Constructii Rurale - Adaposturi Pentru Taurine [PDF]

Zitiervorschau

Curs 5 Adaposturi pentru creşterea animalelor sunt construcţii destinate producţiei animale Construcţii pentru taurine Construcţii pentru suine Construcţii pentru ovine Construcţii pentru iepuri şi animale de blană

Construcţii pentru taurine

-Pondere mare in productia animaliera

-Volume mari de furaje -Produse si reziduuri ce se manipuleaza zilnic -Diferentierea intretinerii pe categorii de varsta si de productie

Sisteme de intretinere • Intretinere in stabulatie fixa – Sistem de intretinere legata a taurinelor in spatii speciale (standuri) destinate unui singur animal • Intretinere in stabulatie libera – Sistem de intretinere a animalelor nelegate, pentru grupuri de animale asemanatoare intre ele ca stari fiziologice si randament

a

Stabulatia fixa Elementul tehnologic principal - standul

2,50 … 3,00m

b In functie de sistemul de legare, standul poate fi‫׃‬ •Stand lung (a) •Stand scurt (b) •Stand mijlociu (c)

1,45 … 1,55m

c 1,90 … 2,35m

Stand lung • se adopta in cazul unei legări lungi • depaseste cu 30 – 40 cm lungimea animalului culcat • lungimi de 2,40 …3,00 m pentru vaci si 2,50 …3.50 m pentru tauri adulti • animalul poate sa execute mai multe miscari (se apropie cel mai mult de situatia naturala) • dezavantaj: suprafete construite mari

Stand mijlociu • un pat egal cu lungimea animalului culcat. • această soluţie se adoptă numai pentru perioada pre şi postnatală din maternităţi sau în clinici veterinare, deoarece oferă un confort mărit faţă de standul scurt. • dezavantaje: necesită 3 ... 5 kg aşternut păios/animal adult şi nu poate fi evitată murdărirea standului, ceea ce necesită o curăţire manuală a acestuia.

Stand scurt • permite mişcări minime ale animalului

• Avantaje importante în producţia industrială intensivă din punctul de vedere – al consumului de aşternut păios (1...2 kg/animal adult), – al suprafeţei construite şi – al evacuării gunoiului şi dejecţiilor (se folosesc soluţii moderne de evacuare mecanică sau hidraulică). • Pentru a compensa dezavantajul imobilizării prelungite a vacilor pentru lapte, se pot prevedea padocuri exterioare (spaţii pentru mişcarea animalelor, amplasate de obicei lângă adăposturi şi în directă legătură cu acestea) sau mişcarea la păşune pe timp favorabil.

Lăţimea standurilor • rezultă din spaţiul necesar animalelor culcate independent de tipul de lungime al standului. – 1,00 ...1,30 m la vaci pentru lapte

– 1,60 ... 2,00 m la tauri adulţi – 50 ... 90 cm la tineret femel – 0,60. . . 1,20 m la tineret mascul

Organizarea interioară a adăposturilor

Sunt necesare următoarele zone:

alei de circulaţie standuri, iesle de furajare alei de furajare alei de serviciu pentru evacuarea gunoiului

Stabulatie fixa – Sectiuni transversale Soluţia curent utilizată este aceea cu 2 sau 4 rânduri de standuri dispuse longitudinal – soluţia cu 1 rând de standuri → suprafeţe mari construite/animal – soluţia cu mai mult de 4 rânduri de standuri → creşte lăţimea construcţiei → apar probleme cu privire la asigurarea ventilaţiei şi a iluminării naturale.

Şirurile de standuri se întrerup cu culoare transversale de legătură, pentru a grupa la o uşă de evacuare, numărul de animale prescris de normele de prevenire a incendiilor.

Adăpost cu două şiruri de standuri (furajare cu remorca)

Adăpost cu patru şiruri de standuri (furajare cu melc)

Adăpost pentru vaci de lapte în stabulaţie legată - cu două şiruri de standuri

Adăpost pentru vaci de lapte în stabulaţie legată - cu cu patru şiruri de standuri

Stabulaţia liberă • Reprezintă sistemul de întreţinere a animalelor nelegate, adoptandu-se tehnologii de grup, adică formarea de grupuri de animale sensibil egale între ele ca stări fiziologice şi randament în producţie, întreţinute în spaţii denumite boxe. • Stabulaţia liberă oferă animalelor mişcarea în voie, în cadrul adăpostului sau între adăpost şi padocul alăturat, cu consecinţe favorabile asupra dezvoltării tineretului de reproducţie şi chiar asupra producţiei de lapte.

