Curs de Caligrafie PDF [PDF]

Zitiervorschau

cs F

,

1.1.40311111MNIMIM

Ln!, 7.7

-a

-5

SI II gmnasjale i

Clas

4

4,

Rr

mop,or.

gAtrit

40(

,,,,

"

(e:

,,

4.13,

'PIP

I:

,

,

0100111k; '9).:iitiMw` _.,1.

,...,!.,

4/..

IIIPLECTEGALLEGRANIE

,

)

4.

,

.., 4

, fr

,092,4511,4

r,-df

.1

,

-

.

7,o AMP --

.-t

c..17,

/-01-,, ---,

Professor de Calligraphie si Dessemn in Liceul Math eiu -Bassara b

,

"14,

,

.04

e./

jr

..4res/ c11.1'S este impir/17 in 3 Serif adiea;

)

Sepia P-1 penlru (las./ si IIpthmiw 7:)

G)

')

.-

Seri,-.7 If

1111' penlru (las /11 silt!

primaiv

141.4

,

,

\

io;:; 0.0,

\ .

Th---,

-:5-

fr*,'

1..4!

(

414,

_

T es a

,s7/1/

',''

0".

-z.

,..:0

j

'

1,1

9

\

Vr

(

.

,-,---

N.---"'

,--

Sepia ill Callipwhic penfru (. Isill

(?-

hatife'ineiVill seerindar t ,

Joy

Editura Librariei Smell & Comp.

.

>:--

I.O.O.TIOLyr. CAROL gO'BL,

.

b.uourescl

Pretul 2 Lei www.dacoromanica.ro

-

NOTIUN I DE

ISTORIA SCRIEREI SI A CALIGRAFIEI SCRIEREA (din latina: scriptura) este arta cu care noi representama cugetarea prin caractere i semne vizibile; iar CALIGRAFIA (de la grecesce: x6.XX.,4 §i ypcicp(o) se numesce scriere frurnósa.

Se distinge: scrierea ideografica, cu care se exprima ideile prin ele ênsa§1 §i scrierea fonetica, cu care se represinta sunetele ce compunil cuvintele. La cea d'Intaiit apartinti cifrele arabe, semnele simbolice ale algebrei etc., iar la cea d'a doua caracterele alfabetice; unit micü numéra de semne este indestul ca sa exprimamit diferitele articulatiuni ale vocei omenesci. La tote popOrele antice, scrierea la inceputil a fosta ideografica, §i tocmai mai In urma ea deveni fonetica prin transformatiuni gradate: Se clistingil ast-felti trei sisteme principale de scriere: cuneiforma, egipteand §i feniciand. I. SCRIEREA CUNEIFORMA (1), intrebuintatá de Caldeeni, Assirieni, Armeni (de la al IX pAnd la al VII secol ant. Crist.) §i de Mecil. Inventata de turanieni, ea fu compusa mai Intaia din imagini de obiecte materiale, apol schirnbandii imaginele prin ore-cari trasuri, deveni In urma curata cuneiforma, adica in forma de panel. AcOsta scriere este o sapätura trasa intr'unil stila triangulara in nisce tablii de parnêntil mOle, care se usca mai pe urma i inea ast-felti locula unui manuscriptil. Dintre aceste semne cuneiforme, unele suntti repre(1) De la latinesce cuneus, panA in forma triangulara cu care se spinteca una telling etc.

www.dacoromanica.ro

sentative, altele simbolice, iar altele, i cele mai numeróse, suntil fonetice, representândil o silabh Intréga. Ea forméth douë alfabete : alfabetulil turanian saü medo-scitica i assirianii. 0 a doua sistema de scriere cu-

neiforma, proprie a Percilort. (alfabetuld iranianii) pare original& din Bactriana, ea fu la Inceputil silabica, dar In inscriptiunile Schemeniclilorti ea este curatil alfabetica. (1) II. SCRIEREA EGYPTIANA se imparte In trel parti, adica : 1) Scrierea hieroglificd, care coprinde douè feluri de caractere, unele ideografice (figurative de obiecte sad simbolice), altele fonetice representate sat prin silabe saü chiar prin litere. 2) Scrierea hieratica, Intrebuintata In manuscrise, care este o abreviatiune cursiva de hieroglife. 3) Scrierea demotica inventata cam In al VII secoltt ant. Christil, este si mai abreviatà. Descifrarea acestoril diferite semne a fostil fawn, de d-1 Champollion, precurn si de d-nii Lepsius, Bird, Lenormant, Ampere, etc. (2) III. SCRIEREA FENICIANA. Fenicianil complectarà opera Egyptenilor, 1ep6dândil tote figurile ideografice, suprimandil chiar semnele silabeloril i representandu-le numai prin vocale i consunante. El formara alfabetuld,

