Curs Prescurtat + CE 2020 - 21 [PDF]

Zitiervorschau

ÎP CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE VERA SÂRBU

ELENA PRIGALO

BAZELE ANALIZEI ECONOMICE CURS DE LECȚII CULEGERE DE EXERCIȚII Delimitări conceptuale, instrumente, metode, procedee şi tehnici de apreciere a informaţiei economico-financiare în procesul decizional

2019 CUPRINS 1

1.

Analiza economică în sistemul de ştiinţe. Tipologia analizei economice. ………....................................................................... 2. Obiectul analizei economice ………………………………....... 2. 2.1. Indicatorii analitici ……………………………………........ 2.2. Factorii ………………………………………………........... 2.3. Rezervele interne şi clasificarea lor …………………........... 3. Conţinutul procesului de analiză economică şi rolul ei în evaluarea şi reglarea performanţelor economico-financiare ale entității………………………………………….......................... 4. Corelaţia analizei economice cu alte discipline …………........... 5. Metode şi tehnici utilizate în analiza economică ………............. 5.1. Noţiunea de procedeu metodic şi clasificarea procedeelor folosite în analiza economică………………................................. 5.2. Metode de stabilire a relaţiilor cauzale ………………........... 5.2.1. Diviziunea şi descompunerea rezultatelor……............. 5.2.2. Comparaţia ……………………………………............ 5.2.3. Stabilirea sistemului factorial-cauzal al explicării fenomenului ………………….……............. 5.2.4. Modelarea fenomenelor economice ………….............. 5.2.5. Generalizarea sau evaluarea rezultatelor …….............. 5.3. Metode de măsurare a relaţiilor factorial-cauzale …….......... 5.3.1. Metoda balanţieră sau metoda input-output şi aplicarea ei în analiza economică …………................. 5.3.2. Metoda substituirii în lanţ (metoda iterării), esenţa şi aplicarea ei în analiza economică ……........... 5.3.3. Metoda diferenţelor absolute…………..………........... 5.3.4. Metoda abaterilor relative ……………………............. 5.3.5. Metoda recalculării indicatorilor ……..………............ 5.3.6. Metoda participării prin cotă, esenţa şi aplicarea ei în analiza economică ………………………............. 5.3.7. „Soldul neîmpărţit” şi modul de repartizare a lui …………………………………………….............. 5.4. Metodele economico-matematice ……………………........... 5.4.1. Metoda integrală ……………………………….......... 6. Sistemul de informaţii folosit în analiza economică ……............. 7. Organizarea şi etapele efectuării analizei economice ……............ Culegere de exerciții și problerme 1. Analiza economică în sistemul de ştiinţe. Tipologia analizei economice 2

3 5 6 6 9 10 12 13 13 14 14 15 15 15 16 16 16 18 21 22 23 24 26 28 28 29 31 34

Teoria cunoaşterii se bazează pe faptul că mediul înconjurător este obiectiv, existent şi se dă cunoaşterii. Însuşi procesul de cunoaştere este un proces de reflectare a realităţii. Criteriul de apreciere a cunoaşterii este practica. Analiza ca metodă a cunoaşterii este strâns legată de gândirea şi recepţionarea conştientă a mediului înconjurător de către om. Gândirea nu este altceva decât un lucru analitic al omului. Studierea proceselor, fenomenelor din natură şi societate este imposibilă fără a precăuta corelaţiile dintre părţile lor componente, fără analiză. Prin analiză, în sensul îngust al cuvântului ca o metodă de cunoaştere, se înţelege acea operaţie logică de descompunere sau desfacere a unui întreg (obiect, fenomen, proces) în elemente, precum şi stabilirea factorilor şi a cauzelor, care l-au generat în scopul relevării (reflectării) naturii, locului, însemnătăţii şi necesităţii lor în cadrul întregului respectiv. Însă pentru determinarea a ceea ce este principal, caracteristic, ceea ce ţine de latura internă a obiectelor, fenomenelor şi proceselor, de manifestări esenţiale ce au loc în adâncul acestora este necesară îmbinarea analizei cu corelativul ei – sinteza. Prin sinteză, ca metodă a cunoaşterii, se înţelege operaţia logică de reunire într-un singur tot a elementelor, factorilor şi cauzelor izolate anterior pentru operaţia de analiză în scopul dobândirii imaginii integrale a obiectului, fenomenului sau procesului respectiv. În aşa mod, analiza în sensul larg al cuvântului, reprezintă o examinare a obiectelor, fenomenelor, proceselor în diversele lor forme de legătură şi dependenţă. Analiza economică studiază fenomenele din punct de vedere economic, respectiv al consumului de resurse şi al rezultatelor obţinute. De asemenea, trebuie luate în consideraţie relaţiile structural-funcţionale şi a celor cauză-efect. Complexitatea analizei economico-financiare decurge şi din faptul că în economie există următoarele situaţii: - acelaşi efect poate fi produs din cauze diferite; - aceeaşi cauză poate produce efecte diferite; - efecte diferite se pot combina dând o rezultantă a complexului de factori sau forţe; - complexitatea şi intensitatea cauzei pot determina nu numai intensitatea fenomenului dat, ci şi calitatea lui; - în fenomenul analizat pot apărea însuşiri pe care nu le-a avut nici un element al fenomenului.

3

Fenomenul X

1

1.1

1.1.1

a

b

1.2

2

1.3

2.1

3

2.2

3.1

3.2

3.3

1.1.2

c

d

Fig. 1. Schema desfăşurării analizei economico-financiare1 1; 2; 3 – elemente; 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 3.1; 3.2; 3.3 – factori de gradul I; 1.1.1; 1.1.2 – factori de gradul II; a; b; c; d – cauze finale Elementele – părţi componente ale fenomenului analizat. Factorii – forţe motrice care provoacă, determină un fenomen, un rezultat. Cauzele finale – împrejurări care în anumite condiţii explică apariţia unui fenomen, starea şi evoluţia acestuia. Analiza economică poate fi clasificată în mai multe tipuri în funcţie de diferite criterii, astfel: a) după scopul urmărit: - analiza pentru stabilirea obiectivelor; - analiza de control a modului de execuţie a programelor. b) după nivelul la care se desfăşoară analiza; - analiza microeconomică; - analiza macroeconomică. c) după raportul între momentul în care se efectuează studiul şi cel al desfăşurării fenomenului economic: - analiza postfactum sau post operatorie (analiza realizării obiectivelor); - analiza previzională sau prospectivă.

1

A. Cheoghiu (coordonator)/Analiza activităţii economice a întreprinderilor/EDP/Bucureşti/1982

4

d) luând în considerare examinarea şi urmărirea însuşirilor esenţiale sau a determinărilor cantitative a fenomenelor: - analiza calitativă; - analiza cantitativă. e) după modul de desfăşurare: - analiza pe linia verigilor organizatorice (loc de muncă, subdiviziune, întreprindere); - analiza pe tematici (analiza costului, analiza rentabilităţii etc.). f) după modul de urmărire a fenomenelor în timp: - analiza statică; - analiza în dinamică. g) după criteriile de studiere a fenomenelor: - analiza tehnico-economică; - analiza economico-financiară; - analiza financiară. 2. Obiectul analizei economice Fiecare ştiinţă îşi are obiectul său de studiu şi definirea lui este problema esenţială a oricărei ştiinţe. Analiza economică – ca o ştiinţă specială – îşi are şi ea obiectul său de studiu. Până în prezent nu există o definiţie unică a obiectului analizei economice. Diverse surse oferă diverse definiţii: Obiectul analizei economice – activităţile sau fenomenele din punct de vedere economic, respectiv al consumului de resurse şi al rezultatelor obţinute. (Stănescu C., Işfănescu A., Băicuşi A., Analiza economico-financiară. – Bucureşti, 1996, pag. 12) Obiectul analizei economice a întreprinderilor – activitatea desfăşurată, factorii care au influenţat-o într-un mod sau altul (favorabil sau defavorabil), precum şi căile de îmbunătăţire a activităţii. (Protopopescu V., Cardula I., Nişulescu E., Analiza activităţii economice a întreprinderilor. – Bucureşti, 1971, pag. 4) Obiectul analizei economice – studierea sub multiple aspecte a rezultatelor utilizării resurselor umane, materiale şi financiare în diverse întreprinderi, la nivel micro sau macroeconomic, în scopul descoperirii de noi posibilităţi (rezerve interne) de dezvoltare şi perfecţionare a activităţii economice desfăşurate de acestea. (Şerban P., Analiza activităţii economico-financiare. – Bucureşti, 1995, pag. 4) Părţile componente ale obiectului analizei economice sunt: *Indicatorii; * Factorii; * Rezervele interne.

5

2.1. Indicatorii analitici Indicatorii analitici se obţin în rezultatul combinării, transformării şi prelucrării datelor cu mijloacele caracteristice analizei economice. Ca şi toţi indicatorii economici – indicatorii analitici reprezintă noţiuni în careşi regăsesc reflectarea volumul, eficienţa proceselor economice atât a întregii activităţi a întreprinderii, cât şi a unor părţi ale ei. Este necesar de a deosebi conţinutul şi valoarea numerică a indicatorilor. Conţinutul – esenţa economică a fenomenelor cercetate apreciată prin definiţie, iar numericul – mărimea lor concretă. Indicatorii analitici se deosebesc: - în dependenţă de unitatea de măsură (sau după formă):  unităţi naturale (m, kg, l, t);  convenţionale naturale (borcane convenţionale);  de muncă (om-ore, om-zile);  valorice (lei, mii lei) - după conţinut:  cantitativi – caracterizează dimensiunile analizei economice în general şi a proceselor şi resurselor în parte;  calitativi – caracterizează eficienţa economică la nivel de întreprindere - după gradul de generalizare:  indicatori generali – caracterizează întregul proces economic;  indicatori particulari – caracterizează unele laturi ale acestui proces - modul de calcul etc. 2.2. Factorii Fiecare întreprindere, indiferent de tipul, profilul de activitate şi localizarea ei, se confruntă cu o multitudine de factori care formează mediul de afaceri. Relaţiile de interacţiune dintre entitate şi societate sunt reciproce şi extrem de complexe, ele putând fi puse în evidenţă cu ajutorul figurii 2. Managerii întreprinderii nu o pot administra cu succes fără a ţine cont de factorii care decurg din relaţiile de intercondiţionare reciprocă dintre întreprindere şi mediul extern, cum ar fi: factori tehnici, tehnologici, economici, sociali, politici, juridici, psihologici, demografici etc. Aceşti factori acţionează de regulă nu izolat, ci interdependent, corelat, într-un sistem de legături închegate. Identificarea lor necesită cunoaşterea precisă a căii de formare a rezultatului, a legăturilor cauzale ale acestuia. Mulţimea de factori care influenţează asupra rezultatului activităţii economice, pentru a înţelege mai bine esenţa lor, se grupează: după conţinutul lor în:  factori social – economici: produsul intern brut; produsul naţional brut; rata dobânzii de piaţă etc. Aceşti indicatori caracterizează starea 6

economiei naţionale în întregime şi acţionează asupra activităţii întreprinderii.  factori economici de producţie (de activitate): starea tehnică a utilajului; nivelul de calificare a muncitorilor; sistemul de stimulare a muncii. Instituţiile juridice Guvernul Comunitatea de afaceri Mass-media

Sindicatele Băncile

Creditorii

Acţionarii Întreprinderea

Managerii

Organismele de protecţie a consumatorilor

Furnizorii

Angajaţii

Clienţii Instituţiile juridice

Firmele concurente

Asociaţiile de comerţ

Fig. 2. Relaţiile de interacţiune dintre entitate şi societate2 după raportul lor în cadrul unei relaţii cauzale:  factori calitativi: nivelul de eficienţă a utilizării resurselor în procesul de activitate;  factori cantitativi: mărimea acestor resurse;  factori de structură, care intervin atunci când rezultatul analizei se referă la măsuri agregate (compuse din mai multe elemente). Această grupare are o importantă semnificaţie economică şi metodologică. Ea presupune cunoaşterea temeinică a procesului de formare a rezultatului (efectului), a priorităţii relative în acţiunea combinatorie a factorilor. după modul cum acţionează:  factori cu acţiune directă, care exercită nemijlocit influenţa asupra rezultatului (fenomenului) analizat; 2

G.A. Steiner, J.F. Steiner/Business, Government and Society/Mc Graw-Hill, inc./USA/1991