Stabulaţia liberă poate fi (funcţie de tehnologia adoptată): • în boxe nediferenţiate, pe pardoseală continuă necesită aşternut pe întreaga suprafaţă şi schimbarea frecventă a acestuia (tineret de reproducţie, între 0,5 . . . 3,0 luni);

• în boxe nediferenţiate, pe grătare de pardoseala, soluţie eficientă din punct de vedere tehnic şi economic, (tineret taurin la îngrăşat şi tineret femel de reproducţie);

• diferenţiată în zona de furajare-circulaţie şi zone de odihnă, – în adăposturi închise, cu regim termic de minim +3˚C sau – în adăposturi deschise, în care zona de odihnă se organizează în construcţii cu trei pereţi orientaţi spre vânturile dominante iar furajarea se face în padocuri, sub protecţia unor şoproane deschise.

• în boxe individuale, organizate cu zona de furajare, de odihna, de evacuare a dejectiilor, in care animalele stau nelegate (vitei de la 1-15 zile, vitei de la 15 - 90 zile pentru ingrasat etc.)

a

Stabulatie liberă – Sectiuni transversale a. în boxe nediferenţiate, pe pardoseală continuă

b

b. diferenţiată în zona de furajarecirculaţie şi zone de odihnă

c. în boxe nediferenţiate, pe grătare de pardoseala

c

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

canal de evacuare hidraulica grilaj de furajare structura de rezistenta – stalp iesle alee de furajare asternut permanent rigole compartimentare pentru cusete canal pentru dejectii amplasat sub aleea de circulatie

Stabulatie liberă

Alee pentru mers spre sala de recoltare

Adăposturi pentru vaci de lapte compartimentate pe loturi

stabulaţie liberă cu zonă de odihnă colectivă, pe aşternut

Adapost pentru vaci de lapte, in stabulatie libera, cu zona de odihna colectiva pe asternut

Alegerea tipului de pardoseală funcţie de zona utilizată • Zona de odihnă • Zona de depunere a dejecţiilor • Zona de circulaţie

Cerinţe

Cerinţe de planeitate Cerinţe de rezistenţă Cerinţe de elasticitate Rezistenţa la coroziune Neagresivitate chimică Durabilitate Suprafaţa pardoselii trebuie să fie netedă şi nealunecoasă Întreţinere uşoară Condiţii termotehnice

Pardoseli

Sistemul de furajare

Taurinele se hrănesc, în general, cu furaje grosiere de volum mare, la care se adaugă, în funcţie de vârsta şi destinaţia nimalelor, nutreţuri combinate, lapte de vacă artificial, furaje concentrate însilozate. Furajarea taurinelor se face în jgheaburi numite iesle, a căror formă şi dimensiuni depind de categoria şi vârsta animalelor cazate, tipul de stand şi sistemul de legare, modul de administrare a furajelor. Ieslele trebuie astfel concepute încât să permită o descărcare uşoară a furajelor, să asigure o capacitate corespunzătoare preluării volumului necesar, să permită consumarea fără efort a furajelor fără a fi risipite pe pardoseală. A

B

C

D

E

Tineret pana 200kg

15-20

40

10-15

0-30

40

Tineret pana 300kg

15-20

45

10-15

0-30

45

Tineret pana 400kg

15-20

50

10-15

0-30

55

Tineret peste 400kg

15-20

55

10-15

0-30

60

Vaci de lapte

10

50-60

10-15

0-30

60-80

Tipuri de iesle utilizate la furajarea taurinelor

Transport furaje cu tractor cu remorca

Transport furaje cu racleti

Transport furaje cu şneck

Transportul furajelor cu vagoneti

• a - Detaliu de furajare • b - Flux circulaţie vagoneti 1. iesle 2. adapost 3. drum 4. alimentare cu furaje

Transportul furajelor cu cupe suspendate a - Detaliu de furajare b - Flux circulaţie cupe suspendate 1. iesle 2. adapost 3. drum 4. flux furaje

Transportul furajelor cu tractorul a - Detaliu alee de furajare b - Flux circulaţie tractor 1. iesle 2. adapost 3. drum 4. flux furaje 5. intoarcere tractor

Transportul furajelor cu iesle mecanice a. Iesle mecanica dubla b. Schema de incarcare a ieslei mecanice 1. banda transportoare sau conducta pentru transport pneumatic 2. buncar 3. transportor cu melc (şnec) 4. iesle dubla 5. alimentare cu furaje Avantaje: suprafete construite mai reduse

Dezavantaje: utilaje mai pretentioase ca intretinere si oteluri de calitate superioara pentru transportoare

Sisteme de adapare Numarul adapatorilor se determina astfel incat sa asigure necesarul de apa.