culegêndil dintre literile scrierei hieratice egiptiene 22 de caractere, cart fie-care In parte representa invariabilü o vocala sail o consuná a idiomei lord. Prin relatiunile lord comerciale, el propagarà acést6 inventiune la o mare parte din lume. De aci nascura alfabetele Intrebuintate la Hebrei, Greci, Italieni, Ispanioll, Germani ci Slavi Inainte de convertirea lord la Christianismil; trecu apoi in Arabia si Libia, In fine 1n India, alü careia celil mai vechiü alfabetti, numita magadhi, Iuatü tufa din isvóre feniciane (dupà cum demonsta Weber), dete nascere la o multime de derivatiuni (3). i a Greci ca si la Romani se scria prin ajutoruld unei dalte (In forma de sulä) numita styl pe tàblii de lemnil acoperite cu edit. Mai In urma se scriail actele, scrisorile si chiar operile pe papirus (unu felt" de plant& care cresce In Egyptil) sad pe pergamentio (forrnatil din piele de 6ie, iepure, etc.); iar catre secolulti de miji6cil, In locale acestoril materii, fura Intrebuintate hârtia de bumbacil si de pAnz'a ; instrumentulil cu care se scria, era o bucata de trestie (calamus) ascutita ci despicata la vIrfa, care tocmai catre secolulti alit IX fu substi(1) VecII: Fr. Lenormant: Manuel d'istoire ancienne de l'Orient (1869). (2) Ouvrages de Champollion, Young, Lepsius, etc. (3) Lenormant: Introduction A un mémoire sur la propagation de l'alphabet phenicien dans l'ancien monde 1876.

www.dacoromanica.ro

-tun prin condee de panä. Se intrebuinta de ordinara unit fela de cernéla rosie (dinteuna metala cina&iris) pentru titule i litere capitale. La Greci, diversele specil de scrieri fura Intrebuintate succesiva: capitalele, oncialele (1) minusculele tahigraElora si minusculele legate ale caligrafilora din secolula ala X. La Latini i Francesi: capitalele, oncialele, minusculele propria çlise, minusculele diplomatice, cursivele, mixtele (compuse din capitale, minuscule si cursive). Se

distinga aci douö epoci: una de la alt. IV 'Ana la ala XII secola

i

alta de la ala XIII pan& la ala XVI

secola, cand literele incepurä sa primesca forme numite : gothwe. In caligrafie, se distinga astadi diferite feluri de scrieri, diva forma data literilora ; principalele forme de scrieri usitate In Francia sunta: rondele (2) a carora pant& este perpendiculara, iàr trasurile mai forti; batardele Cu panta mai putina drépta; ghoticele apropianda forma patratului; culatele expeditive §i In fine cursivele engleze cari sunta cele mai usitate i cari tinda a substitui pe tote cele-l-alte feluri de scrieri (2). 0 altà distinCtiune se mai pate face scrierel, adica scrierea abreviata numita stenografie, scrierea secreta numita criptografie i scrierea veche aflatä In documente, monumente, etc., numita paleografie. Inainte de inventiunea imprimeriei, scriitorii saü copistii numiti caligraphi la Greci i «librarzl» la Romani, jucail una rola fOrte importanta. El Impinsese arta lora la una grada extraordinara : In secolula de mijloca mai multi din ei esecutara cap-de-opere earl luara loca printre lucrdrile de arta, celebre. In west& epoca se pota cita ca artisti celebri in Italia : Girolamo _Rocco, Augustin, Gre'ci Curion ; In Francia : Flames, Lucas, Iosseran, Legangneur, caruia i-se datoréza caligrafia i technografia scrierei franceze. Sub Ludovic ala XIV se pate cita Jarry, etc. Caligrafii formail odata In Francia o corporatiune care pand In secolula ala XVI fu reunita cu aceia a librarilora. In 1570 ei fura conStituiti sub numele de maestri-experp-jurap §i avura o multime de privilegil cari le conserva rand In 1793 :

(1) Litere de marimea a 2 cent (2) Tipula i regulele acestora litere se pot vedea in caligrafia d.Iui Bas. Steflnescu: Tipulii, etc., scrierel ronde. (3) Kopp. Images et &Mures des anciens temps. Diverse felurI de scrierI se pot vedea in: Tresor Calligraphique grave par Picquet, precum si in colectiunea: d'Ecritures anciennes et modern. de Midolle 1840.

www.dacoromanica.ro

Cu Vita decaderea importantel acestel arte, caligrafla pOte numëra chiar astac,1i caligrafi renumiti ca d-nit i d-lti Bas.