7

 factori cu acţiune indirectă (de gradul 2, 3 … n): acţionează asupra rezultatului (fenomenului) prin intermediul altor factori. în funcţie de efortul propriu al întreprinderii:  factori dependenţi de efortul propriu: au originea în eforturile depuse de întreprindere pentru economisirea tuturor categoriilor de resurse;  factori independenţi de efortul propriu. Conceptul de dependent sau independent de efortul propriu nu trebuie confundat cu cel de dependent sau independent de activitatea întreprinderii. Un factor poate fi dependent de activitatea întreprinderii dar independent de efortul propriu. De exemplu, schimbarea structurii producţiei, ca factor de modificare a profitului, poate fi dependentă de activitatea întreprinderii, dar independentă de efortul propriu. după izvorul acţiunii lor:  factori interni (endogeni): au originea în interiorul întreprinderii (de exemplu organizarea internă a producţiei, ritmicitatea producţiei, raţionalizările în producţie etc.);  factori externi (exogeni): au originea în mediul exterior al întreprinderii (de exemplu modificarea cursului de schimb, concurenţa, inflaţia etc.) după sensul influenţei:  factori pozitivi: influenţează pozitiv rezultatul (fenomenul) analizat;  factori negativi: influenţează negativ rezultatul (fenomenul) analizat;  factori indiferenţi: nu influenţează rezultatele (fenomenele) nici într-un fel. după gradul de sintetizare:  factori simpli, care nu pot fi dezmembraţi;  factori complecşi, care sunt determinaţi de o serie de alţi factori simpli sau complecşi. după stadiul circuitului economic:  factori specifici aprovizionării;  factori specifici producţiei;  factori specifici vânzării producţiei etc. după posibilităţile de previziune:  factori previzibili (cerţi sau determinabili), care acţionează în cadrul unor procese controlate de conducerea întreprinderii;  factori imprevizibili (aleatori), care acţionează necontrolat, ca urmare a unor abateri de la desfăşurarea normală a unor procese economice sau sub impulsul unor forţe din afară. după intensitatea acţiunii lor:  factori dominanţi (factori cheie): sunt cei a căror influenţă este hotărâtoare în obţinerea rezultatelor;  factori secundari, cei a căror influenţă nu este hotărâtoare în obţinerea rezultatelor. 8

Criteriile de clasificare a factorilor nu sunt limitate, ci exemplificative, considerate a fi cele mai importante în activitatea practică de analiză economică. 2.3. Rezervele interne şi clasificarea lor Prima şi cea mai importantă sarcină a analizei economice, după cum s-a menţionat, o constituie descoperirea şi mobilizarea rezervelor interne. Rezervele interne nu trebuie confundate cu resursele, stocurile unităţilor economice, ele sunt cunoscute cu cea mai mare precizie. Rezervele interne sunt posibilităţile suplimentare, izvorâte din modul de folosire a resurselor, ca posibilităţi nefolosite de către întreprinderi. Rezervele interne sunt numeroase şi variabile. Pentru orientarea analizei economice în scopul descoperirii şi mobilizării rezervelor interne, o importanţă deosebită prezintă clasificarea lor după diferite criterii. a) În funcţie de caracterul lor rezervele interne se împart în: - rezervele ce ţin de folosirea raţională a elementelor de producţie (obiectul muncii, mijloacele de muncă, forţa de muncă); - rezervele ce privesc lichidarea pierderilor şi cheltuielilor neproductive. b) După perioada de mobilizare şi transformare în efect, există: - rezerve curente care nu necesită alocaţii suplimentare de resurse pentru mobilizarea lor; - rezerve de perspectivă, pentru mobilizarea cărora sunt necesare alocaţii suplimentare de resurse. Mărimea lor reprezintă diferenţa dintre rezervele maximale posibile şi cele curente. c) Din punctul de vedere a gradului de cunoaştere a rezervelor interne, ele se împart în: - rezerve cunoscute, care sunt de două feluri: mobilizate şi nemobilizate; - rezerve necunoscute. d) După modul de descoperire distingem: - rezerve evidente, care îşi găsesc reflectare în darea de seamă; - rezerve ascunse, descoperirea cărora necesită o analiză economică fundamentală. e) În funcţie de locul de formare rezervele interne se divizează în: - rezerve la locul de muncă; - rezerve în echipă; - rezerve în secţie; - rezerve în întreprindere. Este posibilă clasificarea rezervelor şi după alte criterii, dar e necesar de avut în vedere, că hotarul de atârnare a rezervelor faţă de o grupă sau alta în majoritatea cazurilor posedă un caracter convenţional. Rezolvarea problemei de evidenţiere a rezervelor interne se bazează pe anumite principii. Mai însemnate dintre ele sunt: 9

- determinarea verigei de bază şi alegerea părţilor slabe; Acest principiu presupune necesitatea evidenţierii rezervelor interne în primul rând în acele procese şi fenomene economice care, la etapa analizată, sunt o frână pentru creşterea eficienţei întregii activităţi economice. - evidenţa deosebirilor de producţie, deoarece descoperirea rezervelor interne este imposibilă fără cunoaşterea profundă a proceselor tehnologice din unitatea economică analizată, complexitatea rezervelor – care necesită ca rezervele să fie îndestulate cu resurse complet. - eliminarea calculului dublu, care are loc din diferite cauze. - căutarea concomitentă a rezervelor pe toate fazele ciclului de viaţă a obiectului analizat. Enumerarea principiilor poate fi prelungită, însă pe ce principiu nu ne-am baza principalul este că în rezultatul analizei economice să fie scoase la iveală rezerve reale, care pot fi mobilizate în producţie, şi să fie propuse măsuri concrete de mobilizare a lor. 3. Conţinutul procesului de analiză economică şi rolul ei în evaluarea şi reglarea performanţelor economico-financiare ale întreprinderii Procesul de analiză economică reprezintă inversul evoluţiei reale a fenomenului. Analiza porneşte de la rezultatele procesului încheiat către elemente şi factori, cuprinzând următoarele etape: 1) Delimitarea obiectului analizei, care presupune constatarea anumitor fapte, fenomene, rezultate. Delimitarea obiectului se face în timp şi spaţiu, calitativ şi cantitativ; 2) Determinarea elementelor, factorilor şi cauzelor fenomenului studiat. Descompunerea în elemente presupune o analiză structurală. Factorii se urmăresc în mod succesiv, trecând de la cei cu acţiune directă la cei cu acţiune indirectă, până la stabilirea cauzelor finale (primare); 3) Stabilirea factorilor presupune şi determinarea corelaţiei dintre fiecare factor şi fenomenul analizat, cât şi a corelaţiei dintre factorii care acţionează; 4) Măsurarea influenţelor diferitelor elemente sau factori, se utilizează analiza cantitativă pentru cuantificarea influenţelor, a rezervelor interne, a aprecierii cât mai exacte a rezultatelor; 5) Sintetizarea rezultatelor analizei, stabilindu-se concluziile şi aprecierile asupra activităţii din sfera cercetată; 6) Elaborarea măsurilor care reprezintă conţinutul deciziilor menite să asigure o folosire optimă a resurselor, pentru sporirea eficienţei activităţii în viitor. Principiile analizei economice sunt: 10

1. Necesitatea prealabilă a analizei calitativ – teoretice a stării obiectului, esenţei şi corelaţiei dintre fenomenele cercetate până a trece la folosirea metodelor de calcul cantitativ a influenţei separate a factorilor la rezultatul acestei corelaţii. Principiul dat ne arată că concluzii obiective pot fi primite numai în cazul cunoaşterii sensului economic al indicatorilor care caracterizează activitatea întreprinderii analizate. 2. Principiul fundamentării pe informaţie ştiinţifică şi reală cere ca analiza să se sprijine pe un sistem de indicatori care exprimă şi caracterizează cât mai complet şi exact analiza economică. De calitatea şi cantitatea informaţiei depind calitatea analizei şi deciziile luate pe baza ei. 3. Complexitatea analizei presupune necesitatea studierii proceselor şi fenomenelor economice cu evidenţa tuturor corelaţiilor. Din acest principiu reiese că analiza economică trebuie să se bazeze pe un sistem de indicatori al economiei strâns legaţi între ei. 4. Principiul de abordare ştiinţifică la prelucrarea analitică a informaţiei economice necesită folosirea cât mai pe larg a ultimelor realizări ale ştiinţei la studierea obiectului analizei economice. 5. Folosirea pe scară cât mai largă a metodei de comparaţie. Este metoda cea mai frecventă de utilizare a gândirii logice la cercetarea activităţii economice, dă posibilitatea de a examina şi aprecia rezultatul cercetat în raport cu un criteriu, cu o bază de comparare stabilind nivelurile, proporţiile de dezvoltare a acestora. 6. Principiul eficacităţii şi operativităţii analizei economice care presupune apropierea maxim posibilă în timp a analizei de momentul când au loc procesele economice şi mobilizarea totală a rezervelor evidenţiate de ea. Toate aceste principii formează un sistem unitar ce impune ca în procesul activităţii economico-financiare ele să fie promovate în unitatea lor. Deoarece prin analiza economico-financiară se stabilesc punctele tari şi slabe din activitatea unei entităţi dar şi măsurile ce urmează a se aplica pe termen scurt şi lung pentru atingerea anumitor obiective propuse, analiza diagnostic constituie o parte componentă a managementului strategic al întreprinderii. În general, în funcţie de scop, diagnosticul poate fi restrâns la anumite probleme sau extins în accepţiunea de diagnostic global. De exemplu, în analiza dosarului de credit întocmit de către bănci, accentul este pus pe capacitatea de plată a întreprinderii, fără a exclude şi alte aspecte ale activităţii financiare. Diagnosticul rezumat la o anumită problemă economico-financiară a entităţii, folosit în practica managerială curentă, se efectuează mai ales când se semnalizează disfuncţionalităţi în activitatea acesteia. Când întreprinderea se confruntă cu dificultăţi grave se impune un diagnostic complex, global. În concluzie, analiza economico-financiară are un rol fundamental în evaluarea, reglarea şi ameliorarea performanţelor economico-financiare ale întreprinderii. De aceea, acesta constituie baza studiilor de fezabilitate şi a celor de evaluare economică a entității. 11

Analiza economico-financiară, aşa cum s-a menţionat anterior, ca activitate practică, are un caracter permanent, indiferent dacă se realizează de către un compartiment în cadrul entităţii, sau de către societăţi specializate de consultanţă, audit etc. 4. Corelaţia analizei economice cu alte discipline Pentru studierea obiectului analizei economice au fost sintetizate elemente din diferite ramuri ale ştiinţei: - economie politică; - economia ramurii; - contabilitate; - statistică etc. La rândul său aceste ştiinţe folosesc elementele analizei economice pentru cercetarea unor părţi a activităţii economice, pentru expunerea conţinutului principal al acestor ştiinţe. Analiza economică corelează cu mai multe discipline, cum ar fi: Statistica La diferite etape ale muncii de analiză se desfăşoară prelucrarea materialului, după ce a fost mai întâi verificat cu ajutorul metodelor şi al procedeelor statistice de grupare şi calcul şi al tabelelor analitice. Contabilitatea Contabilitatea reprezintă prin dările sale de seamă o sursă de informaţie economică care oglindeşte în expresie bănească totalitatea mijloacelor întreprinderii în raport cu sursele lor de acoperire, procesele economice desfăşurate în întreprinderi şi rezultatele activităţii acestora. În cadrul informaţiei economice contabilitatea ocupă locul central. Economia politică, microeconomia Economia politică reprezintă sursa care reflectă în fond conţinutul economic al fenomenelor analizate. Microeconomia studiază fenomenele economice la nivelul întreprinderilor. Matematica Calculul influenţei factorilor asupra fenomenului analizat se face respectând în calcule regulile cunoscute din matematică. Managementul Rezultatele analizei economice (concluziile şi aprecierile activităţii) se utilizează la elaborarea măsurilor care constituie conţinutul deciziilor managerilor întreprinderii menite să asigure o folosire optimă a resurselor, să contribuie la sporirea eficienţei activităţii de viitor. 12

5. Metode şi tehnici utilizate în analiza economică 5.1. Noţiunea de procedeu metodic şi clasificarea procedeelor folosite în analiza economică Metoda analizei economice reprezintă ansamblul procedeelor şi principiilor care se folosesc în analiza economică a unei întreprinderi. Ea se determină prin procedeele tehnice (metodice) care se folosesc în analiza economică. Prin procedeu metodic se subînţelege mijlocul cu ajutorul căruia se efectuează prelucrarea analitică a informaţiei economice. Numeroasele procedee folosite în analiza economică pot fi grupate în: Procedee economico-statistice Procedee economico- Metode euristice matematice metode de stabilire a metode de măsurare a relaţiilor cauzale relaţiilor factorialcauzale 1 2 3 4 Diviziunea şi Metoda balanţieră Metoda integrală Metoda de descompunerea „cucerire a rezultatelor Metoda substituirii Metoda corelaţiei creierului” în lanţ Comparaţia Metoda dispersiei Metoda aprecierilor Metoda diferenexperte colective ţelor absolute Stabilirea sistemului factorialcauzal al explicării fenomenului Modelarea fenomenelor economice Generalizarea sau evaluarea rezultatelor

