Curs Și Seminar - Metoda Pe Comenzi [PDF]

Zitiervorschau

METODA PE COMENZI 1. Concepte cheie 2. Caracteristicile comenzilor 3. Metodologia de calcul a costurilor 4. Probleme propuse spre rezolvare 5. Teste grilă   1.  

 

Concepte cheie Comandă: unitate pentru care se calculează costul de producție în cadrul metodei pe comenzi. Metoda pe comenzi: este o metodă de determinare a costurilor utilizată în situațiile în care se primesc comenzi de la clienți pentru producerea unor bunuri, efectuarea unor lucrări sau prestarea unor servicii ce au caracteristici diferite, fiind necesară o evaluare separată a fiecărei comenzi.

2.

Caracteristicile comenzilor Un sistem de calculaţie a costurilor pe comenzi este o metodă de determinare a valorii costurilor în care există o activitate identificabilă pentru care pot fi colectate costurile. O activitate este în general reprezentată de o comandă de producţie sau un grup de sarcini ce contribuie la realizarea unei etape în procesul de producţie sau pentru prestarea unui serviciu. Această metodă de determinare a costurilor se aplică în cadrul entităţilor economice din industrie cu producţie individuală sau de serie, care, de regulă, la sfârşitul perioadei de gestiune prezintă şi producţie în curs de execuţie, iar în anumite cazuri şi semifabricate ca elemente asamblabile (piese, agregate şi ansambluri) ale produselor. În această categorie sunt încadrate, de exemplu, entităţile economice din industria constructoare de maşini, cele din industria electrotehnică, cele pentru reparaţii de maşini şi utilaje etc. Obiectul de calculaţie îl reprezintă comanda individuală sau cea formată dintr-un număr de obiecte similare solicitate de diverşi clienţi. Comenzile pot fi stabilite fie pe baza cerinţelor exprese ale clienţilor, pentru bunuri sau servicii, fie pentru fabricarea unor bunuri stocabile care să anticipeze cerinţele viitoare ale clienţilor. Costurile directe se colectează pentru fiecare comandă sau proiect, iar cele indirecte de producţie se repartizează prin procedeele convenţionale cunoscute (de exemplu, procedeul suplimentării). Fiecare comandă poate fi identificată separat şi costurile implicate analizate distinct.

    

 

Alte trăsături ale metodei pe comenzi sunt sesizate de Caraiani, Dumitrana ş.a. (2005): fiecare comandă are caracteristici proprii şi necesită tratamente speciale; procesul de producţie nu este uniform de la o secţie sau centru la altul. Fiecare comandă în funcţie de particularităţi va urma un traseu specific; producţia în curs de execuţie diferă de la o perioadă la alta în funcţie de numărul comenzilor neterminate; durata de execuţie a unei comenzi este în general scurtă cu excepţia contractelor de construcţii; principalele obiective ale metodei pe comenzi sunt: stabilirea profitului pe fiecare comandă şi evaluarea producţiei în curs de execuţie.

3. Metodologia de calcul al costurilor În vederea calculării costului de producție a unei comenzi sunt parcurse următoarele etape: Etapa 1: Identificarea comenzii Etapa 2: Repartizarea primară a cheltuielilor după destinaţie Etapa 3: Alegerea bazelor de absorbţie Etapa 4: Absorbţia cheltuielilor indirecte de producţie Etapa 5: Calculul costului de producţie al comenzii. În cazul în care, o entitate economică dorește determinarea costului complet în vederea fundamentării deciziilor manageriale, se parcurg și următoarele etape: Etapa 6: Absorbţia cheltuielilor generale de administraţie şi de desfacere Etapa 7: Calculul costului complet. În cazul entităţilor economice în care se aplică metoda de calculaţie pe comenzi, la sfârşitul perioadei de gestiune poate exista şi producţie în curs de execuţie, care diferă de la o perioadă de gestiune la alta. În consecinţă, calculul costului producţiei finite implică stabilirea în prealabil a costului producţiei respective, operaţie ce presupune determinarea cantitativă şi valorică a acesteia prin inventariere şi evaluare. Costul unitar se calculează la terminarea comenzii, prin împărţirea totalului cheltuielilor aferente fiecărei comenzi în parte la cantitatea de produse finite rezultate din comanda respectivă. Un model de fişă a comenzii este prezentat în continuare: Model de fişă a comenzii Număr Cod client comandă Descrierea produsului Data                              