St. Omer, Werdet, Favargea, Taupier,, precum §i la nol In Ord pe repausatulti Stefan Neagoe Stefanescu. .

Stefana Neagoe, 'dismal In anulti 1799 In satuhl St. Ionia', din Banatulti Temi05rei dintr'o tamilie de preotil romanti, fu unulil din scolarii nemuritorifiul Tidtindelet ;.' elu ..ajunse. 'profesora In Pesta de limba romana, unde avu de elevil pe ,2aguna. Persecutatil i gonita Ins6 de Unguri, la 1836 veni -In Bucuresci unde fu In curendu numita profesoril de caligrafie la seminarulti centralti. Intre elevil s'61 se distinse cu osebire d-la Bas. Stefanescu (1), care mo§teni de la 'dênsulti tow lalentula: 0 arta sa. ProduCtiunile de arta ale d-lui Stefanescu Stint pe langti Caligrafiile .deja publicate, mai tote docurnentele Insemnate, lucrate In Ora, In timpil din urrna". ,

.

;.

,Asia

(1) Fosta profesord de caligrafie i desemna la liceula St. Sava pana in anula 1890, cand a incetat din viéta.

www.dacoromanica.ro

Positiunea corpului si a manei.

.

yeel-Gte, ai4e312',&.%

_ear

Weeezi45.4(1.://gAleeeriked ,

/e'

cawae!e,:ad--4,e,AA.acteice-aei2ette/144.-e0,ff 42/

ef.-er') -elfrete-e),Xeiledde: 4

2 0.- -e-4,ve 4i.1,.. ,Oee,.

/i4e. P/Ve9-14'

V/(

(7'1/C%-fi%/// elf

.

4./e,,?At4

,ew,,eme;

Ate;e4; %X/

em*ee/7,1;

111111112),;Ar

grar -AT(

.

C.-Yee/ele-..Gielreeee1

17

14

13

ft

1(13

rn

taa.'

1

r

nz.

12

Alfabetulil Rabinie(1

Litere finale ex,

4

_

7,

22

r 3 iq r.51)r t

20

21

1.9

r.

912 4

.6f

18,

17

15

16

ft

47

14

s

12

13

8

9

11 40

Nt.

-7e,

5

6

Y

67..ic

1 t-

z

2 .1

3

4

X d

17

zr.

Alfabetultl Fenicianii zy.

22

23

_lc% in

a

a

1

21

v .

0

Ro

1.9

x

18

17

,A is,Ar d 4

16

75

t/,`"

??,

14

>3

'2

11

11.11.1

4

ci

.

70

8

.9

i4

:9

-

6

Y

5

4

.6

,5,

3

,2

62 5

,

iv

,k

At 7n.

7-

Alfabetul0 Sirianü

23

22

1 -A

21 1S

7

,22

1.9

-coi 15

17

__Wteier,40-ca

16

7

14

13

1"

n -Cl&GreMel

.

1/

9

-to

a--"6

.41k.

5

'Y

6

4

3

2

0 Crl

G. de:Cetedal -G140

www.dacoromanica.ro

6"

3

70-ede,et-erz

II

>

/3.

Minuscule si majuscule Batarde

akde((

/f'T

(JiJi{i/{422Z

±Aie(wd,i eew36)cy

cgooc,ecA ,67D

eYVV(

Ja g3atai.ccle, cvndeima oe tine- wiai; ( dupe- Pirptet )

67)z-c;w67x(

c(e

cdt

h cizto ice, -art' xottbe nze'rizet cbcriote/,maZ

www.dacoromanica.ro

a,ticieui de avyd.

Gothice germane numite. Patratii.

EA38 cf: i`Q- CIE

61P- PAIC

abr e411-)il Envy grztnwcp (('). 111WEITIIMIXP;i1 Ordele yori with de he oPe copal arzerei.

dupe' Picquet )

www.dacoromanica.ro

/4:

/97

Gothice englese.

cr,fic40:146i-ififbillr4)

1-*etijrxjcz,' 1/4

( (bre 1)erittel. .1

www.dacoromanica.ro

16.

Minuscule

Taierea condeiului

Ronde.

de pane pentru Ronde

Principiile scrierei rends IMMO"

E/1 tAA/o/

ur/2,ei

ativvarl /71 8C

Wiluitik,condei;zal; dela& vaa'6, oi/jueei age-mai: Zengii Nettie

6.t, (ixat e decal,

M ajuscule

taIimea, ame/ulowla, ecatta,

Ronde.

FLU C .c)

0 eiRh,

fXondek. vejounidv,p:1/.. itatatootiereet 4.14enapelpen, 4&aezvui4 ?oaàfla & -trate/ ea zw.a, cf!pcutio itik . atinutu4ati.rciiigintra.. foz d:.

