Colonizarea Altor Planete [PDF]

Zitiervorschau

Colonizarea altor planete Colonizarea spațială (așezări spațiale, habitate spațiale) reprezintă crearea unui habitat uman autonom (auto-suficient) în afara Terrei și constituie obiectivul de lungă durată al agențiilor spațiale, scopul suprem al programelor spațiale, așa cum spunea în 2005 Michael D. Griffin, administrator NASA. Metode Construirea unor colonii ar necesita în primul rând elemente de bază pentru supraviețuire: apă, hrană, materii prime, suport vital, energie, comunicații, transport, gravitație artificială și protecție antiradiații. Materiile prime Coloniile de pe Lună, Marte sau de pe anumiți asteroizi ar putea extracta resurse locale. Luna duce lipsă de nitrogen, dar are vaste rezerve de hidrogen, sub forma apei înghețate de sub crusta craterelor întunecate, dar are și oxigen, silicon și metale precum fierul sau aluminiul. Trimiterea materialelor de pe Terra ar fi scumpă, de aceea acestea ar putea fi trimise de pe Lună, NEO (Near Earth Object= asteroizi, comete) sau Phobos și Deimos, lunile lui Marte. Multe NEO conțin oxigen, hidrogen, metale și carbon, iar unele și nitrogen. Mai departe, se crede ca asteroizii lui Jupiter ar avea apă înghețată și elemente volatile. Energia Energia solară din orbită este abundentă și este și astăzi folosită de satelilți. Nu există noapte în spațiu, nici nori sau atmosferă să blocheze lumina solară, deci această energie este disponibilă la orice distanță de Soare. Luna are nopți ce durează cât 2 săptamâni pe Terra, iar Marte are și noapte și praf și este și mai departe de Soare, reducându-se energia solară disponibilă, făcând probabil mai atractivă folosirea energiei nucleare. Alternativ, energia solară ar putea fi transmisă pe aceste corpuri prin folosirea sateliților. Pentru amândouă metodele însă, în mediile fără aer precum Luna și spațiul, dar și în slaba atmosferă a lui Marte, ar fi necesare spații mari pentru radiația emisă de căldura generată. Transportul Transportul prin orbită este deobicei factorul limitativ în călătoriile spațiale. O soluție este dată de nava supersonică în dezvoltare la NASA. Alte alternative ar fi construirea elevatoarelor spațiale și a catapultelor electromagnetice („mass 1

driver”). Transportul cel puțin al materialelor către și între colonii este necesar, dar scump folosind resursele de pe Terra. Potențiale soluții ar putea fi propulsia termonucleară, pânzele magnetice și solare, rachetele solar-termale sau propulsia electrică („ion drive”). Pe Lună s-ar putea folosi elevatoarele spațiale, dar și catapultele. Comunicațiile Comparativ cu celelalte cerințe, comunicațiile orbitale și lunare sunt ușoare. O mare parte din comunicațiile terestre deja folosesc sateliții. Însă pe măsură ce coloniile se depărtează de Terra totul devine mai complicat. Transmisiunile dinspre și către Marte suferă de întârzieri semnificative din cauza vitezei luminii și a distanțelor (întârzierile variază între 7 și 44 de minute), făcând comunicațiile directe nepractice. Folosirea e-mailurilor sau a mesajelor vocale nu ar trebui însă să aibă probleme. Colonizarea planetei Marte de către om este punctul central al unor speculațiilor, dar și al unui studiu științific serios, deoarece condițiile de la suprafață și existența apei pe Marte face, fără îndoială, ca planeta să fie cea mai ospitalieră din sistemul solar, alta în afara planetei Pământ . a fost propusă ca prima locație a colonizării umane, datorită apropierii sale, dar Marte are o atmosferă subțire, oferind o capacitate potențială de a găzdui viața umană și alte forme de viață organice. Atât Luna cât și Marte, ca locații potențiale de colonizare, au dezavantajele unor costuri ridicate și ale unor riscuri asociate cu zborul unor echipamente tehnologice în condiții de gravitație, ceea ce face ca asteroizi să fie o altă opțiune pentru extinderea rapidă a oamenilor în Sistemul Solar. Suportul vital În așezările spațiale, un sistem ecologic închis trebuie să recicleze și să importe totul fără să cedeze. Cerințele pentru acest lucru ar fi: 

 

Organismele și habitatul să fie izolate total de mediul exterior (biosfere artificale) Scimbarea mediului pentru a fi propice vieții (terraformarea) Schimbarea organismelor pentru a fi compatibile cu mediul (inginerie gentică, cyborgi)

Deasemenea, 97-99% din energia solară oferită plantelor ajunge căldură ce trebuie disipată pentru a evita supraîncălzirea. 2