Metoda abaterilor relative Metoda indicilor

Programarea liniară Metoda matricial

Metoda morfologică calculului analiză

de

Metoda coeficienţilor

Metoda de asociaţii şi analogii

Metoda recalculării indicatorilor

Metoda notiţelor colective în blocnotes şi a întrebărilor de control

Metoda ABC Metoda participării prin cotă

Metoda înşeptite

căutării

Studierea relaţiilor cauzale se realizează prin elaborarea sistemului de legături cauzale, prin structurarea lanţurilor cauzale, sub forma unor reţele proprii fenomenului analizat. Aceasta asigură selectarea factorilor esenţiali, ordonarea lor 13

după intensitatea şi sensul influenţei lor, creându-se premisa modelării dependenţelor, a evidenţierii mecanismului producerii şi modificării fenomenului şi posibilitatea cuantificării influenţei factorilor. Prin cuantificarea relaţiilor factorial-cauzale se determină mărimea, sensul şi intensitatea acţiunii factorilor asupra fenomenului cercetat, creând posibilitatea interpretării complexe şi materializării stării fenomenului, în vederea identificării şi valorificării rezervelor interne. Folosirea unuia sau altui procedeu pentru determinarea influenţei factorilor asupra indicatorului rezultativ depinde de tipul de dependenţă dintre factori şi indicatorul rezultativ. Sunt cunoscute două tipuri de dependenţă: º determinată (funcţională) – o aşa legătură dintre factori şi indicatorul rezultativ care poate fi exprimată printr-o formulă; mărimea influenţei factorilor poate fi calculată cu o mare exactitate. Se deosebesc trei forme de legătură determinată:  aditivă – factorii corelează între ei prin semnul „+” şi „-” ;  multiplicativă – factorii corelează între ei cu semnul „x” şi „÷”;  combinată – factorii corelează prin toate semnele „+”, „-”, „x” şi „÷” º stocastică – reflectă variaţia variabilei dependente sub influenţa factorilor (variabilelor) independenţi. În acest caz scopul analizei constă în estimarea caracterului acestei dependenţe şi a gradului influenţei factorilor asupra variabilei dependente folosind metode economico-matematice şi tehnica de calcul. 5. 2. Metode de stabilire a relaţiilor cauzale 5.2.1. Metoda diviziunii şi descompunerii indicatorilor rezultativi – este metoda de studiere a relaţiilor economice prin pătrunderea în structurile lor şi constă în descompunerea fenomenelor şi proceselor cercetate în elemente componente. Utilizarea diviziunii în analiza economică lărgeşte sfera de cercetare la nivelul elementelor componente, stabilind contribuţia lor la modificarea totală a fenomenelor studiate şi localizând, în timp şi spaţiu, provenienţa rezultatelor şi a cauzelor acestora. În analiza economico-financiară se disting: - diviziunea după timpul de formare a rezultatelor, prin care se localizează contribuţia diferitelor unităţi de timp (trimestre, luni, decade, zile, ore) la formarea rezultatului total şi se evidenţiază abaterile de la tendinţa generală de manifestare în timp a fenomenului; - diviziunea după locul de formare a rezultatelor evidenţiază gradul de participare a fiecărei subdiviziuni a întreprinderii la formarea rezultatului analizat; - diviziunea pe părţi, elemente componente, factori şi cauze specifice naturii rezultatului economic asigură cercetarea laturilor esenţiale ale formării şi dezvoltării acestuia. Această diviziune permite aprofundarea elementelor componente, ca o condiţie pregătitoare pentru gruparea corelată şi măsurarea legăturilor cauzale ale factorilor. 14

5.2.2.Comparaţia Orice rezultat al activităţii întreprinderii se analizează şi se apreciază nu numai ca o mărime în sine, ci şi în raport cu un criteriu, cu o bază de comparaţie. În activitatea practică de analiză economică se utilizează mai multe tipuri de comparaţii, clasificate în funcţie de anumite criterii, cum ar fi: a) Comparaţii în timp, adică cele efectuate între rezultatele perioadei raportate şi rezultatele pe o perioadă sau mai multe precedente; b) Comparaţii în spaţiu, care pot fi efectuate între rezultatele unor verigi organizatorice interne ale întreprinderii; între rezultatele proprii şi cele ale concurenţei; c) Comparaţii mixte, adică acele comparaţii care se bazează pe ambele criterii (timp şi spaţii); d) Comparaţii în funcţie de un criteriu prestabilit (plan, norme, normative, standard etc.); e) Comparaţii cu caracter special, pentru care intervin alte criterii în afară de timp şi spaţiu. Cele mai frecvente comparaţii de acest fel au loc în determinarea eficienţei anumitor măsuri, soluţii tehnico-economice (comparaţia variantelor în vederea alegerii celei optime). Condiţia esenţială ce determină caracterul ştiinţific al comparaţiei o constituie comparabilitatea datelor care trebuie: să aibă un conţinut omogen, să fie exprimate într-un etalon unic, să fie determinate după o metodologie unică. 5.2.3. Stabilirea sistemului factorial-cauzal al explicării fenomenului – presupune stabilirea factorilor care determină formarea şi modificarea rezultatelor, precum şi a relaţiilor structural-funcţionale dintre elementele fenomenului economic. Este foarte importantă cunoaşterea naturii fiecărui factor (cantitativ, de structură şi calitativ) pentru ca sistemul să fie realizat logic şi pe baze reale în funcţie de principiul condiţionării. 5.2.4. Modelarea fenomenelor economice Modelul este o reprezentare simplificată a realităţii. Modelul, în analiză, este unul economico-matematic, exprimat sub formă de ecuaţii, inegalităţi, corelaţii dintre indicatori, funcţii de producţie etc. Tipologia modelelor:  modele imitative sau iconice;  modele analogice;  modele simbolice. Modelul imitativ (iconic) are gradul cel mai scăzut de abstractizare, este apropiat de realitate, se recunoaşte uşor, conţine imagini mentale sau material-fizice (fotografii, film, benzi, audio, video etc.), se realizează în stadiul iniţial al cercetării, în faza de observaţie-percepţie. 15

Dintre modelele analogice, graficele sunt frecvent utilizate în teoria şi practica economică pentru vizualizarea fenomenelor economice. Tipuri de grafice: - cronograma; - diagrama (diagrama cu 2 variabile, sectorială, cu coordonate polare, cu bare simple sau asociate); - histograma sau tabelul de penetraţie etc. Modelele simbolice se bazează pe utilizarea simbolurilor (litere, cifre) în reprezentarea fenomenelor şi a raporturilor dintre ele. În general, acestea iau forma unor ecuaţii sau inecuaţii matematice. În analiza economico-financiară prevalează modelele simbolice. Acestea pot fi: modele de corelaţie (deterministe şi aleatorii), aditive, multiplicative, balanţiere, de raport, combinate. Modelele trebuie astfel construite încât să exprime corect legătura dintre factori şi fenomene şi să existe concordanţă deplină între legătura formal-matematică şi cea logic-economică. 5.2.5. Generalizarea sau evaluarea rezultatelor Aceasta reprezintă o metodă calitativă de reunire într-un ansamblu coerent a concluziilor rezultate din studiul factorial-cauzal al fenomenelor,; se utilizează în raportul de analiză, studiile de fezabilitate şi de evaluare etc. 5.3. Metode de măsurare a relaţiilor factorial-cauzale 5.3.1. Metoda balanţieră sau metoda input-output şi aplicarea ei în analiza economică Metoda balanţieră este bazată pe egalitatea a două părţi şi se aplică în analiza economică în cazurile: 1) pentru calculul influenţei factorilor în cazul formei aditive de legătură; La aplicarea acestei metode mărimea influenţei fiecărui factor la devierea indicatorului rezultativ nu este altceva decât diferenţa dintre mărimea efectivă şi de bază a factorului respectiv (ţinând seama de semnul matematic: + sau - ). Modelul analitic de exprimare este următorul: R=a+b–c ∆R = R1 – R0 = (a1 + b1 – c1) – (a0 + b0 – c0) ∆Ra = a1 – a0 ∆Rb = b1 – b0 ∆Rc = - (c1 – c0) Exemplu:

16

Bilanţul producţiei (mii lei) Indicatori prevăzut A 1 1. Stoc iniţial al producţiei finite la depozitele 2723 întreprinderii 2. Volumul producţiei fabricate (VPF) 18428 3. Volumul producţiei vândute (VPV) 19431 4. Stocul final 1720 Bilanţ 21151 VPV = Sinc. + VPF – Sfinal VPF – volumul producţiei fabricate; VPV – volumul producţiei vândute; Sinc. – stoc iniţial; Sfinal – stoc final. Calculul influenţei factorilor asupra modificării volumului producţiei vândute Indicatori prevăzut efectiv abaterea absolută (+, -) 1 2 3 4 1. Volumul producţiei vândute 19431 26384 +6953 2. Stoc iniţial al producţiei 2723 2066 -657 finite la depozitele întreprinderii 3. Volumul producţiei fabricate 18428 25022 +6594 4. Stoc final al producţiei finite 1720 704 -1016 la depozitele întreprinderii

efectiv 2 2066 25022 26384 704 27088

influenţa factorilor 5 x -657 +6594 +1016

Volumul producţiei vândute a sporit faţă de datele prevăzute cu 6953 mii lei. Acest spor a fost obţinut în rezultatul micşorării stocului final al produselor finite cu 1016 mii lei şi a volumului producţiei fabricate cu 6594 mii lei. Negativ asupra veniturilor din vânzări a influenţat micşorarea stocurilor iniţiale ale produselor finite, care au redus volumul producţiei vândute cu 657 mii lei. Rezerva internă de sporire a volumului producţiei vândute de care dispune întreprinderea constituie 657 mii lei. 2) pentru controlul deplinătăţii şi exactităţii calculelor influenţei factorilor asupra indicatorului rezultativ metoda balanţieră se foloseşte reieşind din faptul că la tipul de dependenţă determinată suma influenţei factorilor trebuie să fie egală cu abaterea absolută a indicatorului rezultativ; ∆R = ∆Ra + ∆Rb + ∆Rc În cazul exemplului prezentat mai sus: ∆VV = ∆Sinc. + ∆VPF + ∆Sfinal 17

(+6953) = (-657) + 6594 + 1016 3) pentru măsurarea influenţei unui factor (prin metoda soldului), în cazul când influenţa celorlalţi factori este cunoscută ∆Ra = ∆R – ( ∆Rb + ∆Rc) ∆Rb = ∆R – ( ∆Ra + ∆Rc) ∆Rc = ∆R – ( ∆Ra + ∆Rb). 5.3.2. Metoda substituirii în lanţ, esenţa şi aplicarea ei în analiza economică Metoda substituirii în lanţ este folosită în analiza economică pentru calculul influenţei factorilor în cazul formei multiplicative de legătură. Esenţa metodei constă în schimbarea consecutivă în formula analitică a indicatorului rezultativ a valorilor de bază a factorilor cu cele efective. Fiecare schimbare este numită substituire. După fiecare substituire primim o nouă valoare a indicatorului rezultativ. Substituirea se începe cu substituirea „zero” când în formula analitică sunt incluse valorile de bază ale factorilor şi se termină cu schimbarea valorii ultimului factor. Mărimea şi sensul influenţei fiecărui factor asupra indicatorului rezultativ se obţine ca diferenţa algebrică a valorii indicatorului primită la substituirea factorului respectiv şi valoarea precedentă a indicatorului (pe baza comparaţiei succesive al calculului al doilea cu calculul întâi; celui de-al treilea cu cel de-al doilea (are loc scăderea succesivă). Semnul primit în rezultatul scăderii indică acţiunea pozitivă sau negativă a factorului respectiv. Pentru ca în urma substituirii factorilor să se obţină indicatori cu conţinut economic real este necesar să se respecte următoarele principii:  substituirea se începe cu factorul cantitativ, apoi se substituie factorul calitativ; Dacă formula analitică conţine mai mulţi factori cantitativi ei se substituie după gradul lor de generalizare: de la cel mai general spre cel mai simplu.  factorul substituit rămâne cu valoarea lui efectivă până la sfârşit;  factorul care nu este substituit, se ia cu valoarea lui de bază. Modelul general de exprimare a dependenţei factoriale în cazul relaţiilor de produs este: R = a x b x c R0 = a0 x b0 x c0 şi R1 = a1 x b1 x c1 ∆R = R1 – R0 sau ∆R = a1 x b1 x c1 – a0 x b0 x c0 a) influenţa factorului a: Ra = a1 x b0 x c0 – a0 x b0 x c0 b) influenţa factorului b: ∆Rb = a1 x b1 x c0 – a1 x b0 x c0 c) influenţa factorului c: ∆Rc = a1 x b1 x c1 – a1 x b1 x c0

18

Exemplu: Indicatori

A 1. Volumul producţiei fabricate în preţuri comparabile, mii lei 2. Numărul mediu scriptic de muncitori, persoane 3. Fondul de timp efectiv lucrat de toţi muncitorii, om-zile 4. Fondul de timp efectiv lucrat de toţi muncitorii, om-ore 5. Productivitatea medie anuală a unui muncitor (r.1 : r.2), lei 6. Numărul mediu de zile lucrate de un muncitor pe an (r.3 : r.2), zile 7. Durata medie a zilei de lucru (r.4 : r.3), ore 8. Productivitatea medie pe oră a unui muncitor (r.1 : r.4)

Date iniţiale pentru analiză prevăzut efectiv abaterea absolută (+, -) 1 2 3 18428 25022 +6594

% îndepl. planului 4 135,78

1086

1108

+22

102.03

213942

237112

+23170

110,83

1390623

1470094

+79471

105,71

16968,7

22583,0

+5614,3

133,09

197

214

+17

108,63

6,50

6,20

- 0,30

95,38

13,2516

17,0207

+3,7691

128,44

Nr. subst.

Nr. calc.