 

Cod produs Codul Detalii UM Cantitate Preţ Valoare   Materiale directe           Tip I kg         Tip II kg         Tip III l         Manoperă directă           Angajat A h         Angajat B h         Angajat C h         Alte cheltuieli directe           Cost primar           Materiale indirecte           Manoperă indirectă           Alte cheltuieli indirecte           Total cheltuieli indirecte de producţie           Total cost producţie        

În cazul utilizării metodei pe comenzi se parcurge acelaşi algoritm de calcul valabil pentru toate metodele de tip absorbant. Pentru fiecare etapă parcursă de la primirea comenzii până la obţinerea acesteia, operaţiile efectuate sunt cuantificate în cadrul unor documente.

Deşi, în cea mai mare parte, acestea nu constituie baza înregistrărilor în contabilitate, documentele întocmite pentru urmărirea comenzii prezintă importanţă pentru evidenţa cheltuielilor de producţie şi pentru calculaţia costurilor. În acest sens, prezentăm o listă a etapelor parcurse şi a documentelor ce pot fi întocmite pentru urmărirea unei comenzi. Etapă Document Primirea comenzii şi codificarea acesteia

Registrul de comenzi

Întocmirea standardelor de consum (materiale, salariale etc.)

Deviz estimativ al comenzii

Aprovizionarea cu materii prime şi materiale în vederea realizării comenzii

Lista necesarului de materiale

Identificarea consumului de manoperă pentru fiecare comandă

Repartiţia cheltuielilor salariale

Identificarea cheltuielilor de consum

Fişa analitică pentru urmărirea cheltuielilor indirecte pe secţii

Obţinerea comenzii: 

Cazul produselor

Nota de predare – produse



Cazul lucrărilor prestate terţilor

Proces – verbal de recepţie parţială sau finală Situaţia lucrărilor executate

Exemplu: Să se întocmească un deviz pentru o comandă de 100 buc. produs A, primită de societatea Delta ştiind că: ✔ RAI estimată pentru cheltuielile indirecte de producţie este de 0,4 (bază de repartizare manopera directă), iar RAI estimată pentru cheltuielile de administraţie este de 0,5 (bază de repartizare costul de producţie); ✔ se vor utiliza 150 kg materii prime a 410 um/kg, 250 h manoperă directă a 80 um/h; ✔ entitatea economică vrea să obţină un profit egal cu 8% din cifra de afaceri. Rezolvare: Societatea comercială: Delta

 

 

DEVIZ COMANDĂ

Produs: A Cantitate: 100 bucăți

 

 

Nr. crt. Element 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Cantitate / RAIPreț / Tarif / Valoare Bază absorbție

Cheltuieli cu materii prime Cheltuieli cu manopera Total cheltuieli directe Cheltuieli indirecte Cost producție (comandă) CGA Cost complet Profit estimat Preț vânzare

150 250   0,4   0,5      

410 80   20.000   89.500      

61.500 20.000 81.500 8.000 89.500 44.750 134.250 11.674 145.924

 

4.

