%

12%

95%

712%

Indicele CA

ICA=CA1/CA0*100

100%

325%

155%

174%

142%

Nivel optim limita inferioară

1,5%

1,5%

1,5%

1,5%

1,5%

Nivel optim limita superioară

2%

2%

2%

2%

2%

Disponibilitatile banesti au inregistrat o rata raportata la grupa activelor circulante de 7% iar la total active de 5 % in anul 2014, in crestere fata de anul precedent. Grafic, evolutia ratei disponibilitatilor banesti raportat la activele circulante este prezentata in fig. 21.

Fig. 21 – Evolutia ratei disponibilitatilor Se remarca trendul crescator al ratei disponibilitatilor pana in anul 2011, cand disponibiliatiile inregistreaza cel mai mare nivel al perioadei dar si cea mai mare rata raportata la grupa (23%), un nivel al disponibilitatilor apropiat de acesta inregistrandu-se si in anul 2014, dar rata disponibilitatilor raportata la grupa ajunge la 7% ca urmare a cresterii semnificative a activelor circulante 2.2.2. Diagnosticul structurii pasivului Ratele de structură ale pasivului evidențiază modul de structurare a surselor de finanțare în funcție de proveniența lor și de gradul de exigibilitate al acestora. Astfel, permit aprecierea politicii financiare a întreprinderii prin punerea în evidenţă a unor aspecte privind stabilitatea financiară, autonomia financiară, respectiv gradul de îndatorare. Indicatorii de structură ai pasivelor se obțin prin raportarea unor elemente de pasiv fie la total pasiv, fie la grupa de pasiv din care fac parte. Rata stabilității financiare (Rsf) reflectă măsura în care firma dispune de resurse financiare cu caracter permanent faţă de total resurse. Preponderenţa capitalului permanent în resursele financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii conferind grad ridicat de siguranţă prin stabilitate în finanţare. Valoarea minimă, care oferă o stabilitate acceptabilă, este de 50%, dar optimul se situeaza in practica la 66%. In tabelul nr. 20 – Rata stabilitatii financiare este prezentata pentru anii analizati rata stabilitatii financiare si evolutia acesteia, precum si factorii care influenteaza asupra sigurantei companiei din punct de vedere financiar. 24

Tabel nr. 20 - Rata stabilitatii financiare Specificații

Simbol / Formula U.M calcul

Capitaluri permanente

Indicele Cpm Indicele PT

2011

2012

2013

2014

Cpm

lei

48,571,506

107,090,279

145,443,804

152,374,344

210,715,299

PT

lei

83,285,105

219,439,120

334,725,263

449,587,098

642,527,838

Pasiv total Rata stabilității financiare

Perioada analizată 2010

Rsf=Cpm/PT*100

58%

49%

43%

34%

33%

ICP=Cpm1/CPm0*100

100%

220%

136%

105%

138%

IPT=PT1/PT0*100

100%

263%

153%

134%

143%

66%

66%

66%

66%

66%

Nivel optim

Se constata o evolutie ingrijoratoare catre anul 2011 si in partea a doua a intervalului analizat. Mai precis, dupa ce in anul 2010 situatia indica siguranta sub aspectul stabilitatii financiare, anul urmator este inceputul unei destabilizari financiare, cu o evolutie a ratei din ce in ce mai nefavorabile, ajungand de la 43 % in 2012 la 33% in 2014. Cauza o reprezinta cresterea pasivelor totale intr-un ritm superior ritmului capitalurilor permanente, ca urmare a cresterii accentuate a datoriilor pe termen scurt, situatie care afecteaza nivelul de siguranta financiara al companiei, trendul nefavorabil, vizibil si in fig. 22, aratand perspective neoptimiste asupra stabilitatii financiare a companiei.

Fig. 22 – Evolutia ratei stabilitatii financiare Rata stabilității financiare prin datoriile pe termen scurt (rsf) reflectă măsura în care compania dispune de resurse financiare de natura datoriilor pe termen scurt faţă de total resurse. O valoare buna acceptabilă a ratei este sub 50%, dar optimul se situeaza in practica la 33%. In tabelul nr. 21 – Rata stabilitatii financiare prin intermediul datoriilor pe termen scurt sunt prezentat datoriile pe termen scurt si rata stabilitatii aferenta acestora, pentru fiecare an al perioadei analizate. Tabel nr. 21 - Rata stabilitatii financiare prin intermediul datoriilor pe termen scurt Perioada analizată Simbol / Formula U.M Specificații calcul 2010 2011 2012 Datorii pe termen scurt Pasiv total Rata stabilității financiare Indicele PT Indicele DTS Nivel optim

2013

2014

DTS

lei

34.713.599

112.348.841

189.281.459

297.212.754

431.812.539

PT

lei

83.285.105

219.439.120

334.725.263

449.587.098

642.527.838

rsf=DTS/PT*100

42%

51%

57%

66%

67%

IPT=IPT1/IPT0*100

100%

263%

153%

134%

143%

IDTS=DTS1/DTS0*100

100%

324%

168%

157%

145%

33%

33%

33%

33%

33%

Este o rata care se judeca in oglinda cu rata stabilitatii financiare a capitalului permanent. Astfel, si aici se constata o evolutie ingrijoratoare in partea a doua a intervalului analizat. Mai precis, dupa ce in anul 2010 situatia indica siguranta sub aspectul stabilitatii financiare prin prisma datoriilor pe termen scurt, anul urmator (2011) este inceputul unei destabilizari financiare, cu o evolutie a ratei din ce in ce mai nefavorabile, ajungand de la 57 % in 2012 la 67% in 2014. Cauza o reprezinta cresterea datoriilor pe termen scurt intr-un ritm superior ritmului pasivelor totale, situatie care afecteaza nivelul de siguranta financiara al 25

companiei, trendul nefavorabil, vizibil si in fig. 23, aratand perspective neoptimiste asupra stabilitatii financiare a companiei.

Fig. 23 – Evolutia ratei stabilitatii financiare prin datorii pe termen scurt Rata autonomiei financiare globale (Rafg) reflectă gradul de independenţă financiară a societăţii. Se consideră că existenţa unui capital propriu de cel putin 1/3 din pasivul total constituie o premisă esenţială pentru autonomia financiară a societăţii. Sub aceasta valoare minim admisibilă firma se află într-o situaţie nefavorabilă în ceea ce priveşte riscul de solvabilitate. In tabelul nr. 22 – Rata autonomiei financiare globale sunt prezentate informatiile privind calculul ratei. Tabel nr. 22 - Rata autonomiei financiare globale Specificații Capital propriu Pasiv total

Simbol / U.M Formula calcul

Perioada analizată 2010

2011

2012

2013

2014

Cpr

lei

44.874.497

51.722.072

61.517.071

88.922.072

134.136.627

Pt

lei

642.527.838

83.285.105

219.439.120

334.725.263

449.587.098

rafg=Cpr/Pt*100

54%

24%

18%

20%

21%

Indicele Cpr

ICpr=Cpr1/Cpr0*100

100%

115%

119%

145%

151%

Indicele PT

IPT=Pt1/Pt0*100

Rata autonimei financiare globale

100%

263%

153%

134%

143%

Nivel optim lim. inferioară

33%

33%

33%

33%

33%

Nivel optim lim. superioară

66%

66%

66%

66%

66%

Exceptand anul 2010, nivelul ratei autonomiei financiare globale, vizibil si in fig. 24, este necorespunzator, valorile fiind sub limita inferioara de 33%, situatie datorata cresterii datoriilor totale (in cadrul carora, componenta principala datorii pe termen scurt are o crestere importanta) ceea ce determina un nivel necorespunzator al capitalurilor proprii, sub ponderea in total pasiv de 1/3, esentiala pentru autonomia financiara a companiei.

Fig. 24 – Evolutia ratei autonomiei financiare globale Rata autonomiei financiare la termen (Raft) reflectă ponderea surselor proprii în totalul surselor permanente de finanțare. Este considerată mai expresivă decât rata prezentată anterior deoarece arată gradul de independenţă financiară al societății pe termen 26

lung. Acest indicator trebuie să fie superior valorii de 50% si este prezentat in tabelul nr. 23 – Rata autonomiei financiare la termen. Tabel nr. 23 - Rata autonomiei financiare la termen Specificații

Simbol / Formula U.M calcul

Perioada analizată 2010

2011

2012

2013

2014

Capital propriu

Cpr

lei

44,874,497

51,722,072

61,517,071

88,922,072

134,136,627

Capital permanent

Cpm

lei

48,571,506

107,090,279

145,443,804

152,374,344

210,715,299

Rata autonomiei financiare la termen

raft=Cpr/Cpm*100

92%

48%

42%

58%

64%

Indicele Cpr

ICpr=Cpr1/Cpr0*100

100%

115%

119%

145%

151%

Indicele Cpm

ICpm=Cpm1/Cpm0*100

100%

220%

136%

105%

138%

50%

50%

50%

50%

50%

Nivel minim

La termen, rata autonomiei financiare a companiei Romcab, arata mai bine decat cea globala, avand valori corespunzatoare la inceputul si sfarsitul perioadei, dupa cum se poate vedea si in fig. 25.

Fig. 25 – Evolutia ratei autonomiei financiare la termen Situatia buna din 2013 se continua si in ultimul an al perioadei (2014), cand rata autonomiei financiare la termen inregistreaza un nivel bun de 64%, explicabil prin cresterea capitalurilor proprii intr-un ritm superior cresterii capitalurilor permanente. Rata îndatorării globale (Rîg) reflectă ponderea tuturor datoriilor pe care le are compania în pasivul total al acesteia. Valoarea maxim admisibilă a acestui indicator poate fi 66%, deşi se consideră că o valoare de 50% este mai sigură. Nivelul acestei rate pentru anii analizati precum si nivelul diferitelor tipuri de datorii care au influenta asupra ratei este prezentat in tabelul nr. 24 – Rata indatorarii globale. Tabel nr. 24 - Rata indatorarii globale Specificații Datorii pe termen mediu si lung Datorii pe termen scurt

Simbol / U.M Formula calcul

Perioada analizată 2010

2011

2012

2013

2014

DTM L

lei

3,697,009

55,368,207

83,926,733

63,452,272

76,578,672

DTS

lei

34,713,599

112,348,841

189,281,459

297,212,754

431,812,539

Datorii totale

Dt

lei

38,410,608

167,717,048

273,208,192

360,665,026

508,391,211

Pasiv total

PT

lei

83,285,105

219,439,120

334,725,263

449,587,098

642,527,838

RÎg=Dt/PT*100

46%

76%

82%

80%

79%

Indicele Dt

IDt=Dt 1/Dt0*100

100%

437%

163%

132%

141%

Indicele PT

IPT=PT1/PT0*100

100%

263%

153%

134%

143%

66%

66%

66%

66%

66%

Rata îndatorării globale

Nivel optim

Se constata ca, dupa un nivel bun al ratei in 2010 (46%), in anii urmatori, nivelul este necorespunzator, ca urmare a cresterii datoriilor totale sub influenta cresteri indeosebi a datoriilor pe termen scurt, ajungand in 2014 la nivelul de 79%, in urma unui trend, vizibil in fig. 26, indepartat de nivelul maxim acceptabil de 66%. 27

Fig. 26 – Evolutia ratei indatorarii globale Evolutia datoriilor totale si a capitalurilor proprii determina pentru fiecare an analizat o structura particulara a pasivului total al companiei, concretizata intr-o anumita proportie intre indatorarea globala si autonomia financiara globala proportie prezentata in fig. 27.

Fig. 27 – Proportia autonomie finaciară globală - îndatorare globală Rata îndatorării la termen (Rît) reflectă gradul de îndatorare prin împrumuturi pe termen lung şi mediu. Se utilizează în fundamentarea deciziei de atragere a surselor împrumutate pe termen lung şi a urmăririi modului în care s-a utilizat efectul de levier. Valoarea maximă admisă este de 50% in cazul folosirii in calcul a capitalurilor permanente sau 100% in cazul folosirii in calcul a capitalurilor proprii. In tabelul nr. 25 – Rata indatorarii la termen este prezentat nivelul ratei pentru anii analizati. Tabel nr. 25 - Rata indatorarii la termen Perioada analizată

Specificații

Simbol / Formula calcul

U.M

2010

2011

2012

2013

2014

Datorii pe termen mediu si lung

DTM L

lei

3,697,009

55,368,207

83,926,733

63,452,272

76,578,672

Cpm

lei

48,571,506

107,090,279

145,443,804

152,374,344

210,715,299

Cpr

lei

134,136,627

Capital permanent Capital propriu

44,874,497

51,722,072

61,517,071

88,922,072

rata indatorarii la termen

rÎt=DTM L/Cpm*100

8%

52%

58%

42%

rata indatorarii la termen

RÎt=DTM L/Cpr*100

8%

107%

136%

71%

57%

100%

1498%

152%

76%

121%

Indicele DTM L

36%

Indicele Cpm

ICpm=Cpm1/Cpm0*100

100%

220%

136%

105%

138%

Indicele Cpr

ICpr=Cpr1/Cpr0*100

100%

115%

119%

145%

151%

Nivel maxim rÎt

50%

50%

50%

50%

50%

Nivel maxim RÎt

100%

100%

100%

100%

100%

Se constata abaterea de la nivelurile corespunzatoare in anii 2011 si 2012, vizibil si in fig. 28, in timp ce anii 2010 si mai ales 2013 si 2014 inregistreaza niveluri bune.

28

Fig. 28 – Evolutia ratei indatorarii la termen Situatiile favorabile sunt datorate devansarii ritmului de crestere al datoriilor pe termen mediu si lung de catre ritmul de crestere al capitalurilor proprii, respectiv al capitalurilor permanente. Evolutia datoriilor pe termen mediu-lung si a capitalurilor proprii determina pentru fiecare an analizat o structura particulara a capitalului permanent al companiei, concretizata intr-o anumita proportie intre autonomia financiara la termen si indatorarea la termen, proportie prezentata in fig. 29.

Fig. 29 – Proportia autonomie finaciară la termen - îndatorare la termen 2.3. DIAGNOSTICUL INDICATORILOR DE ECHILIBRU FINANCIAR În determinarea financiară, echilibrul exprimă egalitatea surselor financiare şi mijloacelor economice necesare desfăşurării activităţii de exploatare şi comercializare, pe termen lung şi scurt. Baza de pornire a analizei echilibrului financiar în abordarea statică este respectare egalităţilor: Activ imobilizat = Capital permanent Active circulante = Datorii de termen scurt   

Aprecierea echilibrului financiar se poate realiza cu ajutorul următorilor indicatori: fondul de rulment (FR); necesarul de fond de rulment (NFR); trezoreria netă (TN).

2.3.1. Diagnosticul fondului de rulment Fondul de rulment (FR) este partea din capitalul permanent care depăşeşte valoarea imobilizărilor nete şi este destinată finanţării activelor circulante. Fondul de rulment mai poate fi definit şi ca excedentul de active circulante peste valoarea datoriilor pe termen scurt. Reprezintă excedentul de resurse financiare care se degajă în urma acoperirii activelor permanente din resursele permanente şi care poate fi folosit pentru finanţarea nevoilor 29

curente. În acest fel fondul de rulment apare ca o ”marjă de securitate financiară” care permite întreprinderii să facă față fără dificultate diverselor riscuri care se manifestă pe termen scurt. Fondul de rulment poate fi determinat prin două modalități:

Fondul de rulment este compus din: - fondul de rulment propriu (FRP) - care reprezintă partea din capitalurile proprii care depăşesc valoarea imobilizărilor nete şi care sunt destinate finanţării activelor circulante;

- fondul de rulment străin (FRS) - care reprezintă partea din datoriile pe termen mediu şi lung care depăşesc valoarea imobilizărilor nete şi care sunt destinate finanţării activelor circulante.

In tabelul nr. 26 – Analiza echilibrului financiar pe termen lung sunt prezentate informatii vizand fondul de rulment, componenta acestuia (fond de rulment propriu si fond de rulment strain) si contributia in finantarea capitalurilor permanente si activelor circulante pentru cei cinci ani ai analizei. Tabelul nr. 26 - Analiza echilibrului financiar pe termen lung ( fondul de rulment) Specificații

Simbol / Formula U.M calcul

Perioada analizată 2011

2012

2013

2014

CA

lei

53,100,184

172,592,715

267,928,341

466,484,095

661,725,064

Capital permanent

CP

lei

48,571,506

107,090,279

145,443,804

152,374,344

210,715,299

Active imobilizate

Ain

lei

24,612,898

61,873,463

133,475,297

163,205,209

200,260,694

Fond de rulment

FR=CP-Ain

lei

23,958,608

45,216,816

11,968,507

Active circulante

Ac

lei

58,672,207

157,565,657

201,249,966

Cifra de Afaceri

Datorii pe termen scurt

2010

-

10,830,865

10,454,605

286,381,889

442,267,144

297,212,754

431,812,539

DTS

lei

34,713,599

112,348,841

189,281,459

Fond de rulment

FR=Ac-DTS

lei

23,958,608

45,216,816

11,968,507

Capital propriu

Cpr

lei

44,874,497

51,722,072

61,517,071

Fr propriu

FRpr=Cpr-Ain

lei

20,261,599

Fr străin

FRs=FR-FRpr

lei

3,697,009

Abaterea FR

ΔFR=FR1-FR0

lei

Indicele FR

IFR=FR1/FR0*100

100%

189%

26%

Ponderea FR în finanțarea CP

FR/CP

53%

87%

19%

-

Ponderea FR în finanțarea Ac

FR/Ac

41%

29%

6%

-

Nivelul optim al FR

-

10,151,391 21,258,208

Fropt=1/3*CA

lei

DzAc=Ac/CA*360

zile

398

329

Durata in zile a unei rotatii pentru DTS DzDTS=DTS/CA*360 zile

235

234

Durata in zile a unei rotatii a Ac

17,700,061

30

-

55,368,207

57,530,905

71,958,226

-

83,926,733 -

33,248,309

89,309,447

-

10,830,865

10,454,605

88,922,072

134,136,627

74,283,137

-

66,124,067

63,452,272

76,578,672

22,799,372

21,285,470

-90%

-97% 8% 2%

155,494,698

220,575,021

270

221

241

254

229

235

Se observă că, doar în anul 2013 fondul de rulment are o valoare negativă, expresie a nerealizării echilibrului pe termen lung, capitalul permanent neputând finanța nevoile temporare, cauza acestei evoluții negative fiind creșterea nivelului activelor imobilizate într-un ritm mult mai mare decât nivelul capitalului permanent. Im ceilalati ani se constata un fond de rezerva pozitiv, deci un excedent de resurse financiare care se degajă în urma acoperirii activelor permanente din resursele permanente şi care poate fi folosit pentru finanţarea nevoilor curente. În acest fel fondul de rulment a fost pentru Romcab o ”marjă de securitate financiară” care a permis companiei să facă față diverselor riscuri manifestate pe termen scurt, fiind una din explicatiile pentru neintrarea companiei in incapacitatea de plata (posibila conform indiciilor furnizate de ratele de lichiditate) sau neintreruperii activitatii (intrerupere posibila conform ratei capacitatii de rambursare datorii). Evolutia fondului de rulment sub aspectul structurii acestuia, respectiv fond rulment propriu si fond rulment strain este evidentiata in fig. 30.

Fig. 30 – Evolutia fondului de rulment Se constata o evolutie negativa a fondului de rulment propriu, sustinut insa de fondul de rulment strain, constituit din datoriile pe termen mediu si lung, care reuseste echilibrarea fondului de rulment pe ansamblu, confirmand faptul ca exista suficiente resurse permanente pentru acoperirea nevoilor permanente conform principiilor de finanțare, acoperind si nevoi temporare. Totusi, nivelul atins de cifra de afaceri fixeaza optimul pentru fondul de rulment la un nivel greu de atins pentru companie. Ponderea fondului de rulment in finantarea activelor circulante inregistreaza un nivel de 2% in anul 2014, destul de mic, dar promitator venind dupa un an precedent cu valoare negativa. In schimb, ponderea fondului de rulment in capitalurile permanente indica o contributie de 8% in ultimul an al analizei (2014) pentru finantarea nevoilor cu caracter temporar.. Viteza de rotatie a fondului de rulment prezentata in tabelul nr. 27 – Viteza de rotatie a fondului de rulment confirma ca anul 2014 inregistreaza o pozitivare in evolutia fondului de rulment, dupa un an fara echilibru financiar pe termen lung, cresterea cifrei de afaceri contribuind la realizarea unui viteze de rotatie a fondului de rulment de 6 zile. Tabelul nr. 27 - Viteza de rotatie a fondului de rulment Specificații

Simbol / U.M Formula calcul

Perioada analizată 2010

2011

2012

lei

23,958,608

45,216,816

11,968,507

CA

lei

53,100,184

172,592,715

DzFR=FR/CA*360

zile

162

94

Fond de rulment

FR

Cifra de afaceri Durata în zile a unei rotații

31

2013

2014

10,830,865

10,454,605

267,928,341

466,484,095

661,725,064

16

-8

6

-

2.3.2. Necesarul de fond de rulment Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezintă partea din activele circulante ce trebuie finanţate din resurse stabile. Reprezintă excedentul de nevoi ciclice de finanţare rămase după acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente şi care vor trebui să fie acoperite din resurse permanente.

Unde: Ac – active circulante Db – disponibilități bănești Dts – datorii pe termen scurt Dfts – datorii financiare pe termen scurt

In tabelul nr. 28 – Analiza necesarului de fond de rulment sunt prezentate informatii privind necesarul de fond de rulment pentru anii analizati si evolutia acestuia de-a lungul perioadei. Tabelul nr. 28 - Analiza necesarului de fond de rulment Specificații

Simbol / Formula calcul

U.M

Cifra de afaceri

CA

lei

Perioada analizată 2010 53.100.184

2011

2012

2013

2014

172.592.715

267.928.341

466.484.095

661.725.064

Stocuri

St

lei

28.420.381

42.510.124

81.325.978

131.146.583

312.154.018

Creanțe

Cr

lei

29.116.606

79.453.704

115.504.355

151.017.285

100.078.957

Ac nefinanciare

St+Cr

lei

57.536.987

121.963.828

196.830.333

282.163.868

412.232.975

Datorii nefinanciare pe termen scurt

Dnfts

lei

20.922.876

66.209.976

103.349.867

122.174.805

207.599.553

Necesarul de fond de rulment

NFR=(St+Cr)-Dnfts

lei

36.614.111

55.753.852

93.480.466

159.989.063

204.633.422

Abaterea absolută a NFR

ΔNFR=NFR1-NFR0

lei

19.139.741

37.726.614

66.508.597

44.644.359

Indicele NFR

INFR=NFR1/NFR0*100

100%

152%

168%

171%

128%

Indicele CA

ICA=CA1/CA0*100

100%

325%

155%

174%

142%

Ponderea NFR în CA

NFR/CA*100

69%

32%

35%

34%

31%

Nivel lim superioară

15%*CA

lei

7.965.028

25.888.907

40.189.251

69.972.614

99.258.760

Nivel lim inferioară

10%*CA

lei

5.310.018

17.259.272

26.792.834

46.648.410

66.172.506

Viteza de rotație Acnf

CA/Acnf

rotații

0,92

1,42

1,36

1,65

1,61

Viteza de rotație Dnfts

CA/Dnfts

rotații

2,54

2,61

2,59

3,82

3,19

Se constata un necesar de fond de rulment pozitiv in toti anii analizati, confirmand un excedent de active circulante nonfinanciare de natura stocurilor si creantelor fata de nivelul datoriilor nonfinanciare, excedent finantat pe seama resurselor permanente din fondul de rulment in anii cand acesta a fost pozitiv. Raportat la cifra de afaceri nivelul necesarului de fond de rulment nu se incadreaza in intervalul corespunzator in niciunul din anii analizati, datorita cresterilor inregistrate in nivelul stocurilor, in ultimul an (2014) constatandu-se cea mai mare crestere a stocurilor, cu un indice de crestere a stocurilor de 238% fata de cel al cifrei de afaceri de 142%. 2.3.3. Trezoreria netă Trezoreria netă (Tn) pune în evidenţă modul de realizare a ciclurilor financiare ale firmei. Reprezintă surplusul de lichidităţi ce se degajă la sfârşitul perioadei de gestiune, adică reala capacitate a firmei de a investi. Trezoreria netă reprezintă diferenţa dintre fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment.