Calculul influenţei factorilor de muncă asupra modificării volumului producţiei fabricate

Nm A B 1 1 0 1086 2 1 1108 3 2 1108 4 3 1108 5 4 1108

Factorii

Nz 2 197 197 214 214 214

Dz 3 6,50 6,50 6,50 6,20 6,20

Wh 4 13,2516 13,2516 13,2516 13,2516 17,0207

VPF, mii lei

Calculul influenţei factorilor

5 18428 18801 20424 19481 25022

6 18801-18428 20424-18801 19481-20424 25022-19481

Mărimea Denumir influenţei ea factorilor factorilor 7 +373 +1623 - 943 +5541 +6594

8 ΔNm Δ Nz Δ Dz Δ Wh x

Conform datelor din tabel constatăm că întreprinderea analizată a fabricat un volum de producţie supra plan în valoare de 6594 mii lei. 19

Acest spor a fost obţinut în urma creşterii considerabile a productivităţii medii pe oră a unui muncitor, care a contribuit la majorarea VPF cu 5541 mii lei, a modificării numărului mediu de zile lucrate de un muncitor pe an, care a contribuit la majorarea VPF cu 1623 mii lei şi a modificării numărului mediu scriptic de muncitori, care a contribuit la majorarea VPF cu 373 mii lei. Negativ asupra VPF au influenţat pierderile de timp pe parcursul zilei de lucru, respectiv cu 943 mii lei. Rezerva internă de sporire a VPF constituie 943 mii lei. În cazul relaţiei de raport între factori modelul economic general de exprimare a dependenţei este: a b

R= Având în vedere principiile metodei substituirilor în lanţ, procedeele de determinare a mărimii influenţei factorilor asupra indicatorului rezultativ se diferenţiază în funcţie de locul pe care îl ocupă factorul cantitativ (la numărător sau numitor). Separarea influenţei celor doi factori, atunci când factorul cantitativ reprezintă numărătorul raportului, se face pe baza următorului raţionament: a1

a0

a1 −a0

∆Ra = b0 - b0 = a1

b0

a1

∆Rb = b1 - b0 În cazul când factorul cantitativ reprezintă numitorul relaţiei se va determina în primul rând influenţa acestuia: a0

a0

∆Rb = b1 - b0 a1

a0

a1 −a0

b1 ∆Ra = b1 - b1 = Avantajele metodei substituirii în lanţ: răspândirea largă, accesibilitatea ei în calitate de instrument matematic, simplă în folosire, claritatea răspunsurilor primite la întrebările puse. Dezavantajele metodei: - la folosirea acestei metode rezultatele calculelor într-o mărime anumită depind de consecutivitatea substituirilor, însă logic nu totdeauna este posibil să se stabilească care consecutivitate este corectă şi care nu; - la aprecierea gradului de acţiune a unui factor se prevede ca toţi ceilalţi să rămână neschimbaţi, pe când în realitate acţiunea fiecărui factor se manifestă nu izolat de alţi factori şi nu consecutiv, ci paralel cu ei; - rolul activ în modificarea indicatorului rezultativ i se atribuie (deseori neîntemeiat) factorului calitativ ce nu permite să se aprecieze obiectiv rezultatele activităţii entității. 20

5.3.3. Metoda diferenţelor absolute Cea mai des folosită variaţie a metodei substituirii în lanţ este metoda diferenţelor absolute. Prin această metodă influenţa oricărui factor se obţine înmulţind abaterea absolută a factorului concret la valorile de bază sau efective a celorlalţi factori, ţinând cont de necesitatea respectării principiilor metodei substituirii în lanţ (de la factorii cantitativi la cel calitativ). În sistemul de doi factori influenţa factorului cantitativ asupra indicatorului rezultativ se calculează prin înmulţirea abaterii absolute a acestui factor cu valoarea de bază a factorului calitativ. ∆Ra = (a1 – a0) x b0 Influenţa factorului calitativ se determină ca produsul abaterii absolute a acestui factor şi a valorii efective a factorului cantitativ. ∆Rb = (b1 – b0) x a1 Exemplu: Calculul influenţei factorilor generali de muncă asupra modificării volumului producţiei fabricate Indicatori

prevăzut

efectiv

abaterea

A 1. VPF în preţuri comparabile, mii lei 2. Numărul scriptic de muncitori, persoane 3. Productivitatea medie anuală a unui muncitor, lei

1 18428

2 25022

3 ?

1086

1108

?

16968,7

22583,0

?

inclusiv sub influenţa ∆Nm ∆Wm 4 5 ? ?

La entitatea analizată VPF a sporit cu 6594 mii lei datorită majorării atât a numărului mediu scriptic de muncitori, cât şi a productivităţii medii anuale a unui muncitor, care au contribuit la creşterea VPF respectiv cu 373,3 şi 6220,7 mii lei. În cazul când asupra indicatorului rezultativ influenţează trei şi mai mulţi factori, ei (factorii) se aranjează în aceeaşi ordine ca la metoda substituirii în lanţ. Influenţa unui factor, în acest caz, se determină ca produsul abaterii absolute a acestui factor şi nivelul efectiv al factorilor predecesori şi nivelul de bază al factorilor următori (ulteriori). Pentru sistemul factorial: R=axbxcxd 21

a) influenţa factorului a (numărul mediu scriptic de muncitori (Nm)): ∆Ra = (a1 – a0) x b0 x c0 x d0 b) influenţa factorului b (numărul de zile lucrate de un muncitor (Nz)): ∆Rb = (b1 – b0) x a1 x c0 x d0 c) influenţa factorului c (durata zilei de muncă (Dz)): ∆Rc = (c1 – c0) x a1 x b1 x d0 d) influenţa factorului d (productivitatea medie pe oră a unui muncitor): ∆Rd = (d1 – d0) x a1 x b1 x c1 Exemplu (în baza datelor inițiale din tab.pag.19): Calculul influenţei factorilor de muncă asupra modificării volumului producţiei fabricate Denumirea factorilor Modul de calculare Calculul influenţei factorilor Mărimea a influenţei influenţei factorilor factorilor A 1 2 3 1. Modificarea ∆Nm x Nz0 x Dz0 x numărului mediu Wh0 scriptic de muncitori (Nm) 2. Modificarea ∆Nz x Nm1 x Dz0 x numărului de zile Wh0 lucrate de un muncitor (Nz) 3. Modificarea duratei ∆Dz x Nm1 x Nz1 x zilei de muncă (Dz) Wh0 4. Modificarea ∆Wh x Nm1 x Nz1 x productivităţii medii pe Dz1 oră a unui muncitor (Wh) Total: x x ? Conform datelor din tabel constatăm că întreprinderea analizată a fabricat un volum de producţie supra plan în valoare de 6594 mii lei. Acest spor a fost obţinut în urma creşterii considerabile a productivităţii medii pe oră a unui muncitor, care a contribuit la majorarea VPF cu 5541 mii lei, a modificării numărului mediu de zile lucrate de un muncitor pe an, care a contribuit la majorarea VPF cu 1623 mii lei şi a modificării numărului mediu scriptic de muncitori, care a contribuit la majorarea VPF cu 373 mii lei. Negativ asupra VPF au influenţat pierderile de timp pe parcursul zilei de lucru, respectiv cu 943 mii lei. Rezerva internă de sporire a VPF constituie 943 mii lei. 5.3.4. Metoda abaterilor relative

22

Această metodă este eficientă pentru aplicarea în cazul când la dispoziţia noastră se află nu valorile factorilor din formula analitică a indicatorului rezultativ, dar sunt cunoscute valorile absolute a indicatorilor în baza cărora se calculează valorile factorilor. Mai des această metodă este aplicată la sistemul de trei şi mai mulţi factori. Influenţa factorilor asupra indicatorului rezultativ prin metoda abaterilor relative se calculează după formula: % xR 0 100

∆Rx = , unde: ∆Rx – devierea indicatorului rezultativ sub influenţa factorului respectiv (x – factorii a, b, c ...); % - diferenţa de procente a valorii efective faţă de bază a indicatorului care se raportează cu indicatorul precedent pentru calcularea valorii factorului respectiv şi procentul pe indicatorul precedent. Pentru primul factor diferenţa se ia faţă de 100%. R0 – indicatorul rezultativ la valoarea de bază. Exemplu:

Indicatori A 1. Numărul mediu scriptic de muncitori 2. Fondul de timp efectiv lucrat de toţi muncitorii, om-zile 3. Fondul de timp efectiv lucrat de toţi muncitorii, om-ore 4. Volumul producţiei fabricate, mii lei Total

Calculul influenţei factorilor de muncă asupra modificării volumului producţiei fabricate % îndeplinirii Diferenţa în % Calculul Mărimea planului influenţei influenţei factorilor factorilor 1 2 3 4 (+2 , 03) x 18428 102,03 102,03 – 100 = +373 100 +2,03 (+8 , 80 )x 18428 110,83 110,83 – 102,03 = +1623 100 + 8,80 105,71

105,71 – 110,83 = - 5,12

(−5 ,12 )x 18428 100

- 943

135,78

135,78 – 105,71 = +30,07

(+30 , 07 )x 18428 100

+5541 +6594

Eficienţa acestei metode faţă de celelalte constă în faptul că ea ne eliberează de necesitatea calculării valorii factorilor, iar valorile absolute ale indicatorilor le găsim în evidenţa contabilă, planurile de afaceri sau rapoartele financiare şi statistice. 5.3.5. Metoda recalculării indicatorilor Această metodă se foloseşte în cazurile când în intervalul dintre etapa de planificare şi darea de seamă au avut loc schimbări ale volumului şi structurii producţiei. 23

Comparabilitatea indicilor de plan şi a celor efectivi în acest caz se obţine cu ajutorul procedeului de recalculare. Spre exemplu, este imposibil de apreciat costul producţiei marfă comparând valorile realizate (efective) şi programate, deoarece ele se deosebesc prin volumul şi structura producţiei. Pentru a avea posibilitatea de a aprecia costul efectiv al producţiei marfă e necesar de a recalcula costul ei în condiţiile programate de consum şi cheltuieli. Rezultatele acestor recalculări sânt folosite pentru calculul influenţei factorilor asupra modificării costului producţiei. Exemplu: Calculul influenţei factorilor asupra modificării costurilor de materiale Articole Volumul de producţie de cal- program Realizat culaţie la cost la cost progr. efectiv A

1

2

Abaterea (+, - )

3

4 (3 – 1)

inclusiv sub influenţa mod. mod. str. mod. volum. de şi sortim. nivelului prod. de cons. pentru o unitate 5 6 7 (∆%VPF (2 – 1) – (3 – 2) x 1) ÷ 5 100

5.3.6. Metoda participării prin cotă, esenţa şi aplicarea ei în analiza economică Această metodă se aplică în analiza economică pentru calculul influenţei factorilor la forma combinată de legătură, atunci când factorii detaliaţi acţionează asupra indicatorului rezultativ prin intermediul unui factor general (numit factor intermediar). Pentru început, prin metoda substituirii în lanţ se calculează influenţa factorului intermediar asupra indicatorului rezultativ, apoi proporţional acţiunii acestui factor se calculează influenţa factorilor detaliaţi. Esenţa acestei metode constă în aceea că influenţa factorilor detaliaţi asupra indicatorului rezultativ se calculează proporţional mărimii pe care ei o exercită asupra modificării factorului intermediar. Exemplu: Să se calculeze influenţa factorilor detaliaţi asupra modificării rentabilităţii economice a activelor. 24

Re =

P net TA

x 100 Date iniţiale pentru analiză Indicatori Anul precedent

Nr. substit.

Nr. calc.

A 1. Profit până la impozitare, mii lei (?) inclusiv: a) rezultatul din activitatea operaţională b) rezultatul din activitatea de investiţii c) rezultatul din activitatea financiară 2. Cheltuielile privind impozitul pe venit, mii lei 3. Profit net, mii lei (?) 4. Valoarea medie anuală a activelor, mii lei 5. Rentabilitatea a economică a activelor, %

A B 1 0 2 1 3 2 Total

Anul curent

1

2

3565 30 207 1311

4691 29 154 1244

24027

28071

Abaterea absolută (+, -) 3

Calculul influenţei factorilor generali asupra modificării rentabilităţii activelor Factorii Calculul Mărimea Denumirea Rentabiinfluenţei influenţei factorilor Valoarea Profitu litatea factorilor factorilor medie a l net activelor, activelor % 1 2 3 4 5 6 ∆ Ra ∆Rb x x x x +2,57 x

La următoarea etapă se calculează influenţa factorilor detaliaţi ce ţin de modificarea profitului net asupra rentabilităţii economice a activelor: 1) calculăm influenţa modificării rezultatului din activitatea operaţională (+1126) = x (+1139) = (+4,056%) +1126 x 4 , 056 1139 = +4,01%

x= 2) calculăm influenţa modificării rezultatului din activitatea de investiţii (- 1) = x (+1139) = (+4,056%) 25

−1 x 4 , 056 x = 1139

= - 0,004% 3) calculăm influenţa modificării rezultatului din activitatea financiară (- 53) = x (+1139) = (+4,056%) −53 x 4 ,056 x = 1139 = - 0,189%

4) calculăm influenţa modificării cheltuielilor privind impozitul pe venit (- 67) = x (+1139) = (+4,056%) −67 x 4 , 056 x = - ( 1139 ) = + 0,239%