Probleme propuse spre rezolvare

1. O firmă foloseşte metoda pe comenzi şi stabileşte preţul comenzilor adăugând o marjă de 20% la costul total al comenzii. Costul primar al comenzii a fost de 1.000 um şi a necesitat 80 ore manoperă directă. Cheltuielile indirecte de producţie fixe sunt absorbite pe baza orelor de manoperă directă. Rata de alocare (RAI) bugetată a fost calculată pe baza unei cheltuieli indirecte fixe de 500.000 um şi a unui număr de ore de manoperă directă bugetat de 50.000 ore. Care ar trebui să fie preţul comenzii? 2. O entitate economică dispune de două secţii principale de producţie în care se execută două tipuri de produse, A şi B. Aceasta mai dispune de două secţii auxiliare: o centrală electrică şi o centrală de apă, care îşi decontează reciproc servicii şi un sector administrativ şi de conducere. În cursul perioadei de gestiune se lansează în fabricaţie: ✔ comanda 1 reprezentând 4 unităţi produs A la un cost standard (antecalculat) de 5.000 um/bucată; ✔ comanda 2 reprezentând 20 unităţi produs B la un cost standard de 1.000 um/bucată. Situaţia cheltuielilor directe efectuate în cursul perioadei de gestiune se prezintă astfel: Cheltuieli Materii prime Salarii directe Cheltuieli sociale (40% din salarii) TOTAL

Secţia 1 Comanda 1 Comanda 2 2.500 2.800 1.500 2.000 600 800 4.600

5.600

-umSecţia 2 Comanda 1 Comanda 2 3.000 2.000 3.500 3.000 1.400 1.200 7.900

6.200

Situaţia cheltuielilor indirecte de producţie pentru perioada de gestiune considerată este: -umCheltuieli Secţia 1 Secţia 2

Cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor

2.100

2.500

- amortizare utilaje - revizii tehnice Cheltuieli generale ale secţiei - materiale auxiliare - salarii personal TESA TOTAL

1.000 1.100 2.000 300 1.700 4.100

1.000 1.500 2.000 500 1.500 4.500

Situaţia cheltuielilor sectoarelor auxiliare şi decontarea lor se prezintă astfel: Secţie Total   Secţii beneficiare auxiliară cheltuieli Secţia 1 Secţia 2 CE CA CE CA

4.000 3.800

30% 35%

40% 25%

  10%

15%  

Situaţia cheltuielilor generale de administraţie: -umCheltuieli Cheltuieli cu impozite şi taxe Cheltuieli cu materiale consumabile Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu salariile Alte cheltuieli TOTAL

Sector administrativ 15% 30%

Valoare 150 300 1.000 2.500 500 4.450

Producţia în curs de execuție stabilită la sfârşitul lunii prin inventariere a fost: -umComanda Cheltuieli aferente producţiei în curs de execuţie Comanda 1 500 - secţia 1 50 - secţia 2 450 Comanda 2 1.500 - secţia 1 300 - secţia 2 1.200 Cheltuielile indirecte de producţie se repartizează pe comenzi în funcţie de cheltuielile cu manopera directă, iar cheltuielile generale de administraţie se repartizează în funcţie de costul de producţie al comenzii. Se cere: a. Să se calculeze costul complet al comenzilor 1 şi 2. b. Să se calculeze costurile unitare pentru produsele A şi B. c. Să se efectueze înregistrările în contabilitatea managerială.

3. Cheltuielile indirecte ale unei entităţi economice aferente lunii ianuarie 201N sunt: ✔ centrul Administrativ: 3.000 um; ✔ centrul Aprovizionare: 1.000 um; ✔ centrul Gestiunea Producţiei: 1.000 um; ✔ atelierul A: 3.500 um; ✔ atelierul B: 2.000 um. Centrul Gestiunea Producţiei este considerat centru auxiliar. Cheltuielile sale se repartizează asupra atelierelor în mod egal. Volumul şi natura bazelor de repartizare sunt următoarele: Centrul Natura bazei de repartizare Volumul bazei de repartizare Administrativ Costul de producţie 40.000 um Aprovizionare Valoarea cumpărărilor de materii prime şi servicii 20.000 um Atelierul A Atelierul B

Oră maşină Oră manoperă directă

25.000 ore 20.000 ore

Informaţiile referitoare la comenzile 1 şi 2 sunt următoarele: ✔ comanda 1:      x materii prime: 100 kg x 0,1 um/kg;      x manoperă directă: 200 h x 0,15 um/h;     x servicii: 20 um;     x cheltuieli indirecte atelierul A: 90 h;     x cheltuieli indirecte atelierul B: 200 h; ✔ comanda 2:      x materii prime: 140 kg x 0,1 um/kg;      x manoperă directă: 105 h x 0,15 um/h;      x alte cheltuieli directe: 17,5 um;      x cheltuieli indirecte atelierul A: 224 h;      x cheltuieli indirecte atelierul B: 105 h. Se cere: Să se întocmească fişele comenzilor în condiţiile în care comanda 1 conţine 100 de produse, iar comanda 2 conţine 70 de produse.   5. Teste grilă 1. Pentru o comandă s-au bugetat 3.300 ore de activitate efectivă, ţinându-se cont de 25% timp mort. Dacă se bugetează un cost total al manoperei pentru comanda de 36.300 um, care este costul manoperei pe oră? a. 8,25 um b. 8,80 um c. 11,00 um d. 13,75 um 2. Care dintre următoarele afirmații sunt specifice cazurilor în care este recomandată aplicarea metodei pe comenzi? a. Producția este de masă

e. f. g. h.

b. c. d.

Producția este individuală sau de serie mică La sfârşitul perioadei de gestiune există, de regulă, producţie în curs de execuţie La sfârşitul perioadei de gestiune nu există, de regulă, producţie în curs de execuţie a și b b și c a și c b și d

3. Care dintre următoarele afirmații reprezintă aspect specific metodei pe comenzi? i. Fiecare comandă are caracteristici proprii şi necesită tratamente speciale. ii. Durata de execuție a unei comenzi este, de regulă, foarte lungă. iii. La sfârşitul perioadei de gestiune există, de regulă, producţie în curs de execuţie. iv. Procesul de producţie nu este uniform de la o secţie sau un centru la alta/altul. a. i și ii b. ii și iii c. i și iii d. ii și iv 4. În luna noiembrie 201N, o entitate economică dispune de următoarele informații, în vederea determinării costului de producție aferent comenzii nr. 12: Cheltuieli cu materii prime aferente comenzii nr. 12 – 4.000 um, cheltuieli cu salariile 100.000 um, din care 10% revine personalului direct productiv ce lucrează pentru finalizarea comenzii nr. 12; 15% personalului direct productiv ce lucrează pentru finalizarea altor comenzi; restul salariilor revin personalului din sectorul administrativ, iar din acestea 20% vor fi repartizate asupra comenzii nr. 12 pentru obținerea costului complet. Valoarea contribuțiilor aferente entităţii economice se poate determina aplicând un procent de 2% la valoarea salariilor. Producția în curs de execuție existentă la începutul lunii noiembrie 201N, aferentă comenzii nr. 12, este de 5.000 um, iar cea în curs de execuție existentă la sfârșitul lunii noiembrie 201N, aferentă altor comenzi, este de 1.000 um. Care este valoarea costului de producție aferent comenzii nr. 12? a. 19.200 um b. 16.200 um c. 34.500um d. 18.200 um 5. În luna noiembrie 201N, o entitate economică dispune de următoarele informații, în vederea determinării costului de producție aferent comenzii nr. 12: Cheltuieli cu materii prime aferente comenzii nr. 12 – 4.000 um, cheltuieli cu salariile 100.000 um, din care 10% revine personalului direct productiv ce lucrează pentru finalizarea comenzii nr. 12; 15% personalului direct productiv ce lucrează pentru finalizarea altor comenzi; restul salariilor revin personalului din sectorul administrativ, iar din acestea 20% vor fi repartizate asupra comenzii nr. 12 în vederea determinării costului complet. Valoarea contribuțiilor aferente entităţii economice se poate determina aplicând un procent de 2% la valoarea salariilor. Producția în curs de execuție existentă la începutul lunii noiembrie 201N, aferentă comenzii nr. 12, este de 5.000 um, iar cea în curs de execuție existentă la sfârșitul lunii noiembrie 201N, aferentă altor comenzi, este de 1.000 um. Care este valoarea costului complet aferent comenzii nr. 12? a. 19.200 um b. 16.200 um

c. 34.500um d. 18.200 um