Locația Coloniile pot fi așezate fie pe corpuri fizice, fie în spațiul liber:

Planete, sateliți naturali sau asteroizi Orbite, puncte Lagrange sau alte obiecte

Călătoriile interstelare Călătoriile interstelare au fost dezbătute de mulți oameni de știință, aceastea fiind operaționale atât cu ajutorul omului cât și computerizate. Dificultatea principală o reprezintă distanțele vaste ce ar trebui acoperite, necesitând viteze foarte mari, altfel, în privința timpului, cu cele mai realistice metode de propulsie ar putea dura de la zeci de ani la milenii. Cele mai mari pericole pentru o navă interstelară ar fi vidul, radiațiile, lipsa greutății și micrometeoriții. Călătoriile intergalactice Călătoriile intergalactice sunt considerate pur SF și sunt impractice din punct de vedere al tehnologiei. Ar necesita o putere de propulsie mult mai mare decât se crede posibil în acest moment, pentru a mișca o navă cu viteză aproape luminică. În afară de cazul în care nava ar putea atinge viteze relativiste extreme, ar interveni alt obstacol, navigația navei și șansa ca aceasta să ajunga în galaxia sau la steaua, 3

planeta, obiectul dorit. Deasemenea, nava ar trebui să aibă dimensiuni considerabile, să poată susține viața și generațiile de oameni ce vor trăi în ea, să reziste și să poată opri la momentul final, totul pentru milioanele de ani cât ar dura călătoria. Fizicile actuale spun că un obiect din timp-spațiu nu poate depăsi viteza luminii, care limitează orice la milioanele de ani necesare pentru a ajunge în alte galaxii. SF-ul aduce în calcul și alte câteva metode pentru a depăși această problemă: găurile de vierme (plierea spațiu-timp-ului) și hiperspațiul (intrarea în altă dimesniune). Navele spațiale Colonizarea spațială se bazează în primul rând pe nave spațiale în stare să transporte oameni/resurse între planete și alte corpuri cerești. Ipotetic, navele spațiale propuse de SF dar și de oamenii de știință sunt: Nava-generație: viteză subluminică; călătorii interstelare pe decenii sau secole; echipajul trece prin generații întregi până la sfârșitul călătoriei, astfel încât nu este de așteptat ca cineva din echipajul inițial să ajungă la destinație (în durata de viață medie)  Nava-hibernantă: majoritatea echipajului petrece timpul în stare de hibernare sau animație suspendată, astfel încât cea mai mare parte a echiapjului ajunge la destinație  EIS (Embryo-carying Interstellar Ship): mult mai mică decât primele două; transportă embrioni umani sau ADN înghețați sau în stare latentă  Nava cu fuziune/fisiune nucleară: viteze de 10% din viteza luminii, permițând o singură călătorie până la destinație pe durata vieții unui om  Nava-Orion: utilizează propulsia nucleară ( Proiectul Orion conceput de Freeman Dyson), mai specific explozia nucleară  Nava-laser: propulsie bazată pe utilizarea unei forme de concentrare a luminii pentru pânzele solare sau alte tipuri de nave, vitezele putând fi comparate cu cele obținute din fuziunea nucleară; necesită totuși și alte metode de propulsie pentru a putea opri la destinație (cea mai probabilă este o navă hibrid- pânze solare pentru accelerare, fuziune pentru decelerare) Argumentele necesității 

Populația de pe Pământ este în continuă creștere, în timp ce resursele și capacitatea nu. Deschiderea spațiului ar distruge această limită, totuși, extrapolările arată că populația va stagna prin 2070. Deasemena, chiar dacă umanitatea reușește să evite 4

distrugerea Pământului prin războaie, molime, poluare, încălziri și răcirii globale sau chiar impactele cu meteoriți, Terra va deveni inevitabil nelocuibilă din cauza încălzirii Soarelui pe măsura ce îmbătrânește. Dacă umanitatea nu are așezări permanente până când se va întâmpla unul dintre aceste dezastre, se poate chiar să dispară.

Argumentele beneficiilor Deși la început călătoriile vor fi foarte scumpe, mai ales datorită satisfacerii nevoilor coloniilor, de de îndată ce acestea sunt îndeplinite, producțiile aditionale pot fi folosite pentru a extinde infrastructura inițială sau trimise înapoi pe Pământ pentru investițiile de la început. Deasemenea, pot fi descoperite noi bunuri cu valoare mare: metale și pietre prețioase, surse de energie și combustibil sau farmaceutice. Argumentele naționalismului Toate aceste colonii și explorări spațiale trebuie să fie lipsite de interese naționale, iar Pământul să devină unitar, fără granițe politice. Deja, colaborările internaționale în domeniul spațial au demonstrat valoarea lor în efortul unificator și de cooperare.

5