(+4,01) + (- 0,004) + (- 0,189) + (+ 0,239) = +4,056% La întreprinderea analizată rentabilitatea economică a activelor s-a majorat cu 2,57% . Asupra acestei majorări a influenţat majorarea profitului net cu 1139 mii lei care a contribuit la creşterea rentabilităţii economice a activelor cu 4,056%. În rezultatul majorării valorii medii anuale a activelor cu 4044 mii lei, rentabilitatea economică a activelor s-a redus cu 1,486% . Analizând factorii detaliaţi constatăm că întreprinderea analizată dispune de rezerve interne de majorare a rentabilităţii economice a activelor prin majorarea rezultatului financiar din activitatea de investiţii şi activitatea financiară. Modificarea cheltuielilor privind impozitul pe venit nu poate fi considerată ca rezerva majorării rentabilităţii economice a activelor deoarece aceste cheltuieli nu depind de activitatea economico-financiară a întreprinderii, dar depind de politica fiscală a statului la momentul respectiv. 5.3.7. „Soldul neîmpărţit” şi modul de repartizare a lui Metoda substituirii în lanţ şi varietăţile ei sânt strict bazate pe o anumită regulă – împărţirea factorilor în cantitativi şi calitativi şi în conformitate cu aceasta, factorii îşi au modul lor de calcul a influenţei. Schimbarea acestei consecutivităţi de substituire a factorilor duce la primirea altor valori de influenţă a lor. Vom arăta aceasta pe baza unui exemplu. Date iniţiale Indicatori program realizat abaterea ( +, - ) A B 1 2 3 1. Volumul producţiei marfă, mii lei 18428 25022 + 6594 (R) 2. Numărul mediu scriptic de 1086 1108 + 22 muncitori (a) 3. Productivitatea anuală a unui 16968,7 22583,0 + 5614,3 muncitor, lei (b) 26

Modelul analitic: R = a x b; Calculul influenţei factorilor prin metoda diferenţelor absolute: ΔRa = Δa x bo =(+ 22) x 16968,7 = + 373 (mii lei); ΔRb = Δb x a1 = (+ 5614,3) x 1108 = + 6221 (mii lei). Balanţa influenţei: + 6594 (mii lei). Iar acum să schimbăm ordinul de substituire: ΔRb = Δb x ao = (+ 5614,3) x 1086 = + 6097 (mii lei); ΔRa = Δa x b1 = (+ 22) x 22583,0 = + 497 (mii lei). Balanţa influenţei: + 6594 (mii lei). Pentru sistemul factorial R = a x b x c avem 6 (1 x 2 x 3) variante de substituire şi vom primi tot atâtea rezultate a influenţei unora şi aceloraşi factori, pentru un sistem de 4 factori – 24 (1 x 2 x 3 x 4) variante etc. Cauza acestor devieri în valorile influenţei factorilor este în faptul că prin metoda substituirilor în lanţ şi varietăţile ei o parte din abaterea indicatorului rezultativ se alipeşte influenţei factorului calitativ, ea fiind însă influenţată în comun de toţi factorii din sistemul factorial. Acea parte a abaterii a indicatorului rezultativ care este rezultatul influenţei comune a factorilor în analiza activităţii economice este numită „sold neîmpărţit”. Mărimea lui este diferenţa dintre abaterea absolută a indicatorului rezultativ şi suma influenţei pure a factorilor. La rândul ei influenţa pură a factorilor se află în condiţiile schimbării numai şi numai a factorului respectiv, ceilalţi rămânând neschimbaţi. În cazul dat influenţa pură o calculăm astfel: ΔRa = Δa x bo = (+ 22) x 16968,7 = + 373 (mii lei); ΔRb = Δb x ao = (+ 5614,3) x 1086 = + 6097 (mii lei). Balanţa influenţei: + 6470 (mii lei). „Soldul neîmpărţit” = (+ 6594) – (+ 6470) = + 124 (mii lei). Repartizarea „soldului neîmpărţit” între factorii formulei analitice se poate face după câteva metode. Cea mai simplă din ele – repartizarea „soldului neîmpărţit” în raport egal cu numărul factorilor din formula analitică a indicatorului rezultativ. (+ 124) ÷ 2 = + 62 (mii lei). Influenţa reală a fiecărui factor, care se calculează ca suma influenţei pure şi cota „soldului neîmpărţit”, va fi egală cu: ΔRa = (+ 373) + (+ 62) = + 435 (mii lei); ΔRb = (+6097) + (+ 62) = + 6159 (mii lei). Balanţa influenţei: + 6594 (mii lei). Altă metodă de repartizare a „soldului neîmpărţit” prevede distribuirea lui proporţional cu mărimea influenţei pure a fiecărui factor asupra devierii indicatorului rezultativ. Coeficientul de repartizare se calculează astfel: (+ 124) ÷ (+ 6470) = - 0,0192 Cota „soldului neîmpărţit” a fiecărui factor constituie: (+ 373) x (+ 0,0192) = + 7 (mii lei); 27

(+6097) x (+ 0,0192) = + 117 (mii lei). Influenţa reală a fiecărui factor: ∆Ra = (+ 373) + (+ 7) = + 380 (mii lei); ∆Rb = (+ 6097) + (+ 117) = +6214 (mii lei). Balanţa influenţei: + 6594 (mii lei). 5.4. Metodele economico-matematice Cercetarea concretă a legăturilor dintre fenomene numai pe baza metodelor elementare este insuficientă. De aceia una dintre principalele direcţii de perfecţionare a analizei economice la etapa actuală este folosirea pe larg a computerelor şi a unor metode mai efective, printre care se numără şi metodele economico-matematice. Metodele economico-matematice în ansamblu cu caracterul sistemic al analizei economice şi folosirea computerelor permit nu numai de a măsura cantitativ fenomenele şi procesele, dar şi de a găsi calea optimă a dezvoltării lor de mai departe. Folosirea aparatului matematic în analiza economică presupune: a) elaborarea unei închipuiri sistemice despre activitatea economică a obiectului analizat; b) stabilirea metodelor care sunt necesare în fiece caz concret pentru a fi posibilă rezolvarea problemelor puse. Pentru a fi posibilă folosirea aparatului matematic în calculele economice trebuie să se întocmească modelul matematic al fenomenului economic studiat. Modelul economico-matematic reprezintă o totalitate a factorilor care relevă dependenţa dintre diferiţi indicatori ai fenomenului analizat. Modelarea parcurge în mod obligatoriu următoarele etape: - stabilirea problemei şi constatarea criteriului funcţiei („max.” sau „min.”); - determinarea factorilor principali care au legătură cu sistemul studiat şi analiza calitativă de stabilire a conţinutului economic al factorilor de influenţă; - determinarea legăturilor de cauzalitate şi a formei lor matematice; - constituirea algoritmului de rezolvare a problemei (se are în vedere scrierea programului de rezolvare a problemei); - rezolvarea problemei; - fundamentarea economică şi analiza rezultatelor obţinute. 5.4.1. Metoda integrală Perfecţionarea analizei factoriale a fost îndreptată asupra lichidării neajunsurilor ce le are metoda substituirii în lanţ şi varietăţile ei. Majoritatea economiştilor analitici şi-au exprimat părerea că cea mai raţională rezolvare a acestei probleme poate fi metoda calculelor diferenţiate. Ea a fost propusă de profesorul rus A. D. Şeremet şi în analiza economică este cunoscută cu denumirea de metodă integrală. La folosirea metodei integrale nu este nevoie de păstrat nici o 28

consecutivitate, adică substituirea factorilor se efectuează în orice ordine, ceea ce şi constituie prioritatea acestui procedeu. Integrând formula iniţială a indicatorului rezultativ, profesorul Şeremet a elaborat un şir de formule integrale de calcul a influenţei factorilor, pentru forma multiplicativă de legătură. Astfel, pentru sistemul factorial de doi factori: R = a x b ∆Ra = ½∆a(b0 + b1); ∆Rb = ½∆b(a0 + a1). Pentru sistemul de trei factori: R = a x b x c ∆Ra = ½∆a(b0c1 + b1c0) + ⅓∆a x ∆b x ∆c; ∆Rb = ½∆b(a0c1 + a1c0) + ⅓∆a x ∆b x ∆c; ∆Rc = ½∆c(a0b1 +a1b0) + ⅓∆a x ∆b x ∆c. unde: a, b – factori; ∆a, ∆b – abaterile de la bază. În cazurile când avem alte sisteme de asemenea folosim formulele deduse (vezi M.I.Bacanov, A.D.Şeremet, Теория анализа хозяйственной деятельности, М., Финансы и статистика, 1987, pag. 174 – 187). O trăsătură importantă a acestei metode este exactitatea şi identitatea ei. Ea este obiectivă, deoarece exclude orice presupunere despre importanţa factorilor până la efectuarea analizei. Metoda integrală, după părerea unor autori, nu respinge, ci îi dă o continuă dezvoltare metodei substituirilor în lanţ. 6. Sistemul de informaţii folosit în analiza economică Informaţia economică reprezintă una din formele de bază ale informaţiei în general, iar pentru analiza economică ea este esenţială. La nivelul unităţilor economice baza informaţională necesară analizei economice se formează din două categorii de surse, şi anume: Surse interne, care reflectă funcţionarea propriu-zisă a unităţilor economice, stările acestora în anumite momente, inclusiv stări probabile (prognozate, planificate sau programate), şi sunt asigurate de sistemul de evidenţă, respectiv, contabilitatea financiară şi managerială. Informaţiile interne por fi clasificate în următoarele grupe: - rapoarte financiare; - rapoarte statistice; - rapoarte operative; - alte informaţii: datele evidenţei contabile, datele planului de afaceri, actele de control, rezultatele diferitor cercetări cu caracter special etc. Datele rapoartelor financiare includ datele bilanţului contabil al întreprinderii, contul de profit şi pierderi, fluxul capitalului propriu, fluxul mijloacelor băneşti. Ele reflectă starea economico-financiară a întreprinderii, potenţialul ei economic şi rezultatele obţinute de întreprindere în perioadele analizate. 29

Rapoartele statistice includ datele privind volumul de producţie, personalul întreprinderii pe total şi pe categorii, fondul de salariu al personalului pe total şi în profilul tipurilor de plăţi , consumurile şi cheltuielile întreprinderii etc. Rapoartele operative permit operativ şi la timp să fie studiată şi apreciată activitatea economico-financiară a întreprinderii. Ele se întocmesc la întreprindere în forma liberă, după necesitate. Alte surse interne: planul de afaceri, programele de fabricaţie, normele, legislaţia fiscală şi economică etc. permit studierea mai detaliată a activităţii economico-financiare a întreprinderii utilizând cercetările speciale şi specifice pentru momentul efectuării analizei. Surse externe, care sunt necesare orientării unităţilor economice atât în dimensionarea obiectivelor, cât şi pentru raportarea rezultatelor proprii la acestea. Informaţiile externe ale întreprinderii pot fi clasificate în funcţie de mai multe criterii. Astfel, după natura lor, informaţiile pot fi grupate în: - economico-financiare; - tehnologice şi tehnice; - juridice; - politice; - sociale şi sociologice etc. După gradul de accesibilitate, se disting informaţii: - deschise sau de largă accesibilitate puse la dispoziţie prin mijloacele de informare în masă, reviste, lucrări de specialitate, brevete, invenţii etc.; - limitate sau de accesibilitate redusă, obţinute prin întâlniri directe cu clienţii şi furnizorii, lucrătorii inspectoratului fiscal etc.; - închise (protejate) sau care constituie secret comercial şi cuprind informaţiile interne ale întreprinderii care în mod normal nu trebuie să ajungă în exteriorul acesteia. Indiferent de sursa lor, în vederea valorificării lor în procesul de analiză economico-financiară şi implicit de dirijare, informaţiile trebuie să satisfacă anumite cerinţe cum ar fi: utilitatea, care se verifică prin modul în care serveşte conducerii în procesul de cunoaştere şi reglare a funcţiunii întreprinderii; exactitatea informaţiilor, care se asigură prin reflectarea şi prelucrarea corectă a acestora; profunzimea informaţiilor presupune o reflectare complexă şi cât mai completă a legăturilor cauză-efect ale fenomenelor economice; O asemenea cerinţă măreşte capacitatea de cunoaştere în procesul de analiză şi implicit eficienţa acţiunilor organelor de conducere. vechimea (sau vârsta) informaţiei – pentru a acţiona rapid în vederea reglării funcţiunii întreprinderii, este necesar ca managerii să dispună la timp de informaţia necesară;

30

valoarea informaţiei – această caracteristică se atestă prin crearea condiţiilor pentru sistemul managerial de a lua decizii eficiente pentru sistemul condus; costul informaţiei – este util să se cunoască cât costă obţinerea informaţiilor necesare, limita de eficienţă a unui asemenea cost.

7. Organizarea şi etapele efectuării analizei economice Pentru ca analiza fenomenelor, proceselor şi rezultatelor economice să se desfăşoare în mod organizat şi eficient este necesar să se respecte următoarele etape: Întocmirea tematicii de analiză Această etapă cuprinde: - obiectivele analizei şi scopul ei; - perioada cercetată; - termenii de începere şi încheiere; - numărul de personal afectat; - locul de efectuare al lucrului de analiză. Culegerea informaţiilor necesare analizei Această etapă se realizează prin gruparea informaţiei respective în funcţie de obiectivele, scopul, perioada şi organul care efectuează analiza. E ştiut faptul că rezultatele analizei într-o măsură mare depind de exactitatea şi calitatea datelor culese. De aceea se recomandă în procesul analizei să se utilizeze numai datele sistemului informaţional legal organizat în întreprindere şi care reflectă realitatea dezvoltării la etapa actuală. Verificarea complexă a datelor supuse analizei Această etapă cuprinde: - verificarea formală; - verificarea aritmetică; - verificarea de fond. Verificarea formală permite a aprecia documentele din punctul de vedere a cerinţelor faţă de acestea la etapa actuală. Verificarea aritmetică cuprinde controlul operaţiunilor şi calculelor efectuate în vederea asigurării exactităţii indicatorilor respectivi. Verificarea de fond cuprinde controlul metodei de calcul a indicatorilor conform normelor legale pentru a asigura comparabilitatea lor în timp, spaţiu şi faţă de alte unităţi economice. Prelucrarea şi studierea informaţiilor cu ajutorul metodelor şi procedeelor analizei economice Această etapă prevede: - ordonarea indicatorilor cercetaţi; - întocmirea de tabele şi scheme generale; 31

- efectuarea unor comparaţii, gradări şi descompuneri; - calculele factoriale în sistemul respectiv; - utilizarea unor date suplimentare (anchetă, sondaj) pentru a aprecia mai obiectiv rezultatele obţinute. Elaborarea concluziilor şi măsurilor concrete pentru reglarea sistemului cercetat La această etapă se întocmeşte raportul de analiză. Test de personalitate Posedaţi caracteristici personale care să vă ajute să deveniţi un antreprenor de succes? Citiţi fiecare întrebare de pe Scara de Evaluare de mai jos. Încercuiţi un număr de la 0 la 10 pentru a vă evalua.

10 9 8 7 Niciodată nu mi-a spus eforturi cineva să fac ceva.

10 9 Foarte mult.

Manifestaţi iniţiativă? 6 5 4 3

4

3 2 1 Niciodată nu fac dacă nu sunt obligat.

Cît de mult îi apreciaţi pe alţi oameni? 8 7 6 5 4 3 4 3

2

1 Foarte

puţin. Vă asumaţi responsabilităţi? 10 9 8 7 6 5 4 3 4 3 2 1 Întotdeauna îmi asum responsabilităţi Îi las întotdeauna pe alţii să-şi şi contribui la ceea că trebuie să fie asume responsabilităţile. dus la bun sfîrşit. Sunteţi un bun organizator? 10 9 8 7 6 5 4 3 4 Planific întotdeauna înainte vin. de a începe ceva. 10 9 8 Îmi place să muncesc intensă este

Cît de bun muncitor sunteţi? 7 6 5 4 3 4

32

3 2 1 Iau lucrurile aşa cum

3

2

1 Munca

din greu. timp.

pierdere de Sunteţi capabil de a lua decizii? 7 6 5 4 3 4

10 9 8 3 2 1 Pot să iau decizii bune Evit să iau decizii, deoarece foarte repede. cred că voi face greşeli. Vă puteţi concentra asupra unei sarcini? 10 9 8 7 6 5 4 3 4 3 2 1 Nimic nu mă împiedică după ce Dacă un anumit lucru nu-mi am luat o decizie. place, pot să-l părăsesc oricând. Vă place să vă asumaţi riscuri? 10 9 8 7 6 5 4 3 4 Îmi place să-mi asum riscuri. siguranţă.

3

2 1 Prefer să joc în

Specificaţie la Testul de personalitate Dacă aţi acumulat: pînă la 30 puncte – aveţi puţine şanse de a deveni antreprenor de succes; 30 – 40 puncte – cu efort puteţi deveni antreprenor de succes; 50 – 80 puncte – aveţi posibilităţi mari să deveniţi antreprenor de succes.

33

ÎP CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE CATEDRA CONTABILITATE ŞI ANALIZĂ ECONOMICĂ

Culegere de probleme la Bazele analizei economice autori: Vera Sârbu Elena Prigalo

34

Chişinău, 2019 PROBLEME ŞI LUCRĂRI APLICATIVE PENTRU LECŢII PRACTICE Problema 1.Să se evidențieze indicatorii calitativi, cantitativi și de structură: Nr d/o 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

Indicatori Numărul de muncitori Suprafața de producție Productivitatea muncii unui muncitor Ponderea muncitorilor în totalul de personal Numărul locurilor de muncă Numărul de schimburi lucrate de un muncitor Durata zilei de muncă Fondul de timp efectiv lucrat Rentabilitatea vânzărilor Cota procentuală a vânzărilor de mărfuri în totalul vânzărilor Volumul procucției fabricate Ritmul de creștere a volumului producției fabricate

Tab.1 Tip cantitativ cantitativ calitativ structura cantitativ cantitativ cantitativ cantitativ caliatativ structura cantitativ cantitativ

Problema 2. Folosind informația din tab.2 și procedeele analitice (comparația și calcularea indicatorilor) să se analizeze:

a) gradul de îndeplinire a programului volumului vânzărilor de mărfuri (total și pe grupuri de mărfuri); b) dinamica volumului vânzărilor de mărfuri; c) cota procentuală a fiecărui grup de mărfuri. De formulat concluzii. Tab.2 Nr Grupuri de mărfuri Perioada Perioada curentă . precedentă Program Realizat d/o Var.I Var.II 1. Țesături 13 552 13 965 13 824 13 970 2. Mărfuri de blană 5 993 5 993 5 064 6 910 3. Tricotaje 15 812 16 064 16 195 16 095 4. Încălțăminte 14 393 14 665 14 689 14 645 5. Mărfuri de parfumerie 11 572 11 622 11 714 11 710 6. Mărfuri de galanterie 13 680 13 825 13 935 13 870 7. Mărfuri electrice 6 994 7 167 7 105 7 178 8. Mărfuri de menire culturală 12 363 12 497 12 539 12 545 9. Alte mărfuri 21 666 21 727 21 822 21 795 35

Total

11,69 5.11 13,64 12,41 9,98 11,80 6,03 10,66 18,68 100%

11,88 5,10 13,67 12,48 9,89 11,76 6,10 10,63 18,49 100%

13824 5064 16195 14689 11714 13935 7105 12539 21822 116887

Ponderea,%

Suma, mii lei

Ponderea,%

Suma, mii lei 13965 5993 16064 14665 11622 13825 7167 12497 21727 117525

Tab.2.1 (pentru varianta I) Modificarea absolută (+,-) față de

Perioada curentă

11,83 4,33 13,85 12,57 10,02 11,92 6,08 10,73 18,67 100%

precedent

program

∑

%

∑

%

+272 -867 +383 +296 +142 +255 +111 +176 +156 +924

+0,14 -0,78 +0,21 +0,16 +0,04 +0,12 +0,05 +0,07 -0,01 0

-141 -929 +131 +24 +92 +110 -62 +42 +95 -638

-0,05 -0,77 +0,18 +0,09 +0,13 +0,16 -0,02 +0,10 +0,18 0

re % a programului, Gradul de îndeplini-

13552 5931 15812 14393 11572 13680 6994 12363 21666 115963

Program

VV,% Dinamica

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Ponderea, %

Perioada precedentă

Suma, mii lei

Nr. grupului

*Notă: calulele necesare le efectuați după schema din tab.2.1.(pentru fiecare variantă aparte).

102 85,38 102,42 102,06 101,23 101,86 101,59 101,42 100,72 100,80

99,00 84,50 100,81 100,16 100,79 100,80 99,13 100,34 100,44 99,46

Concluzii: Conform calculelor efectuate putem face urmatoarele concluzii: Entitatea analizată a obținut un volum de vânzare a mărfurilor în sumă de 116887 mii lei, ceea ce e cu 924 mii lei sau 0,80% mai mult decât în perioada respectivă a anului precendent, și cu 630 mii lei , sau cu 0,54% mai jos de nivelul programat. Cea mai mare pondere de 18,67% din volumul vânzărilor o deține grupul de mărfuri ”Alte mărfuri” care în perioada curentă a constituit 21822 mii lei ceea ce e cu 156 mii lei sau 0,72 % față de perioada precedentă si cu 98 mii lei sau 0,44% mai sus de nivelul programat. O pondere de 13,85% din volumul vanzarilor o detine grupul de marfuri ”Tricotaje” , venitul din vanzari a constituit 16195 mii lei si a crescut fața de anul precedent cu 2,4 %, și cu 131 mii lei sau 0,22% mai sus de nivelul programat. O pondere de 12,57% din volumul vânzărilor o deține grupul de marfuri ”Încălțăminte” care în perioada curentă a constituit 14689 mii lei ceea ce e cu 296 36

1. 2. 3.

13552 5931 15812

11,69 13965 5,11 5993 13,64 16064

%

∑

%

%re a programului,Gradul de îndeplini-

Ponderea,%

Suma, mii lei

11,88 13970 5,10 6910 13,67 16095

∑

VV,%Dinamica

Tab.2.1 (pentru varianta II) Modificarea absolută (+,-) față de precedent program

Perioada curentă Ponderea,%

Suma, mii lei

Program Ponderea, %

Perioada precedentă Suma, mii lei

Nr. grupului

mii lei sau 2,04 % față de perioada precedenta. Față de program vânzările au crescut cu 24 mii lei sau 0,16 % . Grupul de mărfuri ”Mărfuri de galanterie” deține o pondere de 11,92% din volumul vânzărilor, venitul din vânzări a constituit 13935 mii lei , și a crescut față de anul precedent cu 255 mii lei sau 1,86%, iar față de program cu 110 mii lei sau 0,80% mai sus de nivelul programat . O pondere de 11,83 % din volumul vânzărilor o deține grupuul de mărfuri ”Țesături”, venitul din vânzări a constituit 13824 mii lei și a crescut față de anul precedent cu 272 mii lei sau 2,0 %, iar față de nivelul programat cu 141 mii lei sau 1,0 % mai jos de nivelul programat. O pondere de 10,73% din volumul vânzărilor o deține grupuul de mărfuri ”Mărfuri de menire culturală”, venitul din vânzări a constituit 12539 mii lei și a crescut față de anul precedent cu 176 mii lei sau 1,42 %, iar față de nivelul programat cu 42 mii lei sau 0,34 % mai sus de nivelul programat. Deasemenea, o pondere de 10,02 % din volumul vânzărilor o deține grupuul de mărfuri ”Mărfuri de parfumerie”, venitul din vânzări a constituit 11714 mii lei și a crescut față de anul precedent cu 142mii lei sau 1,23 %, iar față de nivelul programat cu 92 mii lei sau 0,79 % mai sus de nivelul programat. Penultima pondere de 6,08% din volumul vânzărilor o deține grupuul de mărfuri ”Mărfuri electrice”, venitul din vânzări a constituit 7105 mii lei și a crescut față de anul precedent cu 111 mii lei sau 1,59 %, iar față de nivelul programat cu 62 mii lei sau 0,87% mai jos de nivelul programat. Cea mai mică pondere de 4,33% din volumul vânzările o deține grupul de marfuri ”Mărfuri de blană” care în perioada curentă a constituit 5064 mii lei. Ceea ce este fața de anul precedent cu 867 mii lei sau 14,6% . Iar față de nivelul programat 929 mii lei sau 15,50% mai jos de nivelul programat.

11,77 +418 +0,08 +5 -0,11 103,08 100,04 5,82 +979 +0,71 +917 +0,72 116,51 115,30 13,56 +283 -0,08 +31 -0,11 101,79 100,19 37

4. 5. 6. 7. 8. 9. Total

14393 11572 13680 6994 12363 21666 115963

12,41 9,98 11,80 6,03 10,66 18,68 100

14665 11622 13825 7167 12497 21727 117525

12,48 9,89 11,76 6,10 10,63 18,49 100

14645 11710 13870 7178 12545 21795 118718

12,34 9,86 11,68 6,04 10,57 18,36 100

+252 +138 +190 +184 +182 +129 2755

-0,07 -0,12 -0,12 +0,01 -0,09 -0,32 0

-20 +88 +45 +11 +48 +68 1193

-0,14 -0,03 -0,08 -0,06 -0,06 -0,13 0

101,75 101,19 101,39 102,63 101,47 100,60 102,38

99,86 100,76 100,33 100,15 100,38 100,31 101,02

Problema 3. Folosind informația din tab.3 și procedeele analitice (comparația și calcularea indicatorilor) să se analizeze:

a) gradul de îndeplinire a programului vânzărilor de mărfuri angro în anul 2018; b) ritmul de creștere și sporire a vânzărilor de mărfuri angro (prin metodele în lanț și de bază). Tab.3 Date inițiale pentru analiza vânzărilor de marfuri angro

Anii

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 plan efectiv Gradul de îndeplinire a programului în 2018,%

Volumul vânzărilor, Vânzări din total magazie 78 213 78 920 79 020 79 060 78 298 79 080

37 062 37 180 38 010 37 900 39 400 39 610

din care: Vânzări în tranzit prin decontări 34 278 34 870 35 600 35 480 29 605 29 980

80 500 81 650 101,4

41 560 42 300 101,8

29 900 30 550 102,2

Vânzări în tranzit fără decontări 6 873 6 870 5 410 5 680 9 293 9 490 9 040 8 800 97,3 Tab.3.1

Ritmul de creștere a vânzărilor, % (în lanț) Specificație Volumul vânzărilor, total din care: vânzări din magazie vânzări în tranzit prin decontări vânzări în tranzit fără decontări

2013 2014 2015 2016 2017 x 100 x 100 x 100 x 100 x 100 2012 2013 2014 2015 2016

2018 x 100 2017

100,90

100,13

100,05

99,04

101,00

103,25

100,32

102,23

99,71

103,96

100,53

106,79

101,73

102,09

99,66

83,44

101,27

101,90

99,95

78,75

104,99

163,61

102,12

92,73

Tab.3.2 Ritmul de creștere a vânzărilor, % (de bază) Specificație

2013 2014 2015 2016 2017 x 100 x 100 x 100 x 100 x 100 2012 2012 2012 2012 2012 38

2018 x 100 2012

Volumul vânzărilor, total din care: vânzări din magazie vânzări în tranzit prin decontări vânzări în tranzit fără decontări

100,90

101,03

101,08

100,11

101,11

104,39

100,32

102,56

102,26

106,31

106,87

114,13

101,73

103,86

103,51

86,37

87,46

89,12

99,95

78,71

82,64

135,21

138,08

128,04

Tab.3.3 Sporul vânzărilor de mărfuri, % (în lanț) Specificație Volumul vânzărilor, total din care: vânzări din magazie vânzări în tranzit prin decontări vânzări în tranzit fără decontări

2013 2014 2015 2016 2017 2018 x 100-100 x 100-100 x 100-100 x 100-100 x 100-100 x 100-100 2012 2013 2014 2015 2016 2017 +0,90

+0,13

+0,05

-0,96

+1,00

+3,25

+0,32

+2,23

-0,29

+3,96

+0,53

+6,79

+1,73

+2,09

-0,34

-16,56

+1,27

+1,90

-0,05

-21,25

+4,99

+63,61

+2,12

-7,27

Tab.3.4 Sporul vânzărilor de mărfuri, % (de bază) Specificație 2013 x 100-100 2012 Volumul vânzărilor, +0,90 total din care: vânzări din +0,32 magazie vânzări în tranzit +1,73 prin decontări vânzări în tranzit fără -0,05 decontări

2014 2015 2016 2017 2018 x 100-100 x 100-100 x 100-100 x 100-100 x 100-100 2012 2012 2012 2012 2012

+1,03

+1,08

+0,11

+1,11

+4,39

+2,56

+2,26

+6,31

+6,87

+14,13

+3,86

+3,51

+6,38

+2,7

-10,88

-21,29

-17,36

+35,21

+38,08

+28,38

Problema 4. Folosind peocedeul de comparație și datele din tabelul 4, să se analizeze îndeplinirea planului și dinamica productivității muncii unui lucrător. Pe baza rezultatelor obținute să se indice dacă entitatea analizată dispune de rezerve de sporire a productivității muncii în comparație cu întreprinderea fruntașă (întreprinderile activează în condiții egale).

Tab.4 Productivitatea muncii pe un lucrător (lei) 39

Perioada precedentă 45,8

Entitatea analizată Perioada curentă Program Realizat 46,4 47,8

Entitatea fruntașă 48,6

Rezolvarea exercițiului 4 Față de: Abaterea absolută (+,-) Abaterea relativă, % Perioada precedentă +2 + 4,37 Program +1,4 +3,01 Entitatea fruntașă -0,8 -1,67 Concluzii: Conform calculelor efectuate productivitatea muncii unui lucrător a entității analizate este de 47,8 lei. Ceea ce este cu 2 lei sau cu 4,37% mai mult decît în perioada precedentă cu 1,4 lei sau 3,0% mai mult decât nivelul programat și cu 0,8 lei sau 1,67% mai joasă decât la entitatea fruntașă. Deci entitatea dispune de rezerve sporire a productivității numai în comparație cu entitatea fruntasă în mărime de 0,8 lei. Problema 4*. Folosind peocedeul de comparație și datele din tabelul 4*, să se analizeze îndeplinirea planului și dinamica rentabilității vânzărilor. Pe baza rezultatelor obținute să se indice dacă entitatea analizată dispune de rezerve de sporire a rentabilității vânzărilor în comparație cu întreprinderea fruntașă (întreprinderile activează în condiții egale).

Tab.4* Perioada precedentă 25,5

Rentabilitatea vânzărilor (%) Entitatea analizată Perioada curentă Program Realizat 26,4 27,3

Rezolvarea exercițiului 4* Față de: Abaterea absolută (+,-) Perioada precedentă_ +1,8 Program +0,9 Entitatea fruntașă -11,2

Entitatea fruntașă 38,5

Abaterea relativă, % +7,06 +3,41 -29,1

Concluzii: Conform calculelor efectuate rentabilitatea vânzărilor a entității analizate este de 27,3 %. Ceea ce este cu 1,8 lei sau cu 7,06% mai mult decît în perioada precedentă și cu 0,9 lei sau 3.41% mai mult decât nivelul programat și cu 11,2 lei sau 29,1% mai joasă decât la entitatea fruntașă. Deci entitatea dispune de rezerve sporire a rentabilității vânzărilor numai în comparație cu entitatea fruntasă în mărime de 11,2 %. 40

Problema 4**. Folosind peocedeul de comparație și datele din tabelul 4**, să se analizeze îndeplinirea planului și dinamica venitului din vânzarea produselor. Pe baza rezultatelor obținute să se indice dacă entitatea analizată dispune de rezerve de sporire a venitului din vânzarea produselor în comparație cu întreprinderea fruntașă (întreprinderile activează în condiții egale).

Tab.4** Perioada precedentă 35,8

Venit din vânzarea produselor (mln.lei) Entitatea analizată Perioada curentă Program Realizat 36,0 36,5

Entitatea fruntașă 38,0

Rezolvarea exercițiului 4** Față de: Abaterea absolută (+,-) Abaterea relativă, % Perioada precedentă +0,7 +1,95 Program +0,5 +1,39 Entitatea fruntașă -1,5 -3,95 Concluzii: Conform calculelor efectuate veniturile din vânzărea produselor a entității analizate este de 36,5 mln.lei ceea ce este cu 0,7 mln.lei sau cu 1,95% mai mult decît în perioada precedentă și cu 0,5 mln.lei sau 1,39% mai mult decât nivelul programat și cu 1,5 mln.lei sau 3,95% mai joasă decât la entitatea fruntașă. Deci entitatea dispune de rezerve sporire a venitului din vanzarea produselor numai în comparație cu entitatea fruntasă în mărime de 1,5 mln.lei. Problema 5. Utilizând datele din tabelul 5, de calculat gradul de acțiune a factorului necunoscut, fiind dată influența celorlalți factori și modificarea indicatorului rezultativ. Calcula.i rezerva internă a entității.

Tab.5 Factori

Varianta

1 2 3 ΔR +420 -380 +28 Δ Ra +100 -200 -284 Δ Rb -320 -815 -115 Δ Rc +430 +430 +115 Δ Rd +210 +205 +312 Rezerva 320 1395 399 Notă: La rezolvarea exercițiilor de acest tip e necesar de respectat regulă: Δ R = Δ Ra + Δ Rb + Δ Rc + Δ Rd.

4 +146 -214 +182 -126 +304 340 următoarea

Problema 6. Folosind informația din tab.6 și procedeele analitice (comparația și calcularea indicatorilor) să se analizeze: d) gradul de îndeplinire a programului volumului vânzărilor de mărfuri (total și pe grupuri de mărfuri); e) dinamica volumului vânzărilor de mărfuri; 41

f) cota procentuală a fiecărui grup de mărfuri. De formulat concluzii.

Tab.6 Nr. d/o 1. 2. 3.

Tipuri de profucție A A B C

Perioada precedentă 1 1 557 2 317 1 406

Perioada curentă Realizat var.I var.II var.III 3 4 5 1 460 1 557 1 000 2 810 3 100 2 000 1 809 2 020 1 200

Program 2 1 500 2 300 1 524

var.IV 6 1 600 2 350 1 600

Problema A. Să se aprecieze în fiecare caz care sunt indicatorii rezultativi și factoriali, reieșind din caracterul de dependență: - volumul producției fabricate (VPF); numărul mediu scriptic al muncitorilor și productivitatea muncii lor; ................................................................................................................... - valoarea medie a mijloacelor fixe de producție; VPF și randamentul mijloacelor fixe de producție; ................................................................................................................... - volumul vânzărilor nete; VPF; stocul producției la îmceputul perioadei de gestiune și stocul producției finite la finele perioadei de gestiune; ................................................................................................................... - VPF; numărul mediu scriptic al muncitorilor; timpul de muncă (în ore) și productivitatea muncii pe oră ................................................................................................................... Problema B. De apreciat deplinătatea și exactitatea calculării gradului de acțiune a factorilor asupra modificării indicatorilor rezultativi ”A” și ”B”, utilizând următoarea informație:

Abatarea pe indicatorul ”A” constituie +550 mii lei. La modificarea lui s-a calculat gradul de acțiune a factorilor: Δ Ra = +320 mii lei, Δ Rb = -280 mii lei, Δ Rc = +450 mii lei. Răspuns: a) corect b) incorect. Abatarea pe indicatorul ”B” constituie -250 mii lei. La modificarea lui s-a calculat gradul de acțiune a factorilor: Δ Ra = -300 mii lei, Δ Rb = +280 mii lei, Δ Rc = -480 mii lei. Răspuns: a) corect b) incorect. Problema C. Conform rezultatelor anuale întreprinderea analizată a sporit volumul vânzărilor faţă de perioada precedentă cu 97,5 mii lei. La modificarea volumului vânzărilor au contribuit următorii factori:

- modificarea numărului locurilor de muncă – cu +27,5 mii lei; - modificarea numărului mediu de zile lucrate de un vânzător pe an – cu –21 mii lei; 42

- modificarea coeficientului schimburilor – cu +32 mii lei; - modificarea volumului vânzărilor pe loc de muncă într-un schimb – cu +51 mii lei. Să se aprecieze dacă a fost corect calculată acţiunea factorilor asupra indicatorului rezultativ. Ce procedeu analitic veţi folosi? Problema D. Calculaţi valoarea stocului final, folosind următoarea informaţie: Stoc iniţial – 7640 mii lei; Intrări – 55800 mii lei; Vânzări – 57600 mii lei. Problema E. Calculați valoarea stocului final, folosind următoarea informație: Stoc inițial - 4 520 mii lei; Intrări - 42 300 mii lei; Vânzări - 44 000 mii lei. Problema 7. De scris relația (modelul) dependenței factoriale a volumului vânzărilor față de VPF și stocurile de producție. De determinat valoarea indicatorului rezultativ și gradul de acțiune a factorilor asupra modificării acestuia, folosind următoarele date:

Nr. d/o

Indicatori

1.

Stocul la începutul perioadei analizate Stocul la sfârșitul perioadei analizate Volumul producției fabricate (VPF)

2. 3.

Programat (mii lei)

Efectiv (mii lei)

120

125

105

90

27 150

27 325

Abaterea (+,-)

Tab.7 Influența factorilor

Volumul vânzărilor = Ce procedeu analitic veţi folosi? De formulat concluzii. Problema 8. Tabelul 8 cuprinde date ce caracterizează elementele balanţei circulaţiei mărfurilor. Aplicând metoda balanţieră şi datele din tabelul 8: - să se calculeze volumul vânzărilor de mărfuri după plan şi efectiv; - să se scrie relaţia (modelul) care stabileşte dependenţa dintre volumul vânzărilor de mărfuri şi factorii care acţionează asupra lui; - să se calculeze gradul de acţiune asupra modificării faţă de nivelul programat a volumului vânzărilor de mărfuri a următorilor factori: a) modificarea stocurilor iniţiale; b) modificarea intrărilor; c) modificarea altor ieşiri; d) modificarea stocurilor finale. 43

De formulat concluzii.

Perioadele

Stoc iniţial

Intrări

Alte Ieşiri

Stoc final

Tabelul 8 (mii lei) Volumul vânzărilor

Plan Efectiv (var.1) Efectiv (var.2) Efectiv (var.3) Efectiv (var.4)

4200 3700 4500 3840 4200

57400 58000 56300 55920 58880

280 200 350 155 240

4700 4200 4100 4455 4950

56620 57300 56350 55150 57890

Volumul vânzărilor =Soldul inițial + Intrări +Alte ieșiri- Soldul final

Rezolvarea ex.8 Var.1 Indicatori

Plan

Stoc iniţial Intrări Volumul vânzărilor de mărfuri Alte ieşiri Stoc final

Efectiv

+,-

4200 57400

3700 -500 58000 +600

56620

57300

280 4700

200 4200

+680 -80 -500

Influen’a f-lor -500 +600 x +80 +500

BIF: -500+600+80+500=680 Rezerva = -500 lei Concluzii: Rezolvarea ex.8 Var.2 Indicatori

Plan

Stoc iniţial Intrări Volumul vânzărilor de mărfuri Alte ieşiri Stoc final

Efectiv

+,-

4200 57400

3700 +300 58000 -1100

56620

56350

280 4700

200 4200

-270 -70 -600

Influen’a f-lor +300 -1100 x -70 +600

BIF: 300-1100-70+600=270 mii lei Rezerva = -1170 mii lei Concluzii: ................................................................................................................... ..................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 44

..................................................................................................................................... ..........