Adapatoare cu - nivel constant sau - automate alimentate de la o retea interioara de apa potabila. Pozitionarea lor trebuie sa permita accesul animalelor direct si usor la sursa de apa.

adăpători cu nivel constant 1. ventil 2. plutitor 3. rezervor 4. cupa adăpătorii 5. conductă

adăpătoare automată sub presiune a. vedere; b. secţiune 1. cupa adăpării 2. reţeaua de alimentare de apă sub presiune 3. orificiul de acces al apei 4. Clapeta de acţionare 5. Opritor acces apă

adapatori

Pozitia adăpătorilor în adăposturi 1 2

9 6

3 4 5

7 4 3 8

a

Stabulatie fixa - adapatorile se amplaseaza langa iesle

b

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Alee de serviciu Standuri Iesle Alee de furajare Adapatori automate Boxa Grilaj de furajare Compartimentare transv. 9. Adapatori cu nivel constant

Stabulatie libera – adapatorile se amplaseaza pe peretele opus ieslei sau pe compartimentare

Sisteme de evacuare a dejectiilor

Sisteme de evacuare a dejecţiilor

Dejecţiile se pot evacua: •mecanic odată cu aşternutul permanent; se utilizează tractor cu lamă buldozer fiind necesare uşi mari în frontoane pentru accesul utilajelor de curăţire •cu rigolă mecanizată (deschise sau acoperite cu grătare spre limita standurilor la aleea de intreţinere) se utilizează sistemul de racleţi •hidraulic – prin canale acoperite cu gratare.

sistem de evacuare dejecţii cu rânduri multiple şi colector traversal

Sisteme de recoltare a laptelui Soluţia se stabileşte in funcţie de sistemul de întreţinere a animalelor, astfel: – Recoltare in grajd, care se aplică în cazul stabulaţiei fixe se realizează cu aparate de muls racordate prin intermediul unei conducte de vid la un grup de pompe; laptele se transportă spre o încăpere amplasată la capătul adăpostului sau spre o construcţie specială (lăptărie); – Recoltare centralizată, aplicată în cazul stabulaţiei libere a vacilor, se realizează în construcţii special amenajate, denumite grupuri de muls, care pot fi rezolvate în diverse sisteme.

Stabulatie libera – scheme de grupuri pentru recoltarea laptelui a. cu posturi dispuse in tunel (paralele)

a

b. cu posturi in forma de spic sau bradulet

c

b

1. 2. 3. 4. 5. 6.

c. tip carusel cu dispunerea inclinata a posturilor pe o platforma rotativa

Spatiu de circulatie pentru vaci Spatiu pentru operatori Iesle pentru furajare Camera pentru racire si depoz. lapte Camera pentru spalare aparate Grup sanitar

Alei de serviciu În adăposturile pentru taurine se mai prevăd: • alei de circulaţie, cu lăţimea minima de 1,10 m, când sunt amplasate în spatele unui rând de standuri, şi de 1,40 m, când sunt situate între două rânduri de standuri; • alei de control, prevăzute între două linii de iesle sau deasupra acestora, pentru supravegherea funcţionării utilajelor staţionare de furajare, precum şi a comportării animalelor la iesle; • alei transversale de circulatie a animalelor spre uşile de evacuare.

Organizarea adăposturilor pentru taurine • Adăposturile pentru întreţinerea taurinelor se diferenţiază in funcţie de – tipul complexului (pentru lapte sau carne), – sistemul de intreţinere adoptat (stabulaţie liberă sau fixă), – vârsta animalelor (taurine adulte, tineret supus îngrăşării, tineret de reproducţie).

• În cadrul complexelor apar şi adăposturi cu destinaţie specială, ca: maternităţi, creşe, profilactorii.

Adăposturile pentru vaci de lapte în stabulaţie legată • Se organizează, de regulă, prin dispunerea cap la cap a şirurilor de animale, de o parte şi de alta a unei linii de furajare mecanizată. Daca se asigura iluminarea şi ventilarea construcţiilor prin luminatoare de acoperiş sau prin acoperişuri de tip şed, se utilizează construcţii de lăţime mare (18,0 - 21,0 m), în care se grupează mai multe linii tehnologice paralele, (adăposturi cu patru rânduri de standuri, grupate în două linii tehnologice).

• Pe lîngă spaţiul de cazare, în construcţiile pentru stabulaţia legată a vacilor de lapte se includ camere pentru: depozitarea furajelor concentrate, întreţinerea şi păstrarea aparaturii de recoltare a laptelui, pompa de vid etc. • Suprafaţa construită pe animal cazat variază la adăposturile pentru vaci de lapte în stabulaţie legată între 6,0 - 9,0 m2, în funcţie de soluţia adoptată pentru mecanizare furajării.