32

Mărimea trezoreriei depinde atât de modificările fondului de rulment (sub influenţa modificării capitalurilor permanente şi a activelor imobilizate) cât şi de modificările necesarului de fond de rulment (sub influenţa modificării activelor curente, respectiv a pasivelor curente). Trezoreria netă este alcătuită din două componente: ttrezoreria de active si trezoreria de pasiv. Trezoreria de activ (Ta) indică disponibilităţile din conturi bancare şi celelalte valori lichide. Trezoreria de pasiv (Tp) cuprinde creditele pe termen scurt şi soldul creditor al băncii. In tabelul nr. 29 – Trezoreria neta sunt prezentati factorii de influenta asupra trezoreriei nete si nivelul acesteia pentru anii analizati. Tabelul nr.29 - Trezoreria neta Specificații Fondul de rulment Necesar de fond de rulment Trezorerianetă

Simbol / U.M Formula calcul

2013

2014

23.958.608

45.216.816

11.968.507

- 10.830.865

10.454.605

NFR

lei

36.614.111

55.753.852

93.480.466

159.989.063

204.633.422

- 12.655.503

lei

Ifts

lei

Disponibilități băne‫܈‬ti

Db

lei

Abaterea absolută a trezoreriei

2012

lei

TN=FR-NFR

Trezorerianetă

2011

FR

Investiții financiarepe termen scurt Datorii financiare petermen scurt

Perioada analizată 2010

Dfts

lei

TN=(Ifts+Db)-Dfts

lei

ΔTN=TN1-TN0

lei

- 10.537.036 -

1.135.220

- 81.511.959 -

35.601.829

13.790.723 - 12.655.503 -

46.138.865

-170.819.928 -

4.419.633 85.931.592

-194.178.817 -

4.218.021 175.037.949

30.034.169 224.212.986

- 10.537.036

- 81.511.959

-170.819.928

-194.178.817

2.118.467

- 70.974.923

- 89.307.969

- 23.358.889

Se constata o trezorerie neta negativa in fiecare an al perioadei analizate, ceea ce semnifica in permanenta un necesar de fond de rulment pozitiv peste nivelul fondului de rulment. Practic, excedentul de active circulante nonfinanciare, ramas neacoperit de sursele permanente din fondul de rulment, este finantat printr-o trezorerie negativa, prin apelarea la credite bancare pe termen scurt. Valorile negative ale trezoreriei nete evidențiază astfel un dezechilibru financiar care determină dependența societății față de resursele financiare pe termen scurt și, implicit, o limitare a autonomiei financiare pe termen scurt. Evolutia comparativa a celor trei rate de echilibru financiar de-a lungul perioadei analizate este prezentat in fig. 31.

Fig. 31 - Evoluția ratelor de echilibru financiar

33

2.4. DIAGNOSTICUL RATELOR DE GESTIUNE FINANCIARĂ Exprimarea sintetică a modului de gestionare a resurselor se realizează cu ajutorul ratelor de gestiune, aceste rate exprimând de fapt viteza de rotaţie a elementelor patrimoniale sau a surselor de finanţare. Viteza de rotaţie măsoară durata de transformare a activelor în lichidităţi şi durata de reînnoire a datoriilor. Măsurarea vitezei de rotaţie se realizează cu ajutorul a doi indicatori: - numărul de rotaţii - durata în zile a unei rotaţii. Numărul de rotaţii (Nr) arată de câte ori se roteşte elementul de activ sau pasiv analizat prin cifra de afaceri într-o perioadă de gestiune. Creşterea numărului de rotaţii înseamnă creşterea eficienţei utilizării elementului.

Durata în zile a unei rotaţii (Dz) arată durata medie în care elementul analizat parcurge întreg ciclul economic şi revine în forma bănească. Reducerea duratei medii în zile a unei rotaţii înseamnă o scurtare a perioadei de imobilizare.

  

Viteza de rotație a resurselor se urmărește prin: viteza de rotație a stocurilor; viteza de rotație a clienților; viteza de rotație a furnizorilor; viteza de rotație a datoriilor pe termen scurt.

2.4.1. Diagnosticul gestiunii stocurilor Viteza de rotaţie a stocurilor arată de câte ori într-o perioadă de gestiune stocurile materiale trec succesiv prin fazele de aprovizionare, fabricaţie şi vânzare, respectiv durata în zile a unei rotaţii complete. Valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii stocurilor este de 8 rotaţii, care corespunde unui termen mediu de parcurgere a fazelor circuitului economic şi de revenire sub formă bănească iniţială de 45 de zile.

Informatiile privind nivelul si dinamica atat pentru stocurile totale cat si pentru componentele acestora (materii prime, produse finite si marfuri, productie neterminata), precum si vitezele de rotatie ale acestora, pentru cei cinci ani ai perioadei analizate sunt prezentate in tabelul nr. 30 – Viteza de rotatie a stocurilor, unde sunt evidentiate pentru anii analizati daca s-a realizat o eliberare sau dimpotriva o imobilizare de stocuri.

34

Tabelul nr. 30 - Viteza de rotatie a stocurilor Perioada analizată

Specificații

Simbol / Formula calcul

U.M

2010

2011

2012

2013

2014

Cifra de afaceri

CA

lei

53.100.184

172.592.715

267.928.341

466.484.095

661.725.064

Stocuri

St

lei

28.420.381

42.510.124

81.325.978

131.146.583

312.154.018

Număr de rotații

Nrst=CA/St

rotații

1,97

4,87

4,33

4,39

2,99

Durata unei rotații

dzst=St/CA*360

zile

182,74

73,97

83,20

81,99

120,58

rotații

8

Numar minim Eliberare(-)/Imobilizare(+) E/I=(Dzn-Dzn-1)*CAn/T

8

lei

-

- 52.143.509

8 6.862.736

8 - 1.567.865

Indicele St

Ist=St 1/St 0*100

100%

150%

191%

161%

Indicele CA

ICA=CAn/Can-1*100

100%

325%

155%

174%

M aterii prime si materiale

M pm

lei

5.491.484

6.583.619

6.237.116

Durata unei rotații M pm

dz=M pm/CA*360

zile

16,83

Produție neterminată

Pneter

lei

20.790.061

Durata unei rotații pneter

dz=Pneter/CA*360

zile

134,34 4.129.912

3.500.408

9,38 26.084.880 48,89

4,95 51.220.897

33,00 51.712.449

28,65 73.688.570

238% 142% 23.811.291 8,17 158.074.302 56,93

Produse finite si mărfuri

Pf

lei

Durata unei rotații Pf

dz=Pf/CA*360

zile

21,13

15,71

42,09

48,39

55,48

zile

45

45

45

45

45

Nivelul optim

10.933.760

8,11 23.029.910

8 70.950.180

130.268.425

Se constata o viteza de rotatie a stocurilor totale necorespunzatoare in toti anii analizati, cresterea stocurilor nefiind reflectata corespunzator in cresterea cifrei de afaceri, sugerand o deficienta in organizarea stocurilor, pe langa folosirerea unei politici defensive (relaxata) de gestiune a stocurilor, specifica unui manageriat prudent, cu aversiune deosebita fata de riscuri, dar cu costuri suplimentare care vor reduce rata rentabilitatii. Cresterea ponderii activitatii comerciale in anii 2013 si 2014 de la maxim 5% in anii precedenti la 33% in 2013 si 30% in 2014 explica trendul puternic crescator al stocurilor, dar acest trend este urmat de o crestere a cifrei de afaceri sub nivelul care sa permita o accelerare a viteza de rotatie a stocurilor. In anii in care viteza de rotatie a stocurilor, chiar necorespunzatoare, a crescut fata de anul precedent (2011 si 2013), se constata o eliberare a imobilizarilor, in timp ce in anii 2012 si 2014 constatam o crestere a imobilizarilor prin stocuri, reflectand faptul ca imobilizarile de stocuri reprezinta un punct slab al gestiunii stocurilor in compania Romcab. Comparativ, evolutia duratelor stocurilor de materii prime, produse finite si productie neterminata este prezentata in fig. 32, evidentiindu-se pentru grupele de produse finite, marfuri si productie neterminata viteze de rotatie necorespunzatoare, reflectate de durate mari si schimbarea tendintelor, doar materiile prime avand durate corespunzatoare.

Fig. 32 - Evoluția vitezei de rotatie in zile a stocurilor

35

2.4.2. Diagnosticul gestiunii clienților Viteza de rotaţie a creanţelor-clienţi exprimă creditul client acordat de firmă, adică durata medie în zile de încasare a contravalorii mărfurilor de la beneficiari. Practic indică decalajul mediu în zile între data facturării şi data încasării contravalorii mărfurilor vândute. Valoarea minimă care asigură o stare acceptabilă a gestiunii creanţelor faţă de clienţi este de cel puţin 8 rotaţii, care corespunde unei durate medii de încasare a creanţelor de 45 de zile. Valoarea optimă ar fi de cel mult 30 de zile.

In tabelul nr. 31 – Gestiunea clientilor este prezentata viteza de rotatie si numarul de roattii pentru client pe perioada anilor 2010-2014. Tabelul nr. 31 - Gestiunea clientilor Specificații Cifra de afaceri Clienți Număr de rotații Durata unei rotatii

U.M

CA

lei

53.100.184

172.592.715

267.928.341

466.484.095

661.725.064

29.116.606

79.453.704

115.504.355

151.017.285

100.078.957

2010

2011

2012

2013

2014

Cl

lei

NrCl=CA/Cl

rotații

2,23

3,18

2,75

3,50

DzCl=(Cl/CA)*360

zile

162

113

131

103

68

100%

273%

145%

131%

66%

100%

325%

155%

174%

142%

45

45

45

45

45

Indicele Cl

Icl=Cl1/Cl0*100

Indicele CA

ICA=CA1/CA0*100

Nivelul maxim

Perioada analizată

Simbol / Formula calcul

zile

5,27

Se constata viteze necorespunzatoare de rotatie pentru clienti in fiecare an al perioadei analizate. Scaderea duratei rotatiei clientilor catre sfarsitul perioadei denota o preocupare a manageriatului pentru accelerarea incasarii clientilor, necesara pentru refacera lichiditatilor in vederea imbunatatirii capacitatii de plata a datoriilor companiei. Astfel, in ultimul an al analizei, anul 2014, durata creditului client a ajuns la 68 zile fata de 109 zile in anul precedent, departe insa de un maxim acceptabil de 45 zile si foarte departe de cele 30 de zile reprezentand optimul recunoscut, posibil de atins prin schimbarea politicii de acordare a creditului comercial, printr-o mai bună negociere a termenelor de plată cu clienții, dar si prin incasarea clientilor rau platnici si selectarea mai atenta a viitorilor parteneri comerciali. 2.4.3. Diagnosticul gestiunii furnizorilor Viteza de rotaţie a furnizorilor exprimă creditul-furnizor primit de firmă, adică durata medie în zile de plată a contravalorii mărfurilor achiziţionate de la furnizori. Practic indică decalajul mediu în zile între data facturării şi data plăţii contravalorii mărfurilor cumpărate. Valoarea minimă care asigură o stare acceptabilă a gestiunii datoriilor faţă de furnizori este de cel puţin 8 rotaţii, care corespunde unei durate mediii de plată a facturilor de 45 de zile.Valoarea optimă ar fi de 30 de zile. Dacă durata creditului furnizor este mai mare decât durata creditului client atunci se creează un excedent de resurse financiare. O viteză de rotaţie mică (durată în zile mare) înseamnă că firma foloseşte resursele furnizorului, şi cu toate că reflectă o situaţie favorabilă, poate conduce la înrăutăţirea relaţiilor comerciale dacă durata în zile a unei rotaţii este mai mare de 30 de zile şi nu este efectul unei înţelegeri prealabile. Creşterea duratei in zile transmite semnale că firma se confruntă cu greutăţi la plată.

36

Nivelul furnizorilor in sold la sfarsitul fiecarui an al analizei si informatii privind gestiunea furnizorilor sub aspectul vitezelor de rotatie pe anii analizati este prezentata in tabelul nr. 32 – Analiza gestiunii furnizorilor. Tabelul nr. 32 - Analiza gestiunii furnizorilor Specificații

Simbol / U.M Formula calcul

Perioada analizată 2010

2011

2012

2013

2014

Cifra de afaceri

CA

lei

53.100.184

172.592.715

267.928.341

466.484.095

661.725.064

Furnizori

Fz

lei

17.265.065

60.677.583

93.981.335

113.360.352

200.313.230

NrFz=CA/Fz

rotații

3,08

2,84

2,85

4,12

3,30

DzFz=Fz/CA*360

zile

117,05

126,56

126,28

87,48

108,98

Număr de rotații Durata unei rotații Indicele Fz

Ifz=Fz1/Fz0*100

100%

351%

155%

121%

177%

Indicele CA

ICA=CA1/CA0*100

100%

325%

155%

174%

142%

45

45

45

45

45

Nivelul mediu

zile

Se constata ca, in fiecare an al perioadei analizate, nivelul indicatorului este situat peste nivelul optim de 30 de zile, dar si peste nivelul maxim de 45 de zile, ajungand la sfarsitul perioadei, in anul 2014, la 108 zile, de trei ori mai mare decat nivelul optim, explicat pentru anul respectiv de creșterea creditului-furnizor într-un ritm mult mai mare decât ritmul de creștere al cifrei de afaceri. Desi existenta unor furnizori neplatiti in sold permite folosirea surselor respective pentru completarea surselor proprii si imprumutate, in vederea achitarii obligatiilor de plata, situatia este nefavorabila prin costurile generate de dobanzile comerciale posibil de cerut in astfel de situatii, dar si prin riscul pierderii unor parteneri cu o buna calitate a ofertei. In fig. 33 este evidentiata evolutia pentru anii 2010-2014 a duratei in zile a unei rotatii pentru clienti si furnizori, comparativ, fiind evidenta depasirea duratei optime pentru ambele, clientii inregistrand insa o evidenta tendinta de accelerare a vitezei de rotatie in ultimul an al analizei, 2014, catre un optim al duratei situat la 45 de zile.

Fig. 33 – Evolutia comaparativa a vitezei de rotatie client si furnizori 2.4.4. Diagnosticul gestiunii datoriilor pe termen scurt Viteza de rotație a datoriilor pe termen scurt exprimă durata medie în zile de plată a contravalorii datoriilor pe termen scurt. Practic indică decalajul mediu în zile între data facturării şi data plăţii contravalorii. Valoarea minimă care asigură o stare acceptabilă a 37

gestiunii datoriilor curente este de 4 rotaţii, care corespunde unei durate medii de plată a datoriilor de 60 de zile, un optim al perioadei de decontare fiind de maxim 30 de zile.

Informatiile privind gestiunea datoriilor pe termen scurt sunt prezentate in tabelul nr. 33 – Analiza gestiunii datoriilor pe termen scurt. Tabelul nr.33 - Analiza gestiunii datoriilor pe termen scurt Perioada analizată

Simbol / Formula calcul

U.M

Cifra de afaceri

CA

lei

53.100.184

172.592.715

267.928.341

466.484.095

661.725.064

Datorii termen scurt

Dts

lei

34.713.599

112.348.841

189.281.459

297.212.754

431.812.539

NrDts=CA/Dts

rotații

2,47

2,35

1,78

1,92

1,82

Dts=Dts/CA*360

zile

146,00

153,37

202,64

187,72

198,31

Specificații

Număr de rotații Durata unei rotații

2010

2011

2012

2013

2014

Indicele Dts

IDts=Dtsn/Dtsn-1*100

100%

324%

168%

157%

145%

Indicele CA

ICA=CAn/CAn-1*100

100%

325%

155%

174%

142%

M axim acceptat

zile

90

90

90

90

90

Valoare optima

zile

30

30

30

30

30

Se constata si in cazul datoriilor pe termen scurt aceeasi gestiune necorespunzatoare, concretizata in durate mari, peste maximul aceptat de 90 de zile, maxim reprezentand de trei ori valoarea optima. Indicatorul prezinta durate intre 146 zile durata minima si 202 zile durata maxima, in ultimul an, durata fiind de 198 zile, in crestere fata de anul precedent care prezinta o durata de rotatie a datoriilor pe termen scurt de 187 zile, cresterea datoriilor pe termen scurt avand loc intr-un ritm mai mare decat cresterea cifrei de afaceri. Evolutia vitezei de rotatie a datoriilor pe termen scurt este prezentata in fig. 34.

Fig. 34 – Evolutia vitezei de rotatie datorii termen scurt

38

III. DIAGNOSTICUL PERFORMANȚEI FINANCIARE 3.1. DIAGNOSTICUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE Pentru calculul și analiza formării progresive a rezultatului exercițiului sunt utilizate soldurile intermediare de gestiune, care sunt indicatori calculați în cascadă, sub formă de solduri ce pun în evidență etapele formării rezultatului exercițiului. Indicatorii calculați cu ajutorul soldurilor intermediare de gestiune sunt grupați astfel:  indicatori de producție și comercializare: marja comercială, producția exercițiului, cifra de afaceri și valoarea adăugată;  indicatori parțiali ai rentabilității: excedentul brut al exploatării, rezultatul exploatării, rezultatul curent, rezultatul extraordinar;  indicatori globali ai rentabilității: rezultatul brut al exercițiului și rezultatul net al exercițiului. In tabelul nr. 34 – Soldurile intermediare de gestiune sunt prezentate informatii privind diversele rezultate ale activitatii companiei dar si privind marja comerciala, productia exercitiului, valoarea adaugata. Tabelul nr. 34 - Soldurile intermediare de gestiune De numire a indicatorilor

- lei Pe rioada

Nr. 2010

2011

2013

2014

+ Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707)

1

1.735.317

1.347.234

14.378.076

153.547.268

200.599.629

2.175.409

1.074.497

14.287.897

144.737.692

192.816.300

272.737

90.179

8.809.576

7.783.329

rd.

2012

- Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607)

2

= Marja comercială (01-02)

3

+ Producţia vândută (ct.701+702+703+704+705+706+708)

4

51.364.867

171.245.481

253.550.265

312.936.827

461.125.435

3.682.289

9.767.789

15.286.720

46.090.558

168.901.584

±

Venituri din producţia stocată

Solduri creditoare

5

(ct. 711)

Solduri debitoare

6

+ Venituri din producţia de imobilizări (ct. 721+722)

7

= Producţia exerciţiului (rd. 04+05-06+07)

8

+ M arja comercială (03)

9

(440.092)

55.047.156 (440.092)

413.797

11.711

181.002.317

(10.953)

268.836.985

-

359.441.182

630.038.730

272.737

90.179

8.809.576

7.783.329

Consumuri intermediare (ct.601+602+603+604+ - +605+606+608+611+612+613+614+621+622+623+

10

48.119.632

158.761.503

235.741.380

318.370.637

554.991.490

= Valoarea adăugată (08+09-10)

11

6.487.432

22.513.551

33.185.784

49.880.121

82.830.569

+ Venituri din subvenţii (ct. 7411+7417)

12

+ Alte venituri din exploatare (ct. 758)

13

4.300.245

3.255.555

19.139.632

13.293.779

- Cheltuieli cu personalul - totale

14

3.543.472

6.732.815

11.241.862

13.746.996

19.041.289

- Cheltuieli cu alte impozite şi taxe (ct. 635)

15

29.329

130.795

380.609

1.032.792

954.116

- Alte cheltuieli de exploatare (ct.658)

16

3.834.868

2.011.024

5.534.773

5.368.583

12.323.406

= Rezultatul brut al exploatării (11+12+13-14-15-16)

17

3.380.008

13.638.917

19.284.095

48.871.382

63.805.537

+ Venituri din provizioane (ct. 7812+7813+7814)

18

+ Ven. din creanţe reactivate şi debitori diverşi (ct. 754)

19

2.226.360

10.403

1.184.837

1.684.935

20

3.707.644

1.675.801

2.542.090

12.987.025

15.071.573

50.418.899

624+625+626+627+628)

-

Cheltuieli cu amortizări şi provizioane (ct. 6811+6812+6813+6814)

-

-

- Pierderi din creanţe şi debitori diverşi (ct. 654)

21

= Rezultatul exploatării (17+18+19-20-21)

22

1.898.724

11.963.116

16.752.408

37.069.194

+ Venituri financiare

23

383.485

1.862.778

4.240.347

4.855.598

5.389.478

950.020

8.944.279

13.005.524

17.094.052

25.766.058

1.332.189

4.881.615

7.987.231

24.830.740

30.042.319

- Cheltuieli financiare = Rezultatul curent (22+23-24)

25

+ Venituri extraordinare

26

- Cheltuieli extraordinare

27

- Cheltuieli privind impozitul pe profit

28

436.874

696.607

1.130.684

3.365.303

4.591.630

= Rezultatul net (25+26-27-28)

29

895.315

4.185.008

6.856.547

21.465.437

25.450.689

Capacitatea de autofinanţare (20+40)

30

4.602.959

5.860.809

9.398.637

34.452.462

40.522.262

Di vi dende

31

-

-

-

-

Pa rti ci pa rea s a l a ri a ţi l or l a profi t

32

-

-

-

-

Autofinanţarea netă (30-31-32)

33

4.602.959

 39

5.860.809

9.398.637

34.452.462

40.522.262



Marja comercială (Mc) determină performanțele întreprinderilor care funcționează în sfera distribuției și comercializării iar în cazul societăților din alte domenii performanțele rezultate din activitatea de comerț. Marja comercială se calculează ca diferență între veniturile obținute din vânzarea mărfurilor și cheltuielile aferente vânzării marfurilor. Compania Romcab a desfasurat in toti anii analizati activitate comerciala, dar, o crestere spectaculoasa a activitatii comerciale se inregistreaza in anii 2012 (indice de crestere an/an de 1067%) si 2013 (indice de crestere an/an de 1068%). In ultimul an al analizei (2014) vanzarile de marfuri au crescut cu 31% fata de anul precedent. Marja comerciala mai consistenta se inregistreaza in anul 2013 (5.7% din vanzarile de marfuri) si 2014 (in scadere ajungand la 3.8% din vanzarile de marfuri). Cifra de afaceri (CA) este formată din vânzările de mărfuri și producția vândută, fiind indicatorul care măsoară volumul activității de comercializare al unei întreprinderi. Cifra de afaceri se determină prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri, executarea de lucrări și prestarea de servicii și altor venituri din exploatare, mai puțin rabaturile, remizele și alte reduceri comerciale acordate. Compania Romcab a realizat o cifra de afaceri in crestere de-a lungul intregii perioade analizate, ajungand de la 53.100.184 lei in 2010 la 661.725.064 lei in 2014 (a crescut cu 1146 % in 2014 fata de 2010, respectiv de 12.46 ori). O crestere impreisonanta in 5 ani, determinata de investitii realizate pentru cresterea capacitatilor de productie si calitatii productiei, concretizate in utilaje moderne (13 masini pentru sectia trefilare, 50 masini pentru sectia izolare si cablare conductori, 20 masini pentru sectia de injectare, 16 masini pentru deservire utilitati), deschiderea unei noi fabrici in 2012 in Acatari, reabilitarea completa a fabricii din Targu Mures pentru cresterea calitatii productiei. Producția exercițiului (Qex) este un indicator specific unităților industriale, măsurând volumul global al activității desfășurate. Ea include valoarea bunurilor și serviciilor realizate de întreprindere pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii. Producția exercițiului se determină cu relația: Qe = Qv + (Scqs – Sdqs) + Qi Pentru toti anii de analiza se poate observa, vizualizand fig. 35, că producția exercițiului și cifra de afaceri au o perioada cu evoluție asemanatoare, diferențele fiind generate de variația stocurilor si veniturile din vanzarea marfurilor (acestea din urma facand parte doar din cifra de afaceri). Se remarca si nivelul scazut al marjei comerciale, aspect caracteristic intregii perioade.

Fig. 35 - Evoluția comparativa a Mc, a Qex și a CA

40

Valoarea adăugată (VA) exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producţie, îndeosebi a factorilor de muncă şi capital, peste valoarea materiilor prime, materialelor şi serviciilor cumpărate de întreprindere de la terţi. Altfel spus, valoarea adăugată reprezintă plusul de valoare care excede consumurilor intermediare în procesul de exploatare sau bogăţia creată de întreprindere într-o perioadă de timp. Analiza valorii adăugate prezintă interes pentru toţi agenţii economici, indiferent de domeniul de activitate, deoarece permite o bună evaluare a performanţelor şi a eficienţei utilizării factorilor de producţie. Astfel, se poate spune că valoarea adăugată exprimă, mai bine decât oricare alt indicator eficacitatea combinării factorilor de producţie, muncă şi capital, deoarece ea reprezinta valoarea nou creata de companie si se imparte intre participantii la activitatea acesteia: salariati, stat, imprumutatori, proprietari,etc. Ceea ce s-ar putea imparti este doar ceea ce ramane dupa achitarea obligatiilor fata de terti (furnizori de materii prime, servicii, utilitati). Calculul valorii adaugate s-a facut in tabelul nr. 34, folosindu-se metoda sintetica sau substractiva, dupa formula VA= (Qe-Ci)+Mc, unde Qe=productia exercitiului, Ci=consumuri intermediare, Mc=marja comerciala. Societatea Romcab a creat valoare adaugata in fiecare an din cei 5 analizati. Daca in primul an al analizei valoarea adaugata de companie era de 6.487.432 lei in ultimul an, 2014, aceasta s-a ridicat la nivelul de 82.830.569 lei. Cresterea in dinamica a nivelului valorii adaugate se obtine pe fondul unei productii a exercitiului peste nivelul consumurilor intermediare in fiecare an, completat cu marja comerciala. Excedentul brut de exploatare (EBE) reflectă rezultatul brut al unei societăţi comerciale degajat de activitatea de exploatare, el fiind considerat primul sold intern de gestiune cu semnificaţie în termeni de profitabilitate. Excedentul brut din exploatare este independent de politica financiară a unei societăţi comerciale, de politica de amortizare şi provizioane, de politica fiscală, de politica de dividend şi de repartizarea de sume pentru dezvoltare. El succede din valoarea adăugată după ce s-a realizat retribuirea muncii prin salarii şi a statului prin impozite şi taxe. Ca indicator care evidențiază performanțele economice ale unei societăți comerciale legate de activitatea de exploatare, excedentul brut al exploatării este resursa principală a societății care influențează atât indicatorii de eficiență cât și capacitatea de autofinanțare a întreprinderii. Din acest motiv se consideră că excedentul brut de exploatare reflectă contribuția capitalului la crearea bogăției întreprinderii. La Romcab, pe parcursul intregii perioade analizate, excedentul brut de exploatare înregistrează o evoluție crescătoare, incepând cu anul 2010 cand s-a inregistrat un excedent de 3.380.008 lei, pana in ultimul an, 2014, cand excedentul brut din exploatare s-a cifrat la 63.805.537 lei. Rezultatul exploatării (RE) exprimă profitul aferent activităţii de exploatare determinându-se, pe baza contului de profit şi pierdere, ca diferenţă între veniturile din exploatare şi cheltuielile pentru exploatare. Spre deosebire de excedentul brut din exploatare, rezultatul exploatării ţine cont de politica de amortizare şi provizioane. Acesta reuşeşte să surprindă cel mai bine capacitatea activităţii de exploatare de a genera profit, deoarece rezultatul format nu a fost supus operaţiunilor de distribuire către diverşi participanţi la activitatea întreprinderii. Valoarea sa informaţională este centrată pe reflectarea unui rezultat care să caracterizeze toate operaţiunile şi fluxurile aferente exploatării. Asemenea celorlalte rezultate intermediare si rezultatul exploatarii inregistreaza la Romcab SA valori pozitive, deci activitatea de exploatare a fost profitabila in fiecare an analizat, in plus valorile fiind crescatoare an de an, ajungand de la 1.898.724 lei in 2010 la 50.418.899 lei in anul 2014. In fig. 36 sunt prezentate intr-o expunere comparabila valoarea adaugata, excedentul brut din exploatare si rezultatul exploatarii.

41

Fig. 36 - Evoluția comparativă a VA, RE și EBE Rezultatul curent (RC) măsoară rezultatul degajat de activitatea curentă a întreprinderii, activitate care cuprinde activitatea de exploatare şi activitatea financiară. În acest caz nu se ţine seama de politica fiscală şi de rezultatul extraordinar, dar se ia în considerare efectul politicii financiare a întreprinderii. Ca sold intermediar de gestiune, acest rezultat este aferent operaţiilor de exploatare şi financiare efectuate de întreprindere în cursul exerciţiului. In cadrul companiei Romcab si acest rezultat, asemenea celorlalte determinate in tabelul cu soldul tablourilor de gestiune, are valori pozitive, crescatoare de la un an la altul, expresie a activitatii curente profitabile a companiei. Daca in primul an al intervalului analizat rezultatul current era de 1.332.189 lei, in ultimul an al perioadei, rezultatul current a fost de 30.42.319 lei. In fig. 37 sunt prezentate comparativ trei trei tipuri de rezultate ale companiei, cel de exploatare, cel financiar (negative) si cel curent.

Figura 37 - Evoluția comparativă a RE, RF și RC Rezultatul net al exercițiului (Rn) exprimă rezultatul degajat de întreaga activitate a întreprinderii, în cursul unui exerciţiu. Reprezintă variaţia situaţiei nete a întreprinderii între deschiderea şi închiderea exerciţiului ca urmare a activităţii economice. Rezultatul net al exerciţiului se determină ca diferenţa între rezultatul exerciţiului înainte de impozitare şi impozitul pe profit.

42

Compania Romcab a degajat prin activitatea desfasurata un rezultat net pozitiv in fiecare an analizat. Ultimul an, 2014, cel mai profitabil din acest punct de vedere, prezinta un profit net de 30.042.319 lei. O evolutie paralela a rezultatului brut si net obtinut de compania Romcab este prezentata in fig. 38.

Figura 38 - Evoluția rezultatului exercițiului (brut și net) 3.2. DIAGNOSTICUL RATELOR DE EFICIENȚĂ Analiza randamentului financiar al firmei urmăreşte reflectarea raporturilor de eficienţă între efectele de natura rezultatelor şi eforturile financiare depuse pentru obţinerea lor. Fructificarea capitalului investit, a celui propriu sau a celui permanent se materializează în capacitatea lor de a degaja venit. Pentru realizarea diagnosticului eficienței financiare a societății am optat pentru analiza următoarelor rate:  rata profitabilității comerciale;  rata profitabilității cheltuielilor;  rata rentabilității economice;  rata rentabilității financiare. 3.2.1. Diagnosticul ratelor de profitabilitate Rata profitabilității comerciale (Rpc) arată rezultatul brut din exploatare aferent cifrei de afaceri. Indicatorul exprimă eficienţa valorificării produselor societăţii şi caracterizează eficienţa politicii comerciale şi a politicii de preţuri ale firmei. Profitabilitatea comercială măsoară eficienţa globală a activităţii firmei pe perioada unui exerciţiu financiar prin prisma valorificării activităţii de bază si este prezentata in tabelul nr. 35 – Analiza ratei profitabilitatii comerciale. Tabelul nr. 35 - Analiza ratei profitabilitatii comerciale Specificații Rezulatatul brut al exploatarii Cifra de afaceri

Simbol / Formula calcul

U.M

RBE

lei

CA

lei

Perioada analizată 2010

2011

2012

2013

2014

3,380,008

13,638,917

19,284,095

48,871,382

63,805,537

53,100,184

172,592,715

267,928,341

466,484,095

661,725,064

Indicele RBE

IRBE=RBE1/RBE0*100

100%

404%

141%

253%

131%

Indicele CA

ICA=CA1/CA0*100

100%

325%

155%

174%

142%

Rata profitabilitatii comerciale

Rpc=RBE/CA*100

6.37%

7.90%

7.20%

10.48%

9.64%

Nivel minim

5%

5%

5%

5%

5%

Nivel maxim

15%

15%

15%

15%

15%

Se remarca incadrarea ratei profitabilitatii comerciale in nivelurile corespunzatoare, pentru toti anii perioadei analizate. Cel mai bun an este 2013, cu o rata de 10.48 %, urmat de ultimul an al perioadei anul 2014 cu 9.64%. 43

Rata profitabilității cheltuielilor (Rpch) se calculează prin raportarea rezultatului aferent cifrei de afaceri (rezultatul exploatării, rezultatul exerciţiului) la costul total al producţiei vândute. Această rată mai este cunoscută şi sub denumirea de model standard al ratei profitabilităţii şi măsoară capacitatea activităţii de a genera profit prin costuri, fiind prezentata in tabelul nr. 36 – Analiza ratei profitabilitatii cheltuielilor. Tabelul nr. 36 - Analiza ratei profitabilitatii cheltuielilor Specificații Rezulatatul brut al exercitiului Cheltuieli totale Indicele Rbrut Indicele Ct Rata profitabilitatii cheltuielilor

Perioada analizată

Simbol / Formula calcul

U.M

2013

2014

Rbrut

lei

1,332,189

4,881,615

7,987,231

24,830,740

30,042,319

Ct

lei

2010

2011

2012

60,134,014

179,330,714

282,723,732

512,152,940

819,279,297

IRbrut=Rbrut1/Rbrut0*100

100%

366%

164%

311%

121%

ICt=Ct1/Ct0*100

100%

298%

158%

181%

160%

Rpch=Rbrut/Ct*100

2.22%

2.72%

2.83%

4.85%

3.67%

Nivel minim

9%

9%

9%

9%

9%

Nivel maxim

15%

15%

15%

15%

15%

Se constata un nivel al ratei profitabilităţii cheltuielilor, cu valori foarte mici, cu mult sub valoarea recomandată, de 15%, nivelul cheltuielilor totale, foarte ridicat si in crestere in fiecare an, explicand nivelul mic al ratei. Cresterea ratei presupune identificarea cheltuielilor inutile sau care pot fi reduse. In acest sens, compania Romcab a efectuat investitii pentru reducerea costurilor cu energia, in anul 2013 fiind demarat proiectul „Masuri de eficientizare a consumului energetic pentru unitatea de productie Targu Mures a SC ROMCAB S.A”, in valoare de 37 mil Eur (din care 20 mil Eur contributie proprie). Evolutia celor doua rate de profitabilitate, cea comerciala si cea a cheltuielilor este prezentata grafic in fig. 39.

