Determinarea Coeficientului de Frecare Interioară [PDF]

Zitiervorschau

Ministerul Educaţiei Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova Universitatea Tehnică a Moldovei

REFERAT

Lucrarea de Laborator nr. 6

Tema: Determinarea coeficientului de frecare interioară şi a parcursului liber al moleculelor unui gaz

A efectuat

Studentul grupei

A verificat

Bernat Oxana

Chisinău 2021

studierea fenomenului frecării interioare în gaze şi determinarea coeficientului de frecare interioară a aerului şi a parcursului liber mediu al moleculelor. 1. Scopul lucrări:

2. Aparate şi accesorii: retortă din sticlă, un vas gradat, manometru, un tub

capilar, cronometru, barometru, termometru. 3. Schema instalaţiei Unde : 1

Fixatorul

2

Robintul

AB Capilarul C

Retorta

D

Vas Gradat

4. Formula de calcul:

unde este coeficientul de frecare interioara al aerului p – desitatea apei, g- acceleratia gravitationala, D – diametru capilarului, t – timpul in care s-a scurs un volum de apa, V – volumul aerului ce trece prin capilar, V=(V2-V1), l – lungimea capilarului. Parcursul liber mediu al moleculelor aerului P – presiunea atmosferica, R- Constanta universala a gazului ideal, T-temperatura aerului din Incapere

5. Tabela măsurărilor şi determinărilor

6. Exemplul de calcul

7. Calculul erorilor: Eroarea absolută şi relativă a mărimilor η şi λ se calculează numai pentru un caz din cele trei, indicat de profesor.

=

∆η

∆λ =

En=

Eλ

=

8.

Rezultatul final

η= (4.83±0.57)

ε =11%

λ =(26.1±6.9)

ε =26%

9. Concluzii

Efectuând această lucrare de laborator ne-am făcut cunoscuţi cu fenomenul frecării interioare în gaze, ne-am familiarizat cu metodele teoretice şi experimentale de determinare a coeficientului de frecare interioară al aerului şi determinarea parcursului liber al moleculelor. În rezultatul experienţei am obţinut = 11% şi =26%. Reieşind din analiza calculelor erorilor şi valoarea primită observăm că erorile cele mai mari la calculul coeficientului de frecare se află la măsurarea volumului (V) şi al lungimii capilarului(l), ceva mai mari la măsurarea diferenţelor lichidelor din manometru (h2-h1), la rază (R) şi la timpul de scurgere (t). Deci, în rezultatul acestei analize ajungem la concluzia că pentru a obţine un rezultat mai optim trebuie să luăm datele mai atent şi mai precis, să facem măsurările cât mai exact posibil.