Problema F. De scris relaţia (modelul) dependenţei factoriale a profitului brut faţă de elementele componente a acestuia. De determinat valoarea indicatorului rezultativ şi gradul de acţiune a factorilor asupra modificării lui folosind următoarele date: profitul din vânzarea produselor finite: - programat – +52 mii lei; - efectiv – +56 mii lei; profitul (pierderi) din vânzarea mărfurilor: - programat – +20 mii lei; - efectiv – - 12 mii lei; profitul din prestarea serviciilor: - programat – +520 mii lei; - efectiv – +512 mii lei. Ce procedeu analitic veţi folosi? De formulat concluzii. Rezolvarea problemei F: Modelul dependenței factoriale:............................................................................................

Tabelul F (mii lei)

BIF (verificare):.................................................................................................................. Concluzii: ..................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... ............................................................................................................................. Problema G (mii lei) Indicatori Anul Anul Abaterea Infl. 45

precedent 85 400 activitatea 38 210

Profit brut Alte venituri din operațională Cheltuieli de distribuire Cheltuieli administrative Alte cheltuieli din AO Rezultat din activitatea operațională – profit (pierdere)

63 100 28 050 15 000

curent 86 210 36 840

absolută

f-lor

58 080 26 830 15 820 x

Rezerva = ........................... mii lei

Problema H (mii lei) Indicatori

Anul precedent 48 500 activitatea 10 310

Profit brut Alte venituri din operațională Cheltuieli de distribuire 32 180 Cheltuieli administrative 18 445 Alte cheltuieli din AO 10 845 Rezultat din activitatea operațională – profit (pierdere) Rezerva = ................................. mii lei.

Anul curent 62 500 8 450

Abaterea absolută

Infl. f-lor

22 040 12 250 11 300 x

Problema 9 Scrie-ţi relaţia (modelul) dependenţei factoriale a volumului producţiei fabricate faţă de numărul mediu scriptic de muncitori şi productivitatea medie anuală a unui muncitor. De calculat gradul de acţiune a acestor factori asupra modificării volumu lui

producţiei fabricate folosind metoda substituţiei în lanţ şi datele din tabelul 9. Tabelul 9 Indicatori programat realizat var.1 var.2 var.3 Volumul producţiei fabricate, mii lei 1455,6 1520 1445,5 Numărul mediu scriptic de muncitori, 120 125 128 persoane Productivitatea medie anuală a unui 12130 12250 12130 muncitor, lei De formulat concluzii. 46

Problema 10 De scris relaţia (modelul) dependenţei factoriale a volumului producţiei fabricate faţă de valoarea medie anuală a mijloacelor fixe de producţie şi randamentul mijloacelor fixe. De calculat gradul de acţiune a acestor factori asupra modificării volumului producţiei fabricate folosind metoda substituţiei în lanţ şi datele din tabelul 10. Tabelul 10

Indicatori

Perioada precedentă var.1 var.2 var.3 1367,7 1620,0

Volumul producţiei fabricate, mii lei Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe de producţie, mii lei Randamentul mijloacelor fixe, lei De formulat concluzii.

582

580

2,35

2,48

realizat 1490,0 596

2,70

Problema 11 Să se scrie relaţia (modelul), care stabileşte dependenţa dintre volumul producţiei fabricate şi modificarea numărului de muncitori, numărul de zile lucrate de un muncitor într-un an şi productivitatea medie zilnică pe muncitor. Pe baza datelor din tabelul 11 să se calculeze gradul de acţiune a factorilor menţionaţi (prin metoda substituţiei în lanţ) asupra modificării volumului producţiei fabricate (faţă de plan şi faţă de anul precedent). Tabelul 11

Indicatori 1. Volumul de producţie (mii lei) 2. Numărul de muncitori (persoane) 3. Numărul de zile lucrate de un muncitor pe an (zile) 4. Productivitatea medie zilnică pe un muncitor (lei)

Anul Anul de gestiune precedent programat realizat v.1 v.2 40650 40834 40956 42500 1038

984

287

289

136,45

135,21

1048

291

v.3 1040 290

145,00

130,25

De formulat concluzii. Problema 12 Folosind informaţia din tabelul 12, ce caracterizează volumul vânzărilor de mărfuri, stocurile medii, viteza de circulaţie a mărfurilor pe semestru şi procedeul substituţiei în lanţ, calculaţi gradul de acţiune asupra vitezei de circulaţie a mărfurilor a următorilor factori:  Modificarea volumului vânzărilor de mărfuri; 47

 Modificarea stocurilor medii. Tabelul 12

Indicatori

Semestrul precedent

1. Volumul vânzărilor de mărfuri (mii lei) 2. Stocuri medii (mii lei) 3. Viteza de circulaţie a mărfurilor (rotaţii) De formulat concluzii.

21560 6160 3,5

Semestrul analizat v.1 v.2 v.3 24740 25000 6185

6200 3,8

4,0

Problema 13 De scris relaţia (modelul) dependenţei factoriale a salariului mediu anual al unui muncitor faţă de numărul de zile lucrate de un muncitor pe un an, durata medie a zilei de lucru şi salariul mediu pe oră a unui muncitor. De calculat gradul de acţiune a acestor factori asupra modificării indicatorului rezultativ (prin metoda substituţiei în lanţ), reieşind din următoarele date:

Tabelul 13 Indicatori 1. Salariul mediu pe oră a unui muncitor, lei 2. Numărul mediu de zile lucrate de un muncitor pe an, zile 3. Durata medie a zilei de lucru, ore 4. Salariul mediu anual al unui muncitor, lei De formulat concluzii.

Programat 10,5

v.1 10,7

290

286

8 24360

22951,5

Realizat v.2 10,8

v.3 285

7,6

7,8

23392,8

24230,7

Problema 14 Să se scrie relaţia (modelul) dependenţei factoriale a fondului retribuirii muncii faţă de numărul mediu al personalului şi salariul mediu al unui lucrător. Folosind informaţia din tabelul 14 şi metoda diferenţelor absolute, calculaţi gradul de acţiune asupra fondului retribuirii muncii a factorilor respectivi. Tabelul 14

Indicatori 1. Fondul retribuirii muncii (lei) 2. Numărul mediu al personalului 3. Salariul mediu al unui lucrător (lei)

Programat 1 039 350 130 7 995

De formulat concluzii. Problema 15 48

v.1 979 290 117

Realizat v.2

v.3 982 200

118 8 420

8 467,2

Scrieți modelul de dependență dintre volumul producției fabricate și modificarea numărului de muncitori, numărului mediu de zile lucrate de un muncitor pe an, duratea medii a zilei de muncă și productivității medii pe oră a unui muncitor. Pe baza indormației din tabelul 25 calculați (folosind metoda diferențelor relative) acțunea factorilor asupra modificării VPF. Formulați concluziile de rigoare. Tabelul 15 Date inițiale pentru analiză

Nr. d/o

Indicatori

1.

Volumul producției fabricate, mii lei 2. Numărul de muncitori, om 3. Numărul de zile lucrate de toți muncitorii într-un an, mii zile 4. Numărul de ore lucrate de toți muncitorii într-un an, mii ore De formulat concluzii.

Anul precedent 16 300

Var.I 17 400

Realizat Var.II Var.III 16 800 15 200

490 137,2

485 134,8

492 140,5

488 130,0

1097,6

1011,2

1200,0

1000,0

Problema 16 Scrieți modelul de dependență dintre volumul producției fabricate și modificarea numărului de muncitori, numărului mediu de zile lucrate de un muncitor pe an, duratea medii a zilei de muncă și productivității medii pe oră a unui muncitor. Pe baza indormației din tabelul 16 calculați (folosind metoda diferențelor relative) acțunea factorilor asupra modificării VPF. Formulați concluziile de rigoare. Tabelul 16 Date inițiale pentru analiză

Nr. d/o

Indicatori

1.

Volumul producției fabricate, mii lei 2. Numărul de muncitori, om 3. Numărul de zile lucrate de toți muncitorii într-un an, mii zile 4. Numărul de ore lucrate de toți muncitorii într-un an, mii ore De formulat concluzii.

Anul precedent 48 300

Var.I 47 500

Realizat Var.II Var.III 52 200 48 800

250 140,0

255 144,5

250 135,8

245 140,0

1 097,6

1 011,2

1 200,0

1 000,0

Problema 17 De scris formula dependenței factoriale între volumul rpducției fabricate și modificarea numărului mrdiu anual al lucrătorilor, numărul mediu de zile lucrate de un lucrător timp de un an, durata zilei de muncă și productivitatea unui lucrător pe oră. De calculat influența factorilor asupra modificării VPF, utilizând metoda cea mai rațională. Tabelul 17 Date inițiale pentru analiză

Nr. d/o

Indicatori

Anul precedent 49

Realizat

1.

Volumul producției fabricate, mii lei 2. Numărul mediu anual al lucrătorilor, persoane 3. Fondul de timp lucrat, om/zile 4. Fondul de timp lucrat, om/ore De formulat concluzii.

19 680

20 864

164 52 480 419 840

158 49 294 384 016

Problema G Folosind metoda ”participării prin cotă” (acțiunii parțiale) de determinat influența separată a modificării valorii medii anuale a mijloacelor fixe și activelor curente asupra modificării rentabilității producției, dacă influența comună a acestor factori alcătuiește +3,2 puncte (%). Modificarea valorii medii a mijloacelor fixe alcătuiește +160 mii lei, iar a activelor curente – 48 mii lei. De formulat concluzii. Problema H Folosind metoda ”participării prin cotă” (acțiunii parțiale) de determinat influența separată a modificării rezultatelor financiare din vânzarea producției fabricate, din prestarea altor lucrări și servicii și pierderilor din alte ieșiri asupra modificării rentabilității producției, dacă influența comună a acestor factori alcătuiește +3,0 puncte (%), iar modificarea lor este corespunzător egală cu: +800 mii lei, - 150 mii lei și – 50 mii lei. De formulat concluzii.

Pentru notițe ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................... ............ ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... .............................................................................................................................. ........................ ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ................................................................................................................... ................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................... ............ ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... 50

.............................................................................................................................. ........................ ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ................................................................................................................... ................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... .................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................

1 AĂÂB 4 IJK 7 RST

JOC DE CUVINTE - 1 2 CDE 5 LMN 8 UVW

3 FGH 6 OPQ 9 XYZ

67127421 – criteriul de apreciere a cunoașterii; 54276226565421 – analiza care se desfășoară la nivelul entității și elementelor ei ca sistem; 4524217674 – se obțin în rezultatul combinării, transformării și prelucrării datelor cu mijloace caracteristice analizei economice; 3127674 – condițiile necesare pentru desfășurarea proceselor economice și cauzele care influențează la mărimea acestor procese; 7292782 – posibilitățile nefolosite de entitate în procesul desfășurării activității. JOC DE CUVINTE - 2 1 AĂÂB 4 IÎJK 7 RSȘTȚ

2 CDE 5 LMN 8 UVW

51

3 FGH 6 OPQ 9 XYZ

2657114547172 - una din disciplinele cu care corelează analiza economică. (CONTABILITATE) 58574654217481 - formă de legătură determinată a factorilor. (MULTIPLICATIVĂ) 1151574271 - metodă de măsurare a relațiilor factorial –cauzale bazată pe egalitatea a două părți.(BALANȚIERĂ) 52244567 - metodă de stabilire a relațiilor cauzale în care se calculează mediile diferitor indicatori. 0 781774784744 45 5157 – metodă folosită în analiza economică pentru calculul influenței factorilor în cazul formei multiplicative de legătură.(SUBSTITUIRII ÎN LANȚ) 243272572567 11765872 - este una din metodele cele mai des folosite a metodei substituirii în lanț. (DIFERENȚELOR ABSOLUTE) 11672172 7745743421 - unul din principiile analizei economice.(ABORDAREA ȘTIINȚIFICĂ) 215471748 – indicator analitic ce caracterizează eficiența economică la nivel de întreprindere.(CALITATIV) 7624154 226565424 - factori ce caracterizează starea economiei naționale și acționează asupra activității întreprinderii. (SOCIAL-ECONOMICI) 67622228 5276242 - mijloc cu ajutorul căruia se efectuează prelucrarea analitică a informației economice. JOC DE CUVINTE – 3 (alcătuiți de sinestătător) 1 AĂÂB 4 IÎJK 7 RSȘTȚ

2 CDE 5 LMN 8 UVW

3 FGH 6 OPQ 9 XYZ

....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................... ............ ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... .............................................................................................................................. ........................ ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ................................................................................................................... ................................... ....................................................................................................................................................... 52

....................................................................................................................................................... .....................................................................................................................

JOC DE CUVINTE – 4 (alcătuiți de sinestătător) 1 AĂÂB 4 IÎJK 7 RSȘTȚ

2 CDE 5 LMN 8 UVW

3 FGH 6 OPQ 9 XYZ

....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................... ............ ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... .............................................................................................................................. ........................ ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ................................................................................................................... ................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ..................................................................................................................... 53

JOC DE CUVINTE – 5 (alcătuiți de sinestătător) 1 AĂÂB 4 IÎJK 7 RSȘTȚ

2 CDE 5 LMN 8 UVW

3 FGH 6 OPQ 9 XYZ

....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................... ............ ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... .............................................................................................................................. ........................ ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ................................................................................................................... ................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... .....................................................................................................................

54