Figura 39 - Evoluția ratelor de profitabilitate 3.2.2. Diagnosticul ratelor de rentabilitate Rata rentabilității economice (Re) măsoară performanţele activului total al întreprinderii, fără a ţine seama de modul de procurare a capitalurilor (proprii sau împrumutate) alocate pentru constituirea acestui activ. Din acest motiv, se spune că rata rentabilităţii economice este independentă de politica de finanţare promovată de întreprindere. Formula de calcul a ratei rentabilităţii economice este: 44

Informatiile privind rentabilitatea economica a companiei sunt prezentate in tabelul nr. 37 – Analiza ratei rentabilitatii economice. Tabelul nr. 37 - Analiza ratei rentabilitatii economice Specificații

Simbol / Formula U.M calcul

Perioada analizată 2010

2011

2012

2013

2014

Rezultatul exploatării

RE

lei

1,898,724

11,963,116

16,752,408

37,069,194

50,418,899

Activele totale

At

lei

83,285,105

219,439,120

334,725,263

449,587,098

642,527,838

Indicele rezultatului exploatării

IRE=REn/REn-1*100

100%

630%

140%

221%

136%

Indicele activelor totale

IAt=Atn/Atn-1*100

100%

263%

153%

134%

143%

Re=RE/At*100

2.28%

5.45%

5.00%

8.25%

7.85%

20

20

20

20

20

Rata rentabilității economice Re Nivelul optim

Nivelul ratei rentabilității economice este necorespunzator, foarte departe de nivelul optim pentru toti anii analizati, cu valori intre 2.28% (2010) si 8.25% (2013), in timp ce, in ultimul an (2014), rata are un nivel de 7.85%, fata de un optim de 20%. Valoarea foarte mare a activelor totale a facut ca, desi profitabila in fiecare an, activitatea companiei sa nu reuseasca sa obtina rezultate la un nivel corespunzator dotarilor sale. Tintirea unui rezultat al exploatării caracterizat printr-un ritm de crestere superior celui al cifrei de afaceri si optimizarea cheltuielilor sunt necesare. Evolutia necorspunzatoare a ratei rentabilitatii economice este prezentata pentru perioada analizata in fig. 40.

Fig. 40 – Evolutia ratei rentabilitatii economice Rata rentabilității financiare măsoară performanţa utilizării capitalului propriu, iar în mod indirect, oportunitatea menţinerii acestuia în afacere. Rentabilitatea financiară remunerează proprietarii întreprinderii prin acordarea de dividende şi creşterea capitalurilor proprii, constituind un mijloc de stimulare a participării la creşterea capitalului social, atât pentru acţionarii existenţi, cât şi pentru noii acţionari. Dacă nivelul ratei rentabilităţii financiare este ridicat, acţionarii acceptă ca o parte din profitul lor să fie lăsată la dispoziţia întreprinderii, asigurând astfel mijloacele de creştere a acestora. Rata rentabilităţii financiare se determină astfel:

45

In tabelul nr. 38 – Analiza ratei rentabilitatii financiare, sunt prezentate informatii privind rentabilitatea financiara pentru cei cinci ani 2010-2014 si evolutia factorilor de influenta in perioada analizata. Tabelul nr. 38 - Analiza ratei rentabilitatii financiare Specificații Capitaluri proprii Rezultatul net al exercițiului

Simbol / Formula calcul

U.M

Cpr

lei

Rnet

lei

Perioada analizată 2010

2011

2012

2013

2014

44,874,497

51,722,072

61,517,071

88,922,072

134,136,627

895,315

4,185,008

6,856,547

21,465,437

25,450,689

Indicele Cpr

ICpr=Cp1/Cpr0*100

100%

115%

119%

145%

151%

Indicele Rnet

IRnet=Rnet1/Rnet0*100

100%

467%

164%

313%

119%

Rf=Rnet/Cpr*100

2.00%

8.09%

11.15%

24.14%

18.97%

25%

25%

25%

25%

25%

Rata rentabilitatii financiare Rf Nivel optim

Se constata niveluri ale ratei rentabilitatii financiare necorespunzatoare pentru toti anii perioadei analizate, intre un minim de 2% in anul 2010 si un maxim de 24.14 % in anul 2013. Din anul 2010 pina in anul 2013, rata rentabilitatii financiare prezinta un trend ascendent, dar nu atinge in nici un an al perioadei optimul de 25%, fiind insa foarte aproape in 2013. In anul 2014 rata este de 18.97%, mai putin ca in anul precedent, datorita cresterii capitalurilor proprii intr-un ritm superior rezultatului net al exercitiului. Un aspect favorabil pentru perioada analizata, mai putin pentru anul 2010, este situarea ratei rentabilitatii financiare peste rata inflatiei si rata medie a dobanzii. Evolutia ratei rentabilitatii financiare este prezentata grafic in fig. 41.

Fig. 41 – Evolutia ratei rentabilitatii financiare Urmarind graficul din fig. 41 este evident trendul crescator incepand cu anul 2010 si pana in anul 2013, cand rata rentabilitatii financiare aproape atinge nivelul optim, dupa care urmeaza o cadere in anul 2014 cand nivelul ratei ajunge la 18.97%. In concluzie, rata rentabilitatii financiare se alatura celoralalte rate de eficienta cu evolutie necorespunzatoare pentru compania Romcab, singura dintre ratele de eficienta care face exceptie de la aceasta evolutie fiind rata profitabilitatii comerciale.

46

IV. DIAGNOSTICUL RISCULUI 4.1. Diagnosticul riscului prin modelul Cannon-Holder Când este afectata solvabilitatea (capacitatea unei firme de a face fata atat din surse financiare interne cat si externe tuturor obligatiilor ajunse la scadenta) si obligatiile nu mai pot fi platite se spune că întreprinderea a intrat în încetare de plată şi se declanşează procedura de faliment. Acest risc poate fi evaluat cu ajutorul unor metode de predictie care folosesc o functie scor care combina liniar anumiti indicatori ponderati cu anumiti coeficienti de importanta. Metoda aceasta a “scorurilor” indica daca la data realizarii analizei societatea prezinta o situatie cu probabilitate de faliment. Deoarece compania Romcab are afectata solvabilitatea, existenta riscului de intrare in incetare de plati exista, facand necesara evaluarea acestuia printr-o metoda de predictie. Modelul folosit in aceasta lucrare pentru evaluarea riscului de faliment este modelul ConanHolder. Elementele pentru calculul scorului dupa acest model si rezultatelele calculelor sunt prezentate in tabelul nr. 49– Modelul Conan-Holder. Tabelul nr. 49 - Modelul Conan-Holder Nr. crt.

S PECIFICATIE

An 2010

An 2011

An 2012

An 2013

An 2014

157,565,657

201,249,966

286,381,889

442,267,144

1

Active circulante Ac

58,672,207

2

Stocuri S

28,420,381

42,510,124

81,325,978

131,146,583

312,154,018

3

Active totale AT

83,285,105

219,439,120

334,725,263

449,587,098

642,527,838

4

Capitaluri permanente Cpm

48,571,506

107,090,279

145,443,804

152,374,344

210,715,299

5

Pasive totale PT

83,285,105

219,439,120

334,725,263

449,587,098

642,527,838

6

Cheltuieli financiare ChFin

7

Cifra de afaceri CA

8

Cheltuieli personal ChPers

9

Excedent brut din exploatare EBE

10

Valoare adaugata

11

Datorii totale

12

R1=EBE/DT

13

R2=Cpm/AT

14

R3=(Ac-S)/AT

15

R4=ChFin/CA

0.02

0.05

0.05

0.04

0.04

16

R5=ChPers/VA

0.55

0.30

0.34

0.28

0.23

17

Z = 0.24xR1 + 0.22 xR2 + 0.16x R3 + 0.87xR4 + 0.10xR5

950020

8944279

13005524

17094052

25766058

53,100,184

172,592,715

267,928,341

466,484,095

661,725,064

3543472

6732815

11241862

13746996

19041289

3,380,008

13,638,917

19,284,095

48,871,382

63,805,537

6,487,432

22,513,551

33,185,784

49,880,121

82,830,569

38,410,608

167,717,048

273,208,192

360,665,026

508,391,211

0.09

0.08

0.07

0.14

0.13

0.58 0.36

0.28

0.49 0.52

0.29

0.43 0.36

0.25

0.34 0.35

0.22

0.33 0.20

0.19

Pentru compania Romcab, scorul Z indica pentru toti anii intervalului 2010-2014 un nivel peste 0.16, semnifcand o situatie foarte buna, cu probabilitatea falimentului sub 10%, conform interpretarii din fig. 42. Starea intreprinderii

Valoare scor Z

Riscul de faliment

Esec Pericol Alerta Buna Foarte buna

Z < -0.05 -0.5 < Z < 0.04 0.04 < Z < 0.1 0.1 < Z < 0.16 Z > 0.16

> 90% 65%-90% 30%-65% 10%-30% sub 10%

Sursa informatii tabel : Buglea Alexandru (2015) - Diagnosticul si evaluarea intreprinderii

Fig. 42 – Interpretarea scorului Z in modelul Conan-Holder 47

V. CONCLUZII Analiza diagnostic a evolutiei companiei Romcab SA in perioada 2010-2014 a evidentiat urmatoarele aspecte in sinteza: 1. Pozitia financiara a. indicatorii de bonitate Lichiditatea generala a companiei dupa un parcurs in limitele corespunzatoare in prima parte a intervalului, inregistreaza o inrautatire a nivelului in anul 2013, urmata de o usoara redresare in anul 2014, reflectand in final evitarea unei eventuale incapacitati de plata prin aportul tuturor activelor circulante. Lichiditatea redusa, catre anul 2013 si mai ales 2014, inregistreaza o scadere a ratei, semnificand pericolul de a nu-si putea onora datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati. Lichiditatea curenta nu a fost calculata deoarece compania nu a dispus de investitii financiare pe termen scurt. Lichiditatea imediata, dupa o perioada buna in jurul anului 2011, are o evolutie necorespunzatoare spre finalulul intervalului cand inregistreaza un nivel cu mult sub minimul necesar, indicand dificultati majore privind capacitatea platii obligatiilor din disponibilitati. Solvabilitatea patrimoniala a fost necorespunzatoare in intreaga perioada, motiv pentru care a fost calculat riscul de incapacitate de plata folosindu-se modelul Cannon-Holder, scorul obtinut reflectand o situatie foarte buna, probabilitatea falimentului fiind sub 10%. Capacitatea de rambursare a datoriilor a fost afectata, nivelul acesteia nefiind corespunzator, compania neputand sa isi achite datoriile doar din autofinantare. Gradul de acoperire al dobinzii a inregistrat de-a lungul perioadei niveluri corespunzatoare compania reusind sa acopere dobanzile din rezultatul de exploatare. b. indicatorii de structura a activelor Activele imobilizate au evoluat de la o pondere in active totale in prima parte a intervalului de 2830%, catre 31% in 2014, activele circulante completand pana la 100% structura activului total. Caracteristic este pentru toata perioada ritmul superior de crestere al cifrei de afaceri fata de cel al activelor imobilizate sau cel al activelor circulante. In cadrul imobilizarilor, cele corporale prezinta o rata de 78% in anul 2010 si 97 % in anul 2014, in timp ce in cadrul activelor circulante, rata stocurilor creste fluctuant de la 48% in 2010 la 71% in 2014, rata creantelor se reduce de la 50% in 2010 la 23% in 2014, disponibilitatile inregistrand in anul final al intervalului aproape 7%. c. indicatorii de structura a pasivelor Rata stabilitatii financiare a evoluat inca din 2010 necorespunzator, ajungand in 2014 la nivelul de 33% (prin datoriile pe termen scurt, ajungand in “oglinda” la 66%) indicand afectarea stabilitatii financiare a companiei. Rata autonomiei financiare generale a inregistrat valori necorespunzatoare in ultimii patru ani, in schimb rata autonomiei financiare la termen, mai expresiva privind gradul de independenta pe termen lung, inregistreaza valori corespunzatoare catre finalul intervalului. O situatie asemanatoare se constata si in privinta ratelor de indatorare, rata indatorarii globale prezentand valori necorespunzatoare in toata perioada in timp ce rata indatorarii la termen se prezinta corespunzator in ultimii doi ani. d. indicatorii de echilibru financiar Fondul de rulment este, prin sustinerea de catre fondul de rulment strain, pozitiv (cu exceptia anului 2013), excedentul de resurse fiind folosit pentru finanţarea nevoilor curente, ajutand compania sa faca fata presiunilor pe termen scurt asupra capacitatii de plata. Necesarul de fond de rulment pozitiv in intreaga perioada, determina datorita marimii sale o trezorerie neta negativa, compania apeland la credite pe termen scurt pentru acoperirea diferentei de necesar de fond de rulment necompensata de fondul de rulment pozitiv. Valorile negative ale trezoreriei nete evidențiază astfel un dezechilibru financiar care determină dependența societății față de resursele financiare pe termen scurt și, implicit, o limitare a autonomiei financiare pe termen scurt. e. indicatorii de gestiune financiara Viteza de rotatie a stocurilor totale este necorespunzatoare in toti anii analizati, sugerand un mod necorespunzator de organizare a acestei gestiuni si folosirea unei politici defensive (relaxata) de 48

gestiune a stocurilor, specifica unui manageriat prudent, cu aversiune deosebita fata de riscuri, dar cu costuri suplimentare care reduc ratele de rentabilitate. In cadrul stocurilor viteze lente de rotatie au inregistrat produsele finite, marfurile si productia neterminata. Viteza de rotatie clienti, dar si viteza de rotatie furnizori prezinta pentru toti anii durate in zile foarte mari, departe cu mult de un nivel acceptabil de 45 zile, in plus durata creditului client este mai mare decât durata creditului furnizor in primii patru ani ai intervalului. De asemenea viteza de rotatie a datoriilor pe termen scurt prezinta durate foarte mari in toti anii analizati. 2. Performanta financiara a. Soldurile intermediare de gestiune Marja comerciala inregistreaza cresteri spectaculoase in anii 2012 si 2013, dar valorile nu sunt mari, cele mai consistente ca procent din vanzarile de marfuri fiind obtinute in anii 2013 (5.7%) si 2014 (3.8%). Cifra de afaceri a crescut continuu, de la 53.1 mil. lei in 2010 ajungand la 661.7 mil. lei in 2014, sub efectul investitiilor realizate pentru cresterea capacitatilor de productie, dar si urmare a cresterii activitatii comerciale in anii 2013 si 2014. Productia exercitiului are o evolutie asemanatoare cifrei de afaceri, diferențele fiind generate de variația stocurilor si veniturile din vanzarea marfurilor (acestea facand parte doar din cifra de afaceri). Valoare adaugata a fost creata in fiecare din cei 5 ani analizati, nivelul acesteia crescand de la 6.4 mil. lei in 2010 la 82.8 mil. lei in 2014.569 lei. Cresterea in dinamica a nivelului valorii adaugate este obtinuta pe fondul unei productii a exercitiului peste nivelul consumurilor intermediare in fiecare an, completat cu marja comerciala. Excedentul brut de exploatare a inregistrat un trend ascendent, incepând cu anul 2010 cand s-a inregistrat un excedent de 3.3 mil. lei, pana in ultimul an, 2014, cand excedentul brut din exploatare s-a cifrat la 63.8 mil. lei. Rezultatele obtinute de companie (de exploatare, curent, net) au fost pozitive in toti anii analizati, deci compania a obtinut si profit din exploatare si profit curent (dupa influentarea cu rezultatul financiar) dar si profit net dupa scaderea impozitului. Profitul net in anul 2014 a fost de 25.4 mil lei, mult mai mare in comparatie cu 1.3 mil. lei profit net obtinut in primul an al intervalului. b. Ratele de eficienta Rata profitabilitatii comerciale prezinta niveluri corespunzatoare pentru toti anii perioadei analizate, dar rata profitabilităţii cheltuielilor inregistreaza valori foarte mici, cu mult sub valoarea recomandată, nivelul cheltuielilor totale, foarte ridicat si in crestere in fiecare an, explicand nivelul mic al ratei, dar si masurile companiei Romcab, care a efectuat investitii pentru reducerea costurilor cu energia, in anul 2013 fiind demarat proiectul „Masuri de eficientizare a consumului energetic pentru unitatea de productie Targu Mures a SC ROMCAB S.A”, in valoare de 37 mil Eur (din care 20 mil Eur contributie proprie). Nivelul ratei rentabilității economice este necorespunzator, foarte departe de nivelul optim pentru toti anii analizati. In conditiile unor active consistente, tintirea unui rezultat al exploatării caracterizat printr-un ritm de crestere superior celui al cifrei de afaceri, dar si optimizarea cheltuielilor sunt necesare pentru imbunatatirea rentabilitatii economice a companiei. Si rata rentabilitatii financiare prezinta niveluri necorespunzatoare pentru toti anii perioadei analizate alaturandu-se celoralalte rate de eficienta cu evolutie necorespunzatoare pentru compania Romcab, singura dintre ratele de eficienta care face exceptie de la aceasta evolutie fiind rata profitabilitatii comerciale. Intr-o concluzie foarte sintetica, compania Romcab, in urma analizei diagnostic, se prezinta ca o companie solida sub aspectul potentialului tehnico-material, comercial, uman, cu o cifra de afaceri substantiala, avand o marja comerciala nu prea mare si rezultate nu mari dar favorabile, insa cu bonitate si stabilitate financiara afectate de datoriile foarte mari ale companiei, indeosebi de cele bancare pe termen scurt, cu un dezechilibru financiar transpus intr-o trezorerie neta negativa, cu o gestiune financiara defectuoasa a stocurilor, clientilor si furnizorilor si rate de eficienta in majoritate necorespunzatoare.

49

VI. BIBLIOGRAFIE

Cărți: Băileșteanu, Gh., (1998), Diagnostic, risc și eficiență în afaceri, Editura Mirton, Timișoara. Băileșteanu, Gh., Firu, L., (2006), Diagnosticul întreprinderii, Editura Mirton, Timișoara. Buglea, A., (2015), Diagnosticul și evaluarea întreprinderii, Editura Mirton, Timișoara. Buglea, A., (2011), Analiză economico-financiară, Editura Mirton, Timișoara. Pirtea, M., Cristea, H., Nicolescu, C., Boțoc, C., (2010), Managementul financiar al companiei, Editura Mirton, Timișoara.1. Internet : Informatii despre compania Romcab SA, consultate la adresa: http://www.romcab.ro/ Informatii financiare Romcab SA 2010, consultate la adresa: http://www.bvb.ro/RapoarteFinanciare/anual10omf.aspx?s=MCAB&y=2010 Informatii financiare Romcab SA 2011, consultate la adresa: http://www.bvb.ro/RapoarteFinanciare/anual11omf.aspx?s=MCAB&y=2011 Informatii financiare Romcab SA 2012, consultate la adresa: http://www.bvb.ro/Bilanturi/MCAB/MCAB_A_2012.pdf Informatii financiare Romcab SA 2013, consultate la adresa: http://www.bvb.ro/Bilanturi/MCAB/MCAB_A_2013.pdf Informatii financiare Romcab SA 2014, consultate la adresa: http://www.bvb.ro/Bilanturi/MCAB/MCAB_A_2014.pdf Rapoarte anuale Romcab SA, consultate la adresa: http://www.bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=MCAB

50

VII. ANEXE Anexa 1 DATE BILANT ROMCAB SA anii 2010-2014 -lei-

Denumirea elementului

Sume in sold la data de :

Nr. rd.

A

31.12.2010

31.12.2011

31.12.2012

31.12.2013

31.12.2014

1

2

3

4

5

1,437,557

1,436,488

1,474,230

1,480,015

1,452,754

B

A, ACTIVE IMOBILIZATE I, IMOBILIZĂRI NECORPORALE 1,Cheltuieli de constituire (ct,201-2801)

1

2,Cheltuielile de dezvoltare (ct,203-2803-2903)

2

3, Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare şi alte imobilizări necorporale (ct, 205 + 208 - 3 2805 - 2808 - 2905 - 2908) 4, Fond comercial (ct,2071-2807-2907) 5, Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie (ct,233+234-2933)

4

-

-

5

-

-

TOTAL (rd,01 la 05)

6

1,437,557

1,436,488

1,474,230

1,480,015

1,452,754

2,074,934

3,375,690

3,375,690

55,750,138

55,947,943

8

13,797,635

16,880,954

57,758,877

69,453,157

97,476,917

9

383,272

348,081

292,662

144,308

145,371

10

2,900,667

33,151,867

65,472,534

29,456,557

40,412,563

11

19,156,508

53,756,592

126,899,763

154,804,160

193,982,794

4,825,146

II, IMOBILIZĂRI CORPORALE 1, Terenuri şi construcţii (ct, 211 + 212 - 2811 - 2812 - 2911 7 2912) 2, Instalaţii tehnice şi maşini (ct, 213 + 223 - 2813 - 2913) 3, Alte instalaţii, utilaje şi mobilier (ct, 214 + 224 - 2814 2914) 4, Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie (ct, 231 + 232 - 2931) TOTAL (rd, 07 la 10) III, IMOBILIZĂRI FINANCIARE 1, Acţiuni deţinute la entităţile afiliate (ct, 261 - 2961)

12

2, Împrumuturi acordate entităţilor afiliate (ct, 2671 + 2672 13 2964) 3, Interese de participare (ct, 263 - 2962) 14 4, Împrumuturi acordate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare (ct, 2673 + 2674 - 15 2965) 5, Investiţii deţinute ca imobilizări (ct, 265 + 266 - 2963)

16

6, Alte împrumuturi (ct, 2675* + 2676* + 2677 + 2678* + 2679* - 2966* - 2968*)

17

4,018,833

6,680,383

5,101,304

6,921,034

TOTAL (rd, 12 la 17)

18

4,018,833

6,680,383

5,101,304

6,921,034

4,825,146

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd, 06 + 11 + 18)

19

24,612,898

61,873,463

133,475,297

163,205,209

200,260,694

1, Materii prime şi materiale consumabile (ct, 301 + 321 + 302 + 322 + 303 + 323 +/- 308 + 351 + 358+ 381 + 328 +/- 388 20 - 391 - 392 - 3951 - 3958 - 398)

1,238,260

3,418,428

3,796,979

3,158,435

16,988,032

2, Producţia în curs de execuţie (ct, 331 + 332 + 341 +/- 348* 21 393 - 3941 - 3952)

20,790,061

26,084,880

23,029,910

51,220,897

158,074,302

51,712,449

73,688,570

130,268,425

B, ACTIVE CIRCULANTE I, STOCURI

3, Produse finite şi mărfuri (ct, 345 + 346 +/- 348* + 354 + 356 + 357 + 361 + 326 +/-368 + 371 +327 +/- 378 - 3945 3946 - 3953 - 3954 - 3956 - 3957 - 396 - 397 - 4428)

22

4,129,912

10,933,760

4, Avansuri pentru cumpărări de stocuri (ct, 4091)

23

2,262,148

2,073,056

2,786,640

3,078,681

6,823,259

TOTAL (rd, 20 la 23)

24

28,420,381

42,510,124

81,325,978

131,146,583

312,154,018

51

Anexa 1 –pag 2

-continuare date bilant Romcab 2010-2014-

II, CREANŢE (Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element,) 1, Creanţe comerciale 1) (ct, 2675* + 2676 *+ 2678* + 2679* 25 2966* - 2968* + 4092 +411 + 413 + 418 - 491)

26,959,824

68,873,726

101,226,595

137,518,263

74,281,019

936,279

936,279

936,279

2, Sume de încasat de la entităţile afiliate (ct, 451** - 495*)

26

782,745

936,279

3, Sume de încasat de la entităţile de care compania este legată în virtutea intereselor de participare (ct, 453 - 495*)

27

-

-

4, Alte creanţe (ct, 425 + 4282 + 431** + 437** + 4382 + 441** + 4424 + 4428** +444** + 445 + 446** + 447** + 4482 28 + 4582 + 461 + 473** - 496 + 5187)

1,374,037

9,643,699

13,341,481

12,562,743

24,861,659

29,116,606

79,453,704

115,504,355

151,017,285

100,078,957

5, Capital subscris şi nevărsat (ct, 456 - 495*)

29

TOTAL (rd, 25 la 29)

30

III, INVESTIŢII PE TERMEN SCURT 1, Acţiuni deţinute la entităţile afiliate (ct, 501 - 591)

31

2, Alte investiţii pe termen scurt (ct, 505 + 506 + 507 + 508 595 - 596 - 598 + 5113 + 5114)

32

TOTAL (rd, 31 + 32) IV, CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI (ct, 5112 + 512 + 531 + 532 + 541 + 542)

33 34

1,135,220

35,601,829

4,419,633

4,218,021

30,034,169

ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd, 24 + 30 + 33 + 34)

35

58,672,207

157,565,657

201,249,966

286,381,889

442,267,144

C, CHELTUIELI ÎN AVANS (ct, 471)

36

3,544,522

7,655,109

7,469,835

24,354,691

28,012,152

D, DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTRO PERIOADĂ DE PÂNĂ LA 1 AN 1, Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentânduse separat împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertibile (ct, 161 + 1681 - 169)

37

2, Sume datorate instituţiilor de credit (ct, 1621 + 1622 + 1624 + 1625 + 1627 + 1682 + 5191 + 5192 + 5198)

38

13,790,723

46,138,865

85,931,592

175,037,949

224,212,986

3, Avansuri încasate în contul comenzilor (ct, 419)

39

-

2,580,645

1,770,403

1,770,403

6,889,543

4, Datorii comerciale - furnizori (ct, 401 + 404 + 408)

40

17,265,065

58,096,938

92,210,932

111,589,949

193,423,687

5, Efecte de comerţ de plătit (ct, 403 + 405) 6, Sume datorate entităţilor afiliate (ct, 1661 + 1685 + 2691 + 451***) 7, Sume datorate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare (ct, 1663+1686+2692+ 453***)

41

-

-

42

-

-

43

-

-

44

3,657,811

5,532,393

9,368,532

8,814,453

7,286,323

TOTAL (rd, 37 la 44) 45 E, ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE 46 NETE (rd, 35 + 36 - 45 - 63) F, TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd, 19 + 47 46)

34,713,599

112,348,841

189,281,459

297,212,754

431,812,539

27,503,130

52,871,925

19,438,342

13,523,826

37,022,449

52,116,028

114,745,388

152,913,639

176,729,035

237,283,143

8, Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale (ct, 1623+ 1626 + 167 + 1687 + 2693 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431*** + 437***+4381 + 441*** + 4423 +4428*** + 444*** + 446*** + 447*** + 4481 + 455 + 456*** + 457 + 4581 + 462 + 473*** + 509 + 5186 + 5193 + 5194 + 5195 + 5196 + 5197)

52

Anexa 1 – pag. 3 --continuare date bilant Romcab 2010-2014-

G, DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTRO PERIOADA MAI MARE DE 1 AN 1, Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentânduse separat împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertibile (ct, 161 + 1681 - 169)

48

2, Sume datorate instituţiilor de credit (ct, 1621 + 1622 + 1624 + 1625 + 1627 + 1682 + 5191 + 5192 + 5198)

49

-

53,008,028

3, Avansuri încasate în contul comenzilor (ct, 419)

50

-

-

4, Datorii comerciale - furnizori (ct, 401 + 404 + 408)

51

-

5, Efecte de comerţ de plătit (ct, 403 + 405) 6, Sume datorate entităţilor afiliate (ct, 1661 + 1685 + 2691 + 451***) 7, Sume datorate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare (ct, 1663 + 1686 + 2692 + 453***)

52

5, Efecte de comerţ de plătit (ct, 403 + 405) 6, Sume datorate entităţilor afiliate (ct, 1661 + 1685 + 2691 + 451***) 7, Sume datorate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare (ct, 1663 + 1686 + 2692 + 453***)

52

8, Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale (ct, 1623 + 1626 + 167 + 1687 + 2693 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431*** + 437*** + 55 4381 + 441*** + 4423 + 4428*** + 444*** + 446*** + 447*** + 4481 + 455 + 456*** + 4581 + 462 + 473*** + 509 + 5186 + 5193 + 5194 + 5195 + 5196 + 5197) TOTAL (rd, 48 la 55)

64,570,902

48,530,733

40,103,884

-

15,133,797

9,978,060

32,334,903

3,697,009

2,360,179

4,222,034

4,943,479

4,139,885

3,697,009

55,368,207

83,926,733

63,452,272

76,578,672

10,018,193

18,791,954

45,460,009

53 54

53 54

56

H, PROVIZIOANE 1, Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare (ct, 1515)

57

2, Provizioane pentru impozite (ct, 1516)

58

3, Alte provizioane (ct, 1511 + 1512 + 1513 + 1514 + 1518)

59

TOTAL (rd, 57 la 59)

60

I, VENITURI ÎN AVANS 1, Subvenţii pentru investiţii (ct, 475)

61

-

7,000,000

2, Venituri înregistrate în avans (ct, 472) - total (rd,63 + 64)

62

-

-

1,444,308

Sume de reluat intr-o perioada de pana la un an (ct, 472*)

63

-

-

1,444,308

Sume de reluat intr-o perioada mai mare de un an (ct, 472*)

64

-

-

3, Venituri în avans aferente activelor primite prin transfer de la clienţi (ct, 478)

65

Fond comercial negativ (ct,2075)

66

TOTAL (rd, 61 + 62 + 65 + 66)

67

-

7,000,000

10,018,193

18,791,954

46,904,317

1, Capital subscris vărsat (ct, 1012)

68

14,000,000

14,000,000

23,465,166

23,465,166

23,465,166

2, Capital subscris nevărsat (ct, 1011)

69

-

-

J, CAPITAL ŞI REZERVE I, CAPITAL

3, Patrimoniul regiei (ct, 1015) 70 4, Patrimoniul institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare 71 (ct, 1018)

53

Anexa 1 – pag. 4 -continuare date bilant Romcab 2010-2014-

14,000,000

14,000,000

23,465,166

23,465,166

23,465,166

74

7,023,534

6,796,688

6,531,673

20,582,330

15,780,128

1, Rezerve legale (ct, 1061)

75

627,917

914,350

1,379,270

2,702,984

4,205,100

2, Rezerve statutare sau contractuale (ct, 1063) 3, Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare (ct, 1065)

76

-

-

77

-

-

22,523,253

27,592,605

1,887,967

4, Alte rezerve (ct, 1068)

78

27,359,245

28,089,845

TOTAL (rd, 75 la 78)

79

27,987,162

29,004,195

23,902,523

Acţiuni proprii (ct, 109)

80

1,322,276

1,322,276

1,322,276

85

895,315

4,185,008

6,856,547

SOLD D (ct, 121) 86

-

-

Repartizarea profitului (ct, 129)

87

164,716

286,434

464,920

1,323,713

1,502,116

CAPITALURI PROPRII - TOTAL (rd, 72+73+74+79 - 80+81 82+83- 84+85 - 86 - 87)

88

48,419,019

52,377,181

58,968,713

94,484,809

115,244,462

Patrimoniul public (ct, 1016)

89

-

-

CAPITALURI - TOTAL (rd, 88 + 89) (rd,47-56-60-61-64-65-66)

90

48,419,019

52,377,181

58,968,713

94,484,809

115,244,462

TOTAL (rd, 68 la 71)

72

II, PRIME DE CAPITAL (ct, 104)

73

III, REZERVE DIN REEVALUARE (ct, 105) IV, REZERVE

Câştiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct, 141) Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct, 149) V, PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(Ă) SOLD C (ct, 117)

30,295,589

52,050,595

21,465,437

25,450,689

81 82 83

SOLD D (ct, 117) 84 VI, PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR SOLD C (ct, 121)

45,957,528

54

-

-

Anexa 2 DATE CONT DE PROFIT SI PIERDERE ROMCAB SA anii 2010-2014

55

Anexa 2 – pag. 2

-continuare date cont profit si pierdere Romcab SA 2010-2014

56

Anexa 3

BILANT FINANCIAR ROMCAB SA anii 2010-2014

Nr. rand

Specificatie

Sume la 31 decembrie anii : 2010

2011

2012

2013

2014

1

Imobilizari necorporale

1,437,557

1,436,488

1,474,230

1,480,015

1,452,754

2

Imobilizari corporale

19,156,508

53,756,592

126,899,763

154,804,160

193,982,794

3

Imobilizari financiare

4,018,833

6,680,383

5,101,304

6,921,034

4,825,146

24,612,898

61,873,463

133,475,297

163,205,209

200,260,694

I

ACTIVE IMOBILIZATE-TOTAL

1

Stocuri

28,420,381

42,510,124

81,325,978

131,146,583

312,154,018

2

Creante Disponibilitati si inv fin pe termen scurt

29,116,606

79,453,704

115,504,355

151,017,285

100,078,957

1,135,220

3

35,601,829

4,419,633

4,218,021

30,034,169

0

0

0

0

0

1,135,220

35,601,829

4,419,633

4,218,021

30,034,169

ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL

58,672,207

157,565,657

201,249,966

286,381,889

442,267,144

TOTAL ACTIV

83,285,105

219,439,120

334,725,263

449,587,098

642,527,838

44,874,497

51,722,072

61,517,071

88,922,072

134,136,627

3,697,009

55,368,207

83,926,733

63,452,272

76,578,672

0

53,008,028

64,570,902

48,530,733

40,103,884

3,697,009

2,360,179

19,355,831

14,921,539

36,474,788

48,571,506

107,090,279

145,443,804

152,374,344

210,715,299

-investitii financiare pe termen scurt -disponibilitati II

1

Capitaluri proprii

2

Datorii pe termen mediu si lung -datorii financiare tml -datorii de exploatare tml

I

CAPITALURI PERMANENTE

1

Datorii financiare pe termen scurt

13,790,723

46,138,865

85,931,592

175,037,949

224,212,986

2

Datorii exploatare pe termen scurt

20,922,876

66,209,976

103,349,867

122,174,805

207,599,553

-furnizori si conturi asimilate

17,265,065

60,677,583

93,981,335

113,360,352

200,313,230

3,657,811

5,532,393

9,368,532

8,814,453

7,286,323

TOTAL DATORII TS

34,713,599

112,348,841

189,281,459

297,212,754

431,812,539

TOTAL PASIV

83,285,105

219,439,120

334,725,263

449,587,098

642,527,838

-alte datorii de exploatare II

57