Adăposturile pentru vaci de lapte în stabulaţie liberă Se realizează cu boxe colective sau cuşete individuale, dispuse de o parte şi de alta a unei alei centrale de furajare. Numărul rândurilor de cuşete se stabileşte astfel încît, prin rotaţie, animalele să circule spre ele, pentru furajare, şi spre sala de muls. Dejecţiile sunt evacuate, din zona de odihnă a animalelor şi de pe aleile de circulaţie, hidraulic sau cu plug raclor. În acest caz, suprafaţa construită pe animal cazat variază între 6,2 şi 9,9 m2.

Plan maternitate si profilactoriu pentru taurine

Maternităţile se organizează în sistemul de stabulaţie legată şi cuprind, în afară de încăperile pentru furaje concentrate, aparatura de recoltare a laptelui şi pentru pompa de vid, şi o zonă de profilactoriu cu punct sanitar şi incăpere pentru personalul de supraveghere.

Adăposturile pentru tineretul femel de reproducţie

• sunt organizate în sistem de stabulaţie liberă, cu zonă de odihnă pe grătare şi alee centrală de furajare. • Pentru zonele cu frecvenţă redusă de viscole, creşterea tineretului taurin pentru reproducţie se poate realiza în adăposturi prevăzute numai cu zonă de odihnă şi de circulaţie, iar furajarea se face la exterior, în iesle dispuse la limita padocurilor şi acoperite cu şoproane, pentru protejarea animalelor în zilele cu ploaie şi ninsoare.

Autoritatea sanitara veterinara centrala a României, reprezentata de Directia generala sanitara veterinara din structura Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, trebuie sa se asigure ca, începând cu data aderarii României la Uniunea Europeana, toate exploatatiile sunt conforme cel putin cu urmatoarele cerinte:

a) viteii nu trebuie tinuti în boxe individuale dupa vârsta de 8 saptamâni, cu exceptia cazului în care un medic veterinar certifica faptul ca sanatatea sau comportamentul vitelului necesita ca acesta sa fie izolat pentru a fi supus tratamentului. - Latimea oricarei boxe individuale pentru un vitel trebuie sa fie cel putin egala cu înaltimea vitelului la greaban, masurata în pozitie patrupeda, iar lungimea acesteia trebuie sa fie cel putin egala cu lungimea corpului vitelului, masurata de la vârful nasului pâna la marginea caudala a tuberozitatii ischiatice, înmultita cu 1,1. - Boxele individuale pentru vitei, exceptându-le pe cele pentru izolarea animalelor bolnave, trebuie sa aiba pereti perforati care sa permita viteilor sa aiba contacte vizuale si tactile;

b) pentru viteii crescuti în grupuri, spatiul liber alocat si disponibil pentru fiecare vitel trebuie sa fie de cel putin - 1,5 m2 pentru fiecare vitel cu o greutate vie de pâna la 150 kg, - cel putin 1,7 m2 pentru fiecare vitel cu greutatea vie între 150 kg si 220 kg - cel putin 1,8 m2 pentru fiecare vitel cu greutatea vie de 220 kg si peste.

Furajare exterioara in padocuri 1 – usa cu perdea de cauciuc

Adăposturile pentru îngrăşarea intensivă a tineretului taurin • Sunt diferenţiate in funcţie de vârstă şi de greutatea corporală a animalelor: – adăposturi pentru faza I • organizate cu boxe individuale, în care sunt întreţinuţi viţei cu vârsta între 15 şi 45 zile;

– adăposturi pentru faza a II-a • organizate cu boxe colective pentru un număr redus de animale (20 ... 25) şi zonă de odihnă pe grătare sunt întreţinuţi viţeii pînă ajung la vârsta de 105 sau 110 zile şi la greutatea corporală de 110 ... 115 kg;

– adăposturi pentru faze avansate de creştere (a III-a şi cea de-a IV-a pentru finisare), • organizate cu întreţinere în stabulaţie liberă pe grătare sau în boxe diferenţiate cu zonă de odihnă pe aşternut permanent. În aceste adăposturi animalele sunt întreţinute până la livrare, respectiv la vîrsta de 17 .. . 18 luni şi la greutatea corporală de 480 ...530 kg.

3 2 3

3 Planul adapostului 1. Încăperi cu uşi batante, grup sanitar, birou, instalaţii frigorifice, electrice 2. Camera lapte, unde este amplasat rezervorul cu lapte

3. Zona de odihna, întreţinere

Plan adapost

1

1. Grup sanitar si hol pentru circulatie 2. Camera de muls

3

1

3. Zonă pentru odihnă şi îngrijire

3

2