.ca,rwienea, ocithzet>.

et .6d j

COM

Th .r(,eA7C9 (Ef

9 %..eRS 01:7 _-

(dupe'

gilyiezraie4

zdau

ziebni de

2 f.g. wiezi;

dnevit

ayaei;

Piquet )

www.dacoromanica.ro

0

((-

n: Litere Romane drepte 0

d erghii 1[

5

5

.8*

3

T

6

4h

3 2

.., 4 *1

3

8

ll

4

-113.11'

..$ .T3.

$

s

(1)

(O

s

JIK LIAN e

e

uv w XS. YZA 5

O ID

5

6

5

3

.

4 '43

8

5

n

s

3

.

.

3

3 14

It

4

4 h.

BC

)9 p rs uvwxyz 4

e

5

-

s&

(wader, .reeete ..oe diva& .itz ø& xiin.Aca/re: ipazkAttniciSgreadoreeti. e fe4zuie,pe aced& nine:5a Ar.qinzea.A .abeet:. etre: 6;44/ 4iertio' 'wiz, 4 ixizifVe I,.i sit4/t.e, _giefeeltet. doe/item, ,cebzwy eke,e .ede cii9Z2A; itzeke e Aitehi., ea- :coy) dryit, it:, arta ,ca. my, 4o7id.e6.ftee& ,i9(z`.t" ,t4 lie' zioe=,zonde de enhe caeca& de Jody,: .

A9te, -enertei: din ceiVe-doe4

Cifre romane

1,11,111,

IV, V- VI VII VIII IX, X , XX XXX, XL, L, LX, LX X, L XXX, XC, C, D M Cifre arab

1

9

34

890

6 7 5www.dacoromanica.ro

fef:

Uteri le Romane plecate

b c dai MJkimn op

qrsLuwxyz

BCDEFGHIJKLMN OPORSTUYWAYZ

Vid

(iT

("trait/A.01w: -aceotot. 4:f rize..ede de .0:y9 /qt.; .ahituittatizeui; ,itka*mel/. c/C/k.proivtAi4,1 e iov .dad avmattek .rigoote/.

a. 4.

-----.111111111111Md:Oit

Litere _Hake.

ahe gliAbmwprstuvwxyz&

ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ www.dacoromanica.ro

/9.

Uteri le Romane (lapidare)

abcdefghijklmnopqrstuvwxyz&

ABCDEF GIIIJK LIMN OPQRSTUVWXYZ ft Cifre romane

11

I 1

u III IV y vj VII VIII IX X XX xp( XL 2

3

4

5

6

7

8

pp( LXX LX1XX

8

10

)c0C

20

30

P .1y1), 1000

www.dacoromanica.ro

40

20 Litere Romane (lapidare)

thtLgT hildrhri-ApAptuvway

AgLOLTE:

AJJK

.[F-1

'r

P

N

LU

KY2 Cifre romane(I a pidare)

0

11

III IN

id

'VIII

www.dacoromanica.ro

E

XL

Romane drepte in relief.

CLOtif

4' 4

.

TA op rfr.L-)11,1-rwalrz

giassi

r

7A.r

IC\

(0),

Cifre romane in relief.

L131

71-1n

y

www.dacoromanica.ro

aJan-i .91eudo

a

a uziAJ:r3.1: Grit

rAtz.rup,za,

www.dacoromanica.ro

'3 [Aerie Ornate.

0

,l..) '4.c... L.%)

/......" '

- ---

.,...4.

)

'

--i* .\

,,

--- -

.'& \ (

-_....\_, Xlcil

I

t- A ,

i ---.=''''- r j

...., p)

- .... ....''-' '

I,(

) \

P

= '4 7i

-- 4 --.'

__A-----NC- = -,-,..,:'

(I

C\

Cm.

G--

"

9 www.dacoromanica.ro

,M111111"',_,'

Litere Ornate. O.) )

-

c

rZ_

)

°°0

,

C

I

:

k-

l

.

!

\,

v...19

\-....\._

'-------"",---',"

/

...."----,

.

-if.,,,,

,J

(( ____,,

sr(

I/

1.

N

\ ( /...0

"..-*e.7

CL

oc

;11G

/

\

/

2

www.dacoromanica.ro

Litere Ornate.

25.

,

!.teigir:7

iqf

44, 7

is 4.0 41,

4C.

eZt-, 43,

1:77

?"

41-'

1.

www.dacoromanica.ro

J".....,46,riontai

r,

Litere Ornat6. 4:

t2,

tV:

--a9k2

Int-q; c

54,0

;11

.ze, 71;4

33

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro