Consolidari Stalpi [PDF]

Zitiervorschau

5.3. Reabilitarea stalpilor din beton armat Consolidarea stalpilor deteriorati se face de obicei prin aplicarea unei camasuieli de beton armat pe suprafata laterala a acestora. •

Refacerea capacitatii portante la stalpii din beton armat prin camasuiala de beton cu armatura suplimentara din:

a. otel – beton, bare longitudinale, etrieri dreptunghiulari si conectori legati sau sudati de armatura veche b. otel – beton, bare longitudinale, etrieri in forma de freta si conectori legati sau sudati de armatura veche

•

Refacerea capacităţii portante la stâlpii din beton armat prin cămăşuială din beton pe toate laturile stâlpului cu suplinirea armăturilor vechi, longitudinale şi transversale, şi pe o singură latură a stâlpului cu suplimentarea armăturilor longitudinale şi prevederea de conectori sudati de armaturile vechi:

•

Refacerea capacitatii portante la stalpii din beton armat prin suplinirea partiala a betonului si armaturilor cu profile rigide prin platbenzi sudate si protectia cu carcasadin otel – beton nou turnat:

•

Consolidarea stâlpilor din beton armat cu profile metalice rigide cu eforturi iniţiale dirijate simetric în raport cu axa stâlpului:

Eforturile iniţiale introduse în faza de montare a elementelor longitudinale de rigidizare au rolul: (a) de a asigura intrarea în lucru (instantanee) a sistemului de consolidare; (b) de a descărca – parţial sau total – elementul în funcţie de solicitarea la care stâlpul este supus.

platbenzi sudate corniere

corniere

B

bulon montaj corniere

B

B-B

corniere platbenzi sudate

platbenzi sudate

platbenzi sudate platbenzi sudate

corniere

5.4. Conditii tehnice pentru punerea in opera a materialelor de consolidare si remediere Materialele care se utilizeaza la consolidarea elementelor de beton armat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: -

sa fie mai durabile decat cele existente

-

sa asigure protectia corespunzatoare pentru armaturile introduse

-

sa asigure legatura intre betonul vechi si cel nou

-

sa aiba contractii minime sau neglijabile

1. Beton turnat in cofraj Contactul intre vechiul si noul material se face imperfect, transferul de eforturi fiind nesigur sunt necesare masuri speciale de precautie: -

inlaturarea betonului defect

-

prelucrarea suprafetelor betonului vechi in vederea asigurarii unor suprafete rugoase

-

spalarea prafului de pe suprafetele betonului vechi

-

umezirea suprafetelor de beton vechi cu cel putin 10 ore inaintea betonarii

-

betonul trebuie sa fie lucrabil si punerea in opera sa asigure o buna compactare

-

se utilizeaza plastifianti pentru reducerea raportului apa/ciment

-

se utilizeaza ciment expansiv, sau betoane cu contractii compensate

-

se pot utiliza betoane cu polimeri sau cu rasini epoxidice

2. Beton torcretat Asigura un contact si o legatura perfecta cu betonul vechi. Datorita compactarii puternice si a raportului mic apa/ciment, se asigura un beton cu caracteristici superioare. Se poate aplica pe orice suprafata (verticala, orizontala, inclinata). Este necesara o plasa de armatura in procent minim pentru prevenirea fisurarii prin contractie. Conditiile de precautie sunt aceleasi ca si la betonul turnat in cofraj, in plus armaturile se vor monta in pozitia ceruta, utilizand distantieri adecvati, astfel ca in timpul torcretarii sa nu se deplaseze. Betonul torcretat poate contine fibre disperse din otel sau sticla, prezenta lor modificand proprietatile atat ale betonului proaspat cat si a celui intarit. De mentionat ca rezistenta la compresiune a betonului cu fibre creste cu pana la 30 %, rezistenta la intindere din incovoiere creste de la 10 % pana la 100 % (proportional cu continutul din fibre) si rezistenta la soc creste de maxim 10 ori. Betonul armat cu fibre de otel dispers trebuie protejat impotriva coroziunii fibrelor de la suprafata, cu un strat de beton fara fibre sau utilizand fibre de otel galvanizate. 3. Rasini epoxidice Utilizarea rasinilor in consolidari de stalpi sau grinzi de beton armat se face pentru: injectare de fisuri, impregnare pentru protectie si lipire cu benzi metalice. Rasinile epoxidice ofera urmatoarele avantaje: -

au o lucrabilitate buna si si timp scurt de intarire

-

ofera o legatura foarte buna cu otelul si betonul

-

contractia este foarte mica sau neglijabila

-

are rezistenta buna la foc

-

are rezistenta buna la agenti chimici

-

modulul de elasticitate este apropiat de cel al betonului

Lipirea cu benzi metalice se efectueaza cu tehnica speciala, fiind necesar sa se asigure: o legatura perfecta intre otel, beton si rasini, fiind necesare conditii speciale de pregatire a suprafetelor; grosimea stratului de rasina sa fie de maxim 1,5 mm; grosimea benzilor metalice sa fie de maxim 3 mm – cand se prevad masuri speciale de ancoraj, benzile metalice pot avea grosimea de 10 mm; lipirea benzilor se face prin presare pe beton si rasina sau prin utilizarea bolturilor de fixare si injectare a rasinii. 4. Armaturi Armaturie utilizate la elementele din beton armat sunt de tipul: -

etrieri in spirala

-

etrieri inchisi petrecuti sau sudati

-

coliere stranse pe beton prin surub cu piulita

-

platbenzi sudate sau bare din otel rotund preincalzite si sudate in sectiunea transversala pe profile corniere dispuse pe colturile stalpilor

-

benzi metalice de 4 – 6 mm grosime dispuse pe toata suprafata stalpului, imbinate la colturi prin sudura sau lipire de beton cu rasina epoxidica

-

armaturi longitudinale din bare independente

-

armaturi longitudinale din profile rigide

Armaturile se protejeaza fata de agentii corozici prin inglobare in beton, in cazul camasuielilor, prin protectie cu un strat de mortar de ciment sau prin protectiiprin vopsitorii anticorozive, in cazul camasuielilor metalice.

Un detaliu de consolidare a unui planseu de beton armat este prezentat in figura ce urmeaza: