Codul Penal German [PDF]

Zitiervorschau

1. Codul Penal German din 13 noiembrie 1998 (publicat în M. Of. nr. I, pag. 3322)1} M. Of. III/FNA 450-2 modificat ulterior prin Legea din 2 august 2000 (publicată în M. Of. nr. I, pag. 1253)

Cuprins PARTEA GENERALĂ Capitolul 1: Legea penală Titlul 1: Domeniul de aplicare

§§

Nici o pedeapsă fără lege .................................................................................................................................... 1 Aplicarea în timp ................................................................................................................................................ 2 Aplicarea pentru faptele săvârşite pe teritoriul ţării ........................................................................................... 3 Aplicarea pentru faptele săvârşite pe navele şi aeronavele germane .................................................................. 4 Faptele săvârşite în afara teritoriului ţării contra unor valori juridice germane ................................................ 5 Fapte săvârşite în afara teritoriului ţării contra unor valori juridice ocrotite pe plan internaţional ....................................................................................................................................................... 6 Aplicarea pentru alte fapte săvârşite în afara teritoriului ţării ........................................................................... 7 Momentul faptei ................................................................................................................................................. 8 Locul faptei.........................................................................................................................................................9 Dispoziţii speciale pentru adolescenţi şi tineri ............................................................................ » .................. 10 Titlul 2: înţelesul unor termeni Persoane şi termeni .......................................................................................................................................... 11 Crimele şi delictele .......................................................................................................................................... 12 Capitolul 2: Infracţiunea Titlul 1: Trăsăturile esenţiale ale infracţiunii Săvârşirea infracţiunii prin inacţiune........................................................................................... , ...................13 Acţiunea în numele altei persoane ................................................................................................................... 14 Săvârşirea unei fapte cu intenţie şi din culpă ................................................................................................... 15

Republicare a Codului Penal al Reich-ului German din 15 mai 1871 (publicată în M. Of. al Reich-ului pag. 127) în versiunea aflată în vigoare de la 1 ianuarie 1999.

Greşeala privind împrejurările faptei ................................................................................................................ 16 Greşeala privind caracterul penal al faptei ........................................................................................................17 Pedepse mari pentru fapte cu consecinţe deosebit de grave .............................................................................18 Lipsa de răspundere penală a minorilor ............................................................................................................ 19 Lipsa de răspundere penală datorată tulburărilor sufleteşti .............................................................................. 20 Circumstanţele atenuante.................................................................................................................................. 21 Titlul 2: Tentativa

1

înţelesul termenului ..........................................................................................................................................22 Pedeapsa pentru tentativă ................................................................................................................................. 23 Desistarea ......................................................................................................................................................... 24 Titlul 3: Autorii şi participanţii Autorii .............................................................................................................................................................. 25 Instigarea .......................................................................................................................................................... 26 Complicitatea.................................................................................................................................................... 27 Circumstanţele personale speciale .................................................................................................................... 28 Pedeapsa individuală pentru participanţi .......................................................................................................... 29 Tentativa de complicitate ................................................................................................................................. 30 Desistarea de la tentativa de complicitate......................................................................................................... 31 Titlul 4: Legitima apărare şi starea de necesitate Legitima apărare ...............................................................................................................................................32 Depăşirea limitelor legitimei apărări ................................................................................................................33 Starea de necesitate justificată ..........................................................................................................................34 Starea de necesitate scuzabilă ........................................................................................................................... 35 Titlul 5: Caracterul nepenal al declaraţiilor şi rapoartelor parlamentare Declaraţiile parlamentare.................................................................................................................................. 36 Rapoartele

Capitolul 3: Consecinţele juridice ale faptelor Titlul 1: Pedepsele Durata pedepsei închisorii ................................................................................................................................ 38 Calculul pedepsei cu închisoarea...................................................................................................................... 39 Amenda împărţirea amenzii în tranşe zilnice .................................................................................................................. 40 Amenda însoţită de pedeapsa închisorii ........................................................................................................... 41 Facilităţi de plată .............................................................................................................................................. 42 Pedeapsa închisorii pentru înlocuirea amenzii ................................................................................................. 43 Pedeapsa privind averea Dispunerea pedepsei privind averea ............................................................................................................... 43a Pedepsele secundare Interdicţia de a conduce autovehicule .............................................................................................................. 44 Pedepsele complimentare Pierderea capacităţii de a ocupa o funcţie, de a alege şi de a vota ................................................................... 45 Executarea şi calculul pedepsei privind pierderea unor capacităţi ................................................................. 45a Redobândirea unor capacităţi şi a unor drepturi ............................................................................................ 45b

2

Titlul 2: Calculul pedepselor Principiile pentru stabilirea unei pedepse ........................................................................................................ 46 înţelegerea făptuitor-victimă, despăgubiri ...................................................................................................... 46a Pedepse cu închisoarea mici numai în cazurile speciale ................................................................................. 47 (abrogat) ........................................................................................................................................................... 48 Circumstanţele atenuante legale şi speciale...................................................................................................... 49 Concursul de circumstanţe atenuante ............................................................................................................... 50 Computarea ......................................................................................................................................................51 Titlul 3: Calculul pedepsei în caz de pluralitate de infracţiuni Infracţiunea unică ............................................................................................................................................. 52 Pluralitatea de infracţiuni ................................................................................................................................. 53 Calculul pedepsei totale ....................................................................................................................................54 Stabilirea ulterioară a pedepsei totale .............................................................................................................. 55 Titlul 4: Suspendarea condiţionată a executării pedepsei. Suspendarea pedepsei ...................................................................................................................................... 56 Termenul de încercare .................................................................................................................................... 56a Obligaţii ..........................................................................................................................................................56b Indicaţii ........................................................................................................................................................... 56c Supravegherea ................................................................................................................................................ 5 6d Hotărâri ulterioare .......................................................................................................................................... 56e Revocarea suspendării executării pedepsei .................................................................................................... 56f Graţierea ..................................................................................................................................................... fj^şj Suspendarea restului de pedeapsă în cazul pedepsei închisorii ........................................................................ 57 Suspendarea executării restului de pedeapsă în cazul pedepsei detenţiunii pe viaţă ...................................... 57a Suspendarea executării restului de pedeapsă în cazul detenţiunii pe viaţă ca pedeapsă totală ....................... 57b Pedeapsa totală şi suspendarea pedepsei .......................................................................................................... 58 Titlul 5: Avertismentul cu rezerva pedepsei; renunţarea la pedeapsă Condiţiile avertismentului cu rezerva pedepsei ................................................................................................ 59 Termenul de încercare, obligaţii şi indicaţii ................................................................................................... 59a Condamnarea la pedeapsa sub rezervă .......................................................................................................... 59b Pedeapsa totală şi avertismentul cu rezerva pedepsei..................................................................................... 59c Renunţarea la pedeapsă .................................................................................................................................... 60 Titlul 6: Măsuri educative şi de siguranţă Dispoziţii generale ............................................................................................................................................ 61 Principiul relativităţii ........................................................................................................................................ 62 Măsuri privative de libertate Internarea într-un spital de psihiatrie ................................................................................................................ 63

3

Internarea într-un centru de dezintoxicare ........................................................................................................ 64 (abrogat) ........................................................................................................................................................... 65 Internarea într-un centru de detenţie preventivă ............................................................................................... 66 Ordinea executării ............................................................................................................................................67 Transferul în timpul executării unei alte măsuri .............................................................................................67a Suspendarea concomitentă cu hotărârea ........................................................................................................ 67b Amânarea executării măsurii internării într-un centru.................................................................................... 67c Durata internării.............................................................................................................................................. 67d Verificarea ...................................................................................................................................................... 67e Pronunţarea multiplă a măsurii internării ....................................................................................................... 67f Revocarea suspendării ................................................................................................................................... 67g Libertatea supravegheată Condiţiile libertăţii supravegheate .................................................................................................................... 68 Serviciul de supraveghere, persoana desemnată cu supravegherea ................................................................ 68a Indicaţii ...........................................................................................................................................................68b Durata măsurii libertăţii supravegheate ..........................................................................................................68c Hotărâri ulterioare ......................................................................................................................................... 68d Sfârşitul măsurii libertăţii supravegheate ....................................................................................................... 68e Măsura libertăţii supravegheate în cazul când executarea restului de pedeapsă nu este suspendată.68f Libertatea supravegheată şi suspendarea condiţionată .................................................................................. 68g Anularea permisului de conducere Anularea permisului de conducere ................................................................................................................... 69 Interdicţia eliberării permisului de conducere ................................................................................................ 69a Efectele anulării unui permis de conducere străin ..........................................................................................69b Interzicerea unei funcţii sau a unei profesii Interzicerea unei funcţii sau a unei profesii ...................................................................................................... 70 Suspendarea măsurii interzicerii unei funcţii sau a unei profesii ................................................................... 70a Revocarea suspendării măsurii de interzicere a unei funcţii sau a unei profesii şi încetarea acestei măsuri ............................................................................................................................................................. 70b Dispoziţii generale Măsuri independente ........................................................................................................................................ 71 Combinarea măsurilor ...................................................................................................................................... 72 Titlul 7: Confiscarea în vederea recuperării şi confiscarea Condiţiile confiscării în vederea recuperării .................................................................................................... 73 Recuperarea contravalorii ...............................................................................................................................73a Evaluarea ........................................................................................................................................................ 73b Dispoziţie specială ......................................................................................................................................... 73c

4

Măsura confiscării în vederea recuperării cu sferă lărgită ............................................................................. 73d Efectele confiscării în vederea recuperării ..................................................................................................... 73e Condiţiile confiscării ........................................................................................................................................ 74 Alte condiţii .....................................................................................................................................................74a Principiul relativităţii ...................................................................................................................................... 74b Confiscarea contravalorii................................................................................................................................ 74c Confiscarea înscrisurilor şi confiscarea în vederea scoaterii din uz ...............................................................74d Efectele confiscării ......................................................................................................................................... 74e Despăgubirea .................................................................................................................................................. 74f Dispoziţie specială pentru organe şi reprezentanţi .......................................................................................... 75 Dispoziţii generale Hotărârea ulterioară privind confiscarea în vederea recuperării sau confiscarea contravalorii unui lucru .................................................................................................................................................................. 76 Măsuri independente ...................................................................................................................................... 76a Capitolul 4: Plângerea prealabilă, autorizaţia şi cererea de pedeapsă Persoana îndreptăţită să introducă o plângere prealabilă .................................................................................. 77 Plângerea introdusă de un superior de serviciu .............................................................................................. 77a Termenul de depunere al plângerilor ..............................................................................................................77b Infracţiunile comise reciproc ...........................................................................................................................77c Retragerea plângerii........................................................................................................................................77d Autorizaţia şi cererea de pedeapsă.................................................................................................................. 77e Capitolul 5: Prescripţia Titlul 1: Prescripţia răspunderii penale Termenul de prescripţie ....................................................................................................................................78 începutul termenului de prescripţie ................................................................................................................ 78a Amânarea prescripţiei .................................................................................................................................... 78b întreruperea cursului prescripţiei .................................................................................................................... 78c Titlul 2: Prescripţia executării pedepsei Termenul de prescripţie ....................................................................................................................................79 Amânarea prescripţiei .................................................................................................................................... 79a Prelungirea prescripţiei ...................................................................................................................................79b PARTEA SPECIALĂ Capitolul 1: Infracţiuni contra păcii, înalta trădare şi periclitarea statului de drept democratic Titlul 1: Infracţiuni contra păcii Pregătirea unui război de agresiune ................................................................................................................. 80 Instigarea la război de agresiune .................................................................................................................... 80a

5

Titlul 2: înalta trădare înalta trădare contra statului ............................................................................................................................ 81 înalta trădare contra unui land ..........................................................................................................................82 Pregătirea unui act de înaltă trădare ................................................................................................................. 83 Penitenţa activă.............................................................................................................................................. 83a Titlul 3: Periclitarea statului de drept democratic Continuitatea unui partid declarat anticonstituţional ........................................................................................84 încălcarea interdicţiei de asociere .....................................................................................................................85 Răspândirea de materiale de propagandă ale organizaţiilor anticonstituţionale ............................................... 86 Utilizarea simbolurilor unor organizaţii anticonstituţionale ...........................................................................86a Pregătirea unui sabotaj ..................................................................................................................................... 87 Sabotaje anticonstituţionale ............................................................................................................................. 88 Acţiuni anticonstituţionale împotriva armatei federale şi a organelor siguranţei publice ............................... 89 Ofensa adusă preşedintelui statului .................................................................................................................. 90 Ofensa adusă statului sau însemnelor statului ................................................................................................ 90a Ofensa anticonstituţională adusă organelor constituţionale ........................................................................... 90b Domeniul de aplicare ........................................................................................................................................91 Titlul 4: Dispoziţii generale înţelesul unor termeni ...................................................................................................................................... 92 Pedepse complimentare .................................................................................................................................. 92a Măsura confiscării .......................................................................................................................................... 92b Capitolul 2: Trădarea de ţară şi periclitarea siguranţei externe înţelesul termenului "secret de stat" ................................................................................................................. 93 Trădarea de ţară ................................................................................................................................................ 94 Divulgarea secretelor de stat ............................................................................................................................ 95 Spionajul pentru trădarea ţării; spionarea secretelor de stat ............................................................................ 96 Divulgarea secretelor de stat ............................................................................................................................ 97 Trădarea secretelor nelegale ............................................................................................................................97a Trădarea datorată presupunerii greşite ........................................................................................................... 97b Pregătirea unui act de trădare de ţară................................................................................................................ 98 Spionajul pentru un serviciu secret ................................................................................................................... 99 Infracţiuni contra păcii ................................................................................................................................... 100 Falsificarea cu scopul trădării de ţară ........................................................................................................... 100a Pedepse complimentare ................................................................................................................................. 101 Măsura confiscării ....................................................................................................................................... 101a Capitolul 3: Infracţiuni contra unor state străine Infracţiuni contra organelor sau reprezentanţilor statelor străine ...................................................................102

6

Ofensa adusă organelor sau reprezentanţilor statelor străine ........................................................................ 103 Ofensa adusă drapelului şi însemnelor unor state străine ..............................................................................104 Condiţiile urmăririi penale ........................................................................................................................... 104a Capitolul 4: Infracţiuni contra organelor constituţionale şi infracţiuni electorale Constrângerea organelor constituţionale ........................................................................................................ 105 Constrângerea preşedintelui statului şi a membrilor unui organ constituţional............................................. 106 (abrogat) ....................................................................................................................................................... 106a Tulburarea activităţii unui organ legislativ .................................................................................................. 106b împiedicarea alegerilor .................................................................................................................................. 107 Falsificarea alegerilor ................................................................................................................................... 107 a Falsificarea documentelor electorale ........................................................................................................... 107b încălcarea secretului electoral....................................................................................................................... 107c Constrângerea alegătorilor..............................................................................................................................108 înşelătoria electorală .................................................................................................................................... 108a Mituirea alegătorilor ....................................................................................................................... '■......... 108b Pedepse complimentare ............................................................................................................................... 108c Domeniul de aplicare ....................................................................................................................................108d Mituirea deputaţilor ...................................................................................................................................... 108e Capitolul 5: Infracţiuni împotriva capacităţii de apărare a statului Sustragerea de la recrutare prin mutilare ....................................................................................................... 109 Sustragerea de la recrutare prin înşelăciune ................................................................................................. 109a (abrogate)........................................................................................................................................ 109b şi 109c Propaganda împotriva armatei federale ....................................................................................................... 109d Acţiunile de sabotaj împotriva mijloacelor de apărare ................................................................................ 109e Serviciile de informaţii care periclitează siguranţa naţională ...................................................................... 109f Reproduceri care periclitează siguranţa naţională ....................................................................................... 109g Recrutarea pentru un serviciu militar străin ................................................................................................. 109h Pedepse complimentare ................................................................................................................................ 109i Măsura confiscării ........................................................................................................................................ 109k Capitolul 6: Infracţiuni contra autorităţii (abrogat) .........................................................................................................................................................110 Instigarea publică la comiterea de infracţiuni................................................................................................. 111 (abrogat) .........................................................................................................................................................112 împotrivirea faţă de un funcţionar al organelor de executare .........................................................................113 împotrivirea faţă de persoanele care deţin o funcţie similară cu cea a funcţionarilor organelor de executare .............................................................. ........................................................................................114 (abrogate)..................................................................................................................................115 până la 119

7

înlesnirea evadării ........................................................................................................................................... 120 Răzvrătirea deţinuţilor ................................................................................................................................... 121 (abrogat) ......................................................................................................................................................... 122 Capitolul 7: Infracţiuni împotriva ordinii publice Violarea de domiciliu ................................................................................................................................./... 123 \

I

j

Violarea de domiciliu agravantă .............................................................................................................. [^..A2^/ Tulburarea ordinii publice .............................................................................................................................. 125 Tulburarea ordinii publice cu consecinţe deosebit de grave ........................................................................ 125a Tulburarea liniştii publice prin ameninţarea cu comiterea de infracţiuni ....................................................... 126 înfiinţarea unor grupări armate ....................................................................................................................... 127 (abrogat) ......................................................................................................................................................... 128 înfiinţarea unor organizaţii criminale .............................................................................................................129 înfiinţarea unor organizaţii teroriste ............................................................................................................. 129a Instigarea publică............................................................................................................................................ 130 îndemnul la comiterea de infracţiuni ............................................................................................................130a Actele de violenţă .......................................................................................................................................... 131 Uzurparea de calităţi oficiale ......................................................................................................................... 132 Portul nelegal de titluri, titluri profesionale şi decoraţii .............................................................................. 132a Sustragerea şi distrugerea de înscrisuri .......................................................................................................... 133 Distrugerea anunţurilor oficiale ......................................................................................................................134 (abrogat) ......................................................................................................................................................... 135 Sustragerea de sub sechestru; ruperea de sigilii ............................................................................................. 136 (abrogat) ......................................................................................................................................................... 137 Nedenunţarea unor infracţiuni plănuite ......................................................................................................... 138 Lipsa de răspundere penală în cazul nedenunţării unor infracţiuni plănuite ................................................. 139 Răsplătirea şi încuviinţarea infracţiunilor....................................................................................................... 140 (abrogat) .........................................................................................................................................................141 Părăsirea locului accidentului ........................................................................................................................ 142 (abrogate)............................................................................................................................................143 şi 144 Folosirea abuzivă a strigătelor de ajutor şi încălcarea normelor de prevenire a accidentelor şi de acordare a primului-ajutor ............................................................................................................................. 145 încălcarea obligaţiilor în cadrul măsurii libertăţii supravegheate ................................................................. 145a (abrogat) ...................................................................................... . .............................................................145b încălcarea măsurii de interzicere a unei funcţii sau a unei profesii ............................................................. 145c Simularea comiterii unei infracţiuni ............................................................................................................ 145d Capitolul 8: Falsificarea de bani şi de timbre 8

Falsificarea de bani ........................................................................................................................................ 146 Punerea în circulaţie a banilor falşi ................................................................................................................ 147 Falsificarea de timbre ..................................................................................................................................... 148 Pregătirea unei falsificări de bani sau timbre ................................................................................................. 149 Pedeapsa privind averea, măsura confiscării în vederea recuperării cu sferă lărgită şi a confiscării ....................................................................................................................................................... 150 Hârtiile de valoare .......................................................................................................................................... 151 Banii, timbrele şi hârtiile de valoare ale unui stat străin................................................................................. 152 Falsificarea

cărţilor

de

plată

şi

a

euro

cecurilor ....................................................................................... 152a Capitolul 9: Mărturia falsă sub jurământ şi jurământul fals Mărturia falsă sub jurământ ........................................................................................................................... 153 Jurământul fals ............................................................................................................................................... 154 Confirmările cu valoare de jurământ ............................................................................................................. 155 Declaraţiile false sub jurământ ...................................................................................................................... 156 Cazuri excepţionale ........................................................................................................................................ 157 Corectarea unei declaraţii false ...................................................................................................................... 158 Tentativa de instigare la mărturii false ........................................................................................................... 159 Instigarea la mărturii false ............................................................................................................................. 160 (abrogate)........................................................................................................................................... 161 şi 162 Jurământul fals din culpă; declaraţia falsă sub jurământ din culpă ............................................................... 163 Capitolul 10: Denunţarea calomnioasă Denunţarea calomnioasă................................................................................................................................ 164 înştiinţarea de condamnare ............................................................................................................................ 165 Capitolul 11: Infracţiuni care aduc atingere religiei sau ideologiilor despre lume Insulta adusă crezurilor, cultelor religioase şi organizaţiilor cu o anumită ideologie despre lume ................................................................................................................................................................ 166 Tulburarea serviciului religios ........................................................................................................................167 Tulburarea ceremoniei de înmormântare ..................................................................................................... 167a Profanarea de morminte ................................................................................................................................. 168 Capitolul 12: Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială. Falsificarea stării civile................................................................................................................................... 169 încălcarea obligaţiilor de întreţinere ...............................................................................................................170 încălcarea obligaţiei de creştere sau educare ................................................................................................. 171 Bigamia ..........................................................................................................................................................172 Incestul .......................................................................................................................................................... 173 Capitolul 13: Infracţiuni privitoare la viaţa sexuală Abuzul sexual faţă de un protejat ................................................................................................................... 174 9

Abuzul sexual faţă de un deţinut, o persoană internată la ordinul autorităţilor într-un centru de detenţie preventivă, faţă de bolnavii şi persoanele neajutorate din anumite centre ...................................... 174a Abuzul sexual prin folosirea abuzivă a unei funcţii oficiale ........................................................................ 174b Abuzul sexual prin folosirea abuzivă a relaţiilor de consiliere, îngrijire sau îndrumare ............................. 174c (abrogat) ......................................................................................................................................................... 175 Abuzul sexual faţă de un minor ......................................................................................................................176 Abuzul sexual agravant faţă de un minor ..................................................................................................... 176a Abuzul sexual faţă de un minor care se soldează cu moartea victimei......................................................... 176b Constrângerea sexuală; violul.........................................................................................................................177 Constrângerea sexuală şi violul care se soldează cu moartea victimei ........................................................... 178 Abuzul sexual faţă de persoanele aflate în imposibilitatea de a se apăra .......................................................179 Favorizarea raporturilor sexuale cu minori .................................................................................................... 180 Favorizarea prostituţiei ................................................................................................................................. 180a Traficul de persoane ..................................................................................................................................... 180b Traficul agravant de persoane ........................................................................................................................ 181 Proxenetismul ............................................................................................................................................... 181a Libertatea supravegheată ............................................................................................................................. 181b Pedeapsa privind averea şi măsura a confiscării în vederea recuperării cu sferă lărgită ............................. 181c Abuzul sexual faţă de adolescenţi ................................................................................................................. 182 Exhibiţionismul .............................................................................................................................................. 183 Stârnirea indignării publice ..........................................................................................................................183a Răspândirea de înscrisuri pornografice ......................................................................................................... 184 Interzicerea practicării prostituţiei ............................................................................................................... 184a Prostituţia care prezintă pericol pentru tineri ...............................................................................................184b ,.,

Capitolul 14: Insulta

/Insulta .......................................................................................................................................................................... 18 5 i

Calomnia ........................................................................................................................................................ 186 \ Calomnia mincinoasă .......................................................................................................................................................................... 18 7 Calomnia şi calomnia mincinoasă contra persoanelor politice....................................................................... 188 Insulta adusă memoriei unei persoane decedate .............................................................................................189 Proba verităţii prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti .......................................................................... 190 (abrogat) ......................................................................................................................................................... 191 Insulta în ciuda probei verităţii ....................................................................................................................... 192 Respectarea intereselor legitime .....................................................................................................................193

10

Plângerea prealabilă........................................................................................................................................194 (abrogate).................................................................................................................................. 195 până la 198 Insulta reciprocă ............................................................................................................................................. 199 înştiinţarea de condamnare ............................................................................................................................ 200 Capitolul 15: Infracţiuni contra vieţii şi secretului privat încălcarea confidenţialităţii ............................................................................................................................ 201 Violarea secretului corespondenţei.................................................................................................................202 Obţinerea de date fără drept .........................................................................................................................202a Divulgarea secretului privat ........................................................................................................................... 203 Valorificarea secretelor unei alte persoane ..................................................................................................... 204 Plângerea prealabilă........................................................................................................................................ 205 Divulgarea secretului poştei sau telecomunicaţiilor .......................................................................................206 (abrogate)................................................................................................................................. 207 până la 210 Capitolul 16: Infracţiuni contra vieţii Omorul............................................................................................................................................................211 Uciderea..........................................................................................................................................................212 Uciderea cu circumstanţe atenuante .............................................................................................................. 213 (abrogate).......................................................................................................................................... 214 şi 215 Omorul la cererea victimei ............................................................................................................................. 216 (abrogat) ......................................................................................................................................................... 217 Avortul............................................................................................................................................................218 Lipsa de răspundere penală în cazul avortului............................................................................................. 218a întreruperea cursului sarcinii fără o constatare medicală; constatarea medicală falsă ................................ 218b încălcarea obligaţiilor medicale ................................................................................................................... 218c Consilierea femeii însărcinate care se află într-o situaţie excepţională sau conflictuală ................................ 219 Propaganda pentru întreruperea cursului sarcinilor ......................................................................................219a Punerea în circulaţie a instrumentelor de întrerupere a cursului sarcinii ...................................................... 219b (abrogat) ........................................................................................................................................................ 220 Genocidul .....................................................................................................................................................220a Lăsarea fără ajutor .......................................................................................................................................... 221 Uciderea din culpă ..........................................................................................................................................222 Capitolul 17: Infracţiuni contra integrităţii corporale Vătămarea corporală .......................................................................................................................................223 Vătămarea corporală periculoasă.................................................................................................................... 224 Maltratarea protejatului .................................................................................................................................. 225 Vătămarea corporală gravă ............................................................................................................................ 226 Vătămarea corporală cauzatoare de moarte ................................................................................................... 227 Vătămarea corporală cu consimţământul persoanei vătămate ........................................................................228

11

Vătămarea corporală din culpă ...................................................................................................................... 229 Plângerea prealabilă...................................................................................................................................... 230 Participarea la o încăierare ............................................................................................................................ 231 (abrogate)........................................................................................................................................ 232 şi 233 Capitolul 18: Infracţiuni contra libertăţii persoanei Răpirea...........................................................................................................................................................234 Deportarea ilegală.........................................................................................................................................234a Răpirea unui minor ........................................................................................................................................ 235 Traficul cu minori ......................................................................................................................................... 236 (abrogate)........................................................................................................................................... 237 şi 238 Lipsirea de libertate în mod ilegal ................................................................................................................. 239 Răpirea însoţită de şantaj ............................................................................................................................. 239a Luarea de ostatici......................................................................................................................................... 239b Libertatea supravegheată ............................................................................................................................. 239c Constrângerea ................................................................................................................................................ 240 Ameninţarea ................................................................................................................................................... 241 Defăimarea politică ......................................................................................................................................241a Capitolul 19: Furtul şi delapidarea Furtul .............................................................................................................................................................. 242 Furtul cu consecinţe deosebit de grave ...........................................................................................................243 Furtul armat; furtul în asociere; furtul din locuinţe ....................................................................................... 244 Furtul calificat în asociere ............................................................................................................................244a Libertatea supravegheată ............................................................................................................................... 245 Delapidarea .....................................................................................................................................................246 Furtul din casă şi familie ................................................................................................................................ 247 (abrogat) ........................................................................................................................................................ 248 Furtul şi delapidarea de bunuri cu valoare redusă ........................................................................................ 248a întrebuinţarea neautorizată a unui vehicul ................................................................................................. 248b Furtul de energie electrică ..........................................................................................................................248c Capitolul 20: Tâlhăria şi şantajul Tâlhăria .......................................................................................................................................................... 249 Tâlhăria calificată ........................................................................................................................................... 250 Tâlhăria care se soldează cu moartea victimei ............................................................................................... 251 Furtul însoţit de tâlhărie..................................................................................................................................252 Şantajul .......................................................................................................................................................... 253 (abrogat) .........................................................................................................................................................254 Tâlhăria prin comiterea infracţiunii de şantaj ................................................................................................ 255

12

Libertatea supravegheată, pedeapsa privind averea şi măsura confiscării în vederea recuperării cu sferă lărgită ..................................................................................................................................................... 256 Capitolul 21: Favorizarea şi tăinuirea Favorizarea ..................................................................................................................................................... 257 Favorizarea infractorului ................................................................................................................................ 258 Favorizarea săvârşită de un funcţionar public .............................................................................................. 258a Tăinuirea ........................................................................................................................................................ 259 Tăinuirea calificată; tăinuirea în asociere ...................................................................................................... 260 Tăinuirea calificată în asociere ..................................................................................................................... 260a Spălarea banilor; tăinuirea valorilor materiale obţinute în mod ilegal .......................................................... 261 Libertatea supravegheată .............................................................................................................................. 262 Capitolul 22: înşelăciunea şi abuzul de încredere înşelăciunea .....................................................................................................................................................263 înşelăciunea prin intermediul computer-ului ................................................................................................ 263a înşelăciunea privind subvenţiile .....................................................................................................................264 înşelăciunea privind investiţiile de capital.................................................................................................... 264a Infracţiuni privind asigurările ......................................................................................................................... 265 Obţinerea prin înşelăciune a unui serviciu ................................................................................................... 265a înşelăciunea privind creditele .......................................................................................................................265b Abuzul de încredere....................................................................................................................................... 266 Reţinerea fără drept şi delapidarea salariilor ................................................................................................ 266a Folosirea abuzivă a carnetelor de cecuri şi cărţilor de credit........................................................................ 266b Capitolul 23: Falsificarea documentelor Falsificarea documentelor .............................................................................................................................. 267 Falsificarea schiţelor tehnice .......................................................................................................................... 268 Falsificarea datelor doveditoare ..................................................................................................................... 269 înşelăciunea în circulaţia juridică prin procesarea datelor .............................................................................. 270 Certificarea falsă indirectă .............................................................................................................................. 271 (abrogat) ......................................................................................................................................................... 272 Modificarea legitimaţiilor oficiale ..................................................................................................................273 Distrugerea documentelor; modificarea indicatoarelor de graniţă ................................................................ 274 Pregătirea unei falsificări de legitimaţii oficiale............................................................................................. 275 Procurarea de legitimaţii oficiale false .......................................................................................................... 276 Actele privind domiciliul; actele de bord ale unui vehicul ........................................................................... 276a Falsificarea certificatelor de sănătate ............................................................................................................ 277 Eliberarea de certificate de sănătate false ....................................................................................................... 278 întrebuinţarea de certificate de sănătate false .................................................................................................279

13

(abrogat) ........................................................................................................................................................ 280 Folosirea abuzivă a cărţilor de identitate ........................................................................................................281 Pedeapsa

privind

averea,

măsura

confiscării

în

vederea

recuperării

cu

sferă

lărgită

şi

a

confiscării ....................................................................................................................................................... 282 Capitolul 24: Infracţiuni privind insolvabilitatea Falimentul ...................................................................................................................................................... 283 Falimentul cu consecinţe deosebit de grave ................................................................................................. 283a încălcarea obligaţiei de a ţine contabilitatea .................................................................................................283b Favorizarea unui creditor ..............................................................................................................................283c Favorizarea unui debitor .............................................................................................................................. 283d Capitolul 25: Infracţiuni comise în interes personal Organizarea clandestină a jocurilor de noroc ................................................................................................. 284 Participarea la un joc de noroc clandestin ...................................................................................................... 285 Pedeapsa privind averea, măsura confiscării în vederea recuperării cu sferă lărgită şi a confiscării ....................................................................................................................................................... 286 Organizarea

clandestină

a

unei

loterii

sau

a

unui

alt

joc .......................................................................... 287 împiedicarea executării silite ......................................................................................................................... 288 Amanetul ....................................................................................................................................................... 289 Folosirea fără drept a bunurilor amanetate .................................................................................................... 290 Extorcarea .......................................................................................................................................................291 Braconajul ...................................................................................................................................................... 292 Pescuitul ilegal ...............................................................................................................................................293 Plângerea prealabilă........................................................................................................................................ 294 Măsura confiscării .......................................................................................................................................... 295 (abrogat) ......................................................................................................................................................... 296 Punerea în pericol a navelor, aeronavelor şi a autovehiculelor prin încărcarea lor cu mărfuri de contrabandă .................................................................................................................................................... 297 Capitolul 26: Nerespectarea dispoziţiilor privind concurenţa înţelegerile ilegale privind licitaţiile ...............................................................................................................298 Coruperea şi mituirea în circulaţia comercială .............................................................................................. 299 Coruperea şi mituirea în circulaţia comercială cu consecinţe deosebit de grave ........................................... 300 Plângerea prealabilă....................................................................................................................................... 301 Pedeapsa privind averea şi măsura confiscării în vederea recuperării cu sferă lărgită .................................. 302 Capitolul 27: Distrugerea de bunuri Distrugerea de bunuri ..................................................................................................................................... 303 Modificarea datelor ...................................................................................................................................... 303a Sabotajele cu ajutorul computer-ului............................................................................................................303b

14

Plângerea prealabilă......................................................................................................................................303c Distrugerea de bunuri care prezintă pericol pentru societate......................................................................... 304 Distrugerea construcţiilor ............................................................................................................................... 305 Distrugerea unor instrumente de lucru importante ....................................................................................... 305a Capitolul 28: Infracţiuni care prezintă pericol pentru societate Incendierea ..................................................................................................................................................... 306 Incendierea cu consecinţe grave ................................................................................................................... 306a Incendierea cu consecinţe deosebit de grave ............................................................................................... 306b Incendierea care se soldează cu victime ....................................................................................................... 306c Incendierea din culpă ....................................................................................................................................306d Penitenţa activă.............................................................................................................................................306e Provocarea unui incendiu ............................................................................................................................. 306f Provocarea unei explozii cu ajutorul materialelor nucleare ........................................................................... 307 Provocarea unei explozii cu ajutorul materiilor explozive .............................................................................308 Nerespectarea regimului razelor ionizante ..................................................................................................... 309 Pregătirea unei explozii sau a unei iradieri ionizante .................................................................................... 310 Emiterea de raze ionizante.............................................................................................................................. 311 Fabricarea defectuoasă a unei instalaţii tehnice nucleare .............................................................................. 312 Provocarea unei inundaţii .............................................................................................................................. 313 Otrăvirea care prezintă pericol pentru societate ............................................................................................. 314 Penitenţa activă............................................................................................................................................ 314a Nerespectarea prevederilor privind traficul feroviar, maritim şi aerian ........................................................ 315 Periclitarea siguranţei traficului feroviar, maritim şi aerian ........................................................................ 315a Nerespectarea dispoziţiilor privind traficul rutier ........................................................................................315b Periclitarea siguranţei traficului rutier ......................................................................................................... 315c Mijloacele de transport pe calea ferată în traficul rutier ...............................................................................315d Starea de ebrietate în traficul rutier ............................................................................................................... 316 Tâlhăria săvârşită contra unui conducător auto ........................................................................................... 316a Perturbarea activităţii publice ...................................................................................................................... 316b Atacurile contra traficului aerian sau maritim ............................................................................................. 316c Dereglarea instalaţiilor de telecomunicaţii .....................................................................................................317 Deteriorarea instalaţiilor importante .............................................................................................................. 318 Periclitarea construcţiilor................................................................................................................................ 319 Penitenţa activă.............................................................................................................................................. 320 Libertatea supravegheată ............................................................................................................................... 321 Măsura confiscării ......................................................................................................................................... 322 (abrogat) ........................................................................................................................................................323

15

Starea de inconştienţă .................................................................................................................................. 323a Periclitarea unei cure de dezintoxicare ........................................................................................................ 323b Lăsarea fără ajutor ....................................................................................................................................... 323c Capitolul 29: Infracţiuni contra mediului înconjurător Poluarea apelor ............................................................................................................................................... 324 Poluarea solului ............................................................................................................................................ 324a Poluarea aerului ............................................................................................................................................. 325 Poluarea sonoră, producerea de trepidaţii şi de radiaţii neionizate ............................................................ 325a Nerespectarea dispoziţiilor privind regimul deşeurilor .................................................................................. 326 Operarea neautorizată a unei instalaţii............................................................................................................ 327 Nerespectarea regimului materiilor radioactive şi a altor materiale şi bunuri periculoase .............................328 Periclitarea zonelor ocrotite prin lege .............................................................................................................329 Infracţiunile contra mediului înconjurător cu consecinţe deosebit de grave ................................................. 330 Pericolul grav provocat prin răspândirea de otrăvuri ................................................................................... 330a Penitenţa activă............................................................................................................................................ 330b Măsura confiscării ....................................................................................................................................... 330c înţelesul unor termeni .................................................................................................................................. 330d Capitolul 30: Infracţiuni de serviciu Primirea de foloase necuvenite ...................................................................................................................... 331 Corupţia .......................................................................................................................................................... 332 Darea de foloase necuvenite .......................................................................................................................... 333 Darea de mită.................................................................................................................................................. 334 Corupţia şi darea de mită cu consecinţe deosebit de grave ............................................................................ 335 Neglijenţa în serviciu...................................................................................................................................... 336 Răsplata acordată judecătorilor de arbitraj .................................................................................................... 337 Pedeapsa privind averea şi măsura confiscării în vederea recuperării cu sferă lărgită .................................. 338 încălcarea legii ..............................................................................................................................................339 Purtarea abuzivă ........................................................................................................................................... 340 (abrogate)...........................................................................................................................................341 şi 342 Cercetarea abuzivă în vederea obţinerii unei declaraţii ................................................................................. 343 Urmărirea penală a unei persoane nevinovate ...............................................................................................344 Executarea impusă unei persoane nevinovate ............................................................................................... 345 (abrogate)........................................................................................................................................... 346 şi 347 Certificarea falsă............................................................................................................................................348 (abrogate).................................................................................................................................. 349 până la 351 Majorarea ilegală a taxelor ............................................................................................................................. 352 Majorarea ilegală a impozitelor; reţinerea ilegală a unor sume de bani .........................................................353

16

Abuzul de încredere în timpul unei deplasări în interes de serviciu ............................................................ 353a Divulgarea secretelor de serviciu şi încălcarea dispoziţiei speciale de a nu divulga secretele de serviciu .........................................................................................................................................................353b (abrogat) ..................................................................................................................................................... 353c Interdicţia de a face afirmaţii publice cu privire dezbaterile juridice ...........................................................353b (abrogat) ......................................................................................................................................................... 354 Divulgarea secretului privind impozitele ....................................................................................................... 355 Trădarea părţilor ............................................................................................................................................. 356 Instigarea unui subordonat la comiterea unei infracţiuni ............................................................................... 357 Pedepse complimentare ................................................................................................................................. 358 PARTEA GENERALĂ

Capitolul 1: Legea penală Titlul 1: Domeniul de aplicare § 1 Nici o pedeapsă fără lege. O faptă poate fi pedepsită numai dacă fapta a fost prevăzută, înainte de săvârşirea ei, ca infracţiune în legea penală.

§ 2 Aplicarea în timp. (1) Pedeapsa şi pedepsele complimentare se stabilesc potrivit legii în vigoare la momentul săvârşirii faptei. (2) Dacă legea este modificată în timpul săvârşirii faptei, se aplică legea în vigoare la sfârşitul comiterii faptei. (3) Dacă legea care este în vigoare la terminarea faptei este modificată înaintea pronunţării hotărârii judecătoreşti, se aplică legea cea mai favorabilă. (4) lO lege care este în vigoare numai pentru o anumită perioadă de timp se aplică şi după ce aceasta nu mai este în vigoare, pentru faptele săvârşite în timpul în care legea a fost în vigoare. 2Prezenta dispoziţie nu se aplică dacă legea dispune altfel. (5) în cazul măsurilor de confiscare în vederea recuperării, confiscare sau confiscare în vederea scoaterii din uz se aplică dispoziţiile alineatelor 1, 2, 3 şi 4 în mod corespunzător. (6) Măsurile educative şi de siguranţă se pronunţă, dacă legea nu dispune altfel, în baza legii aflate în vigoare la momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti.

§ 3 Aplicarea pentru faptele săvârşite pe teritoriul ţării. Dreptul penal german se aplică în cazul faptelor săvârşite pe teritoriul Republicii Federale Germania.

§ 4 Aplicarea pentru faptele săvârşite pe navele şi aeronavele germane. Dreptul penal german se aplică, indiferent de legea statului unde s-a săvârşit fapta, şi în cazul faptelor săvârşite pe o navă sau o aeronavă care este autorizată să arboreze pavilionul sau însemnele Republicii Federale Germania. § 5 Faptele săvârşite în afara teritoriului ţării contra unor valori juridice germane. Dreptul penal german se aplică, indiferent de legea statului unde s-a săvârşit fapta, şi în cazul următoarelor fapte săvârşite în afara teritoriului ţării: 17

1. Pregătirea unui război de agresiune (art. § 80); 2. Actul de înaltă trădare (de la art. §§ 81 până la 83); 3. Periclitarea statului de drept democratic: a) în cazurile prevăzute la art. §§ 89, 90a alin. 1 şi la art. § 90b, dacă făptuitorul este cetăţean german şi îşi are domiciliul în spaţiul de aplicare al prezentei legi, şi b) în cazurile prevăzute la art. §§ 90 şi 90a alin. 2; 4. Actul de trădare de patrie şi periclitarea siguranţei externe (de la art. §§ 94 până la 100a); 5. Infracţiunile contra apărării naţionale a ţării: a) în cazurile prevăzute de la art. §§ 109 şi 109e până la 109g şi b) în cazurile prevăzute la art. §§ 109a, 109d şi 109h, dacă făptuitorul este cetăţean german şi îşi are domiciliul în spaţiul de aplicare al prezentei legi; 6. Deportarea ilegală şi defăimarea politică (art. §§ 234a, 241a), dacă fapta este săvârşită împotriva unui cetăţean german care îşi are domiciliul sau dreptul de şedere temporară pe teritoriul statului german; 6a. Răpirea unui minor în cazurile prevăzute la art. § 235 alin. 2 nr. 2, dacă fapta este săvârşită împotriva unei persoane care îşi are domiciliul sau dreptul de şedere temporară pe teritoriul statului german; 7. Divulgarea secretelor de producţie sau de afaceri ale unei întreprinderi care se află în spaţiul de aplicare al prezentei legi, ale unei companii care îşi are sediul acolo sau a unei companii cu sediul în străinătate care depinde de o companie cu sediul în spaţiul de aplicare al prezentei legi şi cu care alcătuieşte împreună un concern; 8. Infracţiunile privitoare la viaţa sexuală: a) în cazurile prevăzute la art. § 174 alin. 1 şi 3, dacă făptuitorul şi persoana vătămată sunt cetăţeni germani la momentul săvârşirii faptei şi îşi au domiciliul pe teritoriul statului german, şi b) în cazurile prevăzute de la art. §§176 până la 176b şi 182, dacă făptuitorul este cetăţean german; 9. întreruperea cursului sarcinii (art.§ 218), dacă făptuitorul, la momentul săvârşirii faptei, este cetăţean german şi îşi are domiciliul în spaţiul de aplicare al prezentei legi; 10. Mărturia falsă sub jurământ, jurământul fals şi declaraţiile false sub jurământ (art. §§ 153 până la 156) în cadrul unei proceduri care este în curs de rezolvare la o instanţă aflată în spaţiul de aplicare al prezentei legi sau la un alt organ german care are competenţa de a înregistra jurăminte sau declaraţii sub jurământ; 11. Infracţiunile contra mediului înconjurător în cazurile prevăzute la art. §§ 324, 326, 330 şi 330a, săvârşite în domeniul zonei economice germane exclusive, dacă tratatele de drept internaţional privind ocrotirea mărilor permit urmărirea lor penală; 11a. Infracţiunile prevăzute la art. § 328 alin. 2 nr. 3 şi 4, precum şi cele prevăzute la art. § 330, dacă făptuitorul este cetăţean german la momentul săvârşirii faptei; 12. Faptele care sunt săvârşite, în timpul unei deplasări în interes de serviciu sau în legătură cu serviciul, de un funcţionar public german sau de un însărcinat special al serviciului public german;

18

13. Faptele care sunt săvârşite de un cetăţean străin în calitatea sa de funcţionar public sau de însărcinat special al serviciului public; 14. Faptele care sunt săvârşite de o persoană contra unui funcţionar public, unui însărcinat special al serviciului public sau unui militar din armata federală, când aceştia se află în exerciţiul atribuţiilor de serviciu sau dacă fapta are legătură cu serviciul acestora; 14a. Mituirea deputaţilor (art. § 108e), dacă făptuitorul este cetăţean german la momentul săvârşirii faptei sau dacă fapta a fost săvârşită contra unui cetăţean german; 15. Traficul de organe umane (art. § 18 din Legea privind transplantul de organe umane),

1}

dacă făptuitorul este cetăţean german la momentul săvârşirii faptei.

§ 6 Fapte săvârşite în afara teritoriului ţării contra unor valori juridice ocrotite pe plan internaţional. Dreptul penal german se aplică, indiferent de legea statului unde s-a săvârşit fapta, şi în cazul următoarelor fapte săvârşite în afara teritoriului ţării: 1. Genocid (art. § 220a); 2. Infracţiuni privind materialele nucleare, explozive şi radioactive în cazurile prevăzute la art. §§ 307 şi 308 de la alin. 1 până la 4, la art. § 309 alin. 2 şi la art. § 310; 3. Infracţiuni contra traficului aerian şi maritim (art. § 316c); 4. Trafic de persoane (art.§ 180b) şi trafic agravant de persoane (art.§ 181);

l}

Legea pivind donarea, prelevarea şi transplantul de organe (Legea privind transplantul de organe umane) din 5 noiembrie 1997 (publicată în M. Of. nr. I pag. 2631).

5. Comercializare neautorizată de substanţe stupefiante; 6. Răspândire de materiale cu caracter pornografic în cazurile prevăzute la art. § 184 alin. 3 şi 4; 7. Falsificare de bani sau alte valori (art. §§ 146, 151 şi 152), falsificare de cărţi de plată sau de euro cecuri (art.§ 152a alin. 1 până la 4), precum şi punerea lor în circulaţie; 8. înşelăciune privind subvenţiile (art. § 264); 9. Fapte care pot fi urmărite penal şi dacă au fost săvârşite în afara teritoriului ţării în temeiul vreunui tratat interstatal semnat de Republica Federală Germania.1}

§ 7 Aplicarea pentru alte fapte săvârşite în afara teritoriului ţării. (1) Dreptul penal german se aplică în cazul faptelor săvârşite în afara teritoriului ţării împotriva unui cetăţean german, dacă fapta este considerată a fi penală la locul faptei sau dacă locul faptei nu se află sub jurisdicţia nici unui organ penal. (2) Dreptul penal german se aplică şi în cazul altor fapte săvârşite în afara teritoriului ţării, dacă fapta este prevăzută ca infracţiune şi la locul faptei sau dacă locul faptei nu se află în jurisdicţia nici unui organ penal şi dacă făptuitorul: 1. era cetăţean german la momentul săvârşirii faptei sau dacă a devenit cetăţean german după săvârşirea faptei sau

19

2. era cetăţean străin la momentul săvârşirii faptei şi fapta a avut loc pe teritoriul ţării, dar n-a fost extrădat, deşi legea privind extrădarea permitea acest lucru, deoarece nu a fost prezentată o cerere de extrădare sau aceasta a fost respinsă, sau extrădarea nu poate fi efectuată..

§ 8 Momentul faptei. xO faptă este săvârşită la momentul la care făptuitorul sau participantul a acţionat, sau în cazul inacţiunii la momentul la care ar fi trebuit să acţioneze. 2Nu se ia în considerare momentul când intervine producerea rezultatului.

§ 9 Locul faptei. (1) O faptă este săvârşită în locul în care a acţionat făptuitorul, sau în cazul inacţiunii în locul în care ar fi trebuit să acţioneze, sau în locul în care a intervenit producerea rezultatului faptei sau în care ar fi trebuit să intervină potrivit hotărârii făptuitorului.

Pentru lărgirea domeniului de aplicare a dreptului penal german prin art. §§ 324, 326, 330 şi 330a s-a luat în considerare art. 12 a regulamentului de aplicare a acordurilor din domeniul dreptului maritim.

(2) 1Participaţia este săvârşită atât în locul în care este săvârşită fapta, cât şi în locul în care participantul a acţionat, sau în cazul inacţiunii în locul în care ar fi trebuit să acţioneze, sau în locul în care ar fi trebuit săvârşită fapta potrivit hotărârii lui. 2Dacă participantul participă pe teritoriul ţării la o faptă săvârşită în afara teritoriului ţării, dreptul penal german se aplică pentru participaţie, chiar dacă fapta nu este prevăzută ca infracţiune în legea penală a statului unde s-a săvârşit fapta.

§ 10 Dispoziţii speciale pentru adolescenţi şi tineri. Prezenta lege se aplică şi în cazul faptelor săvârşite de adolescenţi şi tineri dacă Legea pentru minori^ nu dispune altfel.

Titlul 2: înţelesul unor termeni § 11 Persoane şi termeni. (1) în înţelesul prezentei legi: 1. membru de familie: este una din următoarele persoane: a) rude şi afini de gradul întâi, soţul/soţia, logodnicul/logodnica, fraţii şi surorile, soţia/soţul fraţilor şi surorilor, fraţii şi surorile soţului/soţiei, chiar şi după ce se dizolvă căsătoria care a dus la aceste relaţii sau după ce au încetat relaţiile de rudenie sau de cumnăţie, b) părinţi adoptivi şi copii adoptivi; 2. funcţionar public: este cel care, potrivit legislaţiei germane, a) este angajat al administraţiei publice sau judecător, b) deţine o altă funcţie publică şi juridică sau

20

c) este numit să îndeplinească la o autoritate de stat sau la o altă instituţie, sau în numele acestora, sarcini ale administraţiei publice fără a prejudicia forma de organizare aleasă pentru îndeplinirea acestor sarcini; 3. judecător: este persoana care, potrivit legislaţiei germane, este judecător de carieră sau judecător onorific; 4. însărcinat special al serviciului public: este persoana care, fără a fi funcţionar public, a) îndeplineşte sarcinile administraţiei publice la o autoritate de stat sau la o altă instituţie sau

"Nr. 5

b) lucrează în cadrul unei federaţii, asociaţii, întreprinderi sau a unei companii ce îndeplineşte sarcini ale administraţiei publice pentru o autoritate de stat sau pentru o altă instituţie, sau care este însărcinată în mod oficial, în baza unei legi, cu îndeplinirea conştiincioasă a anumitor obligaţii;

5. faptă penală: este numai fapta care este prevăzută în legea penală; 6. săvârşirea unei fapte: şi tentativa şi săvârşirea faptei; 7. autoritate de stat: este şi o instanţă, 8. măsuri: orice măsură educativă şi de siguranţă, confiscarea în vederea recuperării, confiscarea şi confiscarea în vederea scoaterii din uz; 9. despăgubiri: orice contraserviciu care are o valoare bănească. (2) O faptă săvârşită cu intenţie este, în înţelesul prezentei legi, şi infracţiunea care presupune premeditare pentru săvârşire, dar ale cărei consecinţe grave ar fi putut fi produse doar prin imprudenţă. (3) înscrisurile sunt echivalente cu înregistrările audio sau video, bazele de date, copiile şi celelalte forme de redare care sunt prevăzute în alte dispoziţii ce fac referire la acest alineat.

§ 12 Crimele şi delictele. (1) Crimele sunt fapte ilegale care se pedepsesc cu închisoare de cel puţin 1 an sau peste 1 an. (2) Delictele sunt fapte ilegale care se pedepsesc cu închisoarea sub 1 an sau cu amendă. (3) Circumstanţele agravante şi atenuante, care sunt prevăzute în dispoziţiile din partea generală sau care sunt prevăzute pentru cazurile grave sau mai puţin grave, nu sunt enumerate aici.

21

Capitolul 2: Infracţiunea Titlul 1: Trăsăturile esenţiale ale infracţiunii § 13 Săvârşirea infracţiunii prin inacţiune. (1) Persoana care neglijează să prevină producerea rezultatului unei fapte prevăzute de legea penală poate fi pedepsită în baza prezentei legi numai dacă aceasta a garantat în mod legal că acest rezultat nu va interveni şi dacă neglijenţa de a acţiona legal constă într-o acţiune. (2) Circumstanţele atenuante sunt prevăzute la art. § 49 alin. 1.

§ 14 Acţiunea în numele altei persoane. (1) Dacă o persoană acţionează: 1. în calitate de organ autorizat să reprezinte o persoană juridică sau în calitate de membru al unui astfel de organ, 2. în calitate de asociat autorizat să reprezinte o societate de persoane sau 3. în calitate de reprezentant legal al unei persoane, legea care prevede o pedeapsă pentru anumite însuşiri personale, relaţii sau circumstanţe speciale (circumstanţe personale speciale) se aplică şi reprezentantului, chiar dacă aceste circumstanţe nu-i aparţin lui, ci celui reprezentat. (2) 'Dacă o persoană este autorizată de proprietarul unei companii sau de o persoană împuternicită să întreprindă acest lucru: 1. să conducă compania, în totalitate sau în parte, sau 2.este autorizată în mod expres să îndeplinească pe proprie răspundere sarcini ce sunt de competenţa proprietarului companiei, şi acţionează pe baza acestei împuterniciri, legea care prevede o pedeapsă pentru anumite circumstanţe personale speciale se aplică şi împuternicitului, chiar dacă aceste circumstanţe nu-i aparţin lui, ci proprietarului companiei. 2In înţelesul propoziţiei 1, compania este echivalentă cu întreprinderea.

3

Dacă o persoană

acţionează în baza unei împuterniciri corespunzătoare pentru o instituţie care îndeplineşte sarcini ale administraţiei publice, se aplică propoziţia 1 cu modificările de înţeles corespunzătoare . (3) Dispoziţiile alineatelor 1 şi 2 se aplică şi atunci când acţiunea juridică în care ar trebui să se utilizeze autorizaţia de reprezentare sau mandatul de împuternicire este nulă.

§ 15 Săvârşirea unei fapte cu intenţie şi din culpă. Este o infracţiune doar fapta săvârşită cu intenţie, dacă legea nu sancţionează în mod expres şi săvârşirea ei din culpă. § 16 Greşeala privind împrejurările faptei. (1) Persoana care, atunci când săvârşeşte o faptă, nu cunoaşte o împrejurare de care depinde caracterul penal al faptei, nu acţionează cu intenţie. 2Se pedepsesc şi faptele săvârşite din culpă. (2) Persoana care, atunci când săvârşeşte o faptă, înţelege greşit împrejurările care s-ar aplica unei fapte prevăzute într-o lege mai favorabilă, poate fi pedepsită şi numai în baza legii mai favorabile, întrucât a săvârşit fapta cu intenţie.

22

§ 17 Greşeala privind caracterul penal al faptei. JDacă făptuitorul nu ştie, atunci când săvârşeşte o faptă, că face o ilegalitate, înseamnă că acţionează din culpă, dacă n-a putut evita să facă această greşeală. 2Dacă a putut evita să facă această greşeală, pedeapsa poate fi redusă potrivit art. § 49 alin. 1.

§ 18 Pedepse mari pentru fapte cu consecinţe deosebit de grave. Dacă legea prevede o pedeapsă mare pentru o consecinţă deosebit de gravă a unei fapte, pedeapsa aceasta se aplică numai dacă făptuitorul sau participantul este cel puţin vinovat din culpă pentru producerea acestei consecinţe.

§ 19 Lipsa de răspundere penală a minorilor. Persoana care la momentul săvârşirii faptei nu a împlinit încă vârsta de 14 ani este lipsită de răspundere penală.

§ 20 Lipsa de răspundere penală datorată tulburărilor sufleteşti. O faptă este săvârşită din culpă, dacă făptuitorul, la momentul săvârşirii faptei, nu este capabil să înţeleagă caracterul penal al faptei şi să acţioneze în consecinţă din cauza unei tulburări sufleteşti patologice, unei tulburări mintale profunde, unei debilităţi mintale sau a unei alte tulburări sufleteşti profunde.

§ 21 Circumstanţele atenuante. Dacă capacitatea făptuitorului de a înţelege caracterul penal al faptei şi de a acţiona în consecinţă este grav diminuată la momentul săvârşirii faptei din cauza unuia din motivele menţionate la art. § 20, pedeapsa poate fi redusă potrivit art. § 49 alin. 1.

Titlul 2: Tentativa § 22 înţelesul termenului. Persoana care începe să săvârşească o infracţiune în mod nemijlocit, potrivit hotărârii sale de a săvârşi infracţiunea, comite o tentativă. § 23 Pedeapsa pentru tentativă. (1) Tentativa de a comite o crimă se pedepseşte întotdeauna, tentativa de a comite un delict se pedepseşte numai când legea prevede expres aceasta. (2) Pedeapsa pentru tentativă poate fi mai mică decât cea pentru comiterea infracţiunii (art. § 49 alin. 1). (3) Dacă făptuitorul nu a ştiut, din simplă nepricepere, că săvârşirea infracţiunii respective nu ar fi fost posibilă din cauza particularităţilor obiectului vizat sau din cauza mijloacelor folosite, instanţa poate renunţa la pronunţarea unei pedepse sau poate reduce pedeapsa după propria sa apreciere (art. § 49 alin. 2)..

§ 24 Desistarea. (1) 'Nu este pedepsit pentru tentativă făptuitorul care renunţă din proprie iniţiativă la săvârşirea faptei sau împiedică producerea rezultatului. 2în cazul în care fapta nu este comisă şi fără participarea celui care s-a desistat, atunci acesta este apărat de pedeapsă numai dacă s-a străduit, din proprie iniţiativă şi în mod real, să împiedice producerea rezultatului. (2) 'Dacă la infracţiune participă mai multe persoane, persoana care împiedică din proprie iniţiativă producerea rezultatului este apărată de pedeapsa pentru tentativă. 2Totuşi, pentru a nu fi pedepsită este suficient

23

şi faptul ca aceasta să se fi străduit, din proprie iniţiativă şi în mod real, să împiedice comiterea infracţiunii, în cazul în care infracţiunea nu este comisă fără participarea sa sau este comisă dar el n-a ajutat, mai înainte, în nici un fel la comiterea ei.

Titlul 3: Autorii şi participanţii § 25 Autorii. (1) Autorul este persoana care săvârşeşte fapta în mod nemijlocit sau persoana care săvârşeşte fapta printr-o altă persoană. (2) Dacă fapta este săvârşită de mai multe persoane, fiecare din aceştia este considerat autor (complice).

§ 26 Instigarea. Instigatorul este persoana care a determinat, cu intenţie, o altă persoană să comită, cu intenţie, o faptă ilegală. Instigatorul primeşte pedeapsa prevăzută de lege pentru autor.

§ 27 Complicitatea. (1) Complicele este persoana care a ajutat, cu intenţie, o altă persoană să comită, cu intenţie, o faptă ilegală. (2) Pedeapsa pentru complicitate se aplică în funcţie de pedeapsa aplicată autorului. 2Aceasta poate fi redusă potrivit dispoziţiilor art. § 49 alin. 1.

§ 28 Circumstanţele personale speciale. (1) Dacă participantului (instigator sau complice) îi lipsesc circumstanţele personale speciale (art. § 14 alin. 1) care stau la baza pedepsei aplicate autorului, pedeapsa acestuia poate fi redusă potrivit dispoziţiilor art. § 49 alin. 1. (2) Dacă legea prevede că circumstanţele personale speciale măresc, reduc sau exclud pedeapsa, aceste dispoziţii se aplică doar participanţilor (autori şi participanţi) care prezintă aceste circumstanţe.

§ 29 Pedeapsa individuală pentru participanţi. Fiecare participant primeşte o pedeapsă stabilită în funcţie de vinovăţia personală, neluându-se în considerare vinovăţia celorlalţi.

§ 30 Tentativa de complicitate. (1)

1

Persoana care încearcă să determine o altă persoană să comită o

infracţiune sau încearcă să o instige la o infracţiune se pedepseşte conform dispoziţiilor prevăzute de lege pentru infracţiunea respectivă. 2Totuşi, pedeapsa poate fi redusă potrivit dispoziţiilor art. § 49 alin. 1. Dispoziţiile art. § 23 alin. 3 se aplică în mod corespunzător.

3

(2) Aceeaşi pedeapsă se aplică şi persoanei care îşi oferă ajutorul, acceptă oferta sau pune la cale cu o altă persoană comiterea unei infracţiuni sau instigarea la comiterea unei infracţiuni.

§ 31 Desistarea de la tentativa de complicitate. (1) Potrivit dispoziţiilor art. § 30, este apărată de pedeapsă persoana care, din proprie iniţiativă, 1. renunţă la tentativa de a determina o altă persoană să comită o infracţiune şi înlătură pericolul ca aceasta să comită fapta,

24

2. renunţă la intenţia sa după ce şi-a oferit ajutorul la comiterea unei infracţiuni sau 3. împiedică săvârşirea faptei după ce a pus la cale infracţiunea sau a acceptat oferta altei persoane de a comite infracţiunea. (2) Când infracţiunea nu este comisă fără participarea celui care s-a desistat sau când a fost comisă, dar el n-a ajutat, mai înainte, în nici un fel la comiterea ei, acesta este apărat de pedeapsă, dacă el s-a străduit, în mod real şi din proprie iniţiativă, să împiedice comiterea ei.

25

Titlul 4: Legitima apărare şi starea de necesitate § 32 ^Legitima apărare. (1) Nu comite o infracţiune persoana care săvârşeşte o faptă în stare de legitimă apărare. (2) Este în stare de legitimă apărare persoana care se apără pentru a respinge un atac iminent şi ilegal, îndreptat împotriva sa sau a altei persoane.

§ 33 Depăşirea limitelor legitimei apărări. Nu comite o infracţiune făptuitorul care depăşeşte limitele legitimei apărări din cauza zăpăcelii, fricii sau spaimei.

§ 34 Starea de necesitate justificată. 'Persoana care săvârşeşte o infracţiune pentru a salva de la un pericol iminent, ce nu poate fi înlăturat altfel, viaţa, integritatea corporală, libertatea, demnitatea, proprietatea sau o altă valoare juridică a sa sau a altei persoane nu comite o infracţiune dacă, atunci când se compară interesele conflictuale - şi anume valorile lezate şi gradul pericolului care le-a ameninţat - se constată că interesul apărat este cu mult mai important decât cel prejudiciat. 2Prezenta dispoziţie se aplică numai dacă fapta respectivă constituie un mijloc potrivit de a înlătura pericolul.

§ 35 Starea de necesitate scuzabilă. (1) 'Persoana care săvârşeşte o infracţiune pentru a salva de la un pericol iminent, ce nu poate fi înlăturat altfel, viaţa, integritatea corporală sau libertatea sa, a unui membru al familiei sale sau a altei persoane apropiate acesteia, acţionează din culpă. 2Prezenta dispoziţie nu se aplică dacă i se pot A se vedea şi art. 2 şi 13 al Convenţiei pentru Ocrotirea Drepturilor şi Libertăţilor fundamentale ale Omului din 4 noiembrie 1950 (publicată în M. Of. nr. II, 1952, pag. 686), care a intrat în vigoare în temeiul Legii din 7 august 1952 (publicată în M. Of. nr.II, pag. 685, respectiv 953) cu putere juridică în domeniul de aplicare al constituţiei. Art. 2 şi 3 ale convenţiei: „Art. 2 Dreptul la viaţă. (1) Este protejat dreptul la viaţă al fiecărui om. Nimeni nu poate fi ucis cu intenţie, decât în cazul executării unei sentinţe la moarte date de o instanţă pentru o infracţiune pentru care legea prevede condamnarea la moarte. (2) O crimă nu este considerată a fi o încălcare a acestui articol dacă a fost comisă prin folosirea forţei, în caz că este absolut necesar, pentru: a) a apăra o altă persoană împotriva folosirii ilegale a forţei; b) a prinde în mod legal o altă persoană sau pentru a împiedica să fugă o altă persoană care este privată de libertate potrivit legii; c) a înăbuşi, potrivit legii, o răscoală sau o revoltă.

atribui făptuitorului împrejurările care au determinat apariţia pericolului, şi anume faptul că el însuşi a determinat apariţia pericolului sau că se afla într-o situaţie juridică deosebită; totuşi, pedeapsa poate fi redusă potrivit dispoziţiilor art. § 49 alin. 1 dacă făptuitorul nu a determinat apariţia pericolului datorită situaţiei juridice speciale în care se afla. (2) JDacă făptuitorul, la momentul săvârşirii faptei, înţelege greşit împrejurările, care potrivit dispoziţiilor alineatului 1 l-ar putea apăra de pedeapsă, acesta primeşte o pedeapsă numai atunci când această greşeală putea fi evitată. 2Pedeapsa poate fi redusă potrivit dispoziţiilor art. § 49 alin. 1.

26

Titlul 5: Caracterul nepenal al declaraţiilor şi rapoartelor parlamentare § 36 Declaraţiile parlamentare. Membrii Bundestag-ului, ai Adunării generale federale sau a unui organ legislativ al unui land nu trebuie să fie niciodată traşi la răspundere în afara organismului pe care îl reprezintă pentru votul sau declaraţiile făcute în cadrul organismului pe care îl reprezintă sau într-una din comisiile acestuia. 2Prezenta dispoziţie nu se aplică în cazul insultei calomnioase.

§ 37 Rapoartele parlamentare. Sunt exonerate de orice răspundere rapoartele conforme cu adevărul privind şedinţele publice ale organismelor menţionate la art. § 36 sau ale comisiilor acestora.

Capitolul 3: Consecinţele juridice ale faptelor Titlul 1: Pedepsele închisoarea § 38 Durata pedepsei închisorii. (1) Pedeapsa închisorii este delimitată în timp, cu excepţia pedepsei detenţiunii pe viaţă. (2) Maximul pedepsei închisorii este de 15 ani, iar minimul este de 1 lună.

§ 39 Calculul pedepsei cu închisoarea. Pedeapsa închisorii sub 1 an se calculează în săptămâni şi luni întregi, iar pedeapsa închisorii mai mare de 1 an se calculează în luni şi ani întregi.

Art. 3 Dreptul Ia recurs eficient. Orice persoană căreia i se încalcă drepturile sau libertăţile fundamentale consfinţite în această convenţie are dreptul să facă un recurs eficient, în caz că îşi are domiciliul pe teritoriul ţări , chiar dacă această încălcare a fost săvârşită de persoane care au acţionat în calitate oficială."

Amenda § 40 împărţirea amenzii în tranşe zilnice. (1) 'Amenda este împărţită în tranşe zilnice. 2Se stabilesc minim cinci tranşe şi, dacă legea nu dispune altfel, maxim 360 de tranşe. (2) 'Instanţa stabileşte cuantumul unei tranşe zilnice în funcţie de situaţia personală şi materială a făptuitorului. 2în general, se ia în considerare venitul brut pe care făptuitorul îl obţine în medie pe zi sau pe care ar putea să-1 obţină. 3Minimul tranşei se stabileşte, în general, la cel puţin 2.000 DM, iar maximul la cel mult 10.000 DM. (3) Se pot lua în calculul tranşei zilnice şi alte venituri ale făptuitorului, precum şi averea sa şi alte bunuri materiale. (4) Numărul şi cuantumul tranşelor zilnice sunt specificate în hotărârea judecătorească.

27

§ 41 Amenda însoţită de pedeapsa închisorii. 'Dacă făptuitorul a obţinut sau a încercat să obţină un folos material prin comiterea infracţiunii, pedeapsa închisorii poate fi însoţită şi de o amendă, care poate fi aplicată împreună cu pedeapsa sau numai alternativ şi care este fixată în funcţie de situaţia personală şi materială a făptuitorului. 2Prezenta dispoziţie nu se aplică dacă instanţa stabileşte, potrivit dispoziţiilor art. § 43a, o pedeapsă privind averea.

§ 42 Facilităţi de plată. 'Dacă condamnatului, din cauza situaţiei sale personale şi materiale, nu i se cere să plătească amenda imediat, instanţa îi stabileşte un termen de plată sau îi permite să plătească amenda în rate. 2

Instanţa poate dispune anularea facilităţii de a plăti amenda în rate dacă condamnatul nu plăteşte o rată la

termenul stabilit.

§ 43 Pedeapsa închisorii pentru înlocuirea amenzii. 'O amendă care nu poate fi plătită este înlocuită cu pedeapsa închisorii. 2Unei tranşe zilnice îi corespunde o zi de închisoare. 3Minimul pedepsei închisorii pentru înlocuirea amenzii este de o zi.

Pedeapsa privind averea § 43a Dispunerea pedepsei privind averea. (1) 'Dacă legea face referire la prezenta dispoziţie, instanţa poate dispune, pe lângă pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pe lângă pedeapsa închisorii de peste 2 ani, şi plata unei sume de bani al cărei maxim este stabilit în funcţie de valoarea averii făptuitorului (pedeapsa privind averea). 2Când se face estimarea averii nu se iau în calcul părţile din avere care sunt recuperate de instanţă. 3Valoarea averii poate fi estimată. (2) Dispoziţiile art. § 42 se aplică în mod corespunzător. (3) instanţa stabileşte şi o pedeapsă cu închisoarea care este aplicată în caz de neexecutare a pedepsei privind averea (pedeapsa închisorii pentru înlocuirea pedepsei privind averea).

2

Maximul

pedepsei închisorii pentru înlocuirea pedepsei privind averea este de 2 ani, iar minimul de o lună.

Pedepsele secundare § 44 Interdicţia de a conduce autovehicule. (1) JDacă o persoană este condamnată la închisoare sau la plata unei amenzi pentru o infracţiune pe care a comis-o în legătură cu modul de a conduce Un autovehicul sau prin încălcarea obligaţiilor ce revin conducătorilor auto, instanţa poate să-i interzică acesteia să mai conducă, între 3 şi 6 luni, orice fel de autovehicule sau un anumit tip de autovehicule. 2în general, interdicţia de a conduce autovehicule se dispune în cazurile în care o condamnare în baza art. § 315c alin. 1 nr.l litera a, alin. 3 sau art. § 316 este însoţită de anularea permisului de conducere potrivit dispoziţiilor art. § 69.

28

(2) interdicţia de a conduce autovehicule începe de la data rămânerii definite a hotărârii judecătoreşti. Pe perioada interdicţiei, permisele de conducere naţionale sau internaţionale eliberate de autorităţile germane

2

sunt păstrate de către acestea. 3Prezenta dispoziţie se aplică şi dacă permisul de conducere a fost eliberat de autorităţile unui stat membru al Uniunii Europene sau ale unuia din statele semnatare ale Tratatului privind Comunitatea Economică Europeană, iar posesorul permisului îşi are domiciliul stabil pe teritoriul statului german. In cazul celorlalte permise de conducere străine, este necesar ca interdicţia de a conduce autovehicule să fie consemnată în ele. (3) ^acă un permis de conducere trebuie păstrat de o autoritate sau dacă interdicţia de a conduce autovehicule trebuie consemnată într-un permis de conducere străin, durata interdicţiei se calculează începând cu data la care au loc aceste acţiuni.

2

Nu se scade din durata interdicţiei perioada în care făptuitorul a fost

internat într-un centru la ordinul autorităţilor.

Pedepsele complimentare § 45 Pierderea capacităţii de a ocupa o funcţie, de a alege şi de a vota. (1) Persoana care primeşte pentru comiterea unei infracţiuni o pedeapsă cu închisoarea de cel puţin 1 an, îşi pierde, pentru o perioadă de 5 ani, capacitatea de a ocupa o funcţie publică şi de a obţine anumite drepturi prin alegeri publice. (2) Instanţa poate anula, pe o perioadă cuprinsă între 2 ani şi 5 ani, capacităţile condamnatului enumerate la alineatul 1, dacă legea prevede acest lucru în mod expres. (3) Odată cu pierderea capacităţii de a ocupa o funcţie publică, condamnatul pierde şi respectiva poziţie juridică şi drepturile pe care le deţine. (4) Odată cu pierderea capacităţii de a obţine anumite drepturi prin alegeri publice, condamnatul pierde şi respectiva poziţie juridică şi drepturile pe care le deţine, dacă legea nu dispune altfel. (5) Instanţa poate anula, pe o perioadă cuprinsă între 2 ani şi 5 ani, dreptul condamnatului de a alege sau a vota în alegerile publice, dacă legea prevede acest lucru în mod expres.

§ 45a Executarea şi calculul pedepsei privind pierderea unor capacităţi. (1) Pedeapsa privind pierderea unor capacităţi, poziţii juridice sau a unor drepturi începe la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti. (2) 'Durata pedepsei pierderii unei capacităţi sau a unui drept se calculează începând cu data la care pedeapsa închisorii este executată, prescrisă sau pronunţată. 2Dacă pe lângă pedeapsa închisorii a fost dispusă şi o măsură educativă sau de siguranţă, privativă de libertate, durata pedepsei pierderii unor drepturi se calculează începând cu data la care expiră măsura respectivă. (3) Dacă executarea pedepsei, a restului de pedeapsă sau a măsurii a fost suspendată, condiţionat sau printr-o graţiere, se include în calculul duratei pedepsei pierderii unui drept şi termenul de încercare, în cazul în

29

care, după perioada de detenţie, se anulează o pedeapsă sau un rest de pedeapsă, sau se termină măsura educativă sau de siguranţă.

§ 45b Redobândirea unor capacităţi şi a unor drepturi. (1) Instanţa poate reacorda capacităţile pierdute potrivit dispoziţiilor art. § 45 alin. 1 şi 2 şi drepturile pierdute potrivit dispoziţiilor art. § 45 alin. 5, dacă: 1. a expirat jumătate din durata care a fost stabilită pentru pedeapsa pierderii unor capacităţi sau drepturi şi 2. se consideră că condamnatul nu va mai comite pe viitor nici o infracţiune cu intenţie. (2) Nu se ia în calcul perioada în care condamnatul a fost internat într-un centru la ordinul autorităţilor.

Titlul 2: Calculul pedepselor § 46 Principiile pentru stabilirea unei pedepse. (1) 1 Vinovăţia făptuitorului stă la baza stabilirii pedepsei. 2Se ţine seamă şi de consecinţele pe care pedeapsa le poate avea asupra existenţei viitoare în societate a făptuitorului. (2) *La stabilirea pedepsei, instanţa studiază şi circumstanţele în favoarea făptuitorului, şi cele în defavoarea sa. 2Pentru aceasta se iau în considerare: motivele şi scopurile făptuitorului, conduita, aşa cum rezultă din faptă, şi intenţia cu privire la faptă, măsura în care şi-a încălcat obligaţiile, felul în care a fost săvârşită fapta şi consecinţele acesteia, antecedentele şi situaţia personală şi materială a făptuitorului, precum şi conduita acestuia după săvârşirea faptei, în mod special eforturile depuse de acesta pentru a înlătura paguba pricinuită, precum şi eforturile făptuitorului de a ajunge la o înţelegere cu persoana vătămată. (3) Nu trebuie luate în considerare circumstanţele care constituie deja caracteristici ale unei infracţiuni.

§ 46a înţelegerea făptuitor-victimă, despăgubiri. Dacă făptuitorul: 1. s-a recompensat pentru fapta săvârşită, prin eforturile depuse pentru a ajunge la o înţelegere cu persoana vătămată (înţelegere făptuitor-victimă), în totalitate sau într-o mare măsură, sau dacă s-a străduit în mod real să se recompenseze, sau 2. a despăgubit persoana vătămată, în totalitate sau într-o mare măsură, în cazul în care despăgubirea îi impunea nişte eforturi personale considerabile sau anumite renunţări personale considerabile, atunci instanţa poate dispune reducerea pedepsei potrivit dispoziţiilor art. § 49 alin. 1 sau poate renunţa la pedeapsă, atunci când pedeapsa maximă pentru infracţiunea comisă este pedeapsa închisorii de până la 1 an sau pedeapsa amenzii de până la 360 tranşe zilnice.

30

§ 47 Pedepse cu închisoarea mici numai în cazurile speciale. (1) Instanţa pronunţă o pedeapsă cu închisoarea mai mică de 6 luni dacă circumstanţele, privind fapta sau personalitatea făptuitorului, impun pronunţarea unei pedepse cu închisoarea pentru a da un avertisment făptuitorului şi a apăra ordinea de drept. (2) 'Dacă legea nu prevede o pedeapsă cu amenda şi nu poate fi aplicată nici o pedeapsă cu închisoarea de 6 luni sau mai mare, instanţa pronunţă o pedeapsă cu amenda, în cazul în care nu poate pronunţa o pedeapsă cu închisoarea potrivit dispoziţiilor alineatului 1. 2Dacă legea prevede un minim special al pedepsei închisorii, minimul pedepsei cu amenda se stabileşte, în cazurile prevăzute în propoziţia 1, în funcţie de minimul pedepsei cu închisoarea; 30 de tranşe zilnice corespund unei luni de închisoare.

§ 48 (abrogat)

§ 49 Circumstanţele atenuante legale şi speciale. (1) In cazul în care, potrivit prezentei dispoziţii, se acordă sau este permisă o reducere de pedeapsă, aceasta se modifică după cum urmează: 1. Pedeapsa detenţiunii pe viaţă este înlocuită cu pedeapsa închisorii de cel puţin 3 ani. 2. 'în cazul pedepsei închisorii trebuie să se pronunţe o pedeapsă de cel mult trei sferturi din maximul pedepsei obişnuite. 2Acelaşi principiu se aplică şi în cazul amenzii, la numărul maxim de tranşe zilnice. 3. Minimul special al unei pedepse cu închisoarea se reduce: cu 2 ani în cazul în care minimul este de 10 sau 5 ani, cu 6 luni în cazul în care minimul este de 3 sau 2 ani, cu 3 luni în cazul în care minimul este de 1 an, iar de obicei se reduce până la minimul legal. (2) Când instanţa trebuie să reducă pedeapsa după propria sa apreciere, potrivit unei legi care face referire la prezenta dispoziţie, aceasta poate reduce pedeapsa până la minimul legal prevăzut de lege sau poate înlocui pedeapsa închisorii cu amenda.

§ 50 Concursul de circumstanţe atenuante. O circumstanţă care, singură sau împreună cu alte circumstanţe, determină ca consecinţele unei fapte să fie mai puţin grave şi constituie în acelaşi timp şi o circumstanţă atenuantă legală şi specială, potrivit dispoziţiilor art. § 49, nu trebuie să fie luată în considerare decât o singură dată.

§ 51 Computarea. (1) *Dacă condamnatul a fost reţinut preventiv sau a fost privat de libertate, prin alte mijloace legale, cu prilejul comiterii unei infracţiuni ce face sau a făcut obiectul acţiunii penale, perioada de detenţiune executată se ia în considerare la calculul pedepsei închisorii sau amenzii. 2Totuşi, instanţa poate dispune ca perioada de detenţiune executată să nu fie luată în considerare sau ca numai o parte din aceasta să fie

31

luată în considerare la calculul pedepsei închisorii sau amenzii, când instanţa este îndreptăţită să facă acest lucru având în vedere conduita condamnatului după săvârşirea faptei. (2) Dacă o pedeapsa executorie care a fost pronunţată este înlocuită cu o altă pedeapsă într-o acţiune penală ulterioară, la calculul acesteia se ia în considerare pedeapsa anterioară, atâta cât a fost executată sau, prin calcul, pedeapsa poate fi terminată. (3) !Dacă condamnatul a fost judecat pentru aceeaşi faptă şi în străinătate, la calculul noii pedepse se ia în considerare pedeapsa executată în străinătate. 2în cazul când acesta a fost privat de libertate, prin alte mijloace legale, în străinătate se aplică dispoziţiile de la alineatul 1. (4) !La calculul amenzii sau la recalcularea amenzii, unei zile de detenţiune îi corespunde o tranşă zilnică. Dacă se ia în considerare la calcul şi o amendă sau o perioadă de detenţiune executată în străinătate, 2

instanţa hotărăşte durata pedepsei după propria sa apreciere. (5) Centru calculul perioadei de suspendare provizorie a permisului de conducere (art. § lila din Codul de Procedură Penală) în cazul interdicţiei de a conduce autovehicule, potrivit dispoziţiilor art. § 44, se aplică dispoziţiile alineatului 1. 2în înţelesul acesta, suspendarea provizorie a permisului de conducere este echivalentă cu luarea în păstrare, confiscarea sau punerea sub sechestru a permisului de conducere (art. § 94 din Codul de Procedură Penală).

Titlul 3: Calculul pedepsei în caz de pluralitate de infracţiuni § 52 Infracţiunea unitară. (1) Instanţa pronunţă o singură pedeapsă chiar dacă printr-o infracţiune s-au încălcat mai multe legi penale sau aceeaşi lege penală de mai multe ori. (2) JDacă au fost încălcate mai multe legi penale, pedeapsa se stabileşte conform legii cel mai puţin favorabile. 2Aceasta nu trebuie să fie mai favorabilă decât celelalte legi aplicabile. (3) Instanţa poate dispune separat, pe lângă pedeapsa închisorii, o amendă dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute la art. § 41. (4) 'Când una din legile aplicabile permite aplicarea pedepsei privind averea, instanţa poate dispune separat această pedeapsă, pe lângă pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau a închisorii mai mare de 2 ani. 2De altfel, pedepsele secundare, complimentare şi măsurile educative sau de siguranţă (art. § 11 alin. 1 nr. 8) trebuie sau pot fi aplicate, dacă una din legile aplicabile prevede sau permite acest lucru.

§ 53 Pluralitatea de infracţiuni. (1) Dacă o persoană a săvârşit mai multe infracţiuni care sunt judecate în acelaşi timp şi este astfel pasibilă să primească mai multe pedepse cu închisoarea sau mai multe amenzi, se aplică o pedeapsă totală.

32

(2) 'Dacă se pronunţă o pedeapsă cu închisoarea însoţită de amendă, se aplică o pedeapsă totală. Totuşi, instanţa poate dispune şi separat o amendă; când se dispune o amendă pentru mai multe infracţiuni, se

2

aplică o amendă totală. (3) 'Dacă făptuitorul este pasibil de o pedeapsă unică cu detenţia pe viaţă sau cu închisoarea mai mare de 2 ani, potrivit legii care prevede aplicarea dispoziţiilor art. § 43a sau în cazul dispoziţiilor art. § 52 alin. 4, instanţa poate dispune, pe lângă pedeapsa totală stabilită în baza dispoziţiilor alineatului 1 sau 2, şi o pedeapsă privind averea; când în aceste cazuri se pronunţă pedeapsa privind averea pentru mai multe infracţiuni, se aplică o pedeapsă totală privind averea. 2Se aplică şi dispoziţiile art. § 43 a alin. 3. (4) Dispoziţiile art. § 52 alin. 3 şi 4 propoziţia 2 se aplică cu modificările de înţeles corespunzătoare.

§ 54 Calculul pedepsei totale. (1) 'Dacă una din pedepsele unice stabilite este pedeapsa detenţiunii pe viaţă, se aplică ca pedeapsă totală pedeapsa detenţiunii pe viaţă. 2In toate celelalte cazuri, pedeapsa totală care se aplică este pedeapsa cea mai mare, sporită, iar în cazul pedepselor unice de mai multe feluri se aplică pedeapsa care este cea mai grea prin natura sa, şi aceasta sporită. 3La stabilirea pedepsei totale se ia în considerare persoana făptuitorului şi toate pedepsele unice. (2) 'Pedeapsa totală nu trebuie să reprezinte suma pedepselor unice. 2Pedeapsa totală nu trebuie să depăşească 15 ani în cazul pedepsei închisorii, valoarea averii făptuitorului în cazul pedepsei privind averea şi 720 de tranşe zilnice în cazul pedepsei amenzii; dispoziţiile art. 43a alin. 1 propoziţia 3 se aplică în mod corespunzător. (3) Când pentru stabilirea pedepsei totale trebuie să se ia în calcul o pedeapsă cu închisoarea şi o amendă, se consideră, pentru determinarea sumei pedepselor unice, că unei zile de închisoare îi corespunde o tranşă zilnică.

§ 55 Stabilirea ulterioară a pedepsei totale, dispoziţiile art. §§ 53 şi 54 se aplică şi în cazul în care condamnatul este judecat - înainte de executarea, prescripţia sau suspendarea pedepsei pe care a primit-o pentru o altă faptă pe care a săvârşit-o înainte de condamnarea anterioară. 2Condamnarea anterioară este sentinţa dată în ultima acţiune penală în care s-au putut examina pentru ultima oară constatările de fapt. (2) Pedepsele privind averea, pedepsele secundare, pedepsele complimentare şi măsurile educative şi de siguranţă (art. § 11 alin. 1 nr. 8) care au fost stabilite în hotărârea judecătorească anterioară se aplică în continuare, dacă nu sunt anulate în noua hotărâre. 2Prezenta dispoziţie se aplică şi când nivelul pedepsei privind averea din hotărârea anterioară depăşeşte valoarea averii făptuitorului la momentul când se pronunţă noua hotărâre.

33

Titlul 4: Suspendarea condiţionată a executării pedepsei. § 56 Suspendarea pedepsei. (1) în cazul condamnărilor la închisoare sub 1 an, instanţa dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei, dacă se consideră că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru condamnat şi că acesta nu va mai săvârşi infracţiuni chiar şi fără executarea pedepsei. 2Pentru aceasta trebuie să se ia în considerare mai ales personalitatea condamnatului, antecedentele sale, circumstanţele faptei săvârşite, conduita condamnatului după săvârşirea faptei, mijloacele sale de existenţă şi consecinţele suspendării pentru condamnat. (2) instanţa

poate

dispune

suspendarea

condiţionată

a

executării

pedepsei,

în

baza

dispoziţiilor alineatului 1, şi în cazul unor pedepse cu închisoarea mai mari de 1 an, dar care nu depăşesc 2 ani, dacă la aprecierea generală a faptei şi a personalităţii condamnatului se constată o situaţie specială. 2Pentru luarea acestei hotărâri se iau în consideraţie mai ales eforturile depuse de condamnat pentru înlăturarea pagubei pricinuite prin comiterea infracţiunii. (3) Nu se dispune suspendarea executării pedepsei în cazul condamnărilor la închisoare de cel puţin 6 luni, atunci când procuratura cere executarea pedepsei. (4) 'Nu se poate suspenda doar o parte a pedepsei. 2Perioada de suspendare a executării pedepsei nu poate fi prescurtată prin scăderea perioadei de timp pe care făptuitorul a petrecut-o în arestul preventiv sau în alte centre de detenţie.

§ 56a Termenul de încercare. (1) 'Instanţa stabileşte durata termenului de încercare. 2Durata acestuia nu trebuie să fie mai mare de 5 ani sau mai mică de 2 ani. (2) 'Termenul de încercare începe la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a pronunţat suspendarea executării pedepsei. 2Termenul de încercare poate fi prescurtat ulterior până la minim sau poate fi prelungit, înainte de expirarea lui, până la maxim.

§ 56b Obligaţii. (1) 'Instanţa poate să impună condamnatul respectarea unor obligaţii ce servesc la repararea prejudiciului pricinuit. 2Dar condamnatului nu trebuie să i se impună satisfacerea unor cerinţe pe care nu le poate îndeplini. (2) 'Instanţa îi poate impune condamnatului respectarea următoarelor obligaţii: 1. să înlăture pe cât posibil paguba pricinuită de fapta sa, 2. să plătească o sumă de bani în folosul comunităţii, dacă acest lucru este posibil ţinând cont de fapta şi personalitatea făptuitorului, 3. să presteze alte servicii în folosul comunităţii sau 4. să plătească o sumă de bani la bugetul statului.

34

2

Instanţa trebuie să dispună respectarea uneia din obligaţiile enumerate la propoziţia Ide la nr. 2 până la 4 numai

dacă respectarea obligaţiei nu lezează în nici un fel obligaţia de a înlătura paguba pricinuită. (3) Când condamnatul se oferă să respecte anumite obligaţii ce servesc la repararea prejudiciului pricinuit, instanţa renunţă provizoriu la impunerea altor obligaţii, dacă se consideră că obligaţiile asumate vor fi respectate.

§ 56c Indicaţii. (1) 'Instanţa îi poate impune condamnatului respectarea unor indicaţii în timpul termenului de încercare, dacă condamnatul are nevoie de acest ajutor pentru a nu mai comite alte infracţiuni.

2

Dar

condamnatului nu trebuie să i se impună satisfacerea unor cerinţe pe care nu le poate îndeplini. (2) Instanţa poate să impună condamnatului respectarea următoarelor indicaţii: 1. să respecte ordinele privind domiciliul, educaţia, locul de muncă, petrecerea timpului liber sau situaţia sa materială, 2. să se prezinte, la datele fixate, în faţa instanţei sau la un alt organ, 3. să nu intre în legătură, să nu angajeze, să nu instruiască sau să găzduiască anumite persoane, sau persoane care aparţin unui anumit grup, care i-ar putea oferi prilejul sau l-ar putea influenţa să mai comită şi alte infracţiuni, 4. să nu posede, să nu poarte asupra sa şi să nu păstreze anumite obiecte care i-ar putea oferi prilejul sau l-ar putea influenţa să mai comită şi alte infracţiuni, 5. să-şi achite obligaţiile de întreţinere. (3) Instanţa

poate

impune,

numai

cu

acordul

condamnatului,

respectarea

următoarelor

indicaţii: 1. să se supună unui tratament pentru o boală de care suferă sau unei cure de dezintoxicare sau 2. să se interneze într-un centru potrivit pentru aceste tratamente. (4) Dacă condamnatul face anumite promisiuni privind existenţa sa viitoare, instanţa poate renunţa provizoriu la indicaţii, în cazul în care consideră că condamnatul îşi va respecta promisiunile.

§ 56d Supravegherea. (1) Instanţa poate dispune ca, în cursul termenului de încercare sau numai o perioadă de timp, condamnatul să fie supravegheat şi îndrumat de o persoană desemnată cu supravegherea lui care să-1 împiedice pe acesta să mai comită vreo infracţiune. (2) De regulă, instanţa impune respectarea indicaţiei menţionate la alineatul 1 când se suspendă o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 9 luni, iar condamnatul n-a împlinit încă 27 de ani. (3) Persoana desemnată cu supravegherea trebuie să îl ajute şi să aibă grija condamnatului. 2Această persoană supraveghează, de comun acord cu instanţa, respectarea de către condamnat a obligaţiilor şi

35

indicaţiilor, precum şi a ofertelor şi promisiunilor. 3Persoana desemnată cu supravegherea întocmeşte rapoarte privitoare la modul de trai al condamnatului la anumite intervale de timp stabilite de instanţă. 4Această persoană comunică instanţei orice fel de încălcare a indicaţiilor, obligaţiilor, ofertelor şi promisiunilor asumate de către condamnat. (4) Persoana desemnată cu supravegherea este numită de instanţă. 2Instanţa poate să stabilească anumite instrucţiuni privind activitatea acestuia, în baza dispoziţiilor alineatului 3. (5) Persoana desemnată cu supravegherea desfăşoară această activitate în mod onorific sau ca pe o activitate principală.

§ 56e Hotărâri ulterioare. Instanţa poate decide, schimba sau revoca şi ulterior hotărârile luate în baza art. §§ 56b, 56c şi 56d.

§ 56f Revocarea suspendării executării pedepsei. (1) 1 Instanţa revocă suspendarea executării pedepsei dacă condamnatul: 1. comite o infracţiune în cursul termenului de încercare şi arată prin aceasta că obligaţia care stă la baza suspendării executării pedepsei nu a fost respectată, 2. încalcă în vreun fel indicaţiile stabilite de instanţă sau se sustrage în mod voit de sub supravegherea şi îndrumarea persoanei desemnate cu acestea, şi oferă astfel instanţei prilejul de a se îndoi de faptul că acesta nu va mai comite şi alte infracţiuni sau 3. încalcă în vreun fel obligaţiile stabilite de instanţă. Dispoziţiile prevăzute la propoziţia 1 nr. I se aplică în mod corespunzător şi când fapta a fost săvârşită în

2

perioada de timp dintre momentul când se ia hotărârea privind suspendarea executării pedepsei şi momentul la care aceasta rămâne definitivă. (2) 'Totuşi, instanţa nu pronunţă hotărârea de revocare dacă este suficient: 1. să impună condamnatului respectarea mai multor indicaţii şi obligaţii, şi anume ca acesta să răspundă în faţa unei persoane desemnate cu supravegherea lui sau 2. să prelungească durata termenului de încercare sau supravegherii. în cazurile de la nr. 2, termenul de încercare nu poate fi prelungit cu mai mult de jumătate din durata termenului

2

de încercare stabilit prima dată. (3) 'Nu se revocă angajamentele asumate de condamnat cu privire la respectarea obligaţiilor, ofertelor, indicaţiilor sau promisiunilor.

Totuşi, atunci când instanţa revocă suspendarea executării

2

pedepsei, poate lua în considerare la calcularea pedepsei şi angajamentele pe care condamnatul şi lea asumat cu privire la respectarea obligaţiilor menţionate la art. § 56b alin. 2 propoziţia 1 de la nr. 2 până la 4 sau a ofertelor menţionate la art. § 56b alin. 3.

36

§ 56g Graţierea. (1) dacă instanţa nu revocă suspendarea executării pedepsei, aceasta anulează executarea pedepsei după expirarea termenului de încercare. 2Se aplică şi dispoziţiile art. § 56f alin. 3 propoziţia 1. (2) instanţa poate revoca ordinul de graţiere dacă condamnatul primeşte, în temeiul prezentei legi, o pedeapsă cu închisoarea de cel puţin 6 luni pentru o infracţiune săvârşită cu intenţie în cursul termenului de încercare. 2Revocarea poate fi pronunţată numai pe o perioadă de un an de la expirarea termenului de încercare şi de 6 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti. 3 Dispoziţiile art. § 56f alin. 1 propoziţia 2 şi alin. 3 se aplică în mod corespunzător.

§ 57 Suspendarea restului de pedeapsă în cazul pedepsei închisorii. (1) instanţa suspendă condiţionat executarea restului de pedeapsă în cazul pedepselor cu închisoarea când: 1. două treimi din durata pedepsei stabilite, dar cel puţin 2 luni, au fost executate, 2. acest lucru nu reprezintă un pericol pentru societate şi 3. condamnatul acceptă suspendarea. Pentru luarea acestei hotărâri se iau în considerare mai ales personalitatea condamnatului, antecedentele sale,

2

circumstanţele faptei săvârşite, importanţa valorilor juridice care ar fi lezate în cazul unei recidive, conduita condamnatului, mijloacele sale de existenţă şi consecinţele suspendării pentru condamnat. (2) Imediat după ce condamnatul a executat o jumătate din durata pedepsei cu închisoarea, dar totuşi a executat cel puţin 6 luni, instanţa poate suspenda condiţionat executarea restului de pedeapsă, dacă: 1. condamnatul este la prima condamnare cu închisoarea şi aceasta nu depăşeşte 2 ani sau 2. dacă, la aprecierea generală a faptei şi a personalităţii condamnatului, se constată o situaţie specială şi sunt întrunite condiţiile de la alineatul 1. (3)

1

Dispoziţiile prevăzute de la art. §§ 56a până la 56g se aplică în mod corespunzător;

termenul de încercare nu trebuie, chiar şi atunci când este micşorat ulterior, să fie mai mic ca restul de pedeapsă.

Dacă condamnatul a executat cel puţin 1 an din pedeapsa primită, înainte de

2

suspendarea condiţionată a executării restului de pedeapsă, instanţa poate dispune ca, pe durata suspendării pedepsei sau numai o perioadă de timp, condamnatul să fie supravegheat şi îndrumat de o persoană desemnată cu supravegherea lui. (4) Dacă o pedeapsă cu închisoarea este luată în considerare la calculul pedepsei totale, aceasta este considerată pedeapsă executată în înţelesul alineatelor 1, 2 şi 3. (5) Instanţa poate respinge suspendarea condiţionată a executării restului de pedeapsă în cazul unei pedepse cu închisoarea, dacă condamnatul face declaraţii false sau nesatisfăcătoare în privinţa lucrurilor care fac obiectul confiscării în vederea recuperării sau care nu fac obiectul confiscării în vederea recuperării

37

deoarece persoana vătămată poate ridica pretenţii asupra acestor lucruri potrivit dispoziţiilor art. § 73 alin. 1 propoziţia 2. (6) Instanţa poate stabili termene de cel mult 6 luni, iar condamnatul nu poate cere din nou suspendarea condiţionată a executării restului de pedeapsă înainte de expirarea acestor termene.

§ 57a Suspendarea executării restului de pedeapsă în cazul pedepsei detenţiunii pe viaţă. (1) 'Instanţa suspendă condiţionat executarea restului de pedeapsă în cazul pedepselor detenţiunii pe viaţă când: 1. s-au executat 15 ani din durata pedepsei, 2. nu se impune continuarea executării pedepsei datorată gravităţii deosebite a infracţiunii săvârşite de condamnat şi 3. sunt întrunite condiţiile prevăzute la art. § 57 alin. 1 propoziţia 1 nr. 2 şi 3. 2

Dispoziţiile art. §57 alin. 1 propoziţia 2 şi alin. 5 se aplică în mod corespunzător. (2) în înţelesul alineatului 1 propoziţia 1 nr. 1, este considerată pedeapsă executată orice perioadă de

privare de libertate pe care condamnatul a primit-o pentru infracţiunea comisă. (3) 'Termenul de încercare poate ajunge până la 5 ani. 2 Dispoziţiile art. § 56 alin. 2 propoziţia 1 şi de la art. §§ 56b până la art. 56g şi art. 57 alin. 3 propoziţia 2 se aplică în mod corespunzător. (4) Instanţa poate stabili termene de cel mult 2 ani, iar condamnatul nu poate cere din nou suspendarea condiţionată a executării restului de pedeapsă înainte de expirarea acestor termene.

§ 57b Suspendarea executării restului de pedeapsă în cazul detenţiunii pe viaţă ca pedeapsă totală. Dacă pedeapsa detenţiunii pe viaţă este pronunţată ca pedeapsă totală, la stabilirea gravităţii infracţiunii săvârşite se iau în considerare toate infracţiunile unice (art. § 57a alin. 1 propoziţia 1 nr. 2). § 58 Pedeapsa totală şi suspendarea pedepsei. (1) Dacă o persoană a săvârşit mai multe infracţiuni, suspendarea executării pedepsei în baza art. § 56 se dispune în funcţie de mărimea pedepsei totale. (2) dacă restul de pedeapsă sau pedeapsa cu închisoarea, pronunţată printr-o hotărâre anterioară în cazurile prevăzute la art. § 55 alin. 1, este suspendată condiţionat sau este suspendată condiţionat pedeapsa totală, din minimul noului termen de încercare se scade termenul de încercare expirat, dar totuşi acesta nu poate fi mai mic de 1 an. dacă pedeapsa totală nu este suspendată condiţionat, dispoziţiile art. § 56f alin. 3 se aplică în mod corespunzător.

Titlul 5: Avertismentul cu rezerva pedepsei; renunţarea la pedeapsă § 59 Condiţiile mustrării cu rezerva pedepsei. (1) dacă unui condamnat i se aplică o amendă de până la 180 de tranşe zilnice, instanţa poate dispune, pe lângă amendă, şi o mustrare, prin pronunţarea încă unei pedepse sub rezerva aplicării ulterioare a acesteia, când:

38

1. se consideră că, chiar şi fără executarea pedepsei, condamnatul nu va mai săvârşi alte infracţiuni, 2. când, la aprecierea generală a faptei şi a personalităţii condamnatului, se constată o situaţie specială care impune scutirea acestuia de executarea pedepsei sau 3. când procuratura nu cere executarea pedepsei. 2

Dispoziţiile art. § 56 alin. 1 propoziţia 2 se aplică în mod corespunzător. (2) Nu se aplică, în general, mustrarea cu rezerva pedepsei atunci când condamnatul a mai primit o

mustrare cu rezerva pedepsei în ultimii trei ani înainte de săvârşirea faptei sau când acesta a mai fost condamnat. (3) *Pe lângă mustrare se pot dispune şi confiscarea în vederea recuperării, confiscarea sau confiscarea în vederea scoaterii din uz. 2Instanţa nu poate dispune mustrarea cu rezerva pedepsei în acelaşi timp cu măsurile educative sau de siguranţă.

§ 59a Termenul de încercare, obligaţii şi indicaţii. (1) 1 Instanţa stabileşte durata termenului de încercare, durata acestuia nu trebuie să fie mai mare de 3 ani sau mai mică de 1 an. (2) instanţa poate impune celui avertizat respectarea următoarelor obligaţii: 1. să se străduiască să ajungă la o înţelegere cu persoana vătămată sau să înlăture paguba pricinuită, 2. să-şi achite obligaţiile de întreţinere, 3. să plătească o sumă de bani în folosul comunităţii sau la bugetul statului, 4. să se supună unui tratament ambulatoriu sau unei cure de dezintoxicare ambulatorie sau 5. să urmeze anumite cursuri. 2

Condamnatului nu trebuie să i se impună satisfacerea unor cerinţe pe care nu le poate îndeplini; de asemenea,

obligaţiile şi indicaţiile stabilite în baza dispoziţiilor de la propoziţia Ide la nr. 3 până la 5 nu trebuie să contravină cu fapta săvârşită de făptuitor. 3Dispoziţiile art. § 56c alin. 3 şi 4 şi ale art. § 56e se aplică în mod corespunzător.

§ 59b Condamnarea la pedeapsa sub rezervă. (1) Pentru condamnarea la pedeapsa sub rezervă se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. § 56f. (2) Dacă cel avertizat nu este condamnat la pedeapsa sub rezervă, instanţa dispune, la expirarea termenului de încercare, încetarea avertismentului.

§ 59c Pedeapsa totală şi avertismentul cu rezerva pedepsei. (1) Dacă o persoană comite mai multe infracţiuni, se aplică în mod corespunzător, pentru calcularea pedepsei în cazul avertismentului cu rezerva pedepsei, dispoziţiile art. §§ 53, 54 şi 55. (2) Dacă condamnatul este condamnat ulterior pentru o infracţiune comisă înainte de primirea avertismentului, se aplică dispoziţiile privind calculul pedepsei totale (art. §§ 53, 54, 55 şi 58) dar numai în cazul în care pedeapsa sub rezervă potrivit art. § 55 este egală cu una din pedepsele stabilite.

39

§ 60 Renunţarea la pedeapsă. 'Instanţa renunţă la pronunţarea unei pedepse dacă consecinţele faptei sunt aşa de grave pentru făptuitor încât pronunţarea unei pedepse ar constitui o greşeală. 2Prezenta dispoziţie nu se aplică când făptuitorul a primit pentru fapta sa o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 1 an.

Titlul 6: Măsuri educative şi de siguranţă § 61 Dispoziţii generale. Măsurile educative şi de siguranţă sunt: 1. internarea într-un spital de psihiatrie, 2. internarea într-un centru de dezintoxicare, 3. internarea într-un centru de detenţie preventivă, 4. libertatea supravegheată, 5. anularea permisului de conducere şi 6. interzicerea unei funcţii sau a unei profesii.

§ 62 Principiul relativităţii. O măsură educativă sau de siguranţă nu poate fi aplicată dacă nu are nici o legătură cu fapta comisă de făptuitor sau faptele pe care le-ar putea săvârşi făptuitorul, precum şi cu pericolul pe care acesta îl prezintă pentru societate.

Măsuri privative de libertate § 63 Internarea într-un spital de psihiatrie. Când o persoană a comis o faptă ilegală în contextul lipsei de răspundere penală (art. § 20) sau a circumstanţelor atenuante (art. § 21), instanţa poate lua măsura internării acestei persoane într-un spital de psihiatrie, dacă la aprecierea generală a faptei şi a făptuitorului se constată că acesta este pasibil, datorită stării sănătăţii sale, să mai comită şi alte fapte ilegale sau dacă reprezintă un pericol pentru societate.

§ 64 l ) Internarea într-un centru de dezintoxicare. (1) Dacă o persoană obişnuieşte să consume peste măsură alcool sau substanţe stupefiante şi aceasta a fost condamnată pentru o faptă ilegală pe care a comis-o sub influenţa acestor substanţe sau care are vreo legătură cu acest obicei - sau nu a fost condamnată tocmai datorită faptului că i s-a dovedit lipsa de răspundere penală sau tocmai datorită faptului că lipsa de răspundere penală nu a fost exclusă - instanţa ia măsura internării într-un centru de dezintoxicare, atunci când există pericolul ca, din cauza obiceiului său, făptuitorul să mai comită şi alte fapte ilegale. (2) Prezenta dispoziţie nu se aplică dacă se consideră că această cură de dezintoxicare este inutilă.

§ 65 (abrogat)

1) Adnotaţie oficială: Potrivit hotărârii Tribunalului Constituţional Federal German din 16 martie 1994 (publicată în 40 M. Of. nr. I, pag. 3012) se aplică următoarele dispoziţii: Art. § 64 este nul şi nu este în concordanţă cu art. 2 alin. 1 şi alin. 2 propoziţia 2 din Constituţie, în măsura în care acest articol prevede pronunţarea măsurii de internare în baza alineatului 1 şi în cazul când nu există şanse reale ca internarea să aibă rezultatul scontat.

§ 66 Internarea într-un centru de detenţie preventivă. (1) Când unei persoane i se aplică pedeapsa închisorii de cel puţin 2 ani pentru o infracţiune comisă cu intenţie, instanţa ia şi măsura internării acestei persoane într-un centru de detenţie preventivă, dacă: 1. făptuitorului i s-a aplicat deja de două ori pedeapsa închisorii, de cel puţin 1 an de fiecare dată, pentru nişte infracţiuni săvârşite cu intenţie înainte de comiterea ultimei fapte, 2. făptuitorul a executat pedeapsa închisorii cel puţin 2 ani pentru una sau mai multe fapte săvârşite înainte de comiterea ultimei fapte sau la momentul comiterii faptei acesta tocmai executa una din măsurile educative sau de siguranţă care presupun privarea de libertate şi 3. la aprecierea generală a făptuitorului şi a faptei sale se constată că făptuitorul reprezintă un pericol pentru societate datorită înclinaţiei sale spre comiterea de infracţiuni, şi în special de infracţiuni prin care victimele sunt grav prejudiciate din punct de vedere spiritual sau fizic, sau prin care se aduc prejudicii materiale însemnate. (2) Dacă o persoană a săvârşit trei infracţiuni cu intenţie, pentru care a fost pasibilă de fiecare dată de pedeapsa închisorii de cel puţin 1 an, iar acum primeşte pedeapsa închisorii de cel puţin 3 ani, pentru o faptă sau mai multe, instanţa poate lua şi măsura internării sale într-un centru de detenţie preventivă, potrivit dispoziţiilor alin. 1 nr. 3, chiar dacă făptuitorul nu a mai fost condamnat sau nu a mai executat nici o măsură privativă de libertate (alin. 1 nr. 1 şi 2). (3) Dacă unei persoane i se aplică pedeapsa închisorii de cel puţin 2 ani pentru o faptă penală sau o infracţiune prevăzută de la art. §§ 174 până la 174c, 176, 179 de la alin. 1 până la 3, la art. §§ 180, 182, 224, 225 alin. 1 sau 2 sau la art. § 323a - când fapta săvârşită sub influenţa alcoolului sau substanţelor stupefiante este o faptă penală sau una din faptele ilegale menţionate mai sus - instanţa poate dispune, pe lângă pedeapsă, şi măsura internării într-un centru de detenţie preventivă, în cazul în care făptuitorului i s-a aplicat deja o dată pedeapsa închisorii de cel puţin 3 ani, pentru o faptă sau mai multe fapte pe care le-a săvârşit înainte de comiterea ultimei fapte, iar condiţiile prevăzute la alin. 1 nr. 2 şi 3 sunt întrunite. 2Dacă o persoană a săvârşit două infracţiuni de felul celor menţionate la propoziţia 1, pentru care a fost pasibilă de fiecare dată de pedeapsa închisorii de cel puţin 2 ani şi i s-a aplicat pedeapsa închisorii de cel puţin 3 ani pentru aceste fapte, instanţa poate dispune, pe lângă pedeapsă, şi măsura internării într-un centru de detenţie preventivă, când sunt întrunite condiţiile de la alin. 1 nr. 3, chiar dacă făptuitorul nu a mai fost condamnat sau nu a mai executat nici o măsură privativă de libertate (alin. 1 nr. 1 şi 2). 3Alineatele 1 şi 2 rămân nemodificate. (4) în înţelesul alineatului 1 nr. 1, o pronunţare a unei pedepse totale este o pronunţare unică. 2Perioada de detenţie preventivă sau perioada în care făptuitorul a fost privat de libertate prin alte mijloace legale se scad din durata pedepsei totale cu închisoarea, atunci aceste perioade sunt considerate a fi, în înţelesul alineatului 1 nr. 2, perioade de pedeapsă executate. 3Nu se ia în considerare o faptă comisă anterior dacă au trecut peste 5 ani până la comiterea ultimei fapte. 4Nu se scade din pedeapsă perioada în care făptuitorul a fost închis într-un

41

centru la ordinul autorităţilor. 50 faptă care a fost condamnată în afara spaţiului de aplicare al prezentei legi este considerată la fel ca o faptă condamnată în spaţiul de aplicare al prezentei legi, dacă fapta este, potrivit dreptului penal german, o infracţiune săvârşită cu intenţie, iar în cazurile menţionate la alineatul 3, o infracţiune de felul celor menţionate la alin. 3 propoziţia 1.

§ 67 Ordinea executării. (1) Dacă se aplică măsura internării într-un centru pe lângă pedeapsa închisorii potrivit art. §§ 63 şi 64, măsura se execută înaintea executării pedepsei cu închisoarea. (2) Totuşi, instanţa dispune ca pedeapsa închisorii sau o parte din aceasta să fie executată înainte de executarea măsurii, atunci când scopul măsurii este astfel mai uşor de atins. (3) Instanţa poate aplica, modifica sau suspenda şi ulterior o hotărâre luată în baza alineatului 1, dacă acest lucru este recomandabil avându-se în vedere amănuntele privind persoana condamnatului. (4)

[)

dacă măsura este executată înainte de pedeapsă, instanţa poate suspenda condiţionat executarea

restului de pedeapsă în baza art. § 57 alin. 1 propoziţia 1 nr. 2 şi 3, atunci când jumătate din pedeapsă a fost deja executată. 2Dacă executarea restului de pedeapsă nu este suspendată, se continuă executarea măsurii de siguranţă; totuşi, instanţa poate dispune executarea pedepsei dacă acest lucru este recomandabil avându-se în vedere amănuntele privind persoana condamnatului.

§ 67a Transferul în timpul executării unei alte măsuri. (1) Dacă se dispune măsura internării într-un spital de psihiatrie sau într-un centru de dezintoxicare, instanţa poate transfera ulterior făptuitorul, chiar dacă acesta 1)

Adnotaţie oficială: Potrivit Constituţiei din 16 martie 1994 (publicată în M. Of. nr. I, pag. 3012) se aplică următoarele dispoziţii: 1. Art. § 67 alin. 4 propoziţia 1 este în concordanţă cu Constituţia în ceea ce priveşte domeniul de aplicare al art. § 67. 2. Art. § 67 alin. 4 propoziţia 1 nu este în concordanţă cu art. 2 alin. 2 propoziţia 2 din Constituţie, în măsura în care acesta se referă la hotărârile luate de instanţă în baza art. § 67d alin. 5 propoziţia 1; per total, acest articol este nul.

tocmai execută o altă măsură, în cazul când acest lucru este benefic pentru reintegrarea socială a făptuitorului. (2) în baza alineatului 1, instanţa poate transfera ulterior un făptuitor împotriva căruia s-a dispus măsura internării într-un centru de detenţie preventivă, chiar dacă acesta tocmai execută una din măsurile menţionate la alineatul 1. (3) 'Instanţa poate modifica sau suspenda o hotărâre luată în baza alineatului 1 sau 2, dacă se constată ulterior că acest lucru este benefic pentru reintegrarea socială a făptuitorului. 2Instanţa poate suspenda oricând o hotărâre luată în baza alineatului 2, dacă se constată ulterior că executarea uneia din măsurile menţionate la alineatul 1 nu-şi poate atinge scopul propus. (4) Termenele pentru durata măsurii internării şi verificării se stabilesc potrivit dispoziţiilor care se aplică pentru dispunerea măsurii internării în hotărârea judecătorească.

42

§ 67b Suspendarea concomitentă cu hotărârea. (1) 'Atunci când instanţa dispune măsura internării într-un spital de psihiatrie sau într-un centru de dezintoxicare, poate dispune concomitent şi suspendarea condiţionată a executării măsurii, dacă se constată o situaţie deosebită care justifică speranţa ca măsura să-şi atingă scopul chiar şi fără executarea ei. 2Nu se dispune suspendarea condiţionată a executării măsurii atunci când făptuitorul mai are de executat pedeapsa închisorii care a fost dispusă odată cu măsura, dar care n-a fost suspendată condiţionat. (2) Odată cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei se dispune şi măsura libertăţii supravegheate.

§ 67c Amânarea executării măsurii internării într-un centru. (1) 'în cazul când o pedeapsă cu închisoarea este executată înaintea unei măsuri a internării, aplicată odată cu pedeapsa închisorii, instanţa verifică înainte de expirarea pedepsei dacă mai este necesară executarea măsurii internării. 2Dacă executarea măsurii internării nu mai este necesară, instanţa suspendă condiţionat executarea măsurii internării; odată cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei se dispune şi măsura libertăţii supravegheate. (2) 'Dacă executarea măsurii internării nu a început nici la 3 ani după rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus această măsură, iar cazul nu face obiectul dispoziţiilor alin. 1 sau art. § 67b, măsura internării nu se mai execută decât dacă instanţa hotărăşte executarea ei. 2Perioada în care făptuitorul a fost internat într-un centru la ordinul autorităţilor nu se scade din durata măsurii. Instanţa dispune executarea măsurii dacă aceasta mai este necesară. 4Dacă se constată că măsura este necesară,

3

dar apare o situaţie deosebită care justifică speranţa ca măsura să-şi atingă scopul chiar şi fără executarea ei, instanţa suspendă condiţionat executarea măsurii; odată cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei se dispune şi măsura libertăţii supravegheate. 5Dacă se constată că măsura nu mai este necesară, instanţa dispune anularea măsurii.

§ 67d Durata internării. (1) durata măsurii internării într-un centru de dezintoxicare nu poate depăşi 2 ani. Măsura începe odată cu internarea. 3Când o măsură privativă de libertate, care a fost dispusă odată cu pedeapsa

2

închisorii, este executată înainte de pedeapsa închisorii, maximul măsurii se prelungeşte cu durata pedepsei, în cazul când durata executării măsurii se scade din durata executării pedepsei. (2) dacă nu este prevăzut nici un maxim sau nu a expirat încă executarea măsurii, instanţa suspendă condiţionat executarea restului de măsură, în cazul când se constată că cel internat nu va mai comite nici o faptă ilegală, chiar şi fără executarea completă a măsurii. 2 Odată cu suspendarea condiţionată a executării măsurii se dispune şi măsura libertăţii supravegheate.

43

(3) *Când cel internat a executat 10 ani din durata măsurii internării într-un centru de detenţie preventivă, instanţa dispune anularea măsurii, dacă se constată că cel internat nu reprezintă un pericol pentru societate datorită înclinaţiei sale spre comiterea de infracţiuni prin care victimele sunt prejudiciate grav din punct de vedere spiritual sau fizic.

2

Odată cu anularea executării măsurii se dispune şi măsura libertăţii

supravegheate. (4) dacă a expirat executarea măsurii, cel internat este eliberat. 2Prin aceasta măsura este terminată. (5)1* dacă cel internat a executat cel puţin 1 an din durata măsurii internării într-un centru de dezintoxicare, instanţa poate dispune ulterior ca restul măsurii să nu mai fie executat, în cazul când scopul măsurii nu poate fi atins datorită unor motive ce privesc persoana celui internat. 2 Odată cu eliberarea celui

1) Adnotaţie oficială: Potrivit Constituţiei din 16 martie 1994 (publicată în M. Of. nr. I, pag. 3012) se aplică următoarea dispoziţie: Art. § 67c alin. 5 propoziţia 1 este nul şi nu este în concordanţă cu art. 2 alin. 1 şi alin. 2 propoziţia 2 din Constituţie, deoarece acesta prevede că cel internat trebuie să fi executat deja 1 an din durata măsurii internării într-un centru de dezintoxicare pentru ca instanţa să poate dispună anularea măsurii.

internat se dispune şi măsura libertăţii supravegheate.

§ 67e Verificarea. (1) 'Instanţa poate verifica oricând dacă executarea restului măsurii trebuie suspendată condiţionat. 2Instanţa trebuie să facă această verificare înainte de expirarea anumitor termene. (2) Termenele fixate la internarea: într-un centru de dezintoxicare sunt de 6 luni, într-un spital de psihiatrie de 1 an, într-un centru de detenţie preventivă de 2 ani. (3) 'Instanţa poate prescurta aceste termene. 2Instanţa poate stabili în cadrul termenelor legale de verificare şi alte termene, înainte de expirarea cărora nu se pot depune cereri de verificare. (4) 'Termenele încep odată cu internarea. 2Dacă instanţa respinge suspendarea executării măsurii, termenele încep din nou odată cu rămânerea definitivă a acestei hotărâri.

§ 67f Pronunţarea multiplă a măsurii internării. Dacă instanţa dispune măsura internării într-un centai de dezintoxicare, o hotărâre anterioară a măsurii internării într-un centru de dezintoxicare este astfel anulată.

§ 67g Revocarea suspendării. (1) Instanţa revocă suspendarea executării măsurii internării, dacă condamnatul:

44

1. comite o faptă ilegală în cursul măsurii libertăţii supravegheate, 2. încalcă în orice fel indicaţiile primite, 3. se sustrage în mod voit de sub supravegherea şi îndrumarea persoanei desemnate cu acestea sau a serviciului de supraveghere şi se constată că este absolut necesară măsura internării. (2) Instanţa revocă suspendarea executării măsurii internării, dispusă în baza art. §§ 63 şi 64, şi dacă, în cursul măsurii libertăţii supravegheate, se constată că, datorită stării sale, condamnatul poate comite şi alte fapte ilegale, impunându-se astfel aplicarea măsurii internării. (3) Instanţa mai poate revoca suspendarea executării pedepsei şi dacă executarea măsurii internării condamnatului este impusă de o anumită situaţie, care a fost adusă la cunoştinţa instanţei în cursul măsurii libertăţii supravegheate şi care poate conduce la revocarea suspendării. (4) Durata internării de dinainte şi de după revocare nu trebuie să depăşească maximul legal al măsurii. (5) Dacă instanţa nu revocă suspendarea executării, măsura internării ia sfârşit odată cu măsura libertăţii supravegheate. (6) Nu se revocă angajamentele luate de condamnat privind îndeplinirea indicaţiilor.

Libertatea supravegheată § 68 Condiţiile libertăţii supravegheate. (1) Dacă o persoană primeşte pedeapsa închisorii de cel puţin 6 luni pentru o infracţiune pentru care legea prevede în mod expres măsura libertăţii condiţionate, instanţa poate dispune, pe lângă pedeapsă, şi măsura libertăţii supravegheate, în cazul în care există pericolul ca această persoană să mai comită şi alte infracţiuni. (2) Dispoziţiile privind libertatea supravegheată (art. §§ 67b, 67c, 67d alin. 2, 3 şi 5 şi art. § 68f) rămân nemodificate.

§ 68a Serviciul de supraveghere1^ persoana desemnată cu supravegherea. (1) Condamnatul este luat în evidenţa unui serviciu de supraveghere; instanţa desemnează o persoană pentru supravegherea condamnatului pe durata măsurii libertăţii supravegheate. (2) Persoana desemnată cu supravegherea şi serviciul de supraveghere trebuie, de comun acord, să îl ajute şi să aibă grija condamnatului. (3) Serviciul de supraveghere controlează, de comun acord cu instanţa şi cu sprijinul persoanei desemnate cu supravegherea, conduita condamnatului şi îndeplinirea indicaţiilor. (4) Dacă serviciul de supraveghere şi persoana desemnată cu supravegherea nu pot cădea de acord în privinţa unor probleme legate de îngrijirea şi ajutorul acordat condamnatului, instanţa intervine în rezolvarea acestor probleme.

45

(5) Instanţa poate da anumite instrucţiuni privind activitatea serviciului de supraveghere şi a persoanei desemnate cu supravegherea. (6) înainte de a lua în considerare o plângere făcută în baza art. § 145a alin. 2, serviciul de supraveghere o audiază pe persoana desemnată cu supravegherea; în acest caz nu se aplică dispoziţia de la alin. 4.

Pentru competenţa şi structura serviciilor de supraveghere a se vedea art. 295 nr. 2 din Legea introductivă a Codului Penal din 2 martie 1974 (publicată în M. Of. nr. I, pag. 469).

§ 68b Indicaţii. (1) 'Instanţa îi poate impune condamnatului să respecte anumite indicaţii pe durata măsurii libertăţii supravegheate sau doar o perioadă de timp: 1. să nu-şi părăsească domiciliul, locul de şedere sau o anumită localitate fără permisiunea serviciului de supraveghere, 2. să nu frecventeze anumite locuri care i-ar putea oferi prilejul sau l-ar putea influenţa să mai comită şi alte infracţiuni, 3. să nu angajeze, să nu instruiască sau să găzduiască anumite persoane, sau persoane care aparţin unui anumit grup, care i-ar putea oferi prilejul sau l-ar putea influenţa să mai comită şi alte infracţiuni, 4. să nu desfăşoare anumite activităţi de care ar putea abuza, în funcţie de împrejurări, pentru comiterea de infracţiuni, 5. să nu posede, să nu poarte asupra sa şi să nu păstreze anumite obiecte care i-ar putea oferi prilejul sau l-ar putea influenţa să mai comită şi alte infracţiuni, 6. să nu posede sau să conducă nici un vehicul, anumite vehicule sau alte vehicule de care ar putea abuza, în funcţie de împrejurări, pentru comiterea de infracţiuni, 7. să se prezinte la termenele fixate la serviciul de supraveghere sau în faţa instanţei, 8. să anunţe imediat serviciul de supraveghere în legătură cu orice schimbare a domiciliului sau a locului de muncă sau 9. să se prezinte, în cazul în care îşi pierde locul de muncă, la oficiul forţei de muncă sau la un alt serviciu de intermediere al forţei de muncă. 2

Instanţa trebuie să specifice prin indicaţiile sale conduita impusă condamnatului, exprimând clar şi ce are voie

şi ce îi este interzis condamnatului să facă. (2) 'Instanţa îi poate impune condamnatului să respecte şi alte indicaţii pe durata măsurii libertăţii supravegheate sau numai o perioadă de timp, şi anume acele indicaţii privind educaţia, locul de muncă, petrecerea timpului liber, situaţia sa materială sau îndeplinirea obligaţiilor de întreţinere. 2Se aplică şi dispoziţiile art. § 56c alin. 3.

46

(3) Prin aceste indicaţii nu trebuie să i se impună condamnatului satisfacerea unor cerinţe pe care nu le poate îndeplini.

§ 68c Durata măsurii libertăţii supravegheate. (1) 'Minimul măsurii libertăţii supravegheate este de cel puţin 2 ani, iar maximul este de cel mult 5 ani. 2Instanţa poate reduce maximul măsurii. (2) instanţa poate dispune o măsură a libertăţii supravegheate cu o durată mai mare decât cea prevăzută la alin. 1 propoziţia 1, dacă condamnatul: 1. nu a acceptat să respecte o indicaţie dispusă în baza art. § 56c alin. 3 nr. 1 sau 2. nu se conformează indicaţiei de a urma un tratament medical sau o cură de dezintoxicare şi prezintă pericol pentru societate datorită faptului că este dispus să mai comită şi alte infracţiuni. 2Dacă condamnatul acceptă respectarea indicaţiilor mai târziu, instanţa stabileşte din nou durata măsurii libertăţii supravegheate. 3în celelalte cazuri, se aplică dispoziţiile art. § 68e alin. 4. (3) Măsura libertăţii supravegheate începe la data rămânerii definitive a hotărârii prin care se dispune această măsură. 2La calculul duratei măsurii libertăţii supravegheate nu se iau în considerare perioadele de timp în care condamnatul se sustrage executării măsurii, se ascunde sau este internat într-un centru la ordinul autorităţilor.

§ 68d Hotărâri ulterioare. Instanţa poate decide, schimba sau revoca şi ulterior hotărârile luate în baza art. § 68a alin. 1 şi 5, art. §§ 68b şi 68c alin. 1 propoziţia 2 şi alin. 2.

§ 68e Sfârşitul măsurii libertăţii supravegheate. (1) instanţa revocă măsura libertăţii supravegheate dacă se constată că condamnatul nu va mai săvârşi alte infracţiuni, chiar şi fără executarea completă a măsurii. Revocarea poate fi dispusă numai după expirarea minimului legal prevăzut pentru măsura libertăţii

2

supravegheate. (2) Instanţa poate stabili termene de cel mult 6 luni, iar cererile de revocare a măsurii libertăţii supravegheate nu se pot depune înainte de expirarea acestor termene. (3) Măsura libertăţii supravegheate se sfârşeşte în momentul în care este dispusă măsura internării într-un centru de detenţie preventivă, iar această măsură este pusă în aplicare. (4) *Când instanţa dispune, în baza art. § 68c alin. 2, o măsură a libertăţii supravegheate fără a specifica durata exactă a acesteia, instanţa trebuie să verifice la sfârşitul maximului măsurii, menţionat la art. § 68c alin. 1 propoziţia 1, dacă se impune luarea unei hotărâri potrivit alin. 1 propoziţia 1. 2Dacă instanţa respinge revocarea măsurii libertăţii supravegheate, această măsură se aplică din nou odată cu rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.

47

§ 68f Măsura libertăţii supravegheate în cazul când executarea restului de pedeapsă nu este suspendată. (1) dacă condamnatul a executat în totalitate o pedeapsă a închisorii de cel puţin 2 ani, pentru o infracţiune săvârşită cu intenţie, sau o pedeapsă a închisorii de cel puţin 1 an, pentru una din infracţiunile prevăzute la art. § 181b, instanţa dispune măsura libertăţii supravegheate, care începe odată cu eliberarea condamnatului din închisoare. 2Prezenta dispoziţie nu se aplică în cazul în care condamnatul trebuie să execute la sfârşitul pedepsei închisorii o măsură educativă sau de siguranţă privativă de libertate. (2) Dacă se constată că condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni chiar şi fără executarea măsurii libertăţii supravegheate, instanţa dispune anularea măsurii.

§ 68g Libertatea supravegheată şi suspendarea condiţionată. (1) 'Dacă se dispune suspendarea executării pedepsei sau a restului de pedeapsă sau dacă se suspendă condiţionat măsura interzicerii unei funcţii sau a unei profesii, iar condamnatul se află în libertate supravegheată, pentru aceeaşi faptă sau pentru o alta, se aplică numai dispoziţiile de la art. §§ 68a şi 68b pentru supravegherea acestuia şi stabilirea indicaţiilor. Libertatea supravegheată nu se termină înainte de expirarea termenului de încercare. (2) 'Dacă se dispune suspendarea condiţionată şi măsura libertăţii supravegheate pentru aceeaşi faptă, instanţa poate totuşi dispune ca măsura libertăţii supravegheate să dureze până la expirarea termenului de încercare. 2în acest caz, termenul de încercare nu se scade din durata măsurii libertăţii supravegheate. (3) Dacă după expirarea termenului de încercare pedeapsa sau restul de pedeapsă este anulat, se anulează şi măsura libertăţii supravegheate care a fost aplicată pentru aceeaşi faptă.

Anularea permisului de conducere § 69 Anularea permisului de conducere. (1) 'Dacă o persoană este condamnată pentru o faptă ilegală pe care a comis-o în legătură cu modul de a conduce un autovehicul sau prin încălcarea obligaţiilor ce revin conducătorilor auto - sau nu este condamnată pentru această faptă numai datorită faptului că lipsa sa de răspundere penală a fost dovedită sau nu poate fi exclusă în totalitate - instanţa dispune anularea permisului de conducere a acestei persoane, în cazul când din fapta săvârşită rezultă că această persoană nu este aptă să conducă autovehicule. 2Nu este necesar să se facă şi o verificare în baza art. § 62. (2) în general, făptuitorul este considerat inapt de a conduce autovehicule, dacă fapta săvârşită de acesta este prevăzută la alin. 1 şi este o infracţiune privind: 1. periclitarea siguranţei traficului rutier (art. § 315c), 2. conducerea unui autovehicul în stare de ebrietate (art. § 316), 3. părăsirea locului accidentului (art. § 142), deşi conducătorul ştie sau poate şti că, în timpul accidentului, a ucis o persoană sau că a accidentat-o grav, sau că a produs pagube însemnate prin distrugerea unor obiecte aparţinând altuia sau

48

4. conducerea unui autovehicul sub influenţa alcoolului sau unor substanţe stupefiante (art. § 323a), fapt care a condus la săvârşirea unei fapte prevăzute la nr. 1, 2, sau 3. (3) Permisul de conducere este suspendat odată cu rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti. Permisele de conducere eliberate de autorităţile germane se suspendă prin hotărâre judecătorească.

2

§ 69a Interdicţia eliberării permisului de conducere. (1) JDacă instanţa anulează un permis de conducere, aceasta dispune totodată şi hotărârea ca posesorului acelui permis de conducere să nu i se mai elibereze un nou permis de conducere (interdicţia eliberării permisului de conducere) pe o perioadă cuprinsă între 6 luni şi 5 ani. Prezenta interdicţie poate fi dispusă pe viaţă, când se consideră că maximul legal al interdicţiei nu este suficient

2

pentru a înlătura pericolul pe care făptuitorul îl prezintă pentru societate. 3Dacă făptuitorul nu posedă permis de conducere, se dispune numai interdicţia eliberării permisului de conducere. (2) Instanţa poate dispune această interdicţie şi numai pentru anumite vehicule, atunci când se constată o situaţie specială care justifică presupunerea că scopul măsurii poate fi şi astfel atins. (3) Minimul interdicţiei este de 1 an, dacă făptuitorul a mai primit o interdicţie în ultimii 3 ani de dinainte de comiterea faptei. (4) Dacă făptuitorului i-a fost suspendat provizoriu permisul de conducere pentru fapta săvârşită (art. § l i l a din Codul de Procedură Penală), din minimul interdicţiei se scade perioada în care permisul de conducere a fost suspendat provizoriu. 2Totuşi minimul nu poate fi mai mic de 3 luni. (5) 'Interdicţia începe la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti. 2Perioada în care permisul de conducere a fost suspendat provizoriu pentru fapta comisă se scade din durata acestei interdicţii, dacă suspendarea a expirat după pronunţarea hotărârii judecătoreşti în care s-au putut verifica pentru ultima oară constatările de fapt care stau la baza dispunerii acestei măsuri. (6) în înţelesul alineatelor 4 şi 5, suspendarea provizorie a permisului de conducere este echivalentă cu luarea în păstrare, confiscarea sau punerea sub sechestru a permisului de conducere (art. § 94 din Codul de Procedură Penală). (7) 'Dacă se constată că făptuitorul poate să conducă autovehicule, instanţa poate revoca interdicţia înainte de expirarea acesteia. 2Revocarea poate fi pronunţată numai după ce interdicţia a durat cel puţin 3 luni, iar în cazul prevăzut la alin. 3, 1 an; dispoziţiile de la alin. 5 propoziţia 2 şi alin. 6 se aplică în mod corespunzător.

§ 69b Efectele anulării unui permis de conducere străin. (1) 'Dacă făptuitorul conduce autovehicule pe teritoriul ţării în baza unui permis de conducere obţinut în străinătate, fără ca el să fi obţinut un permis de conducere de la autorităţile germane, anularea permisului de conducere este echivalentă cu o anulare a dreptului de a folosi acel permis pentru a conduce vehicule pe teritoriul ţării. 2La data rămânerii definitive a hotărârii

49

judecătoreşti, încetează şi dreptul de a conduce vehicule pe teritoriul ţării. 3în cursul interdicţiei nu trebuie să i se acorde făptuitorului nici dreptul de a mai folosi permisul de conducere străin, şi nici dreptul de a i se elibera un permis de conducere german. (2) 'Dacă permisul de conducere străin a fost eliberat de autorităţile unui stat membru al Uniunii Europene sau ale unuia din statele semnatare ale Tratatului privind Comunitatea Economică Europeană, iar posesorul permisului îşi are domiciliul stabil pe teritoriul statului german, permisul de conducere este anulat prin hotărâre judecătorească şi remis autorităţii care 1-a eliberat. 2în celelalte cazuri, anularea şi interdicţia eliberării unui nou permis de conducere trebuie consemnate în permisele de conducere respective.

Interzicerea unei funcţii sau a unei profesii § 70 Interzicerea unei funcţii sau a unei profesii. (1) 'Dacă o persoană este condamnată pentru o faptă ilegală pe care a comis-o prin folosirea abuzivă a unei funcţii sau a unei profesii, sau prin încălcarea obligaţiilor cu privire la această funcţie sau profesie - sau nu este condamnată pentru această faptă numai datorită faptului că lipsa sa de răspundere penală a fost dovedită sau nu poate fi exclusă în totalitate - instanţa poate lua măsura interzicerii de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie, ocupaţie sau meserie, pe o perioadă cuprinsă între 1 an şi 5 ani, în cazul când, la aprecierea generală a făptuitorului şi a faptei, se constată pericolul ca făptuitorul să mai comită şi alte infracţiuni, dacă i s-ar permite să ocupe funcţia respectivă sau să exercite profesia, ocupaţia sau meseria respectivă în continuare. 2Măsura interzicerii unei funcţii sau a unei profesii poate fi dispusă pe viaţă când se consideră că maximul legal al măsurii nu este suficient pentru înlăturarea pericolului pe care făptuitorul îl prezintă pentru societate. (2) 'Dacă făptuitorului i-a fost interzis provizoriu să ocupe o funcţie sau să exercite o profesie, ocupaţie sau meserie (art. § 132a din Codul de Procedură Penală), din minimul interdicţiei se scade perioada în care această măsură a fost aplicată provizoriu. 2Totuşi minimul nu poate fi mai mic de 3 luni. (3) Pe durata acestei măsuri, făptuitorul nu trebuie să ocupe acea funcţie sau să exercite acea profesie, ocupaţie sau meserie nici pentru o altă persoană şi nici să însărcineze o altă persoană să ocupe acea funcţie sau să exercite acea profesie, ocupaţie sau meserie, la indicaţiile lui. (4) 'Măsura interzicerii unei funcţii sau a unei profesii intră în vigoare odată cu rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti. 2Perioada în care această măsură a fost aplicată provizoriu se scade din durata măsurii, dacă aplicarea provizorie a acestei măsuri a expirat după pronunţarea hotărârii judecătoreşti în care s-au putut verifica pentru ultima oară constatările de fapt care stau la baza dispunerii acestei măsuri. 3Nu se scade perioada în care făptuitorul a fost internat într-un centru la ordinul autorităţilor.

§ 70a Suspendarea măsurii interzicerii unei funcţii sau a unei profesii. (1) Dacă după pronunţarea măsurii interzicerii unei funcţii sau a unei profesii se constată că nu mai există pericolul ca făptuitorul să mai comită una

50

din infracţiunile prevăzute la art. § 70 alin. 1, instanţa poate dispune suspendarea condiţionată a executării măsurii. (2) 'Suspendarea poate fi pronunţată numai după ce măsura a durat cel puţin 1 an. 2Perioada în care această măsură a fost aplicată provizoriu se scade, în baza dispoziţiilor art. § 70 alin. 4 propoziţia 2, din durata măsurii. 3Nu se scade perioada în care făptuitorul a fost internat într-un centru la ordinul autorităţilor. (3) 'Dacă măsura interzicerii unei funcţii sau a unei profesii este suspendată condiţionat, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. § 56a, 56c până la 56e. 2Totuşi, termenul de încercare se prelungeşte cu perioada în care este executată o pedeapsă cu închisoarea sau o măsură privativă de libertate ce a fost aplicată condamnatului pentru fapta comisă. § 70b Revocarea suspendării măsurii de interzicere a unei funcţii sau a unei profesii şi încetarea acestei măsuri. (1) Instanţa revocă suspendarea executării acestei măsuri dacă condamnatul: 1. comite în cursul termenului de încercare o infracţiune prin folosirea abuzivă a unei funcţii sau a unei profesii, sau prin încălcarea obligaţiilor cu privire la această funcţie sau profesie, 2. încalcă în vreun fel indicaţiile primite, 3. se sustrage în mod voit de sub supravegherea şi îndrumarea persoanei desemnate cu acestea şi dacă astfel se constată că se impune continuarea executării măsurii interzicerii unei funcţii sau a unei profesii. (2) Instanţa revocă suspendarea executării acestei măsuri şi dacă executarea măsurii internării condamnatului este impusă de o anumită situaţie, care a fost adusă la cunoştinţa instanţei în cursul termenului de încercare şi care poate conduce la revocarea suspendării. (3) Perioada în care această măsură a fost revocată nu se scade din durata măsurii de interzicere a unei funcţii sau a unei profesii. (4) Nu se revocă angajamentele luate de condamnat privind îndeplinirea indicaţiilor sau obligaţiilor. (5) La expirarea termenului de încercare, instanţa dispune încetarea măsurii de interzicere a unei funcţii sau a unei profesii.

Dispoziţii generale § 71 Măsuri independente. (1) Instanţa poate dispune şi în mod independent măsura internării într-un spital de psihiatrie sau într-un centru de dezintoxicare, în cazul în care acţiunea penală nu poate avea la bază lipsa de răspundere penală sau de discernământ a făptuitorului. (2) Aceeaşi dispoziţie se aplică şi în cazul măsurilor de anulare a permisului de conducere şi de interzicere a unei funcţii sau a unei profesii.

§ 72 Combinarea măsurilor. (1) 'Dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru dispunerea mai multor măsuri, dar scopul avut în vedere poate fi atins şi prin executarea unei singure măsuri, se aplică doar o măsură. 2Dacă se pot

51

aplica mai multe măsuri, se aplică măsura cea mai favorabilă pentru făptuitor. (2) De altfel, instanţa dispune executarea ambelor măsuri, atunci când legea nu dispune altfel. (3) 'Dacă se dispune executarea mai multor măsuri privative de libertate, instanţa trebuie să stabilească ordinea de executare. 2 Instanţa dispune, de fiecare dată, executarea următoarei măsuri, dacă aceasta mai este necesară, înainte de expirarea măsurii precedente. 3Se aplică şi dispoziţiile art. § 67c alin. 2 propoziţia 4 şi 5.

Titlul 7: Confiscarea în vederea recuperării şi confiscarea § 73 Condiţiile confiscării în vederea recuperării. (1) 'Dacă a fost săvârşită o faptă ilegală şi dacă făptuitorul sau participantul a obţinut vreun lucru pentru sau prin comiterea faptei, instanţa dispune confiscarea lucrului respectiv. 2Prezenta dispoziţie nu se aplică dacă persoana vătămată poate ridica pretenţii în vederea recuperării de la făptuitor sau participant a lucrului obţinut prin infracţiune sau a contravalorii acestuia. (2) 'Măsura confiscării în vederea recuperării se referă şi la dreptul de folosinţă a lucrurilor obţinute prin infracţiune. 2Se poate referi şi la bunurile pe care făptuitorul sau participantul le-a dobândit din vânzarea lucrului obţinut prin infracţiune, din despăgubirea pentru distrugerea, deteriorarea sau sustragerea acestuia, sau pe baza unui drept obţinut. (3) Dacă făptuitorul sau participantul a acţionat pentru o altă persoană şi a obţinut un lucru de la această persoană, se aplică dispoziţiile de la alin. 1 şi 2. (4) Se dispune confiscarea în vederea recuperării şi în cazul în care lucru respectiv se află în posesia sau îi aparţine unei terţe persoane care a dat acest lucrul pentru comiterea infracţiunii sau după ce a luat cunoştinţă de împrejurările infracţiunii.

§ 73a Recuperarea contravalorii. 'Dacă nu este posibilă recuperarea unui anumit lucru datorită stării lucrului respectiv sau din alte motive şi nu se dispune recuperarea unui alt lucru în locul lucrului iniţial, potrivit dispoziţiilor de la art. § 73 alin. 2 propoziţia 2, instanţa dispune recuperarea unei sume de bani care reprezintă contravaloarea lucrului respectiv. 2Instanţa poate aplica prezenta dispoziţie pe lângă cea a confiscării în vederea recuperării, dacă contravaloarea lucrului respectiv este mai mică decât contravaloarea lucrului obţinut iniţial.

§ 73b Evaluarea. Mărimea şi valoarea lucrului obţinut, precum şi valoarea pretenţiei persoanei vătămate în vederea recuperării de la făptuitor sau participant a lucrului obţinut prin infracţiune sau a contravalorii acestuia, pot fi evaluate. § 73c Dispoziţie specială. (1) 'Instanţa nu dispune măsura confiscării în vederea recuperării atunci când recuperarea ar constitui un act dur şi nedrept pentru cel de la care ar trebui recuperat lucrul. 2 Măsura confiscării în vederea recuperării nu se aplică când valoarea lucrului obţinut prin infracţiune nu se mai află, în momentul

52

pronunţării hotărârii, în posesia persoanei de la care ar trebui recuperată sau când lucrul respectiv are o valoare foarte mică. (2) Facilităţile de plată se acordă conform dispoziţiilor art. § 42.

§ 73d Măsura confiscării în vederea recuperării cu sferă lărgită. (1) 'Dacă este săvârşită o faptă ilegală prevăzută de o lege care face referire la prezenta dispoziţie, instanţa dispune confiscarea în vederea recuperării lucrurilor de la făptuitor sau participant şi în cazul în care acestea au fost obţinute pentru sau prin săvârşirea infracţiunii. 2Dispoziţia de la propoziţia 1 se aplică şi în cazul unui lucru care nu-i revine sau nu-i aparţine făptuitorului sau participantului numai datorită faptului că lucrul respectiv a fost obţinut pentru sau prin săvârşirea unei infracţiuni. 3Dispoziţiile de la art. § 73 alin. 2 se aplică în mod corespunzător. (2) Dacă recuperarea unui anumit lucru a devenit imposibilă, în totalitate sau numai în parte, după săvârşirea faptei, se aplică dispoziţiile art. §§ 73a şi 73b cu modificările de înţeles corespunzătoare. (3) Dacă, după pronunţarea unei hotărâri de confiscare în vederea recuperării potrivit alin. 1 pentru o anumită infracţiune, instanţa trebuie să dispună din nou confiscarea în vederea recuperării pentru o altă infracţiune pe care făptuitorul sau participantul a comis-o înainte de pronunţarea hotărârii de confiscare în vederea recuperării, se face abstracţie de hotărârea deja pronunţată. (4) Dispoziţiile de la art. § 73c se aplică în mod corespunzător.

§ 73e Efectele confiscării în vederea recuperării. (1) 'Când se dispune confiscarea în vederea recuperării, dreptul confiscat sau proprietatea asupra luciului respectiv este preluată de către stat odată cu rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, dacă lucrul sau dreptul respectiv se află la momentul respectiv în posesia persoanei la care face referire hotărârea. 2Continuă să fie valabile drepturile terţilor asupra acestui lucru. (2) înainte de a intra în vigoare, hotărârea prin care se dispune confiscarea în vederea recuperării reprezintă o interdicţie de vânzare, în înţelesul art. § 136 din Codul Civil; interdicţia cuprinde şi alte dispoziţii, nu numai cea care face referire la vânzare.

§ 74 Condiţiile confiscării. (1) Dacă a fost săvârşită o infracţiune cu intenţie, sunt supuse confiscării lucrurile care au fost obţinute prin săvârşirea infracţiunii sau care au servit sau au fost destinate să servească la săvârşirea sau la pregătirea unei infracţiuni. (2) Măsura confiscării poate fi dispusă numai dacă: 1. lucrurile respective se află, la momentul pronunţării hotărârii, în posesia făptuitorului sau participantului sau aparţin acestora sau 2. lucrurile respective, în funcţie de caracteristicile acestora şi de împrejurări, reprezintă un pericol pentru societate sau pot fi folosite la comiterea altor infracţiuni.

53

(3) Măsura confiscării poate fi dispusă în baza alin. 2 nr. 2 şi atunci când făptuitorul a săvârşit infracţiunea din culpă. (4) Dacă confiscarea este dispusă sau poate fi aplicată în baza unei dispoziţii speciale, alta decât cea prevăzută la alin. 1, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile de la alin. 2 şi 3.

§ 74a Alte condiţii. Dacă legea face referire la prezenta dispoziţie, lucrurile trebuie confiscate, prin derogare de la art. § 74 alin. 2 nr. 1, şi atunci când persoana căreia îi aparţin lucrurile sau în posesia căreia se află lucrurile la momentul pronunţării hotărârii: 1. a contribuit, cel puţin în mod nechibzuit, la faptul că lucrul sau dreptul respectiv a constituit mijlocul sau obiectul infracţiunii sau al pregătirii infracţiunii sau 2. a obţinut lucrurile în mod reprobabil, cunoscând faptul că acestea ar putea fi confiscate.

§ 74b Principiul relativităţii. (1) Măsura confiscării nu este recomandată uneori şi nu trebuie aplicată în cazurile prevăzute la art. § 74 alin. 2 nr. 1 şi la art. § 74a, dacă această măsură nu are nici o legătură cu fapta comisă de făptuitor sau de participant, sau cu imputarea de confiscare ce produce efecte asupra făptuitorului sau participantului, sau, potrivit art. § 73a, asupra unui terţ. (2) în cazurile prevăzute la art. §§ 74 şi 74a, instanţa dispune măsura confiscării sub rezerva aplicării ulterioare a acesteia şi ia o măsură mai blândă, atunci când scopul măsurii confiscării poate fi atins şi prin cealaltă măsură. 2Se iau în considerare în special următoarele indicaţii: 1. lucrurile trebuie să fie scoase din uz, 2. trebuie să se înlăture anumite dispozitive sau semne de recunoaştere de pe aceste lucruri sau aceste lucruri trebuie să fie modificate altfel, sau 3. trebuie să se dispună de aceste lucruri într-un anumit mod. Dacă sunt respectate indicaţiile, măsura sub rezervă se suspendă; dacă nu sunt respectate aceste indicaţii,

3

instanţa dispune ulterior măsura confiscării acestor lucruri. (3) Dacă nu este recomandată măsura confiscării, se pot confisca doar o parte din lucruri.

§ 74c Confiscarea contravalorii. (1) Dacă, înainte de pronunţarea hotărârii privind confiscarea, făptuitorul sau participantul a valorificat - adică a vândut sau a distrus - lucrul care îi aparţinea la momentul săvârşirii faptei sau care se afla în posesia sa şi ar fi putut fi confiscat, şi astfel a împiedicat confiscarea lucrului respectiv, instanţa poate dispune confiscarea unei sume de bani de la făptuitor sau participant, sumă de bani ce reprezintă contravaloarea lucrului respectiv. (2) Instanţa poate pronunţa o astfel de hotărâre odată cu măsura confiscării unui lucru sau în locul acesteia, dacă făptuitorul sau participantul a obţinut lucrul respectiv, înainte de pronunţarea

54

hotărârii privind confiscarea, de la o terţă persoană ale cărui drepturi asupra lucrului nu pot fi dizolvate fără acordarea unei despăgubiri sau, în cazul măsurii confiscării, n-ar putea fi dizolvate fără acordarea unei despăgubiri (art. § 74e alin. 2 şi art. § 74f); dacă instanţa aplică prezenta dispoziţie odată cu măsura confiscării, valoarea despăgubirii este estimată în funcţie de valoarea dreptului prejudiciat. (3) Valoarea lucrului şi a dreptului prejudiciat pot fi estimate. (4) Facilităţile de plată se acordă conform dispoziţiilor art. § 42.

§ 74d Confiscarea înscrisurilor şi confiscarea în vederea scoaterii din uz. (1) 'Se confiscă înscrisurile (art. § 11 alin. 3) a căror răspândire cu intenţie ar constitui o faptă penală datorită conţinutului lor, dacă cel puţin un exemplar a fost destinat răspândirii sau a fost răspândit prin comiterea unei infracţiuni. 2Totodată se dispune şi măsura scoaterii din uz a echipamentelor care au fost destinate producerii sau au folosit la producerea înscrisurilor - cum ar fi plăci fotografice, forme, zaţuri, clişee zincografice fixate pe lemn, negative sau matriţe. (2) Se confiscă şi exemplarele care se află în posesia persoanelor care au participat la răspândirea sau producerea lor şi cele care au fost expuse în public, precum şi cele care au fost trimise prin poştă, dar n-au ajuns la destinatar. (3) 'Dispoziţiile de la alin. 1 se aplică în mod corespunzător în cazul înscrisurilor (art. § 11 alin. 3) care au un astfel de conţinut încât răspândirea cu intenţie a acestora n-ar conduce decât la comiterea unor alte infracţiuni. 2Totuşi, confiscarea sau scoaterea din uz pot fi dispuse numai dacă: 1. exemplarele sau lucrurile specificate la alin. 1 propoziţia 2 se află în posesia făptuitorului, participantului sau a unei persoane în numele căruia a acţionat făptuitorul sau participantul, sau acestea sunt destinate a fi răspândite de aceste persoane şi 2. această măsură este absolut necesară pentru a împiedica răspândirea ilegală a acestor înscrisuri. (4) în înţelesul alineatelor 1, 2 şi 3, o răspândire este atunci când un înscris (art. § 11 alin. 3) sau cel puţin un exemplar al înscrisului respectiv este făcut public prin expunere, tipărire, prezentare sau prin orice alte modalităţi. (5) Dispoziţiile art. § 74b alin.2 şi 3 se aplică în mod corespunzător.

§ 74e Efectele confiscării. (1) Dacă un lucru este confiscat, dreptul confiscat sau dreptul de proprietate asupra acestui lucru este preluat de către stat odată cu rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti. (2) 'Continuă să fie valabile drepturile terţilor asupra acestui lucru. 2Totuşi, instanţa dispune dizolvarea acestor drepturi dacă confiscarea este dispusă prin întrunirea condiţiilor prevăzute la art. § 74 alin. 2 nr. 2. Dizolvarea drepturilor unui terţ poate fi dispusă şi dacă acestuia nu i se poate acorda o despăgubire potrivit

3

dispoziţiilor art. § 74f alin. 2 nr. 1 sau 2.

55

(3) Dispoziţiile art. § 73e alin. 2 se aplică în mod corespunzător în cazul măsurii confiscării şi a confiscării sub rezerva aplicării ulterioare a acesteia, chiar şi înainte ca hotărârile respective să rămână definitive.

§ 74f Despăgubirea. (1) Dacă dreptul de proprietate asupra lucrului sau dreptul confiscat se afla în posesia unei terţe persoane la momentul pronunţării hotărârii privind confiscarea sau scoaterea din uz, sau dacă lucrul respectiv a aparţinut unei terţe persoane ale cărei drepturi asupra lucrului sunt dizolvate sau prejudiciate prin hotărârea pronunţată, această terţă persoană este despăgubită de la bugetul statului, luându-se în considerare contravaloarea actuală a lucrului respectiv. (2) Nu se acordă o despăgubire dacă: 1. persoana terţă a contribuit, cel puţin în mod nechibzuit, la faptul că lucrul sau dreptul respectiv a fost mijlocul sau obiectul infracţiunii sau al pregătirii infracţiunii, 2. persoana terţă a obţinut lucrul în mod reprobabil, cunoscând faptul că acesta ar putea fi confiscat sau confiscat în vederea scoaterii din uz sau 3. dispoziţiile legale - altele decât cele din Codul Penal - permit, potrivit circumstanţelor în baza cărora s-a dispus confiscarea sau scoaterea din uz, ca un lucru să fie confiscat de la o terţă persoană fără ca aceasta să fie despăgubită. (3) Se poate acorda o despăgubire în cazurile prevăzute la alin. 2, dacă neacordarea acesteia ar constitui un act dur şi nedrept.

§ 75 Dispoziţie specială pentru organe şi reprezentanţi. 'Dacă o persoană întreprinde o acţiune: 1. în calitate de organ autorizat să reprezinte o persoană juridică sau în calitate de membru al unui astfel de organ, 2. în calitate de preşedinte al comitetului de conducere al unei asociaţii fără personalitate juridică sau în calitate de membru al unui astfel de comitet, 3. în calitate de asociat autorizat să reprezinte o societate de persoane sau 4. în calitate de împuternicit general sau în calitate de mandatar într-o funcţie de conducere sau în calitate de procurist al unei persoane juridice sau al unei asociaţii de persoane menţionată la nr. 2 sau 3, iar acţiunea i-ar permite acesteia confiscarea unui lucru sau a contravalorii acestuia potrivit dispoziţiilor art. §§74 până la 74 c şi 74 f, sau ar reprezenta motivul excluderii despăgubirii, acţiunea acestei persoane este atribuită, la aplicarea acestor dispoziţii, şi persoanei pe care a reprezentat-o. 2Dispoziţiile art. § 14 alin. 3 se aplică în mod corespunzător.

Dispoziţii generale

56

§ 76 Hotărârea ulterioară privind confiscarea în vederea recuperării sau confiscarea contravalorii unui lucru. Dacă hotărârea privind confiscarea în vederea recuperării sau confiscarea unui lucru nu poate fi pronunţată sau este insuficientă, deoarece a intervenit sau instanţa a luat cunoştinţă de una din situaţiile prevăzute la art. §§ 73a, 73d alin. 2 sau 74c, instanţa poate decide ulterior confiscarea în vederea recuperării sau confiscarea contravalorii lucrului respectiv. § 76a Măsuri independente. (1) Dacă, din motive obiective, pentru infracţiunea respectivă nu poate fi chemată în justiţie sau condamnată nici o persoană, instanţa trebuie sau poate să dispună şi în mod independent măsura recuperării sau a confiscării lucrului respectiv sau a contravalorii acestuia sau măsura scoaterii din uz, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege. (2) 'Dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute la art. § 74 alin. 2 nr. 2, alin. 3 şi art. § 74d, alineatul 1 se aplică chiar şi atunci când: 1. urmărirea penală este prescrisă sau 2. din motive juridice, pentru infracţiunea respectivă nu poate fi urmărită penal nici o persoană, iar legea nu dispune altfel. Totuşi, măsura confiscării şi scoaterii din uz nu poate fi dispusă în cazul în care nu există o plângere prealabilă,

2

o autorizaţie sau o cerere de pedeapsă. (3) Alineatul 1 se aplică şi atunci când instanţa renunţă la pronunţarea unei pedepse sau când acţiunea penală este suspendată potrivit dispoziţiilor legale care permit suspendarea acţiunii la cererea procurorului sau a instanţei, sau la cererea exprimată de procuror de comun acord cu instanţa.

Capitolul 4: Plângerea prealabilă, autorizaţia şi cererea de pedeapsă § 77 Persoana îndreptăţită să introducă o plângere prealabilă. (1) Dacă punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plângeri prealabile, persoana vătămată este cea care poate introduce plângerea, când legea nu dispune altfel. (2) Dacă persoana vătămată decedează, dreptul de a introduce plângerea trece, în cazurile prevăzute de lege, asupra soţului/soţiei şi a copiilor. 2Dacă persoana vătămată n-a avut nici soţ/soţie şi nici copii, sau aceştia decedează înainte de expirarea termenului de depunere a plângerii, dreptul de introducere a plângerii trece asupra părinţilor; în caz că decedează şi aceştia înainte de expirarea termenului de depunere al plângerii, dreptul de introducere a plângerii trece asupra fraţilor/surorilor sau nepoţilor de fiu/fiică. 3Dacă un membru de familie participă la comiterea infracţiunii sau legătura sa rudenie cu persoana vătămată încetează, acesta este exclus de la preluarea dreptului de introducere a plângerii. 4Acest drept nu poate fi preluat de nimeni, dacă acţiunea penală contravine dorinţei persoanei vătămate.

57

(3) în cazul în care persoana îndreptăţită să facă plângerea este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu ori cu capacitate de exerciţiu restrânsă, plângerea poate fi introdusă de reprezentantul legal al acestei persoane sau de cel care îngrijeşte persoana îndreptăţită să facă plângerea. (4) Dacă există mai multe persoane care sunt îndreptăţite să introducă plângerea, fiecare din aceste persoane poate să introducă câte o plângere separată.

§ 77a Plângerea introdusă de un superior de serviciu. (1) Dacă fapta este săvârşită împotriva unui funcţionar public sau de către un funcţionar public, de un însărcinat special al serviciului public sau de un militar din armata federală, iar acţiunea penală se poate pune în mişcare numai în bâza introducerii unei plângeri de către un superior de serviciu, cel îndreptăţit să depună plângerea este superiorul de serviciu în subordinea căruia s-a aflat făptuitorul sau persoana vătămată. (2) 'în cazul judecătorilor de carieră, cel îndreptăţit să depună plângerea, în locul superiorului de serviciu, este persoana care exercită controlul asupra activităţii acestora. 2în cazul militarilor, superiorul de serviciu este superiorul pe linie disciplinară. (3) 'în cazul unui funcţionar public sau a unui însărcinat special al serviciului public care nu are sau nu a avut nici un superior, plângerea poate fi depusă de instituţia unde a lucrat. 2Dacă instituţia respectivă este condusă de acel funcţionar public sau de acel însărcinat special, atunci plângerea poate fi depusă de forul de control al statului. (4) în cazul membrilor guvernului, plângerea poate fi depusă de guvern, iar în cazul membrilor guvernului unui land de către guvernul landului respectiv.

§ 77b Termenul de depunere al plângerilor. (1) 'O infracţiune pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plângeri nu va fi urmărită penal, dacă cel îndreptăţit să depună plângerea nu face acest lucru înainte de expirarea unei perioade de 3 luni. 2Dacă ultima zi a acestui termen cade într-o duminică, într-o zi liberă sau într-o sâmbătă, termenul de depunere ia sfârşit în următoarea zi lucrătoare. (2) 'Termenul de depunere începe în ziua în care cel îndreptăţit să depună plângerea a luat cunoştinţă de comiterea faptei sau de făptuitor. 2Dacă posibilitatea de a urmări penal o infracţiune depinde şi de hotărârea prin care o căsătorie este declarată nulă şi dizolvată, termenul de depunere al plângerii nu poate începe înainte de ziua în care cel îndreptăţit să depună plângerea ia cunoştinţă de rămânerea definitivă a acestei hotărâri. 3In cazul când cel îndreptăţit să depună plângerea este reprezentantul legal sau cel care are în îngrijire persoana îndreptăţită să depună plângerea, termenul de depunere depinde de momentul în care acesta ia cunoştinţă de situaţie. (3) Dacă există mai multe persoane care sunt îndreptăţite să introducă plângerea sau care au participat la comiterea infracţiunii, termenul de depunere este fixat separat, pentru şi împotriva fiecăruia în parte.

58

(4) Dacă dreptul de a depune plângerea a trecut asupra unui membru de familie ca urmare a decesului persoanei vătămate, termenul de depunere expiră cel mai devreme cu 3 luni şi cel mai târziu cu 6 luni după decesul acestuia. (5) în cazul în care o plângere depinde, potrivit dispoziţiilor art. § 380 din Codul de Procedură Penală, de realizarea unei împăcări între părţi în cadrul autorităţii desemnate cu reconcilierile, termenul de depunere al plângerii se amână până la eliberarea certificatului, potrivit dispoziţiilor art. 380 alin. 1 propoziţia 2 din Codul de procedură penal.

§ 77c Infracţiunile comise reciproc. 'Când, în cazul infracţiunilor comise reciproc care depind una de cealaltă şi nu pot fi urmărite penal decât în baza unei plângeri, cel îndreptăţit să depună plângerea propune urmărirea penală a unei alte persoane, atunci cel în cauză îşi pierde dreptul de a depune o plângere dacă nu şi-a exercitat dreptul până la sfârşitul primei înfăţişări. 2Acesta poate depune plângerea şi dacă termenul de depunere a expirat deja pentru el.

§ 77d Retragerea plângerii. (1) 'Plângerea poate fi retrasă. 2Retragerea poate fi efectuată până la sfârşitul acţiunii penale. 30 plângere retrasă nu mai poate fi depusă din nou. (2) 'Dacă partea vătămată sau cel îndreptăţit să depună plângerea decedează după depunerea plângerii, plângerea poate fi retrasă de soţul/soţia, copiii, părinţii, fraţii/surorile sau nepoţii de fiu/fiică a persoanei vătămate, în ordinea stabilită la art. § 77 alin. 2. 2Mai mulţi membrii de familie de acelaşi grad îşi pot exercita acest drept numai împreună. 30 persoană care a participat la infracţiune nu poate retrage plângerea.

§ 77e Autorizaţia şi cererea de pedeapsă. Dacă o infracţiune poate fi urmărită penal numai în baza unei autorizaţii sau a unei cereri de pedeapsă, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. §§ 77 şi 77d. Capitolul 5: Prescripţia Titlul 1: Prescripţia răspunderii penale § 78 Termenul de prescripţie. (1) 'Prescripţia înlătură pedepsirea infracţiunii şi dispunerea de măsuri (art. § 11 alin. 1, nr. 8). 2Dispoziţiile art. §§ 76a alin. 2 propoziţia 1 nr. 1 rămân nemodificate. (2)

1}

Infracţiunile prevăzute la art. § 220a (genocidul) şi la art. § 221 (omorul) nu se prescriu.

(3) Termenele de prescripţie ale urmăririi penale sunt: 1. 30 ani, când legea prevede pentru infracţiunea respectivă pedeapsa detenţiunii pe viaţă, 2) 2. 20 ani, când legea prevede pentru infracţiunea respectivă pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, 3. 10 ani, când legea prevede pentru infracţiunea respectivă pedeapsa închisorii între 5 şi 10 ani, 4. 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea respectivă pedeapsa închisorii între 1 şi 5 ani, 5. 3 ani pentru celelalte infracţiuni.

59

(4) Termenul de prescripţie este calculat în funcţie de pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta respectivă, fără să se ţină cont de circumstanţele agravante sau atenuante care sunt prevăzute în Partea generală sau care sunt prevăzute pentru infracţiunile cu consecinţe deosebit de grave sau mai puţin grave.

§ 78a începutul termenului de prescripţie. 'Prescripţia începe imediat ce fapta a fost săvârşită. 2Dacă producerea rezultatului faptei apare mai târziu, atunci prescripţia începe în momentul acela.

§ 78b Amânarea prescripţiei. (1) Prescripţia se amână: 1. până la terminarea celui de al 18-lea an de viaţă al victimei în cazul infracţiunilor prevăzute de la art. §§ 176

2)

Reprodus potrivit art. § 1 din Legea privind calculul termenelor penale de prescripţie din 13 aprilie 1965 (publicată în M. Of. nr. I, pag. 315), modificat prin art. 57 din Legea din 25 iunie 1969 (publicată în M. Of. nr. I, pag. 645): „§ 1 Amânarea prescripţiei. (1) 'La calculul termenului de prescripţie a urmăririi penale pentru o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă, nu se ia în considerare perioada cuprinsă între 8 mai 1945 şi 31 decembrie 1949. 2Prescripţia urmăririi penale pentru această infracţiune a fost amânată pe această perioadă. (2) Dispoziţiile de la alin. 1 nu se aplică în cazul în care urmărirea penală pentru o faptă a fost deja prescrisă înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi." A se vedea şi cea de-a doua Lege privind calculul termenelor penale de prescripţie (A doua lege privind calculul) din 26 martie 1993 (publicată în M. Of. nr. I, pag. 392).

până la 179,

2. atâta timp cât, potrivit legii, urmărirea penală nu poate începe sau continua; prezenta dispoziţie nu se aplică în cazul în care acţiunea penală nu s-a pus în mişcare numai datorită faptului că nu s-a depus o plângere, o autorizaţie sau o cerere de pedeapsă. (2) Dacă urmărirea penală nu poate începe pentru simplul motiv că făptuitorul este membru al Bundestag-ului sau al unui organ legislativ al unui land, prescripţia este amânată din ziua în care: 1. procurorul, o autoritate sau un funcţionar al poliţiei ia cunoştinţă de comiterea faptei sau de făptuitor sau 2. este depus un denunţ sau o plângere prealabilă împotriva făptuitorului (art. § 158 din Codul de Procedură Penală). (3) Dacă înainte de expirarea termenului de prescripţie este pronunţată o hotărâre cu privire la prima înfăţişare, termenul de prescripţie nu expiră înainte de momentul în care se termină acţiunea penală din punct de vedere juridic.

60

(4) Dacă legea prevede pentru o infracţiune cu consecinţe deosebit de grave pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, iar acţiunea penală a fost deschisă la instanţa unui land, prescripţia este amânată pentru cazurile prevăzute la art. § 78 alin. 3 nr. 4 începând cu deschiderea acţiunii penale, dar cel mult pentru o perioadă de 5 ani; dispoziţiile de la alin. 3 rămân nemodificate.

§ 78c întreruperea cursului prescripţiei. (1) 'Cursul prescripţiei se întrerupe când intervine: 1. prima audiere a acuzatului, înştiinţarea că împotriva sa a fost începută procedura de cercetare sau dispunerea acestei audieri sau înştiinţări, 2. orice audiere judiciară a acuzatului sau dispunerea acestei audieri, 3. orice împuternicire a unui expert de către un judecător sau procuror, dacă acuzatul a fost audiat înainte sau i-a fost adusă la cunoştinţă începerea procedurii de cercetare, 4. orice hotărâre judecătorească de confiscare sau percheziţie şi orice hotărâre judecătorească care conţine o astfel de măsură, 5. orice emitere a unui mandat de arestare, de internare sau de aducere şi orice hotărâre judecătorească prin care se dispune o astfel de măsură, 6. orice introducere a acţiunii publice, 7. deschiderea acţiunii penale, 8. orice stabilire a unei deliberări, 9. decizia de pedeapsă sau orice altă hotărâre care corespunde hotărârii judecătoreşti, 10. suspendarea provizorie a acţiunii penale datorată absenţei inculpatului, precum şi orice hotărâre pronunţată de judecător sau de procuror după suspendarea provizorie a acţiunii penale sau pronunţată în timpul acţiunii penale, împotriva celui care lipseşte, cu scopul de a afla domiciliul inculpatului sau de a pune în siguranţă dovezile, 11. suspendarea provizorie a acţiunii penale din cauza lipsei de discernământ a inculpatului, precum şi orice hotărâre pronunţată de judecător sau procuror după suspendarea provizorie a acţiunii penale, cu scopul de a verifica lipsa de discernământ a inculpatului, sau 12. orice cerere judiciară de a întreprinde o percheziţie în străinătate. în cazul procedurii de punere sub pază sau a procedurii independente, cursul prescripţiei este întrerupt de una

2

din acţiunile prevăzute la propoziţia 1 care are drept scop executarea procedurii de punere sub pază sau a procedurii independente. (2) 'în cazul unei dispoziţii sau hotărâri scrise, cursul prescripţiei este întrerupt în momentul în care dispoziţia sau hotărârea respectivă este semnată. 2Dacă înscrisul respectiv nu intră numaidecât în circulaţie, se ia în considerare momentul în care acesta intră de fapt în circulaţie.

61

(3) 'După fiecare întrerupere începe un nou termen de prescripţie. 2Totuşi, urmărirea penală poate fi prescrisă cel mai târziu când de la termenul prevăzut la art. § 78a a expirat dublul termenului legal de prescripţie sau au trecut cel puţin 3 ani, în cazul că termenul de prescripţie, potrivit unor legi speciale, este mai mic de 3 ani. Dispoziţiile art. § 78b rămân nemodificate.

3

(4) întreruperea produce efecte numai asupra persoanei împotriva căreia se îndreaptă acţiunea. (5) Dacă o lege care este în vigoare la momentul comiterii faptei, este modificată înainte de pronunţarea

hotărârii, iar

termenul

de

prescripţie este

astfel

prescurtat, întreruperea

cursului

prescripţiei care a fost dispusă înainte de intrarea în vigoare a noii legi rămâne valabilă, chiar dacă întreruperea acţiunii penale ar fi prescrisă conform noii legii.

Titlul 2: Prescripţia executării pedepsei § 79 Termenul de prescripţie. (1) O pedeapsă sau o măsură (art. § 11 alin. 1 nr. 8) dispusă de instanţă nu mai trebuie executată după expirarea termenului de prescripţie. (2) Prescripţia nu înlătură executarea pedepselor pronunţate pentru infracţiunile de genocid (art. § 220a) sau a pedepselor cu detenţiunea pe viaţă. (3) Termenele de prescripţie a executării pedepsei sunt: 1. 25 ani, când pedeapsa ce urmează a fi executată este pedeapsa cu închisoarea mai mare de 10 ani, 2. 20 ani, când pedeapsa ce urmează a fi executată este pedeapsa cu închisoarea între 5 şi 10 ani, 3. 10 ani, când pedeapsa ce urmează a fi executată este pedeapsa cu închisoarea între 1 şi 5 ani, 4. 5 ani, când pedeapsa ce urmează a fi executată este pedeapsa cu închisoarea de 1 an sau o amendă mai mare de 30 de tranşe zilnice, 5. 3 ani în cazul când pedeapsa este amenda de până la 30 de tranşe zilnice. (4)

1

Nu se prescrie executarea măsurii internării într-un centru de detenţie preventivă. 2în cazul

celorlalte măsuri, termenul de prescripţie este de 10 ani. 3Dacă se aplică măsura libertăţii supravegheate sau măsura primei internări într-un centru de dezintoxicare, termenul de prescripţie este de 5 ani. (5) *Dacă se dispune concomitent şi pedeapsa închisorii şi o amendă sau se dispune pe lângă o pedeapsă şi una din măsurile privative de libertate, măsura confiscării în vederea recuperării, măsura confiscării sau măsura scoaterii din uz, executarea unei pedepse sau a unei măsuri nu poate fi prescrisă înainte de executarea celeilalte. 2Dar măsura internării într-un centru de detenţie preventivă, pronunţată concomitent, nu împiedică prescripţia executării pedepsei sau a altor măsuri. (6) Prescripţia începe odată cu rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.

§ 79a Amânarea prescripţiei. Prescripţia se amână atâta timp cât:

62

1. potrivit legii, executarea pedepsei nu poate fi începută sau continuată, 2. condamnatului i se acordă: a) o amânare sau o întrerupere a executării pedepsei, b) o suspendare condiţionată printr-o hotărâre judecătorească sau graţiere sau c) o facilitate de plată în cazul amenzii, confiscării în vederea recuperării sau confiscării, 3. condamnatul este închis într-un centru la ordinul autorităţilor, în ţară sau străinătate.

§ 79b Prelungirea prescripţiei. Instanţa poate prelungi termenul de prescripţie, înainte de expirarea acestuia, la cererea organului de executare, cu încă o jumătate din termenul legal de prescripţie, dacă condamnatul se află într-o regiune de unde nu poate fi predat sau transferat. PARTEA SPECIALĂ Capitolul 1: Infracţiuni contra păcii, înalta trădare şi periclitarea statului de drept democratic Titlul 1: Infracţiuni contra păcii § 80 Pregătirea unui război de agresiune. Dacă o persoană pregăteşte un război de agresiune (art. 26 alin. 1 din Constituţie) la care ar trebui să participe Republica Federală Germania şi pune astfel Republica Federală Germania în pericolul de a participa la un război, persoana respectivă primeşte pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 10 ani.

§ 80a Instigarea la război de agresiune. Dacă o persoană instigă, în spaţiul de aplicare al prezentei legi, la război de agresiune (§ 80), în public, într-o adunare sau prin răspândirea de înscrisuri (§11 alin.3), persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de la 3 luni la 5 ani.

Titlul 2: înalta trădare § 81 înalta trădare contra statului. (1) Dacă o persoană se angajează ca, prin forţă sau prin ameninţarea cu forţa, 1. să prejudicieze stabilitatea Republicii Federale Germania sau 2. să schimbe ordinea constituţională stabilită prin Constituţia Republicii Federale Germania, persoana respectivă primeşte pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau a închisorii de cel puţin 10 ani. (2) în cazurile mai puţin grave se aplică pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani.

§ 82 înalta trădare contra unui land. (1) Dacă o persoană se angajează ca, prin forţă sau prin ameninţarea cu forţa, 1. să anexeze teritoriul unui land, în totalitate sau numai în parte, unui alt land al Republicii Federale Germania sau să desprindă o parte a unui land sau

63

2. să schimbe ordinea constituţională stabilită prin Constituţia unui land, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani. (2) în cazurile mai puţin grave se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani. § 83 Pregătirea unui act de înaltă trădare. (1) Dacă o persoană pregăteşte un act de înaltă trădare împotriva statului, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani, iar în cazurile mai puţin grave pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 5 ani. (2) Dacă o persoană pregăteşte un act de înaltă trădare împotriva unui land, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani.

§ 83a Penitenţa activă. (1) în cazurile prevăzute la art. §§ 81 şi 82, instanţa poate reduce pedeapsa, după propria sa apreciere (art. § 49 alin. 2), sau poate renunţa la pronunţarea unei pedepse potrivit prezentelor dispoziţii, dacă făptuitorul renunţă de bună voie să comită fapta şi înlătură sau reduce semnificativ pericolul, de care are cunoştinţă, ca alte persoane să comită fapta, sau dacă făptuitorul împiedică comiterea faptei din proprie iniţiativă. (2) în cazurile prevăzute la art. § 83, instanţa poate aplica prevederile alineatului 1, dacă făptuitorul renunţă de bună voie la intenţia sa şi înlătură sau reduce semnificativ pericolul, de care are cunoştinţă şi pe care el însuşi 1-a cauzat, ca alte persoane să pregătească mai departe acţiunea sau s-o comită, sau dacă făptuitorul împiedică comiterea faptei din proprie iniţiativă. (3) Dacă se înlătură sau se reduce semnificativ pericolul menţionat mai sus sau se împiedică comiterea faptei şi fără participarea făptuitorului, instanţa poate reduce pedeapsa şi numai în baza faptului că făptuitorul s-a străduit, din proprie iniţiativă şi în mod real, să împiedice comiterea faptei.

Titlul 3: Periclitarea statului de drept democratic § 84 Continuitatea unui partid declarat anticonstituţional. (1) dacă o persoană menţine în calitate de conducător sau de conducător din umbră structura organizatorică: 1. a unui partid declarat anticonstituţional de către Tribunalul Constituţional Federal German sau 2. a unui partid despre care Tribunalul Constituţional Federal German a stabilit că este o organizaţie ce înlocuieşte un partid interzis, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani. 2Se pedepseşte şi tentativa. (2) Dacă o persoană activează ca membru al unui partid menţionat la alin. 1 sau sprijină structura organizatorică a unui astfel de partid, persoana respectivă primeşte pedeapsa închisorii de până la 5 ani sau o amendă. (3) Dacă o persoană acţionează împotriva unei hotărâri concrete a Tribunalului Constituţional Federal German, care a fost pronunţată în cadrul unei acţiuni juridice în baza art. 21 alin. 2 din

64

Constituţie sau în baza art. § 33 alin. 2 din Legea partidelor, sau împotriva unei măsuri executorii, care a fost pronunţată în timpul executării hotărârii concrete dispuse în cadrul unei astfel de acţiuni juridice, persoana respectivă primeşte pedeapsa închisorii de până la 5 ani sau o amendă. 2Acţiunea juridică menţionată la alin.l este o acţiune juridică conform art. 18 din Constituţie. (4) în cazurile prevăzute la alin. 1 propoziţia 2 şi la alin. 2 şi 3 propoziţia 1, instanţa poate reduce pedeapsa după propria sa apreciere (art. § 49 alin. 2) sau poate renunţa la pronunţarea unei pedepse în baza prezentelor dispoziţii, dacă vinovăţia acuzatului nu este aşa de mare sau dacă contribuţia acestuia la săvârşirea faptei nu a fost aşa de importantă. (5) In cazurile prevăzute la alin. 1, 2 şi 3 propoziţia 1, instanţa poate reduce pedeapsa după propria sa apreciere (art. § 49 alin. 2) sau poate renunţa la pronunţarea unei pedepse în baza prezentelor dispoziţii, dacă făptuitorul s-a străduit, din proprie iniţiativă şi în mod real, să împiedice faptul ca partidul să mai existe pe mai departe; dacă făptuitorul reuşeşte să facă acest lucru sau acest lucru se întâmplă şi fără participarea sa, făptuitorul nu primeşte nici o pedeapsă.

§ 85 încălcarea interdicţiei de asociere. (1)

1

Dacă o persoană menţine în calitate de conducător sau de

conducător din umbră structura organizatorică: 1. a unui partid sau unei alianţe despre care s-a stabilit în mod incontestabil, într-o acţiune juridică în baza art. § 33 alin. 3 a Legii partidelor, că este o organizaţie ce înlocuieşte un partid interzis, sau 2. a unei alianţe care a fost interzisă în mod incontestabil, deoarece militează împotriva ordinii constituţionale sau împotriva înţelegerii între popoare sau despre care s-a stabilit în mod incontestabil că este o organizaţia ce înlocuieşte o alianţă interzisă, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. 2Se pedepseşte şi tentativa. (2) Dacă o persoană activează ca membru al unui partid sau al unei alianţe menţionate la alin. 1 sau sprijină structura organizatorică a acestora, persoana respectivă primeşte pedeapsa închisorii de până la 3 ani sau o amendă. (3) Dispoziţiile art. § 84 alin. 4 şi 5 se aplică în mod corespunzător.

§ 86 Răspândirea de materiale de propagandă ale organizaţiilor anticonstituţionale. (1) Dacă o persoană răspândeşte pe teritoriul ţării, produce pentru a fi răspândite pe teritoriul ţării sau în afara teritoriului ţării, posedă, importă, exportă sau pune la dispoziţia publicului'1 materiale de propagandă: 1. ale unui partid declarat anticonstituţional de Tribunalul Constituţional Federal German sau ale unui partid sau alianţe despre care s-a stabilit în mod incontestabil că este o organizaţie ce înlocuieşte un astfel de partid,

65

2. ale unei alianţe care a fost interzisă în mod incontestabil deoarece militează împotriva ordinii constituţionale sau împotriva înţelegerii între popoare sau despre care s-a stabilit în mod incontestabil că este o organizaţia ce înlocuieşte o alianţă interzisă, 3. ale unui guvern, alianţe sau organizaţii din afara spaţiului de aplicare al prezentei legi care acţionează pentru îndeplinirea obiectivelor unuia din partidele sau alianţele menţionate la nr. 1 şi 2 sau 4. materiale de propagandă care prin conţinutul lor sunt destinate să ducă mai departe ideologia unei foste organizaţii naţional-socialiste, persoana respectivă primeşte pedeapsa închisorii de până la 3 ani sau o amendă. (2) în înţelesul alineatului 1, materiale de propagandă sunt numai acele înscrisuri (art. § 11 alin. 3) care prin conţinutul lor se opun ordinii democratice în spiritul libertăţii sau înţelegerii între popoare. (3) Dispoziţiile de la alin. 1 nu se aplică, dacă mijloacele de propagandă sau acţiunea respectivă servesc la lămurirea cetăţenilor ori la combaterea ideologiei anticonstituţionale sau servesc artei sau ştiinţei, cercetării sau educaţiei, informării asupra unor evenimente contemporane sau istorice, sau unor scopuri asemănătoare. (4) Dacă vinovăţia făptuitorului este redusă, instanţa poate renunţa la pronunţarea unei pedepse în baza prezentei dispoziţii.

§ 86a Utilizarea simbolurilor unor organizaţii anticonstituţionale. (1) Instanţa aplică pedeapsa închisorii de până la 3 ani sau o amendă persoanei care: 1. răspândeşte pe teritoriul ţării simbolurile unui partid sau ale unei alianţe menţionate la art. § 86 alin. 1 nr. 1, 2 şi 4 sau utilizează aceste simboluri în public, în cadrul unei adunări sau prin răspândirea de înscrisuri, sau u

Dispoziţiile art. § 86 alin. 1 nu se aplică, potrivit art. 296 Legii introductive a Codului Penal din 2 martie 1974 (publicată în M. Of. nr. I., pag. 469) - nr. 2 - în cazul ziarelor şi revistelor care sunt publicate permanent în afara spaţiului de aplicare al prezentei legi şi care sunt distribuite în general publicului de acolo.

2. produce, posedă, importă sau exportă obiecte care înfăţişează sau conţin simbolurile respective şi care sunt destinate răspândirii sau utilizării, pe teritoriul ţării sau în afara teritoriului ţării, prin modalităţile specificate la nr. 1. (2) 'în înţelesul alineatului 1, simbolurile sunt drapele, decoraţii, uniforme, lozinci şi formule de salut. în înţelesul alin. 1, sunt simboluri şi obiectele asemănătoare celor enumerate mai sus.

2

(3) Dispoziţiile art. § 86 alin. 3 şi 4 se aplică în mod corespunzător.

§ 87 Pregătirea unui sabotaj. (1) Instanţa aplică pedeapsa închisorii de până la 5 ani sau o amendă persoanei care - la ordinul unui guvern, alianţe sau organizaţii, din afara spaţiului de aplicare al prezentei legi, pentru a pregăti acţiuni de sabotaj ce ar urma să aibă loc în spaţiul de aplicare al prezentei legi: 1. se arată dispusă să întreprindă astfel de acţiuni la ordinul acelui guvern, alianţe sau organizaţii,

66

2. spionează obiectivele ce urmează a fi sabotate, 3. produce, îşi procură sau procură pentru o altă persoană, deţine, vinde unei alte persoane sau importă materiale de sabotaj, 4. amenajează, alimentează sau controlează depozite de preluare a materialelor de sabotaj sau puncte de sprijin pentru acţiunile de sabotaj, 5. se instruieşte sau instruieşte o altă persoană în vederea săvârşirii de acţiuni de sabotaj sau 6. stabileşte sau menţine legătura între sabotori (nr. 1 până la 5) şi un guvern, o alianţă sau o organizaţie, şi care astfel acţionează, în mod intenţionat şi cu bună ştiinţă, împotriva stabilităţii sau siguranţei Republicii Federale Germania sau împotriva principiilor constituţionale. (2) în înţelesul alineatului 1, acţiunile de sabotaj sunt: 1. acţiuni prevăzute ca infracţiuni de la art. §§ 109e, 305, 306 până la 306c, de la 307 până la 309, 313, 315, 315b, 316b, 316c alin. 1 nr. 2, la art. §§ 317 sau 318 şi 2. alte acţiuni prin care se împiedică sau se tulbură activitatea unei întreprinderi ce prezintă importanţă pentru apărarea ţării, protecţiei populaţiei civile împotriva pericolului unui război sau pentru economia ţării şi prin care un lucru necesar desfăşurării activităţii acestora este distrus, stricat, îndepărtat, schimbat sau adus în stare de neîntrebuinţare, sau prin care se întrerupe furnizarea curentului electric necesar desfăşurării activităţii acestora. (3) Instanţa poate renunţa la pronunţarea unei pedepse în baza prezentelor dispoziţii, dacă făptuitorul renunţă de bună voie la comiterea de astfel de acţiuni şi înştiinţează la timp o instanţă despre acţiunile de sabotaj de care are cunoştinţă şi care mai pot fi împiedicate.

§ 88 Sabotaje anticonstituţionale. (1) Instanţa aplică pedeapsa închisorii de până la 5 ani sau o amendă persoanei care acţionează în mod intenţionat - în calitate de conducător sau de conducător din umbră al unei grupări sau singur, fără a avea legături cu o grupare sau a acţiona în numele unei grupări - cu scopul de a întrerupe, complet sau în parte, activitatea uneia din următoarele întreprinderi: 1. întreprinderi sau instalaţii care servesc aprovizionării publice prin asigurarea activităţii poştei sau a circulaţiei publice, 2. instalaţii de telecomunicaţii care servesc publicului, 3. întreprinderi sau instalaţii care servesc aprovizionării publice cu apă, energie electrică sau căldură sau care sunt vitale pentru aprovizionarea populaţiei, sau 4. judecătorii, instituţii, organizaţii sau obiecte ce servesc în totalitate sau într-o mare măsură siguranţei şi ordinii publice, sau cu scopul de a împiedica ca una din aceste întreprinderi să-şi atingă scopul activităţii pe care o desfăşoară şi care astfel acţionează, în mod intenţionat şi cu bună ştiinţă, împotriva stabilităţii sau siguranţei Republicii Federale Germania sau împotriva principiilor constituţionale. (2) Se pedepseşte şi tentativa.

67

§ 89 Acţiuni anticonstituţionale împotriva armatei federale şi a organelor siguranţei publice. (1) Dacă o persoană acţionează cu intenţie împotriva unui militar din armata federală sau a unui organ al siguranţei publice, pentru a submina obligaţiile acestora privind apărarea siguranţei Republicii Federale Germania sau a ordinii constituţionale şi acţionează astfel, în mod intenţionat şi cu bună ştiinţă, împotriva stabilităţii sau siguranţei Republicii Federale Germania sau împotriva principiilor constituţionale, persoana respectivă primeşte pedeapsa închisorii de până la 5 ani sau o amendă. (2) Se pedepseşte şi tentativa. (3) Dispoziţiile art. § 86 alin. 4 se aplică în mod corespunzător. § 90 Ofensa adusă preşedintelui statului. (1) Dacă o persoană aduce o ofensă preşedintelui statului în public, într-o adunare sau prin răspândirea de înscrisuri (art. § 11 alin. 3), persoana respectivă primeşte pedeapsa închisorii între 3 luni şi 5 ani. (2) în cazurile mai puţin grave, instanţa poate reduce pedeapsa după propria sa apreciere (art. § 49 alin. 2), dacă nu sunt întrunite condiţiile prevăzute la art. § 188. (3) Pedeapsa pronunţată este pedeapsa închisorii între 6 luni şi 5 ani, dacă fapta săvârşită constă într-o ofensă sau dacă făptuitorul acţionează prin comiterea acestei fapte, în mod intenţionat, împotriva stabilităţii Republicii Federale Germania sau împotriva principiilor constituţionale. (4) Acţiunea penală se pune în mişcare numai cu autorizarea prealabilă a preşedintelui statului.

§ 90a Ofensa adusă statului sau însemnelor statului. (1) Instanţa aplică pedeapsa închisorii de până la 3 ani sau o amendă persoanei care - în public, într-o adunare sau prin răspândirea de înscrisuri (art. § 11 alin. 3): 1. aduce o ofensă sau îşi exprimă, cu rea-credinţă, dispreţul faţă de Republica Federală Germania, faţă de unul din landurile acesteia sau faţă de ordinea sa constituţională sau 2. aduce o ofensă la adresa culorilor naţionale, drapelului, stemei sau imnului Republicii Federale Germania sau ale unui land. (2) 'Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care înlătură, distruge, deteriorează, aduce în stare de neîntrebuinţare, face de nerecunoscut sau îşi exprimă dispreţul pentru un drapel, arborat în public, al Republicii Federale Germania sau al unui land, sau pentru un însemn al Republicii Federale Germania sau al unui land, folosit în public de către una dintre autorităţile statului. (3) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă în cazul în care făptuitorul acţionează prin comiterea acestei fapte, în mod intenţionat, împotriva stabilităţii Republicii Federale Germania sau împotriva principiilor constituţionale.

§ 90b Ofensa anticonstituţională adusă organelor constituţionale. (1) Instanţa aplică pedeapsa închisorii între 3 luni şi 5 ani persoanei care - în public, într-o adunare sau prin răspândirea de înscrisuri (art. § 11 alin. 3)

68

- aduce o ofensă, prejudiciind astfel imaginea statului, unui organ legislativ, guvernului sau a Tribunalului Constituţional Federal sau al unui land, sau o ofensă unuia din membrii acestor organe şi care acţionează astfel, în mod intenţionat, împotriva stabilităţii Republicii Federale Germania sau împotriva principiilor constituţionale. (2) Acţiunea penală se pune în mişcare numai cu autorizarea prealabilă a organului constituţional sau a membrului prejudiciat.

§ 91 Domeniul de aplicare. Dispoziţiile art. §§ 84. 85 şi 87 se aplică numai în cazul faptelor care au fost săvârşite prin întreprinderea unei acţiuni în spaţiul de aplicare al prezentei legi.

Titlul 4: Dispoziţii generale § 92 înţelesul unor termeni. (1) în înţelesul prezentei legi, o persoană prejudiciază stabilitatea Republicii Federale Germania atunci când prejudiciază libertatea acesteia faţă de o putere străină, înlătură unitatea statală a acesteia sau desprinde un land ce îi aparţine. (2) în înţelesul prezentei legi, principiile constituţionale sunt: 1. dreptul cetăţenilor de a exercita puterea de stat, în alegeri şi scrutine şi prin intermediul organelor legislative speciale, a puterii executive şi a jurisprudenţei, şi de a alege reprezentanţii poporului prin vot universal, direct, liber, egal şi secret, 2. legătura dintre legislaţie şi ordinea constituţională şi legătura dintre puterea executivă şi jurisprudenţă, şi legislaţie, 3. dreptul de a exista şi a activa al unei opoziţii parlamentare, 4. caracterul schimbător al guvernului şi răspunderea acestuia faţă de reprezentanţii poporului, 5. independenţa tribunalelor, 6. excluderea oricărei forme de manifestare a tiraniei sau a dictaturii. (3) în înţelesul prezentei legi: 1. acţiunile împotriva stabilităţii Republicii Federale Germania sunt acţiunile pe care făptuitorul le întreprinde pentru a distruge stabilitatea Republicii Federale Germania (alin. 1), 2. acţiunile împotriva siguranţei Republicii Federale Germania sunt acţiunile pe care făptuitorul le întreprinde pentru a distruge siguranţa internă sau externă a Republicii Federale Germania, 3. acţiunile împotriva principiilor constituţionale sunt acţiunile pe care făptuitorul le întreprinde pentru a înlătura, a scoate din vigoare sau a submina un principiu constituţional (alin. 2). § 92a Pedepse complimentare. Instanţa poate dispune, pentru o infracţiune prevăzută în prezentul capitol, pe lângă pedeapsa închisorii de cel puţin 6 luni şi anularea capacităţii de a ocupa o funcţie publică, a capacităţii de a obţine anumite drepturi prin alegeri publice sau a dreptului de a alege sau a vota în alegerile publice (art. § 45 alin. 2 şi 5).

69

§ 92b Măsura confiscării. 'Dacă a fost săvârşită o infracţiune prevăzută în acest capitol, instanţa dispune confiscarea: 1. lucrurilor dobândite prin comiterea faptei sau a lucrurilor care au servit sau au fost destinate să servească la pregătirea sau comiterea faptei şi a 2. lucrurilor care au servit la comiterea unei infracţiuni prevăzute de la art. §§ 80a, 86, 86a, 90 pană la 90b. 2Se aplică şi dispoziţiile art. § 74a.

Capitolul 2: Trădarea de ţară şi periclitarea siguranţei externe § 93 înţelesul termenului "secret de stat". (1) Secretele de stat sunt fapte, obiecte sau date care sunt accesibile unui număr redus de persoane şi care trebuie ţinute secrete faţă de o putere străină pentru a înlătura pericolul ca siguranţa externă a Republicii Federale Germania să fie grav prejudiciată. (2) Nu sunt secrete de stat faptele care încalcă ordinea fundamentală, democratică şi liberală, sau care încalcă acordurile interstatale privind limitarea înarmărilor prin păstrarea secretului faţă de partenerii contractuali ai Republicii Federale Germania.

§ 94 Trădarea de ţară. (1) Instanţa aplică pedeapsa închisorii de cel puţin 1 an persoanei: 1. care divulgă un secret de stat unei puteri străine sau unui intermediar al acesteia, 2. care divulgă sau transmite unei persoane neautorizate un secret de stat pentru a prejudicia Republica Federală Germania sau pentru a proteja o putere străină, şi care astfel pune în pericol siguranţa externă a Republicii Federale Germania. (2) 'în cazul infracţiunilor cu consecinţe deosebit de grave, se aplică pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 5 ani. 2In general, o infracţiune cu consecinţe deosebit de grave este atunci când făptuitorul: 1. abuzează de o funcţie de răspundere care îi impune în mod special obligaţia de a păstra secrete de stat sau 2. pune în pericol, prin fapta săvârşită de el, siguranţa externă a Republicii Federale Germania.

§ 95 Divulgarea secretelor de stat. (1) Dacă o persoană divulgă sau transmite unei persoane neautorizate un secret de stat - păstrat de autorităţi sau păstrat la cererea acestora - şi prejudiciază astfel grav siguranţa externă a Republicii Federale Germania, persoana respectivă primeşte o pedeapsă cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani, în cazul în care fapta sa nu este o infracţiune prevăzută la art. § 94. (2) Se pedepseşte şi tentativa. (3) în cazurile cu consecinţe deosebit de grave, se aplică pedeapsa închisorii între 1 an şi 10 ani. Se aplică şi dispoziţiile art. § 94 alin. 2 propoziţia 2. 2

70

§ 96 Spionajul pentru trădarea ţării; spionarea secretelor de stat. (1) Dacă o persoană obţine un secret de stat cu scopul de a comite un act de trădare (art. § 94), persoana respectivă primeşte o pedeapsă cu închisoarea între 1 an şi 10 ani. (2) 'Dacă o persoană obţine un secret de stat, păstrat de autorităţi sau păstrat la cererea acestora, pentru a-1 divulga (art. § 95), persoana respectivă primeşte o pedeapsă cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani. 2Se pedepseşte şi tentativa.

§ 97 Divulgarea secretelor de stat. (1) Dacă o persoană divulgă sau transmite unei persoane neautorizate un secret de stat - păstrat de autorităţi sau păstrat la cererea acestora - şi prejudiciază astfel din culpă siguranţa externă a Republicii Federale Germania, persoana respectivă primeşte o pedeapsă cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (2) Instanţa aplică pedeapsa închisorii de până la 3 ani sau o amendă persoanei care divulgă sau transmite din culpă unei persoane neautorizate un secret de stat - care este păstrat de autorităţi sau este păstrat la cererea acestora şi la care persoana respectivă a avut acces în virtutea funcţiei sale, a activităţii sale sau a unei împuterniciri date de una din autorităţi - şi care astfel prejudiciază din culpă siguranţa externă a Republicii Federale Germania. (3) Acţiunea penală se pune în mişcare numai cu autorizarea prealabilă a guvernului federal.

§ 97a Trădarea secretelor nelegale. 1 Dacă o persoană transmite unei puteri străine sau unui intermediar al acesteia un secret ce datorită unei încălcări a dispoziţiilor art. § 93 alin. 2 nu constituie un secret de stat şi prejudiciază astfel grav siguranţa externă a Republicii Federale Germania, persoana respectivă primeşte pedeapsa prevăzută pentru trădarea de ţară ( art. § 94). 2Dispoziţiile art. § 96 alin. 1 corelate cu dispoziţiile art. § 94 alin. 1 nr. 1 se aplică în mod corespunzător şi în cazul secretelor menţionate la propoziţia 1.

§ 97b Trădarea datorată presupunerii greşite. (1) 'Dacă făptuitorul a comis o infracţiune prevăzută de la art. §§94 până la 97 din cauză că a presupus în mod greşit că secretul de stat respectiv este un secret prevăzut la art. § 97, acesta primeşte o pedeapsă conform prezentelor dispoziţii dacă: 1. această greşeală i se poate imputa făptuitorului, 2. făptuitorul nu acţionează cu intenţia de a se opune acestei aşa-zise încălcări sau 3. fapta sa nu este, în funcţie de împrejurări, un mijloc potrivit pentru acest scop. 2

In general, fapta este un mijloc potrivit atunci când făptuitorul a apelat mai înainte la un membru al

Bundestag-ului pentru a înlătura greşeala. (2) 'Dacă secretul de stat respectiv i-a fost încredinţat făptuitorului în mod oficial deoarece acesta deţinea funcţia de funcţionar public sau de militar în armata federală sau acesta a avut acces la acest secret în

71

virtutea faptului că deţinea una din aceste funcţii, instanţa aplică o pedeapsă făptuitorului şi în cazul în care făptuitorul - funcţionar public n-a apelat mai înainte la superiorul de serviciu sau făptuitorul - militar în armata federală n-a apelat mai înainte la superiorul pe linie disciplinară pentru a înlătura greşeala. 2Prezentele dispoziţii se aplică cu modificările de înţeles corespunzătoare şi în cazul însărcinaţilor speciali ai serviciului public şi în cazul persoanelor însărcinate în înţelesul art. § 353b alin. 2.

§ 98 Pregătirea unui act de trădare de ţară. (1) 'Dacă o persoană: 1. desfăşoară pentru o putere străină o activitate prin care se urmăreşte obţinerea sau cunoaşterea unor secrete de stat sau 2. îşi exprimă unei puteri străine sau unui intermediar al acesteia disponibilitatea de a desfăşura astfel de activităţi, persoana respectivă primeşte o pedeapsă cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă, când fapta nu este o infracţiune prevăzută la art. § 94 sau art. § 96 alin. 1. 2în cazurile cu consecinţe deosebit de grave, se aplică pedeapsa închisorii între 1 an şi 10 ani; dispoziţiile art. § 94 alin. 2 propoziţia 2 nr. 1 se aplică în mod corespunzător. (2) instanţa poate reduce pedeapsa după propria sa apreciere (art. § 49 alin. 2) sau poate renunţa la pronunţarea unei pedepse în baza prezentelor dispoziţii, dacă făptuitorul renunţă din proprie iniţiativă la atitudinea sa şi dezvăluie unei instanţe ceea ce ştie. 2Dacă făptuitorul este forţat de către o putere străină sau de către un intermediar al acesteia să desfăşoare o activitate menţionată la alin. 1 propoziţia 1, făptuitorul este apărat de pedeapsă în baza prezentei dispoziţii în cazul în care acesta renunţă din proprie iniţiativă la atitudinea sa şi dezvăluie numaidecât unei instanţe ceea ce ştie.

§ 99 Spionajul pentru un serviciu secret. (1) Dacă o persoană: 1. desfăşoară, pentru un serviciu secret al unei puteri străine şi împotriva Republicii Federale Germania, o activitate prin care se urmăreşte comunicarea sau transmiterea de fapte, lucruri sau documente sau 2. îşi exprimă unui serviciu secret al unei puteri străine sau unui intermediar al acesteia disponibilitatea de a desfăşura astfel de activităţi, persoana respectivă primeşte o pedeapsă cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă atunci când fapta nu este o infracţiune prevăzută la art. § 94 sau la art. § 96 alin. 1, sau la art. § 97a sau art. § 97b corelat cu art. § 94 sau art. § 96 alin. 1. (2) 'în cazurile cu consecinţe deosebit de grave, se aplică pedeapsa închisorii între 1 an şi 10 ani.

2

în general, un caz cu consecinţe deosebit de grave este atunci când făptuitorul comunică sau

transmite fapte, lucruri sau documente care sunt păstrate ca fiind secrete de către o autoritate sau la cererea unei autorităţi şi când făptuitorul: 1. face abuz de o funcţie de răspundere în virtutea căreia i s-au încredinţat în mod special astfel de secrete sau

72

2. prejudiciază grav prin fapta sa securitatea externă a Republicii Federale Germania. (3) Dispoziţiile art. § 98 alin. 2 se aplică în mod corespunzător.

§ 100 Infracţiuni contra păcii. (1) Dacă un cetăţean german, care îşi are domiciliul în spaţiul de aplicare al prezentei legi, înnoadă sau întreţine relaţii cu un guvern, o alianţă sau o organizaţie din afara spaţiului de aplicare al prezentei legi sau cu un intermediar al acestora, cu intenţia de a provoca un război sau un atac armat împotriva Republicii Federale Germania, acesta primeşte o pedeapsă cu închisoarea de cel puţin 1 an. (2) !în cazurile cu consecinţe deosebit de grave, se aplică pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 5 ani. 2în general, un caz cu consecinţe deosebit de grave este atunci când făptuitorul prejudiciază grav prin fapta sa stabilitatea Republicii Federale Germania. (3) în cazurile mai puţin grave se aplică pedeapsa închisorii între 1 an şi 5 ani.

§ 100a Falsificarea cu scopul trădării de ţară. (1) Dacă o persoană, cu bună ştiinţă, divulgă sau îi transmite unei alte persoane anumite lucruri sau ştiri false sau anumite declaraţii neconforme cu adevărul care, în caz că ar fi adevărate, ar fi de o reală importanţă pentru siguranţa externa a Republicii Federale Germania şi pentru relaţiile externe ale acesteia cu o putere străină, iar persoana respectivă săvârşeşte această faptă cu scopul de a determina acea putere străină să creadă că este vorba de lucruri şi fapte reale, prejudiciind astfel grav siguranţa externă a Republicii Federale Germania, precum şi relaţiile externe ale acesteia cu puterea străină respectivă, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani. (2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care falsifică astfel de lucruri sau le procură pentru a le divulga sau transmite unei alte persoane cu scopul de a înşela o putere străină prin una din modalităţile menţionate la alin. 1 şi care astfel prejudiciază grav siguranţa externă a Republicii Federale Germania, precum şi relaţiile externe ale acesteia cu puterea străină respectivă. (3) Se pedepseşte şi tentativa. (4)

1

puţin 1 an.

In cazurile cu consecinţe deosebit de grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea de cel în general, un caz cu consecinţe deosebit de grave este atunci când făptuitorul

2

prejudiciază grav prin fapta sa siguranţa externă a Republicii Federale Germania, precum şi relaţiile externe ale acesteia cu o putere străină.

§ 101 Pedepse complimentare. Instanţa poate dispune, pentru o infracţiune săvârşită cu intenţie potrivit prezentului capitol, pe lângă pedeapsa închisorii de cel puţin 6 luni şi anularea capacităţii de a ocupa o funcţie publică, a capacităţii de a obţine anumite drepturi prin alegeri publice sau a dreptului de a alege sau a vota în alegerile publice (art. § 45 alin. 2 şi 5).

73

§ 101a Măsura confiscării. 'Dacă o infracţiune este prevăzută în prezentul capitol, instanţa poate dispune confiscarea: 1. lucrurilor care au fost dobândite prin comiterea faptei sau a celor ce au servit sau au fost destinate să servească la comiterea sau la pregătirea faptei şi 2. lucrurilor ce reprezintă secrete de stat şi a lucrurilor menţionate la art. § 100a care au folosit la comiterea infracţiunii. Se aplică şi dispoziţiile art. § 74a. 3Lucrurile menţionate la propoziţia 1 nr. 2 pot fi confiscate chiar dacă nu sunt

2

întrunite condiţiile de la art. § 74 alin. 2, în cazul în care această măsură este necesară pentru a înlătura o consecinţă gravă ce ameninţă siguranţa externă a Republicii Federale Germania; prezenta dispoziţie se aplică şi atunci când făptuitorul a acţionat din culpă.

Capitolul 3: Infracţiuni contra unor state străine § 102 Infracţiuni contra organelor sau reprezentanţilor statelor străine. (1) Dacă o persoană comite o infracţiune împotriva integrităţii corporale sau vieţii unui şef de stat străin, a unui membru al unui guvern străin sau a unui conducător al unei reprezentanţe diplomatice străine acreditat în Republica Federală Germania, în perioada în care acesta domiciliază pe teritoriul ţării în interes de serviciu, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea până la 5 ani sau o amendă; în cazurile cu consecinţe deosebit de grave se aplică pedeapsa închisorii de cel puţin 1 an. (2) Instanţa poate dispune, pe lângă pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 6 luni, şi anularea capacităţii de a ocupa o funcţie publică, a capacităţii de a obţine anumite drepturi prin alegeri publice sau a dreptului de a alege sau a vota în alegerile publice (art. § 45 alin. 2 şi 5).

§ 103 Ofensa adusă organelor sau reprezentanţilor statelor străine. (1) Dacă o persoană aduce o ofensă unui şef de stat străin sau aduce o ofensă cu privire la funcţia unui membru al unui guvern străin, care domiciliază pe teritoriul ţării în interes de serviciu, sau cu privire la funcţia unui conducător al unei reprezentanţe diplomatice străine acreditat în Republica Federală Germania, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă; în cazul insultei calomnioase, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani. (2) 'Dacă fapta este săvârşită în public, într-o adunare sau prin răspândirea de înscrisuri (art. § 11 alin. 3), se aplică dispoziţiile art. § 220. 2Cererea de urmărire penală poate fi introdusă şi de procuror. § 104 Ofensa adusă drapelului şi însemnelor unor state străine. (1) Dacă o persoană înlătură, distruge, deteriorează, aduce în stare de neîntrebuinţare, face de nerecunoscut sau îşi exprimă dispreţul pentru drapelul unui stat străin, care este arborat în public în mod legal sau potrivit unui obicei recunoscut, sau pentru însemnele unui stat străin, care sunt folosite în public de unele din reprezentanţele recunoscute ale acestui stat, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă.

74

(2) Se pedepseşte şi tentativa.

§ 104a Condiţiile urmăririi penale. Infracţiunile prevăzute în prezentul capitol sunt urmărite penal numai dacă Republica Federală Germania întreţine relaţii diplomatice cu respectivul stat străin, dacă reciprocitatea este garantată şi a fost garantată şi la momentul comiterii faptei, dacă guvernul străin depune o cerere de pedeapsă şi dacă guvernul federal acordă autorizaţia de urmărire penală.

Capitolul 4: Infracţiuni contra organelor constituţionale şi infracţiuni electorale § 105 Constrângerea organelor constituţionale. (1) Dacă o persoană constrânge: 1. un organ legislativ al statului sau al unui land sau o comisie a acestui organ, 2. Adunarea generală federală sau una din comisiile acesteia, 3. guvernul sau Tribunalul Constituţional Federal sau al unui land, în mod ilegal, prin folosirea forţei sau a ameninţării cu forţa, cu scopul de a determina unul din aceste organe să nu-şi îndeplinească atribuţiile sau să şi le îndeplinească într-un anumit mod, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani. (2) în cazurile cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani.

§ 106 Constrângerea preşedintelui statului şi a membrilor unui organ constituţional. (1) Dacă o persoană constrânge: 1. pe preşedintele statului sau 2. un membru a) al unui organ legislativ al statului sau al unui land, b) al Adunării generale federale sau c) al guvernului sau al Tribunalul Constituţional Federal sau al unui land, în mod ilegal, prin folosirea forţei sau a ameninţării cu un pericol grav, cu scopul de a determina una din aceste persoane să nu-şi îndeplinească atribuţiile sau să şi le îndeplinească într-un anumit mod, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani. (2) Se pedepseşte şi tentativa. (3) în cazurile cu consecinţe deosebit de grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani.

§ 106a (abrogat)

75

§ 106b Tulburarea activităţii unui organ legislativ. (1) Dacă o persoană încalcă regulamentele generale sau speciale emise de către un organ legislativ al statului sau al unui land sau de către preşedintele organului respectiv, cu privire la siguranţa şi ordinea în clădirea organului legislativ sau pe terenul ce aparţine acestuia, şi astfel tulbură sau împiedică desfăşurarea activităţii acestui organ legislativ, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă. (2) Dispoziţia de la alineatul 1 nu se aplică - în cazul regulamentelor emise de un organ legislativ al statului sau de preşedintele acestuia - membrilor Bundestag-ului, membrilor Bundesrat-lui sau ai guvernului, şi nici delegaţilor acestora, iar în cazul regulamentelor emise de organul legislativ al unui land sau de preşedintele acestuia - membrilor acelui organ legislativ, membrilor guvernului landului respectiv, şi nici delegaţilor acestora.

§ 107 împiedicarea alegerilor. (1) Dacă o persoană împiedică sau tulbură, prin folosirea forţei sau a ameninţării cu forţa, desfăşurarea alegerilor sau stabilirea rezultatului acestor alegeri, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă; în cazurile cu consecinţe deosebit de grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 1 an. (2) Se pedepseşte şi tentativa.

§ 107a Falsificarea alegerilor. (1) Dacă o persoană votează în mod ilegal, contribuie la falsificarea rezultatului alegerilor sau falsifică rezultatul alegerilor, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care anunţă sau permite să se anunţe un rezultat fals al alegerilor. (3) Se pedepseşte şi tentativa.

107b Falsificarea documentelor electorale. (1) Dacă o persoană: 1. se trece pe lista electorală (cartea de alegător) prin furnizarea de date false, 2. înscrie pe lista electorală o altă persoană despre care el ştie că nu are acest drept, 3. împiedică înscrierea pe lista electorală ca alegător a unei persoane cu drept de vot, deşi cunoaşte faptul că această persoană are drept de vot sau 4. îşi depune candidatura la alegeri cu toate că ştie că nu este o persoană eligibilă, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 6 luni sau o amendă de până la 180 de tranşe zilnice, în cazul în care legea nu prevede o pedeapsă mai mare. (2) înscrierea pe lista electorală ca alegător corespunde redactării documentelor electorale pentru alegerile în cadrul organelor autonome ale asigurărilor sociale.

76

§ 107c încălcarea secretului electoral. Persoana care încalcă o dispoziţie ce protejează secretul electoral, cu intenţia de a afla sau de a-i aduce la cunoştinţă altei persoane pentru cine a votat o anumită persoană, primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă.

§ 108 Constrângerea alegătorilor. (1) Dacă o persoană constrânge sau împiedică o altă persoană să voteze sau să îşi exercite dreptul de vot într-un anumit mod, prin comiterea unei fapte ilegale - prin folosirea forţei sau a ameninţării cu un pericol grav, prin folosirea abuzivă a unei relaţii de subordonare profesională sau financiară sau prin alte presiuni financiare - persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă; în cazurile cu consecinţe deosebit de grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani. (2) Se pedepseşte şi tentativa.

§ 108a înşelătoria electorală. (1) Dacă o persoană determină, prin înşelăciune, o altă persoană să greşească în privinţa alegerii sale atunci când votează, să voteze împotriva voinţei sale sau să dea un vot ne valid, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă. (2) Se pedepseşte şi tentativa. § 108b Mituirea alegătorilor. (1) Dacă o persoană oferă, promite sau acordă cadouri sau alte foloase unei alte persoane pentru ca aceasta să nu voteze sau să voteze într-un anumit mod, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care pretinde, acceptă să i se ofere sau primeşte cadouri sau alte foloase pentru a nu vota sau a vota într-un anumit mod.

§ 108c Pedepse complimentare. Instanţa poate dispune, pentru o infracţiune prevăzută la art. §§ 107, 107a , 108 şi 108b, pe lângă pedeapsa închisorii de cel puţin 6 luni şi anularea capacităţii de a obţine anumite drepturi prin alegeri publice sau a dreptului de a alege sau a vota în alegerile publice (art. § 45 alin. 2 şi 5).

§ 108d Domeniul de aplicare. 'Dispoziţiile de la art. §§ 107 până la 108c se aplică în cazul alegerilor pentru reprezentanţele naţionale, pentru deputaţii Parlamentului European, pentru alte alegeri şi votări populare la nivelul statului, landurilor, comunităţilor şi asociaţiilor locale, precum şi pentru alegerile în cadrul organelor autonome ale asigurărilor sociale. 2Alegerile sau votările înseamnă acelaşi lucru ca şi semnarea unei propuneri electorale sau semnarea unei cereri populare.

§ 108e Mituirea deputaţilor. (1) Dacă o persoană cumpără sau vinde un vot în alegerile sau votările din Parlamentul European sau dintr-o reprezentanţă populară de la nivelul statului, landurilor, comunităţilor sau asociaţiilor locale, persoana respectivă primeşte până la 5 ani sau o amendă.

77

(2) Instanţa poate dispune, pentru o infracţiune prevăzută la alin. 1, pe lângă pedeapsa închisorii de cel puţin 6 luni şi anularea capacităţii de a obţine anumite drepturi prin alegeri publice sau a dreptului de a alege sau a vota în alegerile publice.

Capitolul 5: Infracţiuni împotriva capacităţii de apărare a statului § 109 Sustragerea de Ia recrutare prin mutilare. (1) Dacă o persoană se mutilează, se lasă mutilat, mutilează o altă persoană cu acordul acesteia sau întreprinde o altă acţiune, cu scopul a deveni inaptă sau a face o altă persoană inaptă pentru satisfacerea serviciului militar-, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani. (2) Dacă făptuitorul îşi provoacă această incapacitate numai pentru o perioadă de timp sau numai pentru o singură intervenţie, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (3) Se pedepseşte şi tentativa.

§ 109a Sustragerea de Ia recrutare prin înşelăciune. (1) Dacă o persoană se sustrage sau determină sustragerea unei alte persoane de la satisfacerea serviciului militar, prin uneltiri viclene şi înşelăciune - în mod continuu, pentru o perioadă de timp sau numai pentru o singură intervenţie -persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (2) Se pedepseşte şi tentativa.

§ 109b şi 109c (abrogate)

§ 109d Propaganda împotriva armatei federale. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care face, cu bună ştiinţă, afirmaţii mincinoase sau false cu scopul de a tulbura activitatea armatei federale sau care răspândeşte astfel de afirmaţii, cunoscând faptul că acestea nu sunt adevărate, cu scopul de a împiedica armata federală să-şi îndeplinească atribuţiile privind apărarea naţională. (2) Se pedepseşte şi tentativa.

§ 109e Acţiunile de sabotaj împotriva mijloacelor de apărare. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani persoanei care distruge, deteriorează, modifică, aduce în stare de neîntrebuinţare sau înlătură în mod ilegal un mijloc de apărare, un dispozitiv sau o instalaţie ce serveşte, în totalitate sau într-o mare măsură, apărării naţionale sau protecţiei populaţiei civile împotriva unui posibil război şi care astfel pune în pericol siguranţa Republicii Federale Germania, forţa combativă a trupelor şi viaţa cetăţenilor. (2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care produce sau furnizează cu defecte, în mod intenţionat, un astfel de obiect sau materiile prime necesare pentru un astfel de obiect şi care astfel determină, cu bună ştiinţă, apariţia pericolului menţionat la alineatul 1. (3) Se pedepseşte şi tentativa.

78

(4) în cazurile cu consecinţe deosebit de grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani. (5) Dacă o persoană a determinat apariţia acestui pericol cu intenţie sau din culpă - din culpă în cazurile prevăzute la alin. 1, fără bună ştiinţă în cazurile prevăzute la alin. 2 - persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă, atunci când legea nu prevede o pedeapsă mai mare pentru fapta respectivă.

§ 109f Serviciile de informaţii care periclitează siguranţa naţională. (1) 'Dacă o persoană: 1. strânge informaţii despre apărarea naţională, 2. înfiinţează un serviciu de informaţii ce are ca obiect apărarea naţională sau 3. sprijină sau solicită să desfăşoare o astfel de activitate în favoarea unui serviciu, unui partid sau unei alianţe din afara spaţiului de aplicare al prezentei legi sau în favoarea unei alianţe interzise sau a unui intermediar al acesteia, şi dacă acţionează astfel împotriva siguranţei Republicii Federale Germania sau a forţei combative a trupelor, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă, în cazul în care legea nu prevede o pedeapsă mai mare pentru fapta respectivă. 2Prezenta dispoziţie nu se aplică în cazul activităţii desfăşurate pentru informarea opiniei publice în cadrul reportajelor obişnuite de presă şi de radiodifuziune. (2) Se pedepseşte şi tentativa.

§ 109g Reproduceri care periclitează siguranţa naţională. (1) Dacă o persoană face o reproducere sau o descriere a unui mijloc de apărare, a unui dispozitiv, a unei instalaţii sau a unui procedeu militar sau transmite o astfel de reproducere sau descriere unei alte persoane, periclitând astfel cu bună ştiinţă siguranţa Republicii Federale Germania sau forţa combativă a trupelor, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (2) Dacă o persoană face, dintr-un avion, o fotografie a unei zone sau a unui obiect ce se află în spaţiul de aplicare al prezentei legi sau transmite o astfel de fotografie sau o reproducere a acesteia unei alte persoane, periclitând astfel cu bună ştiinţă siguranţa Republicii Federale Germania sau forţa combativă a trupelor, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă, în cazul în care fapta respectivă nu este prevăzută la alineatul 1. (3) Se pedepseşte şi tentativa. (4) JDacă o persoană transmite unei alte persoane o reproducere sau o descriere menţionată la alineatul 1, determinând apariţia pericolului respectiv fără bună ştiinţă, dar totuşi cu intenţie sau în mod nechibzuit, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă. 2Nu i se aplică nici o pedeapsă făptuitorului care a acţionat cu permisiunea serviciului de resort.

79

§ 109h Recrutarea pentru un serviciu militar străin. (1) Dacă o persoană recrutează un cetăţean german în favoarea unei puteri străine pentru satisfacerea serviciului militar în cadrul unei organizaţii militare sau cu caracter militar, sau conduce o astfel de organizaţie în favoarea celor care recrutează sau a serviciului militar străin, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani. (2) Se pedepseşte şi tentativa.

§ 109i Pedepse complimentare. Instanţa poate dispune, pentru o infracţiune prevăzută la art. §§ 109e şi 109i, pe lângă pedeapsa închisorii de cel puţin 1 an şi anularea capacităţii de a ocupa o funcţie publică, a capacităţii de a obţine anumite drepturi prin alegeri publice sau a dreptului de a alege sau a vota în alegerile publice (art. § 45 alin. 2 şi 5).

§ 109k Măsura confiscării. 'Dacă făptuitorul a săvârşit o infracţiune prevăzută de la art. §§ 109d până la 109g, instanţa poate dispune măsura confiscării: 1. lucrurilor care au fost dobândite prin comiterea faptei sau a celor ce au servit sau au fost destinate să servească la comiterea sau la pregătirea faptei şi 2. a reproducerilor, descrierilor şi fotografiilor în cazul infracţiunilor prevăzute la art. § 109g. Se aplică şi dispoziţiile art. § 74a. 3Lucrurile menţionate la propoziţia 1 nr. 2 se confiscă şi în cazul în care nu

2

sunt întrunite condiţiile prevăzute la art. § 74 alin. 2, dacă această măsură este necesară pentru apărarea naţională; această măsură se aplică şi în cazul în care făptuitorul a acţionat din culpă.

Capitolul 6: Infracţiuni contra autorităţii § 110 (abrogat) §111 Instigarea publică la comiterea de infracţiuni. (1) Dacă o persoană îndeamnă publicul -într-o adunare sau prin răspândirea de înscrisuri (art. § 11 alin. 3) - să săvârşească fapte ce constituie infracţiuni, persoana respectivă primeşte pedeapsa prevăzută de lege pentru instigator (art. § 26). (2) 'Dacă instigarea n-a avut ca urmare săvârşirea infracţiunii, instigatorul primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. 2Pedeapsa nu trebuie să fie mai mare decât pedeapsa aplicată în cazul în care instigarea a avut ca urmare săvârşirea infracţiunii (alin. 1); se aplică şi dispoziţiile art. § 49 alin. 1 nr. 2.

§ 112 (abrogat)

§ 113 împotrivirea faţă de un funcţionar al organelor de executare. (1) Dacă o persoană opune rezistenţă, prin folosirea forţei sau a ameninţării cu forţa, sau atacă violent un funcţionar public sau un militai - al armatei federale care este însărcinat să asigure aplicarea legilor, ordonanţelor juridice, sentinţelor, hotărârilor

80

judecătoreşti sau a ordinelor, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă. (2) 'în cazurile cu consecinţe deosebit de grave, pedeapsa aplicată este pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani. 2 In general, un caz cu consecinţe deosebit de grave este atunci când: 1. făptuitorul sau un alt participant are asupra sa o armă pe care intenţionează s-o folosească pentru comiterea infracţiunii, 2. făptuitorul pune într-un pericol grav, prin violenţa faptei, viaţa sau sănătatea persoanei vătămate. (3) 'Făptuitorul nu primeşte nici o pedeapsă, potrivit prezentei dispoziţii, dacă atribuţiile de serviciu n-au fost îndeplinite conform legii. 2Prezenta dispoziţie se aplică şi în cazul în care făptuitorul nu înţelege că atribuţiile de serviciu sunt îndeplinite conform legii. (4) 'Dacă, atunci când comite fapta, făptuitorul crede în mod greşit că atribuţiile de serviciu nu sunt îndeplinite conform legii şi acesta ar fi putut evita greşeala făcută, instanţa poate reduce pedeapsa după propria sa apreciere (art. § 49 alin. 2) sau, în cazul că vinovăţia făptuitorului este mică, poate să renunţe, în baza prezentei dispoziţii, la pronunţarea unei pedepse. 2Nu se aplică nici o pedeapsă, în baza prezentei dispoziţii, dacă făptuitorul n-a putut evita să facă această greşeală şi, potrivit situaţiei cunoscute de el, nu ar fi putut să se apere cu hotărâri judecătoreşti faţă de îndeplinirea ilegală a acelor aşa-zise atribuţii; dacă ar fi putut să facă acest lucru, instanţa poate reduce pedeapsa după propria sa apreciere (art. § 49 alin. 2) sau să renunţe, în baza prezentei dispoziţii, la pronunţarea unei pedepse.

§ 114 împotrivirea faţă de persoanele care deţin o funcţie similară cu cea a funcţionarilor organelor de executare. (1) 1 în înţelesul art. § 113 atribuţiile de serviciu pot fi şi atribuţiile de executare deţinute de unele persoane care nu sunt funcţionari publici, dar au drepturile şi obligaţiile unui funcţionar de poliţie sau sunt funcţionari auxiliari al procuraturii. (2) Dispoziţiile art. § 113 se aplică în mod corespunzător şi pentru protejarea persoanelor care îi ajută pe cei în drept să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu.

§§ 115 până la 119 (abrogate)

§ 120 înlesnirea evadării. (1) Dacă o persoană eliberează un deţinut, îndeamnă un deţinut să evadeze sau îl ajută să evadeze, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă. (2) Dacă făptuitorul are obligaţia, în calitatea sa de funcţionar public sau de însărcinat special al serviciului public, să împiedice evadarea deţinutului, făptuitorul primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (3) Se pedepseşte şi tentativa.

81

(4) în înţelesul alin. 1 şi 2, deţinutul este şi o persoană internată într-un centru la ordinul autorităţilor.

§ 121 Răzvrătirea deţinuţilor. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani deţinuţilor care se constituie într-o asociere şi care, unindu-şi forţele, 1. lovesc violent sau constrâng (art. § 240) un funcţionar al centrului respectiv, un funcţionar public sau o persoană însărcinată cu supravegherea, îngrijirea sau anchetarea lor, 2. se dezlănţuie violent sau 3. îl ajută să evadeze, prin comiterea de acte violente, pe unul dintre ei sau pe un alt deţinut. (2) Se pedepseşte şi tentativa. (3) în cazurile cu consecinţe deosebit de grave, răzvrătirea se pedepseşte cu pedeapsa închisorii între 6 luni şi 10 ani. 2In general, un caz cu consecinţe deosebit de grave este atunci când făptuitorul sau un alt participant: 1. are asupra sa o armă de foc, 2. are asupra sa un alt fel de armă pentru a o folosi la comiterea infracţiunii sau 3. făptuitorul pune într-un pericol grav, prin violenţa faptei, viaţa sau sănătatea unei alte persoane. (4) în înţelesul alin. 1, 2 şi 3, deţinutul este şi o persoană internată într-un centru de detenţie preventivă.

§ 122 (abrogat)

Capitolul 7: Infracţiuni împotriva ordinii publice § 123 Violarea de domiciliu. (1) Dacă o persoană pătrunde în mod ilegal în locuinţa, în birourile sau pe proprietatea altei persoane sau în birourile încuiate, destinate serviciului public sau relaţiilor cu publicul, sau dacă, după ce a pătruns ilegal într-unui din aceste locuri, refuză să-1 părăsească la cererea persoanei autorizate să se afle acolo, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă. (2) Acţiunea penală se pune în mişcare numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

§ 124 Violarea de domiciliu agravantă. Dacă un grup de persoane se constituie într-o asociere şi pătrunde în mod ilegal - cu intenţia de a comite, unindu-şi forţele, acte de violenţă împotriva unor persoane sau lucruri - în locuinţa, în birourile sau pe proprietatea altei persoane sau în birourile încuiate, destinate serviciului public sau relaţiilor cu publicul, fiecare membru al grupului care participă la comiterea infracţiunii primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă.

82

§ 125 Tulburarea ordinii publice. (1) Dacă o persoană ia parte, în calitate de autor sau de participant, la: 1. acte de violenţă împotriva unor persoane sau a unor lucruri sau 2. la proliferarea de ameninţări cu un act de violenţă la adresa unor persoane, iar fapta este întreprinsă de un grup de persoane într-un mod ce periclitează siguranţa publică, sau dacă o persoană îndeamnă un grup de persoane să comită astfel de acte, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă, în cazul în care legea nu prevede o pedeapsă mai mare pentru infracţiunea respectivă. (2) în cazul în care art. § 113 prevede o pedeapsă pentru acţiunile menţionate la alin. 1 nr. 1 şi 2, dispoziţiile art. § 113 alin. 3 şi 4 se aplică cu modificările de înţeles corespunzătoare.

§ 125a Tulburarea ordinii publice cu consecinţe deosebit de grave. 'în cazurile de tulburare a ordinii publice prevăzute la art. § 125 alin. 1 care au cu consecinţe deosebit de grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 10 ani. în general, un caz cu consecinţe deosebit de grave este atunci când făptuitorul: 1. are asupra sa o armă de foc, 2. are asupra sa un alt fel de armă pentru a o folosi la comiterea infracţiunii sau 3. pune într-un pericol grav, prin violenţa faptei, viaţa sau sănătatea unei alte persoane, 4. jefuieşte sau cauzează pagube însemnate.

§ 126 Tulburarea liniştii publice prin ameninţarea cu comiterea de infracţiuni. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă persoanei care, printr-o modalitate destinată să tulbure liniştea publică, ameninţă că va comite: 1. una din infracţiunile privind tulburarea ordinii publice menţionate la art. § 125a propoziţia 2 nr. 1 până la 4, 2. un omor, o ucidere din culpă sau un genocid (art. §§ 211, 212 sau 220a), 3. o vătămare corporală, 4. o infracţiune împotriva libertăţii personale, prevăzută la art. §§ 234, 234a, 239a sau 239b, 5. o tâlhărie sau un furt însoţit de tâlhărie (art. §§ 249 până la 251 sau 255), 6. o infracţiune care prezintă pericol pentru societate, prevăzută de la art. §§ 306 până la 306 c sau 307 de la alin. 1 până la 3, art. § 308 de la alin. 1 până la 3, art. § 309 de la alin. 1 până la 4, art. §§ 313, 314 sau 315 alin. 3, art. § 315b alin. 3, art. § 316a alin. 1 sau 3, art. § 316c alin. 1 sau 3 sau art. § 318 alin. 3 sau 4 sau 7. o infracţiune care prezintă pericol pentru societate, prevăzută la art. § 309 alin. 6, art. § 311 alin. 1, art. § 316b alin. 1, art. § 317 alin. 1 sau art. § 318 alin. 1. (2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care, printr-o modalitate destinată să tulbure liniştea publică, simulează cu bună ştiinţă că va comite una din infracţiunile menţionate la alin. 1.

83

§ 127 înfiinţarea unor grupări armate. Dacă o persoană înfiinţează sau comandă o grupare ilegală care dispune de arme sau alte obiecte periculoase, se înrolează într-o astfel de grupare, aprovizionează cu arme sau bani sau sprijină în vreun fel o astfel de grupare, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă.

§ 128 (abrogat)

§ 129 înfiinţarea unor organizaţii criminale. (1) Dacă o persoană înfiinţează o organizaţie al cărei scop şi obiect de activitate este săvârşirea de infracţiuni, este membră a unei astfel de organizaţii, face propagandă pentru o astfel de organizaţie sau sprijină o astfel de organizaţie, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (2) Nu se aplică dispoziţia de la alin. 1 dacă: 1. organizaţia respectivă este un partid politic pe care Tribunalul Constituţional Federal German nu 1-a declarat anticonstituţional, 2. scopul şi obiectul activităţii organizaţiei de a comite infracţiuni nu prezintă nici o importanţă, 3. scopul şi obiectul activităţii organizaţiei este săvârşirea de infracţiuni prevăzute de la art. §§84 până la 87. (3) Se pedepseşte şi tentativa de a pune bazele unei organizaţii menţionate la alin. 1. (4) Dacă făptuitorul este un conducător sau un conducător din umbră sau dacă infracţiunea are consecinţe deosebit de grave, instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 3 ani. (5) Instanţa poate renunţa la pronunţarea unei pedepse în baza alin. 1 şi 3 în cazul participanţilor a căror vinovăţie sau contribuţie este de o importanţă mai mică. (6) Instanţa poate reduce pedeapsa după propria sa apreciere (art. § 49 alin. 2) sau poate renunţa, în baza prezentei dispoziţii, la pronunţarea unei pedepse dacă făptuitorul: 1. se străduieşte, din proprie iniţiativă şi în mod real, să împiedice faptul ca organizaţia să mai existe pe mai departe sau ca aceasta să comită o infracţiune care face parte din scopurile organizaţiei sau 2. dezvăluie unei instanţe informaţiile pe care le are în legătură cu pregătirea unei infracţiuni, din proprie iniţiativă şi la timp pentru ca acele infracţiuni să poată fi împiedicate; făptuitorul este apărat de pedeapsă dacă reuşeşte să împiedice existenţa pe mai departe a respectivei organizaţii sau acest lucru s-a întâmplat şi fără participarea sa. § 129a1} înfiinţarea unor organizaţii teroriste. (1) Dacă o persoană înfiinţează o organizaţie al cărei scop şi obiect de activitate este săvârşirea de: 1. omoruri, crime sau genociduri (art. §§ 211, 212 sau 220a), 2. infracţiuni contra libertăţii personale, prevăzute la art. § 239a sau la art. § 239b sau

84

3. infracţiuni prevăzute la art. § 305a sau infracţiuni care prezintă pericol pentru societate, prevăzute de la art. §§ 306 până la 306 c sau 307 de la alin. 1 până la 3, art. § 308 de la alin. 1 până la 4, art. § 309 de la alin. 1 până la 5, art. §§ 313, 314 sau 315 alin. 1, 3 sau 4, art. § 316b alin. 1 sau 3 sau art. § 316c alin. 1, 2 sau 3 sau este membră a unei astfel de organizaţii, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi

)

A se vedea art. 4 şi 5, care au fost în vigoare până pe 31 decembrie 1999, din Legea privind modificarea Codului Penal, a Codului de procedură penală şi a Legii privind adunările publice şi introducerea unei reglementări privind complicitatea la infracţiunile cu caracter terorist din 9 iunie 1989 (publicată în M. Of. nr. I, pag. 1059), modificată prin legea din 16 februarie 1993 (publicată în M. Of. nr. I, pag. 238), prin art. 5 din legea din 28 octombrie 1994 (publicată în M. Of. nr. I, pag. 3186) şi prin legea din 19 ianuarie 1996 (publicată în M. Of. nr. I, pag. 58): „Art. 4 Reglementare privind complicitatea la infracţiunile cu caracter terorist (în vigoare până la 1 ianuaire 200) §1. Dacă făptuitorul sau participantul la o infracţiune prevăzută la art. § 129a din Codul Penal sau la o faptă ce are legătură cu infracţiunea aceasta dezvăluie - el însuşi sau prin intermediul unei terţe persoane - unui organ de urmărire penală informaţiile pe care le are cu privire la comiterea infracţiunii cu scopul de: 1. a împiedica comiterea infracţiunii, 2. a accelera stabilirea părţii lui de vină, în caz că a participat la comiterea infracţiunii, sau pentru 3. a ajuta la capturarea unui făptuitor, procurorul general al statului poate renunţa, cu acordul unui complet de judecată al Tribunalului Federal, la urmărirea penală, în cazul în care acest lucru este justificat de faptul că informaţiile oferite de făptuitor sau participant, şi în special cele de conduc la prevenirea unor infracţiuni viitoare, au avut o importanţă mult mai mare decât fapta acestuia. § 2. 'în cazurile prevăzute la alin. 1, instanţa poate să renunţe la pronunţarea unei pedepse sau să reducă pedeapsa după propria sa apreciere; pedeapsa poate fi redusă până la minimul pedepsei prevăzută de lege pentru fapta respectivă sau pedeapsa cu închisoarea poate fi înlocuită cu o amendă. 2Dacă instanţa intenţionează să suspende procedura în baza art. § 153b alin. 2 din Codul de Procedură Penală, procuratura trebuie, potrivit prezentei dispoziţii, să-şi dea acordul prin procurorul său general. §3. 'Dispoziţiile §§ 1 şi 2 nu se aplică în cazul infracţiunilor prevăzute la art. § 220a din Codul Penal. 2In cazul infracţiunilor prevăzute la art. §§ 211 şi 212 din Codul Penal, nu se poate renunţa la urmărirea penală sau la pronunţarea unei pedepse, iar pedeapsa nu poate fi redusă în baza § 2 propoziţia 1 decât până la minimul de 3 ani; dar în cazul unor alte infracţiuni ce au legătură cu o infracţiune cu caracter terorist, se poate renunţa, în baza §§ 1 şi 2, la urmărirea penală şi la pronunţarea unei pedepse, iar pedeapsa poate fi redusă în baza § 2. 2Dispoziţia de la propoziţia 2 nu se aplică pentru tentativă, instigare sau complicitate. §4.0 persoană terţă în înţelesul § 1 nu este obligată să dezvăluie ceea ce i s-a încredinţat în calitatea sa de intermediar. § 5. Dispoziţiile de la §§ I până la 3 se aplică numai în cazul în care informaţiile privind infracţiunea au fost dezvăluite până la 31 decembrie 1999. Art. 5 Reglementare privind complicitatea la infracţiunile comise de o organizaţie. ' Dispoziţiile art. 4 §§ 1 până la 5 se aplică cu modificările de înţeles corespunzătoare şi în cazul în care făptuitorul sau participantul dezvăluie informaţii privind o infracţiune prevăzută la art. § 129 din Codul Penal sau o faptă ce are legătură cu această infracţiune, dar care este o faptă pentru care legea prevede o pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 1 an, dacă scopurile sau activitatea organizaţiei respective vizează comiterea unor infracţiuni pentru care instanţa poate dispune măsura confiscării în

10 ani. (2) Dacă făptuitorul sau participantul este un conducător sau un conducător din umbră al unei astfel de organizaţii, pedeapsa cu închisoarea pronunţată de instanţă nu poate fi mai mică de 3 ani. (3) Dacă o persoană sprijină o organizaţie ca cea descrisă la alineatul 1 sau face propagandă pentru o astfel de organizaţie, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani. (4) Instanţa poate reduce pedeapsa după propria sa apreciere (art. § 49 alin. 2) în cazurile prevăzute la alineatul 1 şi 3, dacă vinovăţia participantului la infracţiune sau contribuţia sa la comiterea infracţiunii este de o importanţă mai mică. (5) Dispoziţiile art. 129 alin. 6 se aplică în mod corespunzător.

85

(6) Instanţa poate dispune, pe lângă pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 6 luni, şi anularea capacităţii de a ocupa o funcţie publică şi a capacităţii de a obţine anumite drepturi prin alegeri publice (art. 45 alin. 2). (7) în cazurile prevăzute la alineatul 1 şi 2, instanţa poate dispune şi măsura libertăţii supravegheate (art. § 68 alin. 1).

§ 130 Instigarea publică. (1) Dacă o persoană: 1. îndeamnă la ură împotriva unui segment al populaţiei sau la luarea de măsuri violente şi despotice împotriva acestui segment sau 2. lezează demnitatea umană a altei persoane prin faptul că insultă, calomniază sau îşi exprimă, cu rea-credinţă, dispreţul faţă de un segment al populaţiei într-un mod destinat să tulbure liniştea publică, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani. (2) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă persoanei care: a) răspândeşte înscrisuri (art. § 11 alin. 3) ce îndeamnă la ură împotriva unui segment al populaţiei sau împotriva unui grup naţional, rasial, religios sau etnic sau la luarea de măsuri violente şi despotice împotriva acestora, sau ce lezează demnitatea umană a altei persoane prin faptul că aduc insulte, calomnii şi ofense la adresa acelui segment al populaţiei sau la adresa grupului respectiv, b) expune, afişează, prezintă în public, sau pune la îndemâna publicului prin alte mijloace astfel de înscrisuri, c) oferă, vinde sau pune la dispoziţia unei persoane care încă nu a împlinit 18 ani astfel de înscrisuri, vederea recuperării cu sferă lărgită (art. § 73d din Codul Penal). 2Potrivit art. 4 §§ 1 şi 2 propoziţia 2, organele de resort sunt procuratura şi instanţa, care conduce şi dezbaterea finală.

d) produce, achiziţionează, furnizează, pune la dispoziţie, oferă, comunică, elogiază, importă sau exportă astfel de înscrisuri pentru a le întrebuinţa, în totalitate sau în parte, în modurile prevăzute de la litera a la c sau pentru a oferi unei alte persoane posibilitatea de a le întrebuinţa în aceste moduri, precum şi persoanei care răspândeşte prin intermediul radiodifuziunii o prezentare a înscrisurilor menţionate mai sus. (3) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care, în public sau într-o adunare, aprobă sau prezintă într-o lumină favorabilă, cu scopul de a perturba liniştea publică, o acţiune menţionată la art. § 220a alin. 1 care a fost întreprinsă în perioada naţional-socialistă. (4) Dispoziţia de la alin. 2 se aplică şi în cazul înscrisurilor (art. § 11 alin. 3) al căror conţinut este menţionat la alineatul 3. (5) Dispoziţiile art. § 86 alin. 3 se aplică în mod corespunzător şi în cazurile prevăzute la alin. 2, corelat cu alin. 4, şi în cazurile prevăzute la alin. 3.

86

§ 130a îndemnul la comiterea de infracţiuni. (1) Dacă o persoană răspândeşte, expune, afişează, prezintă în public sau pune la îndemâna publicului prin alte mijloace un înscris (art. § 11 alin. 3) care este destinat să servească drept îndemn la comiterea unei fapte ilegale prevăzute la art. § 126 alin. 1 şi care prin conţinutul său este destinat să impulsioneze şi să trezească disponibilitatea unei alte persoane de a comite o astfel de faptă, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă. (2) Aceeaşi pedeapsă i se aplică şi persoanei care: 1. răspândeşte, expune, afişează, prezintă în public sau pune la îndemâna publicului prin alte mijloace un înscris (art. § 11 alin. 3) destinat să servească drept îndemn la comiterea unei fapte ilegale prevăzute la art. § 126 alin. 1 sau 2. îndeamnă, în public sau într-o adunare, la comiterea unei fapte ilegale prevăzute la art. § 126 alin. 1, cu scopul de a impulsiona sau trezi disponibilitatea unei alte persoane de a comite o astfel de faptă. (3) Dispoziţiile art. § 86 alin. 3 se aplică în mod corespunzător. § 131 Actele de violenţă. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă persoanei care: 1. răspândeşte înscrisuri (art. § 11 alin. 3) ce înfăţişează anumite acte de violenţă, barbare sau inumane, comise împotriva oamenilor, într-un mod destinat să elogieze sau să arunce o lumină favorabilă asupra unor astfel de acte sau ce prezintă barbaria sau monstruozitatea incidentului respectiv într-un mod care lezează demnitatea umană, 2. expune, afişează, prezintă în public, sau pune la îndemâna publicului prin alte mijloace astfel de înscrisuri, 3. oferă, vinde sau pune la dispoziţia unei persoane care încă nu a împlinit 18 ani astfel de înscrisuri sau 4. produce, achiziţionează, furnizează, pune la dispoziţie, oferă, comunică, elogiază, importă sau exportă astfel de înscrisuri pentru a le folosi, în totalitate sau în parte, prin modalităţile prevăzute de la nr. 1 la 3 sau pentru a facilita folosirea acestora de către o altă persoană. (2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care răspândeşte prin intermediul radiodifuziunii o prezentare menţionată la alineatul 1. (3) Dispoziţiile de la alin. 1 şi 2 nu se aplică dacă prezentarea serveşte unui reportaj despre evenimente contemporane sau istorice. (4) Dispoziţia de la alin. 1 nr. 3 nu se aplică dacă persoana respectivă acţionează în spiritul grijii faţă de om.

§ 132 Uzurparea de calităţi oficiale. Dacă o persoană se foloseşte fără drept de o funcţie publică sau întreprinde o acţiune care îi revine numai unei persoane care ocupă o funcţie publică, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă.

87

§ 132a Portul nelegal de titluri, titluri profesionale şi decoraţii. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă persoanei care, fără drept, 1. poartă însemnele unei funcţii sau ale unui serviciu, titluri academice sau însemne ale administraţiei publice, germane sau străine, 2. poartă titlul profesional de medic, medic stomatolog, psihoterapeut psihologic, psihoterapeut pediatru, psihoterapeut, medic veterinar, farmacist, avocat, avocat specialist în brevete, cenzor, expert contabil autorizat, consultant fiscal sau inspector fiscal, 3. poartă titlul de expert autorizat public sau 4. poartă uniforme militare sau oficiale şi grade, germane sau străine. (2) Denumirile, titlurile academice, titlurile, demnităţile, uniformele, uniformele oficiale sau gradele menţionate la alineatul 1 sunt echivalente şi cu cele similare acestora. (3) Dispoziţiile de la alin. 1 şi 2 se aplică şi în cazul denumirilor, titlurilor, demnităţilor, uniformelor oficiale şi gradelor din cadrul bisericii sau altor culte religioase ale dreptului public. (4) Instanţa poate dispune confiscarea obiectelor ce au legătură cu o infracţiune prevăzută numai la alin. 1 nr. 4, sau corelată cu alin. 2 sau 3.

§ 133 Sustragerea şi distrugerea de înscrisuri. (1) Dacă o persoană distruge, deteriorează, aduce în stare de neîntrebuinţare sau sustrage înscrisuri sau alte obiecte mobile care i-au fost încredinţate spre păstrare, în virtutea funcţiei, ei sau unei alte persoane, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă. (2) Aceeaşi dispoziţie se aplică şi în cazul înscrisurilor sau altor obiecte mobile care sunt păstrate în mod oficial de o biserică sau de un alt cult religios al dreptului public sau care au fost date spre păstrare, de una din acestea, făptuitorului sau unei alte persoane. (3) Dacă fapta lezează un lucru care i-a fost încredinţat spre păstrare făptuitorului în calitatea sa de funcţionar public sau de însărcinat special al serviciului public sau un lucru la care făptuitorul avea acces în virtutea uneia din aceste două funcţii, instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă.

§ 134 Distrugerea anunţurilor oficiale. Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă persoanei care, în mod intenţionat, distruge, înlătură, deteriorează, face de nerecunoscut sau falsifică un înscris oficial care a fost afişat sau expus în public pentru înştiinţarea cetăţenilor.

§ 135 (abrogat)

88

§ 136 Sustragerea de sub sechestru; ruperea de sigilii. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă persoanei care distruge, deteriorează, aduce în stare de neîntrebuinţare sau sustrage de sub sechestru, în totalitate sau în parte, un lucru care a fost confiscat sau pus sub sechestru în mod oficial. (2) Instanţa aplică aceeaşi pedeapsă şi persoanei care distruge, înlătură sau face de nerecunoscut un sigiliu legal ce a fost aplicat pentru a pune sub sechestru, a încuia sau a marca în mod oficial unele lucruri sau persoanei care distruge, în totalitate sau în parte, o închizătoare pe care a fost aplicat un sigiliu. (3) 'Instanţa nu poate aplica o pedeapsă în baza alin. 1 şi 2, dacă confiscarea, sechestrul sau aplicarea sigiliului nu a fost efectuată conform legii. 2Prezenta dispoziţie se aplică şi în cazul în care făptuitorul înţelege greşit că sechestrul, confiscarea sau aplicarea sigiliului nu au fost efectuate conform legii. (4) Dispoziţiile art. § 113 alin. 4 se aplică cu modificările de înţeles corespunzătoare. § 137 (abrogat)

§ 138 Nedenunţarea unor infracţiuni plănuite. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care află, dar nu încunoştinţează la timp - înainte de comiterea infracţiunii sau de producerea rezultatului - autorităţile competente sau persoana care ar putea fi astfel vătămată despre pregătirea sau comiterea uneia din următoarele infracţiuni: 1. pregătirea unui război de agresiune (art. § 80), 2. înalta trădare prevăzută la art. §§ 81 până la 83 alin. 1, 3. trădarea de ţară sau periclitarea siguranţei externe prevăzută de la art. §§94 până la 96, 97a sau 100, 4. falsificarea de bani sau alte valori prevăzută la art. §§ 146, 151, 152 sau falsificarea de cărţi de plată sau de euro cecuri prevăzută la art. § 152a de la alin. 1 până la 3, 5. traficul agravant de persoane prevăzut la art. § 181 alin. 1 nr. 2 sau 3, 6. omor, crimă sau genocid (art. §§211,212 sau 220a), 7. infracţiunile împotriva libertăţii personale prevăzute la art. §§ 234, 234a, 239a sau 239b, 8. o tâlhărie sau şantaj tâlhăresc (art. §§ 249 până la 251 sau 255) sau 9. infracţiunile care prezintă pericol pentru societate prevăzute la art. §§ 306 până la 306 c sau 307 de la alin. 1 până la 3, art. § 308 de la alin. 1 până la 4, art. § 309 de la alin. 1 până la 5, art. §§ 310, 313, 314 sau 315 alin. 3, art. § 315b alin. 3 sau art. § 316a sau 316c. (2) Instanţa aplică aceeaşi pedeapsă şi persoanei care află, dar nu încunoştinţează imediat -înainte de comiterea infracţiunii sau de producerea rezultatului - autorităţile competente despre planul de a comite sau comiterea unei infracţiuni prevăzute la art. § 129a. (3) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă persoanei care, din nechibzuinţă, omite să facă denunţul respectiv deşi are informaţii în legătură cu pregătirea sau comiterea unei infracţiuni.

89

§ 139 Lipsa de răspundere penală în cazul nedenunţării unor infracţiuni plănuite. (1) Instanţa renunţă la pronunţarea unei pedepse dacă nu s-a încercat comiterea infracţiunii prevăzute la art. § 138. (2) Preoţii nu au obligaţia de a dezvălui ceea li s-a încredinţat în timpul spovedaniei. (3) 'Nu se pedepseşte persoana care nu denunţă un membru de familie, dacă persoana respectivă s-a străduit în mod clar să-1 împiedice pe acesta să comită infracţiunea sau să împiedice producerea rezultatului şi dacă infracţiunea respectivă nu este: 1. un omor sau o ucidere din culpă (art. §§ 211 sau 212), 2. un genocid prevăzut la art. § 220a alin. 1 nr. 1 sau 3. o răpire însoţită de şantaj (art. § 239a alin. 1), o luare de ostatici (art. § 239b alin. 1) sau un atac asupra traficului aerian sau maritim (art. § 316c alin. 1) în cadrul unei organizaţii teroriste (art. § 129a). 2Nici avocaţii, apărătorii sau medicii nu au obligaţia, în aceleaşi condiţii, de a dezvălui ceea ce li s-a încredinţat în timpul exerciţiului funcţiunii. (4) Nu se pedepseşte persoana care împiedică printr-o altă modalitate, nu prin denunţarea făptuitorului, comiterea unei infracţiuni sau producerea rezultatului.

Dacă infracţiunea nu mai este

2

comisă sau rezultatul nu se mai produce şi fără participarea celui care ar fi trebuit să facă denunţul, instanţa poate renunţa la pronunţarea unei pedepse şi numai în baza faptului că acesta s-a străduit în mod real să împiedice producerea rezultatului.

§ 140 Răsplătirea şi încuviinţarea infracţiunilor. Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă persoanei care: 1. răsplăteşte sau 2. încuviinţează - printr-o modalitate destinată să tulbure liniştea publică - în public, într-o adunare sau prin răspândirea de înscrisuri vreuna din infracţiunile prevăzute la art. § 138 alin. 1 de la nr. 1 până la 5 şi la art. § 126 alin. 1. § 141 (abrogat)

§142 Părăsirea locului accidentului. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă persoanei care, după ce a participat la producerea unui accident, părăseşte locul accidentului înainte: 1. de a furniza - pentru a-i ajuta pe ceilalţi participanţi la producerea accidentului sau pe persoanele vătămate datele sale personale şi ale autovehiculului său şi de a se constata, prin prezenţa sa sau printr-o declaraţie a sa, modul în care a participat la producerea accidentului sau 2. de a fi aşteptat destul timp, în funcţie de împrejurări, pentru ca să se poată face aceste constatări. (2) Dispoziţiile de la alin. 1 se aplică şi persoanei care a participat la producerea unui accident şi care a părăsit locul accidentului: 1. după expirarea perioadei de aşteptare (alin. 1 nr. 2) sau 90

2. în mod îndreptăţit sau scuzabil, dar care n-a furnizat datele respective imediat. (3) 'Participantul la producerea unui accident îşi îndeplineşte obligaţia de a furniza imediat aceste date, dacă acesta comunică persoanei autorizate (alin. 1 nr. 1) sau celei mai apropiate secţii de poliţie că a fost implicat într-un accident şi dacă furnizează adresa şi domiciliul său, precum şi marca şi locul unde se află autovehiculul său, şi pune la dispoziţie autovehiculul său, pe o perioadă nedeterminată, pentru a se face imediat constatările respective. 2Prezenta dispoziţie nu se aplică dacă acesta împiedică, prin comportamentul său, să se facă constatările respective. (4) Instanţa poate reduce pedeapsa în cazurile prevăzute la alin. 1 şi 2 (art. § 49 alin. 1) sau poate renunţa la pronunţarea unei pedepse în baza prezentelor dispoziţii, dacă persoana care a participat la producerea unui accident oferă (alin. 3) - în decurs de 24 de ore de la producerea unui accident care n-a avut consecinţe deosebit de grave şi din proprie iniţiativă - posibilitatea de a se face aceste constatări. (5) Participantul la producerea unui accident este orice persoană al cărui comportament, în împrejurările respective, a dus la producerea unui accident. §§ 143 şi 144 (abrogate)

§ 145 Folosirea abuzivă a strigătelor de ajutor şi încălcarea normelor de prevenire a accidentelor şi de acordare a primului-ajutor. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă persoanei care, cu bună ştiinţă, 1. foloseşte abuziv strigătele sau semnele de ajutor sau 2. simulează că ar fi necesar ajutorul unei alte persoane datorită unui accident, unui alt pericol sau unei primejdii. (2) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă, dacă fapta nu este prevăzută la art. § 303 sau § 304, persoanei care, cu bună ştiinţă, 1. înlătură, face de nerecunoscut sau falsifică panourile de avertizare sau de interzicere ce servesc la prevenirea accidentelor sau a altor pericole, 2. înlătură, schimbă sau aduce în stare de neîntrebuinţare anumite dispozitive de protecţie ce servesc la prevenirea accidentelor sau a altor pericole, sau anumite aparate de salvare sau alte obiecte ce servesc la acordarea primului-ajutor în caz de accidente sau alte pericole.

§ 145a încălcarea obligaţiilor în cadrul măsurii libertăţii supravegheate. 'Dacă o persoană încalcă în timpul măsurii libertăţii supravegheate obligaţiile prevăzute la art. § 68b alin. 1 şi periclitează astfel atingerea scopului care stă la baza acestei măsuri, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă. 2Acţiunea penală se pune în mişcare numai la plângerea prealabilă a serviciului de supraveghere (art. § 68a). 91

§ 145b (abrogat)

§ 145c încălcarea măsurii de interzicere a unei funcţii sau a unei profesii. Dacă o persoană ocupă o funcţie sau exercită o profesie, o ocupaţie sau o meserie, pentru sine sau pentru altul, sau însărcinează o altă persoană să ocupe acea funcţie sau să exercite acea profesie, ocupaţie sau meserie, la indicaţiile lui, deşi acest lucru i-a fost interzis, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă. § 145d Simularea comiterii unei infracţiuni. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă, dacă fapta nu este prevăzută la art. § 164, § 258 sau § 258a, persoanei care simulează, cu bună ştiinţă, în faţa unei autorităţi sau la un serviciu desemnat cu consemnarea denunţurilor, 1. că s-ar fi comis o faptă ilegală sau 2. că urmează să se comită o faptă ilegală prevăzută la art. § 126 alin. 1. (2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care, cu bună ştiinţă, încearcă să inducă în eroare un organ menţionat la alin. 1 cu privire la participanţii: 1. la o faptă ilegală sau 2. la o faptă ilegală prevăzută la art. § 126 alin. 1 ce urmează a fi comisă.

Capitolul 8: Falsificarea de bani şi de timbre § 146 Falsificarea de bani. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 1 an persoanei care: 1. falsifică bani cu intenţia de a-i pune în circulaţie, ca fiind autentici, sau de a înlesni punerea acestora în circulaţie sau care falsifică, cu aceeaşi intenţie, valoarea nominală a acestora, 2. obţine bani falşi în scopul acesta sau 3. pune în circulaţie, ca fiind autentici, bani pe care i-a falsificat, modificat sau procurat în condiţiile menţionate la alin. 1 şi 2. (2) Dacă făptuitorul acţionează în mod calificat sau ca membru al unei asocieri care s-a constituit în scopul falsificării de bani, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 2 ani. (3) Pentru infracţiunile prevăzute la alin. 1 cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani, iar pentru infracţiunile prevăzute la alin. 2 cu consecinţe mai puţin grave, pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani.

§ 147 Punerea în circulaţie a banilor falşi. (1) Dacă o persoană pune în circulaţie, ca fiind autentici, bani falşi - cu excepţia cazurilor prevăzute la art. § 146 - persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (2) Se pedepseşte şi tentativa.

92

§ 148 Falsificarea de timbre. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care: 1. falsifică timbre oficiale cu intenţia de a le folosi ori de a le pune în circulaţie, ca fiind autentice, sau de a înlesni folosirea ori punerea acestora în circulaţie sau care falsifică, cu aceeaşi intenţie, valoarea nominală a acestora, 2. obţine timbre oficiale false în scopul acesta sau 3. foloseşte, pune în vânzare sau în circulaţie, ca fiind autentice, timbre oficiale false. (2) Dacă o persoană foloseşte sau pune în circulaţie, ca fiind autentice, timbre oficiale deja folosite, ale căror semne de devalorizare au fost înlăturate, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă. (3) Se pedepseşte şi tentativa.

§ 149 Pregătirea unei falsificări de bani sau timbre. (1) Dacă o persoană participă la falsificarea de bani sau timbre prin fabricarea, obţinerea - pentru sine sau pentru altul, punerea în vânzare sau păstrarea: 1. de plăci fotografice, forme, zaţuri, clişee zincografice fixate pe lemn, negative, matriţe sau alte instrumente care folosesc la comiterea infracţiunii sau 2. de hârtie care este folosită pentru fabricarea banilor sau timbrelor oficiale, ori asemănătoare acesteia, şi care este prevăzută împotriva falsificării cu anumite semne de siguranţă, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă, în caz că aceasta pregăteşte o falsificare de bani, sau pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă, în caz că aceasta pregăteşte o falsificare de timbre oficiale. (2) Nu se aplică pedeapsa prevăzută la alin. 1 persoanei care, din proprie iniţiativă, 1. renunţă la pregătirea infracţiunii şi înlătură pericolul, pe care 1-a cauzat ea însăşi, ca o altă persoană să pregătească mai departe infracţiunea sau s-o comită, sau împiedică comiterea faptei şi 2. distruge, aduce în stare de neîntrebuinţare, predă autorităţilor sau înştiinţează autorităţile de existenţa unor materiale de falsificare care încă mai există şi care încă mai pot fi folosite. (3) Dacă, şi fără participarea făptuitorului, se înlătură pericolul ca o altă persoană să pregătească mai departe infracţiunea sau s-o comită sau se împiedică comiterea faptei, instanţa poate renunţa la pronunţarea unei pedepse şi numai în baza faptului că făptuitorul s-a străduit din proprie iniţiativă şi în mod real să împiedice comiterea faptei, fapt ce înlocuieşte condiţiile de la alin. 2 nr. 1. § 150 Pedeapsa privind averea, măsura confiscării în vederea recuperării cu sferă lărgită şi a confiscării. (1) 'Se aplică dispoziţiile art. §§ 43a şi 73d şi în cazurile prevăzute la art. §§ 146, 148 alin. 1 şi în cazurile de pregătire a unei falsificări de bani prevăzute la art. § 149 alin. 1 şi la art. § 152a, dacă făptuitorul acţionează în

93

calitate de membru al unei asocieri care s-a constituit în scopul săvârşirii de astfel de infracţiuni. 2Dispoziţiile art. § 73d se aplică şi dacă făptuitorul acţionează în mod calificat. (2) Dacă s-a comis o infracţiune prevăzută în prezentul capitol, se confiscă banii falşi, timbrele false sau devalorizate, precum şi instrumentele de falsificare menţionate la art. § 149.

§ 151 Hârtiile de valoare. Banii menţionaţi la art. §§ 146, 147, 149 şi 150 sunt echivalenţi cu următoarele hârtii de valoare: 1. titluri pentru efectuare de plăţi la purtător sau la ordin care fac parte dintr-o emisiune generală, dacă titlul prevede plata unei anumite sume de bani; 2. acţiuni; 3. obligaţiuni emise de societăţile de plasament de capital; 4. cupoane de dobânzi, certificate pentru dividende şi bilete de înlocuire a hârtiilor de valoare menţionate de la numărul 1 la 3, precum şi certificate de furnizare a unor astfel de hârtii de valoare; 5. cecuri de călătorie care conţin o anumită sumă de bani menţionată anterior într-un formular pentru o hârtie de valoare; dacă sunt prevăzute cu semne de siguranţă împotriva falsificării.

§ 152 Banii, timbrele şi hârtiile de valoare ale unui stat străin. Dispoziţiile de la art. §§146 până la 151 se aplică şi în cazul banilor, timbrelor şi hârtiilor de valoare ale unui stat străin.

§ 152a Falsificarea cărţilor de plată şi a euro cecurilor.

(1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 1

an şi 10 ani persoanei care, cu scopul de a comite o înşelăciune în circulaţia juridică sau de a înlesni comiterea unei astfel de înşelăciuni, 1. falsifică ori modifică cărţi de plată sau euro cecuri, germane sau străine, sau 2.obţine - pentru sine sau pentru altul, pune în vânzare, dă unei alte persoane sau utilizează astfel de cărţi sau euro cecuri false. (2) Dacă făptuitorul acţionează în mod calificat sau în calitate de membru al unei asocieri care s-a constituit în scopul săvârşirii infracţiunilor prevăzute la alin. 1, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 2 ani. (3) In cazul infracţiunilor prevăzute la alin. 1 cu consecinţe mai puţin grave, instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani, iar în cazul infracţiunilor prevăzute la alin. 2 cu consecinţe mai puţin grave, pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani. (4)

Cărţile de plată de la alin. 1 sunt cărţi de credit, carnete de euro cecuri şi alte cârduri:

1. care oferă emitentului posibilitatea de a efectua o plată garantată în cursul operaţiilor de plată şi

94

2. care sunt prevăzute cu semne de siguranţă speciale datorită modului cum sunt făcute şi codului cu care sunt prevăzute. (5) Dispoziţiile art. § 149, cele cu privire la falsificarea de bani, şi ale art. § 150 alin. 2 se aplică în mod corespunzător.

Capitolul 9: Mărturia falsă sub jurământ şi jurământul fals § 153 Mărturia falsă sub jurământ. Dacă o persoană, în calitate de martor sau de expert, depune o mărturie falsă sub jurământ în faţa unei instanţe sau în faţa unui alt organ care are competenţa de a înregistra mărturiile sub jurământ ale martorilor sau ale experţilor, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani.

§ 154 Jurământul fals. (1) Dacă o persoană depune un jurământ fals în faţa unei instanţe sau a unui alt organ care are competenţa de a înregistra jurăminte, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 1 an. (2) In cazurile cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani.

§ 155 Confirmările cu valoare de jurământ. Jurământul este echivalent cu: 1. o confirmare care ţine locul jurământului, 2. o referire la un jurământ anterior sau la o confirmare anterioară.

§ 156 Declaraţiile false sub jurământ. Dacă o persoană face declaraţii false în faţa unui organ care are competenţa de a înregistra declaraţii sub jurământ sau face afirmaţii false în legătură cu o referire la o astfel de declaraţie, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă.

§ 157 Cazuri excepţionale. (1) Dacă martorul sau expertul s-au făcut vinovaţi de un jurământ sau o mărturie falsă, instanţa poate reduce pedeapsa după propria sa apreciere (art. § 49 alin. 2), iar în cazul mărturiei false sub jurământ poate renunţa la pronunţarea unei pedepse, atunci când făptuitorul a făcut mărturii false pentru a înlătura pericolul ca unui membru al familiei sale sau lui însuşi să i se aplice o pedeapsă sau o măsură educativă sau de siguranţă privativă de libertate. (2) Instanţa poate reduce pedeapsa după propria sa apreciere (art. § 49 alin. 2) sau poate renunţa la pronunţarea unei pedepse şi în cazul în care o persoană care încă nu a împlinit încă vârsta legală de a depune mărturie a făcut mărturii false sub jurământ.

95

§ 158 Corectarea unei declaraţii false. (1) Instanţa poate reduce pedeapsa, după propria sa apreciere (art. § 49 alin. 2), aplicată pentru jurământ fals, declaraţie falsă sub jurământ sau mărturie falsă sub jurământ sau poate renunţa la pronunţarea unei pedepse pentru una din acesta infracţiuni, dacă făptuitorul îşi corectează la timp declaraţiile false. (2) Se consideră că această corectare a venit prea târziu dacă ea nu mai poate fi luată în considerare la pronunţarea hotărârii judecătoreşti, fapta aceasta aduce un prejudiciu unei alte persoane, sau dacă deja s-a depus un denunţ împotriva făptuitorului sau a început urmărirea penală împotriva făptuitorului. (3) Corectarea poate fi făcută la organul care a înregistrat declaraţiile false, la organul care trebuie să verifice aceste declaraţii în cadrul acţiunii penale, precum şi la o instanţă, la procuratură sau la poliţie.

§ 159 Tentativa de instigare la mărturii false. în cazul tentativei de instigare la mărturii false sub jurământ (art. § 153) sau declaraţii false sub jurământ (art. § 156), se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. § 30 alin. 1 şi § 31 alin. 1 nr. 1 şi alin. 2.

§ 160 Instigarea Ia mărturii false. (1) Dacă o persoană îndeamnă o altă persoană să facă un jurământ fals, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă; dacă o persoană îndeamnă o altă persoană să facă o declaraţie falsă sub jurământ sau o mărturie falsă sub jurământ, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 6 luni sau o amendă de până la 180 de tranşe zilnice. (2) Se pedepseşte şi tentativa.

§ 161 şi 162 (abrogate)

§ 163 Jurământul fals din culpă; declaraţia falsă sub jurământ din culpă. (1) Dacă una din faptele prevăzute la art. §§ 154 până la 156 a fost săvârşită din culpă, se aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă. (2) 'Lipsa de răspundere penală intervine în cazul în care făptuitorul îşi corectează la timp declaraţiile false. 2Dispoziţiile art. § 158 alin. 2 şi 3 se aplică în mod corespunzător.

Capitolul 10: Denunţarea calomnioasă § 164 Denunţarea calomnioasă. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care face, cu bună ştiinţă, un denunţ - la un organ, la un funcţionar public care are competenţa de a primi denunţuri, la un superior militar sau în public - cu privire la săvârşirea, de către o anumită persoană, a unei infracţiuni sau a unei încălcări a obligaţiilor de serviciu, cu intenţia de a se începe sau de a se continua împotriva acestei persoane o procedură oficială sau alte măsuri oficiale.

96

(2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care face, cu bună ştiinţă, vreo altă afirmaţie cu privire la o altă persoană, având aceeaşi intenţie de mai sus, la unul din organele de la alin. 1 sau în public, cu scopul de a se începe sau de a se continua împotriva acelei persoane o procedură oficială sau alte măsuri oficiale.

§ 165 înştiinţarea de condamnare. (1) 'Dacă fapta prevăzută la art. § 164 a fost săvârşită în public sau prin răspândirea de înscrisuri (art. § 11 alin. 3) şi făptuitorul a primit o pedeapsă pentru această faptă, instanţa poate dispune, în baza plângerii prealabile a persoanei vătămate, ca această condamnare pentru denunţare calomnioasă să fie făcută publică. 2Dacă persoana vătămată decedează, dreptul de a introduce plângerea trece asupra membrilor de familie menţionaţi la art. § 77 alin. 2.3Dispoziţiile art. § 77 de la alin. 2 până la 4 se aplică în mod corespunzător. (2) Pentru felul în care urmează să se facă publică înştiinţarea, se aplică dispoziţiile art. § 200 alin. 2 în mod corespunzător.

Capitolul 11: Infracţiuni care aduc atingere religiei sau ideologiilor despre lume § 166 Insulta adusă crezurilor, cultelor religioase şi organizaţiilor cu o anumită ideologie despre lume. (1) Dacă o persoană aduce insulte, în public sau prin răspândirea de înscrisuri (art. § 11 alin. 3), la adresa concepţiilor religioase sau despre lume ale unei alte persoane într-un mod destinat să tulbure liniştea publică, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă. (2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care aduce insulte, în public sau prin răspândirea de înscrisuri (art. § 11 alin. 3), într-un mod destinat să tulbure liniştea publică, la adresa unei biserici de pe teritoriul ţării, unui cult religios sau a unei organizaţii cu o anumită ideologie despre lume, precum şi la adresa lăcaşurilor sau obiceiurilor acestora.

§ 167 Tulburarea serviciului religios. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă persoanei care: 1. tulbură grav, cu intenţie, serviciul divin sau un alt serviciu al unei biserici de pe teritoriul ţării sau al unui cult religios sau 2. provoacă un scandal, aducând insulte, într-un loc destinat serviciilor divine ale unui astfel de cult religios. (2) Serviciul divin este echivalent cu sărbătoarea unei organizaţii cu o anumită ideologie despre lume de pe teritoriul ţării.

§ 167a Tulburarea ceremoniei de înmormântare. Dacă o persoană tulbură, cu intenţie, o ceremonie de înmormântare, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă.

97

§ 168 Profanarea de morminte. (1) Dacă o persoană sustrage, fără drept, de la persoana îndreptăţită, trupul sau o parte din trupul unei persoane decedate, un făt mort, sau bucăţi din acesta, sau cenuşa unei persoane decedate, sau dacă provoacă un scandal cu privire la o persoană decedată, aducând insulte, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă. (2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care distruge sau deteriorează un mormânt, o urnă sau un monumentul funerar, sau care provoacă un scandal, aducând insulte, lângă un astfel de loc. (3) Se pedepseşte şi tentativa.

Capitolul 12: Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială. § 169 Falsificarea stării civile. (1) Dacă o persoană substituie un copil sau declară fals starea civilă a unei alte persoane la organul care are competenţa de a ţine registrele de stare civilă şi de a face constatările privind starea civilă, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până lâ 2 ani sau o amendă. (2) Se pedepseşte şi tentativa.

§ 170 încălcarea obligaţiilor de întreţinere. (1) Dacă o persoană se sustrage de la îndeplinirea obligaţiilor legale de întreţinere, iar astfel sunt periclitate nevoile persoanei îndreptăţite să beneficieze de întreţinere, sau acestea ar fi periclitate fără ajutorul acordat de aceasta, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă. (2) Dacă o persoană are obligaţia de a asigura întreţinerea unei femei gravide şi se sustrage, în mod condamnabil, de la îndeplinirea acestei obligaţii, cauzând astfel apariţia unui avort, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă.

§ 171 încălcarea obligaţiei de creştere sau educare. Dacă o persoană încalcă în mod grav obligaţia de creştere sau educare faţă de un minor sub 16 ani, punând astfel dezvoltarea fizică sau psihică a minorului într-un pericol grav sau determinându-1 astfel pe protejat să comită infracţiuni sau să se prostitueze, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă.

§ 172 Bigamia. Dacă o persoană încheie o altă căsătorie, deşi este deja căsătorită, sau încheie o căsătorie cu o persoană deja căsătorită, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă. § 173 Incestul. (1) Dacă o persoană întreţine raporturi sexuale cu o rudă de sânge de gradul întâi, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă. (2) 'Dacă o persoană întreţine raporturi sexuale cu o rudă de sânge mai îndepărtată, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă; prezenta dispoziţie se aplică şi în cazul în care

98

respectiva relaţie de rudenie se dizolvă. 2Aceeaşi pedeapsă se aplică şi fraţilor şi surorilor care întreţin raporturi sexuale între ei. (2) Rudele de sânge şi fraţii şi surorile nu primesc, în baza prezentei dispoziţii, nici o pedeapsă dacă la momentul săvârşirii faptei nu împliniseră încă 18 ani.

Capitolul 13: Infracţiuni privitoare Ia viaţa sexuală § 174 Abuzul sexual faţă de un protejat. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care întreţine raporturi sexuale cu: 1. o persoană sub 16 ani care i-a fost încredinţată spre educare, instruire sau îndrumare, 2. o persoană sub 18 ani care i-a fost încredinţată spre educare, instruire sau îndrumare sau care îi este subordonată în cadrul relaţiilor de serviciu sau de muncă, şi care face astfel abuz de relaţiile de educaţie, instruire, îndrumare, de serviciu şi de muncă sau 3. propriul copil, natural sau adoptat, care n-a împlinit încă 18 ani, sau persoanei care îl obligă pe protejatul său să întreţină raporturi sexuale cu ea. (2) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă persoanei care, în condiţiile alin. 1 nr. 1 până la 3, 1. întreţine raporturi sexuale în faţa protejatului sau 2. îi atrage protejatului atenţia asupra faptului că ea întreţine raporturi sexuale în faţa lui, cu scopul de a se excita sau de a-1 excita pe protejat. (3) Se pedepseşte şi tentativa. (4) In cazurile prevăzute la alin. 1 nr. 1 sau la alin. 2, corelat cu alin. 1 nr. 1, instanţa poate renunţa

la

pronunţarea

unei

pedepse

în

baza

prezentei

dispoziţii,

dacă

la

aprecierea

comportamentului protejatului se constată că acesta a avut o mare parte de vină.

§ 174a Abuzul sexual faţă de un deţinut, o persoană internată la ordinul autorităţilor într-un centru de detenţie preventivă, faţă de bolnavii şi persoanele neajutorate din anumite centre. (1) Dacă o persoană întreţine, făcând abuz de funcţia pe care o deţine, raporturi sexuale cu un deţinut sau o persoană internată la ordinul autorităţilor într-un centru de detenţie preventivă, care i-a fost încredinţată spre educare, instruire, supraveghere sau îndrumare, sau o obligă pe una din persoanele menţionate anterior să întreţină raporturi sexuale cu ea, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care, profitând de boala sau neajutorarea victimei, întreţine raporturi sexuale cu o persoană care a fost internată temporar într-un centru pentru bolnavi sau pentru persoane neajutorate şi care i-a fost încredinţată spre supraveghere sau îndrumare sau persoanei care o obligă pe una din persoanele menţionate anterior să întreţină raporturi sexuale cu ea. (3) Se pedepseşte şi tentativa.

99

§ 174b Abuzul sexual prin folosirea abuzivă a unei funcţii oficiale. (1) Dacă o persoană - în calitate de funcţionar public care participă la desfăşurarea unei proceduri penale, la desfăşurarea unei proceduri de dispunere a unei măsuri educative sau de siguranţă privativă de libertate sau la internarea unei persoane într-un centru de detenţie preventivă - întreţine raporturi sexuale, făcând abuz de funcţia sa, cu persoana împotriva căreia se desfăşoară acţiunea penală, sau o obligă pe aceasta să întreţină raporturi sexuale cu ea, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (2) Se pedepseşte şi tentativa.

§ 174c Abuzul sexual prin folosirea abuzivă a relaţiilor de consiliere, îngrijire sau îndrumare. (1) Dacă o persoană, folosind abuziv relaţiile de consiliere, îngrijire sau îndrumare, întreţine raporturi sexuale cu o persoană care i-a fost încredinţată spre consiliere, îngrijire sau îndrumare, datorită unei boli mintale sau psihice, inclusiv a unei boli cauzată de dependenţa de o anumită substanţă, sau o obligă pe aceasta să întreţină raporturi sexuale cu ea, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care, folosind abuziv relaţia medicală, întreţine raporturi sexuale cu o persoană care i-a fost încredinţată pentru un tratament psihoterapeutic sau care o obligă pe aceasta să întreţină raporturi sexuale cu ea.

§ 175 (abrogat) § 176 Abuzul sexual faţă de un minor. (1) Dacă o persoană întreţine raporturi sexuale cu o persoană sub 14 ani (minor) sau o obligă pe aceasta să întreţină raporturi sexuale cu ea, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care îl convinge pe un minor să întreţină raporturi sexuale cu o terţă persoană sau să accepte ca o terţă persoană să întreţină raporturi sexuale cu el. (3) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care: 1. întreţine raporturi sexuale cu un minor, 2. îl obligă pe un minor să întreţină raporturi sexuale cu ea sau 3. influenţează un minor prin faptul că-i arată fotografii pornografice sau îi pune să audieze benzi cu conţinut pornografic, sau printr-un limbaj obscen. (4) Se pedepseşte şi tentativa; prezenta dispoziţie nu se aplică în cazul prevăzut la alin. 3 nr. 3.

§ 176a Abuzul sexual agravant faţă de un minor. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 1 an în cazurile prevăzute la art. § 176 alin. 1 şi 2, dacă:

100

1. o persoană care are peste 18 ani întreţine raporturi sexuale cu un minor sau întreţine ori îl obligă pe acesta să întreţină cu el raporturi sexuale ce presupun o penetrare, 2. fapta a fost săvârşită de mai multe persoane, 3. făptuitorul a cauzat prin comiterea acestei fapte o vătămare gravă a sănătăţii sau a dezvoltării fizice şi psihice a minorului sau 4. făptuitorul a mai fost condamnat în ultimii 5 ani pentru o infracţiune asemănătoare. (2) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 2 ani persoanei care a comis sau a participat la o infracţiune prevăzută la art. § 176 de la alin. 1 până la 4 cu intenţia de a fabrica nişte înscrisuri pornografice (art. § 11 alin. 3) pe care să le răspândească în modalităţile descrise la art. § 184 alin. 3 sau 4. (3) în cazurile prevăzute la alin. 1 cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani, iar în cazurile prevăzute la alin. 2 cu consecinţe mai puţin grave, pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani. (4) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 5 ani persoanei care, prin săvârşirea unei infracţiuni prevăzute la art. § 176 alin. 1 şi 2, 1. cauzează minorului o vătămare gravă a sănătăţii sau 2. pune viaţa minorului în pericol. (5) 'La calculul termenului menţionat la alin. 1 nr. 4 nu se ia în considerare perioada în care făptuitorul a fost internat într-un centru la ordinul autorităţilor. 20 faptă pentru care s-a pronunţat o condamnare în străinătate este echivalentă, în cazurile prevăzute la alin. 1 nr. 4, cu o faptă pentru care s-a pronunţat o condamnare pe teritoriul ţării, dacă fapta respectivă reprezintă o infracţiune prevăzută la art. § 176 alin. 1 sau 2 din Dreptul penal german.

§ 176b Abuzul sexual faţă de un minor care se soldează cu moartea victimei. Dacă făptuitorul cauzează moartea minorului, cel puţin din culpă, prin comiterea unui abuz sexual faţă de acesta (art. § 176 şi 176a), făptuitorul primeşte pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 10 ani.

§ 177 Constrângerea sexuală; violul. (1) Dacă făptuitorul constrânge o persoană, prin: 1. folosirea forţei, 2. ameninţarea cu un pericol grav pentru sănătatea sau viaţa acesteia sau 3. folosirea abuzivă a unei situaţii în care victima este lipsită de apărare în faţa făptuitorului, să tolereze anumite raporturi sexuale cu făptuitorul sau cu o terţă persoană sau să întreţină raporturi sexuale cu făptuitorul sau o terţă persoană, făptuitorul primeşte pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 1 an. (2) 'In cazurile cu consecinţe deosebit de grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 2 ani. 2 în general, un caz cu consecinţe deosebit de grave este atunci când:

101

1. făptuitorul întreţine cu victima raporturi sexuale sau altfel de raporturi sexuale sau o obligă pe aceasta să întreţină cu el raporturi sexuale care o înjosesc pe victimă în mod deosebit, în special când aceste relaţii presupun o penetrare (violul) sau 2. fapta a fost săvârşită de mai multe persoane. (3) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 3 ani în cazul în care făptuitorul: 1. are asupra sa o armă de foc sau un alt fel de armă, 2. are asupra un alt fel de obiect sau material cu scopul ca, prin folosirea forţei sau a ameninţării cu folosirea forţei, să învingă rezistenţa victimei sau 3. cauzează victimei o vătămare gravă a sănătăţii. (4) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 5 ani, dacă făptuitorul: 1. foloseşte la săvârşirea faptei o armă de foc sau un alt fel de armă sau 2. maltratează grav victima sau îi pune în pericol viaţa. (5) în cazurile prevăzute la alin. 1 cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani, iar în cazurile prevăzute la alin. 3 şi 4 cu consecinţe mai puţin grave, pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani.

§ 178 Constrângerea sexuală şi violul care se soldează cu moartea victimei. Dacă făptuitorul cauzează moartea victimei, cel puţin din culpă, prin constrângerea sexuală sau violarea victimei (art. § 177), făptuitorul primeşte pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 10 ani.

§ 179 Abuzul sexual faţă de persoanele aflate în imposibilitatea de a se apăra. (1) Dacă o persoană întreţine raporturi sexuale cu o persoană care nu este capabilă să se apere: 1. datorită unei boli mintale sau psihice sau unui handicap, inclusiv a unei boli cauzate de dependenţa de o anumită substanţă sau datorită unei pierderi a conştiinţei sau 2. datorită unei slăbiciuni fizice, profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra, sau obligă o astfel de persoană să întreţină raporturi sexuale cu ea, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 10 ani. (2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care obligă o persoană aflată în imposibilitatea de a se apăra (alin. 1) să întreţină raporturi sexuale cu o terţă persoană sau să accepte ca o terţă persoană să întreţină raporturi sexuale cu ea. (3) Se pedepseşte şi tentativa. (4) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 1 an, dacă: 1. făptuitorul întreţine cu victima raporturi sexuale sau altfel de raporturi sexuale sau o obligă pe aceasta să întreţină cu el raporturi sexuale care o înjosesc pe victimă în mod deosebit, în special când aceste relaţii presupun o penetrare,

102

2. fapta a fost săvârşită de mai multe persoane sau 3. făptuitorul a cauzat prin comiterea acestei fapte o vătămare gravă a sănătăţii sau a dezvoltării fizice şi psihice a victimei. (5) în cazurile prevăzute la alin. 1, 2 şi 4 cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani. (6) Dispoziţiile art. § 176a alin. 4 şi art. § 176b se aplică în mod corespunzător.

§ 180 Favorizarea raporturilor sexuale cu minori. (1) 'Dacă o persoană încurajează o persoană sub 16 ani să întreţină raporturi sexuale cu sau în faţa unei terţe persoane sau o terţă persoană să întreţină raporturi sexuale cu o persoană sub 16 ani, prin faptul că: 1. acţionează ca intermediar sau 2. oferă sau creează prilejul să se întâmple un astfel de lucru, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă. 2Dispoziţia de la propoziţia 1 nr. 2 nu se ia în considerare atunci când făptuitorul este persoana care are în îngrijire minorul; prezenta dispoziţie nu se aplică dacă persoana care are în îngrijire minorul încalcă prin fapta sa, în mod grav, obligaţia sa de educare faţă de adolescent. (2) Dacă o persoană determină o persoană sub 18 ani să întreţină raporturi sexuale, contra plată, cu sau în faţa unei terţe persoane sau să accepte ca o terţă persoană să întreţină raporturi sexuale cu ea, sau dacă încurajează aceste raporturi sexuale prin faptul că acţionează ca intermediar, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (3) Dacă o persoană determină o persoană sub 18 ani - care i-a fost încredinţată spre educare, instruire sau îndrumare, sau care îi este subordonată în cadrul relaţiilor de serviciu sau de muncă -făcând astfel abuz de relaţiile de educaţie, instruire, îndrumare, de serviciu şi de muncă, să întreţină raporturi sexuale cu sau în faţa unei terţe persoane sau să accepte ca o terţă persoană să întreţină raporturi sexuale cu ea, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (4) în cazurile prevăzute la alin. 2 şi 3, se pedepseşte şi tentativa.

§ 180a Favorizarea prostituţiei. (1) Dacă o persoană sprijină sau conduce, în mod calificat, un stabiliment în care anumite persoane practică prostituţia şi în care: 1. aceste persoane sunt ţinute într-o situaţie de subordonare personală sau financiară sau 2. practicarea prostituţiei este încurajată prin unele măsuri ce fac referire la asigurarea unei locuinţe, casei şi mesei sau a unui loc de şedere şi la unele servicii secundare ce au legătură cu acestea, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă. (2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care:

103

1. pune la dispoziţia unei persoane sub 18 ani pentru practicarea prostituţiei o locuinţă, casă şi masă sau un loc de şedere sau 2. obligă să se prostitueze sau exploatează o altă persoană, căreia i-a oferit o locuinţă în vederea practicării prostituţiei.

§ 180b Traficul de persoane. (1) 'Dacă o persoană constrânge, pentru a obţine foloase materiale, o altă persoană să înceapă să practice sau să continue să practice prostituţia, datorită situaţiei de constrângere în care se află, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. 2Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care constrânge, pentru a obţine foloase materiale, o altă persoană să întreţină raporturi sexuale cu sau în faţa unei terţe persoane sau să accepte ca o terţă persoană să întreţină raporturi sexuale cu ea, datorită situaţiei în care se află şi care are legătură cu şederea într-o ţară străină,. (2) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 10 ani persoanei care constrânge sau obligă: 1. o altă persoană să înceapă să practice sau să continue să practice prostituţia, datorită situaţiei în care se află aceasta şi care are legătură cu şederea într-o ţară străină, sau 2. o persoană sub 21 de ani să înceapă să practice sau să continue să practice prostituţia. (3) în cazurile prevăzute la alin. 2, se pedepseşte şi tentativa.

§ 181 Traficul agravant de persoane. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani persoanei care: 1. constrânge o altă persoană, prin folosirea forţei sau a ameninţării cu un pericol grav sau printr-o înşelăciune, să înceapă să practice sau să continue să practice prostituţia, 2. recrutează, prin înşelăciune, sau răpeşte, prin folosirea forţei sau a ameninţării cu un pericol grav sau printr-o înşelăciune, o altă persoană pentru a o constrânge să întreţină raporturi sexuale cu sau în faţa unei terţe persoane sau să accepte ca o terţă persoană să întreţină raporturi sexuale cu ea, datorită situaţiei în care se află şi care are legătură cu şederea într-o ţară străină, sau 3. recrutează, în mod calificat, o altă persoană pentru a o constrânge să înceapă să practice sau să continue să practice prostituţia, datorită situaţiei în care se află şi care are legătură cu şederea într-o ţară străină. (2) în cazurile cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani.

§ 181a Proxenetismul. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani persoanei care: 1. exploatează o altă persoană care practică prostituţia sau

104

2. supraveghează, pentru a obţine foloase materiale, o altă persoană în timp ce aceasta practică prostituţia, îi impune acesteia să practice prostituţia în anumite locuri, la anumite ore, cu un anumit număr de clienţi sau în alte împrejurări, sau ia unele măsuri ca aceasta să nu poată renunţa la practicarea prostituţiei şi întreţine raporturi sexuale cu aceasta. (2) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă persoanei care favorizează, în mod calificat, practicarea prostituţiei de către o altă persoană, prin furnizarea de clienţi, şi care întreţine raporturi sexuale cu aceasta. (3) Instanţa aplică o pedeapsă în baza alin. 1 şi 2 şi în cazul în care persoana respectivă întreprinde acţiunile prevăzute la alin. 1 nr. 1 şi 2 sau cele prevăzute la alin. 2 împotriva soţiei/soţului.

§ 181b Libertatea supravegheată. în cazurile prevăzute de la art. §§ 174 până la 174c, de la 176 până la 180 şi de la 180b până la 181a şi 182, instanţa poate dispune şi măsura libertăţii supravegheate (art. § 68 alin. 1).

§ 181c Pedeapsa privind averea şi măsura a confiscării în vederea recuperării cu sferă lărgită. în cazurile prevăzute la art. §§ 181 şi 181a alin. 1 nr. 2, se aplică şi dispoziţiile art. §§ 43a şi 73d, dacă

1

făptuitorul acţionează în calitate de membru al unei asocieri care s-a constituit în scopul comiterii de astfel de infracţiuni. 2Dispoziţiile art. § 73d se aplică şi în cazul în care făptuitorul acţionează în mod calificat.

§ 182 Abuzul sexual faţă de adolescenţi. (1) Dacă o persoană care are peste 18 ani abuzează de o persoană care n-a împlinit 16 ani în una din următoarele modalităţi: 1. prin faptul că o constrânge ca, datorită situaţiei de constrângere sau contra plată, să întreţină raporturi sexuale cu cealaltă persoană sau să accepte ca cealaltă persoană să întreţină raporturi sexuale cu ea sau 2. prin faptul că o convinge, profitând de o situaţie de constrângere, să întreţină raporturi sexuale cu o terţă persoană sau să accepte ca o terţă persoană să întreţină raporturi sexuale cu ea, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (2) Dacă o persoană care are peste 21 de ani abuzează de o persoană care n-a împlinit 16 ani în una din următoarele modalităţi: 1. prin faptul că o obligă să întreţină raporturi sexuale cu ea sau să accepte să întreţină raporturi sexuale cu ea sau 2. prin faptul că o convinge să întreţină raporturi sexuale cu o terţă persoană sau să accepte ca o terţă persoană să întreţină raporturi sexuale cu ea, şi exploatează astfel incapacitatea victimei de autodeterminare a vieţii sale sexuale, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă.

105

(3) In cazurile prevăzute la alin. 2, acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, dacă organul de urmărire penală nu consideră necesar să intervină pentru a proteja interesele publice. (4) In cazurile prevăzute la alin. 1 şi 2, instanţa poate renunţa la pronunţarea unei pedepse în baza prezentei dispoziţii, dacă la aprecierea comportamentului persoanei contra căreia s-a comis infracţiunea se constată că acesta a avut o mare parte de vină.

§ 183 Exhibiţionismul. (1) Dacă un bărbat molestează o persoană prin comiterea de acte de exhibiţionism, bărbatul respectiv primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă. (2) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, dacă organul de urmărire penală nu consideră necesar să intervină pentru a proteja interesele publice. (3) Instanţa poate suspenda condiţionat executarea pedepsei cu închisoarea şi dacă este de aşteptat ca făptuitorul să nu mai comită nici un act de exhibiţionism după ce se supune unui tratament medical îndelungat. (4) Dispoziţia de la alin. 3 se aplică şi în cazul în care un bărbat sau o femeie primeşte o pedeapsă cu închisoarea pentru un act de exhibiţionism: 1. în baza unei alte dispoziţii care dispune ca pedeapsă maximă pedeapsa cu închisoarea de până la 1 sau o amendă sau 2. în baza art. § 174 alin. 2 nr. 1 sau art. § 176 alin. 3 nr. 1.

§ 183a Stârnirea indignării publice. Dacă o persoană întreţine raporturi sexuale în public şi astfel stârneşte, cu intenţie, indignarea publică, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă, în cazul în care fapta sa nu este prevăzută la art. § 183.

§ 184 Răspândirea de înscrisuri pornografice. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă persoanei care: 1. oferă, vinde sau pune la dispoziţia unei persoane care încă n-a împlinit 18 ani înscrisuri pornografice (art. § 11 alin. 3), 2. expune, afişează, prezintă sau pune la dispoziţia publicului prin alte mijloace înscrisuri pornografice într-un Ioc unde au acces persoane sub 18 ani sau într-un loc de unde pot fi văzute de aceste persoane, 3. oferă sau vinde unei alte persoane înscrisuri pornografice - prin comerţ cu amănuntul, în afara magazinelor, în chioşcuri sau în nişte locuri de vânzare unde clientul nu trebuie să intre ca să le vadă, prin comerţ la domiciliu sau prin bibliotecile de împrumut,

106

3a. oferă sau vinde unei alte persoane înscrisuri pornografice prin intermediul centrelor de închiriere sau de împrumut profesionale, cu excepţia magazinelor unde nu au acces persoanele sub 18 ani şi unde acestea nu pot fi văzute de către aceste persoane, 4. importă înscrisuri pornografice prin intermediul comerţului la domiciliu, 5. oferă, prezintă sau face reclamă la înscrisuri pornografice în public, într-un loc unde au acces persoane sub 18 ani sau într-un loc de unde pot fi văzute de aceste persoane sau prin răspândirea de înscrisuri în afara sistemului comercial care se ocupă cu comercializarea unor astfel de înscrisuri, 6. pune la dispoziţia unei alte persoane înscrisuri pornografice fără să-i fi cerut cineva acest lucru, 7. prezintă în cadrul unui spectacol cinematografic înscrisuri pornografice contra unei sume de bani pe care a pretins-o, în totalitate sau în parte, pentru acest spectacol, 8. fabrică, achiziţionează, furnizează, pune la dispoziţie sau importă înscrisuri pornografice pentru a le întrebuinţa în modurile menţionate de la numărul 1 la 7 sau pentru a-i oferi unei alte persoane posibilitatea de a le întrebuinţa în unul din aceste moduri, sau 9. exportă înscrisuri pornografice pentru a le răspândi, a le pune la dispoziţia publicului sau pentru a oferi unei alte persoane posibilitatea de a le întrebuinţa în acest fel în străinătate, prin încălcarea prevederilor legale de acolo.!) (2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care răspândeşte prin intermediul radiodifuziunii o prezentare pornografică. (3) Dacă o persoană: a) răspândeşte înscrisuri pornografice (art. § 11 alin. 3) care înfăţişează acte de violenţă, abuzuri sexuale faţă de minori sau raporturi sexuale dintre oameni şi animale, 2. expune, afişează, prezintă în public, sau pune la îndemâna publicului prin alte mijloace astfel de înscrisuri, 3. produce, achiziţionează, furnizează, pune la dispoziţie, oferă, comunică, elogiază, importă sau exportă astfel de înscrisuri pentru a le folosi în modurile prevăzute la numărul 1 şi 2 sau pentru a oferi unei alte persoane posibilitatea de a le întrebuinţa în aceste moduri, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea între 3 şi 5 ani, în cazul în care înscrisurile înfăţişează abuzuri sexuale faţă de minori, sau pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani în celelalte cazuri. (4) Dacă înscrisurile pornografice (art. § 11 alin. 3) în cazurile prevăzute la alin. 3 înfăţişează abuzuri sexuale faţă de minori şi redau cu acurateţe o întâmplare reală, instanţa dispune pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 10 ani, atunci când făptuitorul acţionează în mod calificat sau în calitate de membru al unei asocieri care s-a constituit în scopul comiterii de astfel de infracţiuni. (5) 'Dacă o persoană îşi procură sau procură pentru altul înscrisuri pornografice (art. § 11 alin. 3) care înfăţişează abuzuri sexuale faţă de minori, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an

107

sau o amendă, atunci când înscrisurile redau cu acurateţe o întâmplare reală. 2Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care posedă înscrisurile menţionate la propoziţia 1. (6) 'Dispoziţia de la alin. 1 nr. 1 nu se aplică dacă făptuitorul este cel căruia i-a fost încredinţată spre îngrijire persoana căreia i-a oferit înscrisurile pornografice. Dispoziţia de la alin. 1 nr. 3a nu se aplică dacă fapta a avut loc în magazinele de împrumut specifice. 3Dispoziţia de la alin. 5 nu se aplică în cazul în care fapta serveşte exclusiv pentru îndeplinirea legală a obligaţiilor profesionale sau de serviciu.

A se vedea şi art. §§ 3 până la 6 şi art. 21 din Legea privind răspândirea de înscrisuri care prezintă pericol pentru tineri şi mass media din 12 iulie 1985 (publicată în M. Of. nr. I, pag. 1502).

(7) 'Dispoziţiile art. § 73d se aplică şi în cazurile prevăzute la alin. 4. 2Lucrurile care fac obiectul infracţiunilor prevăzute la alin. 5 se confiscă. 3Se aplică şi dispoziţiile art. § 74a.

§ 184a Interzicerea practicării prostituţiei. Dacă o persoană încalcă interdicţia, prevăzută într-o ordonanţă juridică, de a practica prostituţia într-un anumit loc sau la anumite ore, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 6 luni sau o amendă de până la 180 de tranşe zilnice.

§ 184b Prostituţia care prezintă pericol pentru tineri. Dacă o persoană practică prostituţia: 1. în aproprierea unei şcoli sau în locuri frecventate de persoane sub 18 ani sau 2. într-o locuinţă în care locuieşte o persoană sub 18 ani, şi într-un mod care reprezintă un pericol pentru valorile morale ale acestei persoane, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă.

§ 184c înţelesul unor termeni. In înţelesul prezentei legi: 1. raporturile sexuale sunt doar acelea care, ţinând seama de valoarea juridică apărată, reprezintă o anumită importanţă; 2. raporturile sexuale în faţa unei alte persoane sunt numai raporturile sexuale întreprinse în faţa unei persoane care înţelege ceea ce vede.

Capitolul 14: Insulta § 185 Insulta. Insulta se pedepseşte cu închisoare de până la un an sau cu amendă, iar dacă este însoţită de acte de violenţă, cu închisoare de până la 2 ani sau cu amendă.

§ 186 Calomnia. Dacă o persoană afirmă sau răspândeşte un lucru despre o altă persoană, cu intenţia de a atrage dispreţul asupra acestei persoane sau de a o expune dispreţului public, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu

108

închisoarea de până la 1 an sau cu o amendă, în cazul în care se dovedeşte că lucrul respectiv nu este adevărat, sau pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă, în cazul în care fapta a fost săvârşită în public sau prin răspândirea de înscrisuri (art. § 11 alin. 3). § 187 Calomnia mincinoasă. Dacă o persoană afirmă sau răspândeşte, cu intenţie, un lucru neadevărat despre o altă persoană cu scopul de a atrage dispreţul asupra acestei persoane, de a o expune dispreţului public sau de a-i prejudicia credibilitatea, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă, sau, în cazul în care fapta a fost săvârşită în public sau prin răspândirea de înscrisuri (art. § 11 alin. 3), pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă.

§ 188 Calomnia şi calomnia mincinoasă contra persoanelor politice. (1) Dacă o persoană face afirmaţii calomnioase (art. § 186) la adresa unei persoane politice în public, într-o adunare sau prin răspândirea de înscrisuri (art. § 11 alin. 3) din anumite motive care au legătură cu funcţia publică a persoanei calomniate, iar fapta are drept scop prejudicierea credibilităţii publice a acestei persoane, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani. (2) Calomnia mincinoasă (art. § 187) săvârşită în aceleaşi condiţii se pedepseşte cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani.

§ 189 Insulta adusă memoriei unei persoane decedate. Dacă o persoană aduce o insultă la adresa memoriei unei persoane decedate, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă.

§ 190 Proba verităţii prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti. 'Dacă lucrul afirmat sau răspândit constituie o infracţiune, se consideră că s-a făcut proba verităţii celor afirmate în cazul în care persoana calomniată este condamnată pentru lucrul respectiv. 2Proba verităţii este însă exclusă dacă persoana calomniată a fost achitată în mod legal înainte de momentul în care s-au făcut afirmaţiile calomnioase.

§ 191 (abrogat)

§ 192 Insulta în ciuda probei verităţii. Proba verităţii celor afirmate sau răspândite nu exclude pronunţarea unei pedepse în baza art. § 185, dacă, din felul afirmaţiei, din felul cum a fost răspândită afirmaţia sau din împrejurările în care s-a făcut afirmaţia, reiese totuşi existenţa unei insulte. § 193 Respectarea intereselor legitime. Afirmaţiile acuzatoare privind activităţile economice, artistice sau profesionale sau afirmaţiile care sunt făcute pentru exercitarea sau apărarea drepturilor sau pentru respectarea intereselor legitime, precum şi imputările şi criticile superiorilor faţă de subordonaţi, şi denunţurile sau afirmaţiile de serviciu ale unui funcţionar şi alte astfel de afirmaţii, se pedepsesc numai dacă, din felul

109

afirmaţiei, din felul cum a fost răspândită afirmaţia sau din împrejurările în care s-a făcut afirmaţia, reiese totuşi existenţa unei insulte.

§ 194 Plângerea prealabilă. (1) 1 Acţiunea penală în caz de insultă se pune în mişcare numai în baza unei plângeri prealabile. 2Dacă fapta a fost săvârşită prin răspândirea de înscrisuri sau punerea la dispoziţia publicului a unui înscris (art. § 11 alin. 3), într-o adunare sau printr-o prezentare difuzată cu ajutorul radiodifuziunii, plângerea prealabilă nu este obligatorie, în cazul în care persoana vătămată a fost urmărită penal ca fiind membra unei grupări în timpul regimului naţional-socialist sau al unui alt regim despotic sau tiranic, gruparea respectivă reprezintă o parte a populaţiei, iar insulta are legătură cu această acţiune penală. 3Dar totuşi acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare de organul penal dacă persoana vătămată se opune. 4Refuzul nu poate fi retras. 5Dacă persoana vătămată decedează, dreptul de a introduce plângerea sau de a refuza introducerea plângerii trece asupra membrilor de familie specificaţi la art. § 77 alin. 2. (2) *Dacă se aduce o insultă memoriei unei persoane decedate, dreptul de a introduce plângerea revine membrilor de familie specificaţi la art. § 77 alin. 2. 2 Dacă fapta a fost săvârşită prin răspândirea sau punerea la dispoziţia publicului a unui înscris (art. § 11 alin. 3), într-o adunare sau printr-o prezentare difuzată cu ajutorul radiodifuziunii, plângerea prealabilă nu este obligatorie, în cazul în care persoana decedată a fost victima regimului naţional-socialist sau a unui alt regim despotic sau tiranic, iar insulta are legătură cu acest fapt. 3 Dar totuşi acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare de organul penal dacă persoana îndreptăţită să introducă plângerea se opune urmăririi penale. 4Refuzul nu poate fi retras. (3) Dacă insulta a fost adusă unui funcţionar public, unui însărcinat special al serviciului public sau unui militar al armatei federale în timp ce acesta se afla în exerciţiul atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu atribuţiile de serviciu ale acestuia, acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a superiorului de serviciu. 2Dacă insulta a fost adusă unui organ sau unei alte instituţii care îndeplineşte atribuţii ale administraţiei publice, acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a conducătorului organului respectiv sau a conducătorului organului de control. Aceeaşi dispoziţie se aplică şi în cazul funcţionarilor şi autorităţilor din cadrul bisericii şi a altor culte

3

religioase ale dreptului public. (4) Dacă insulta este adusă unui organ legislativ al statului sau al unui land sau unui alt organ din spaţiul de aplicare al prezentei legi, acţiunea penală este pusă în mişcare numai cu autorizarea prealabilă a organului respectiv.

§§ 195 până la 198 (abrogate)

110

§ 199 Insulta reciprocă. Dacă la o insultă se răspunde pe loc cu o altă insultă, judecătorul poate dispune ca cele două persoane care s-au insultat, sau numai una din acestea, să nu primească nici o pedeapsă.

§ 200 înştiinţarea de condamnare. (1) Dacă insulta a fost adusă în public sau prin răspândirea de înscrisuri (art. § 11 alin. 3) şi făptuitorul a primit o pedeapsă pentru această insultă, se dispune, în baza plângerii prealabile a persoanei vătămate sau a persoanei îndreptăţite să introducă plângerea, ca această condamnare pentru insultă să fie făcută publică. (2) 'Modalitatea în care aceasta va fi făcută publică trebuie precizată în hotărârea judecătorească. 2Dacă insulta a fost adusă prin intermediul unui ziar sau al unei reviste, înştiinţarea de condamnare trebuie făcută publică tot prin intermediul unui ziar sau al unei reviste, dacă este posibil chiar în acelaşi ziar sau în aceeaşi revistă în care s-a adus insulta respectivă; prezenta dispoziţie se aplică şi în cazul în care insulta a fost făcută publică prin intermediul radiodifuziunii.

Capitolul 15: Infracţiuni contra vieţii şi secretului privat § 201 încălcarea confidenţialităţii. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă persoanei care, fără drept, 1. înregistrează pe bandă convorbirea unei alte persoane avută în cadru particular sau 2. se foloseşte sau pune la dispoziţia altei persoane o astfel de înregistrare. (2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care, fără drept, 1. ascultă cu ajutorul unui aparat de interceptat convorbiri discuţia unei alte persoane avută în cadru particular sau 2. face public textul sau conţinutul convorbirii unei alte persoane pe care a înregistrat-o în modul menţionat la alin. 1 nr. 1 sau pe care a ascultat-o în modul menţionat la alin. 2 nr. 1. 2Instanţa pronunţă o pedeapsă pentru fapta prevăzută la propoziţia 1 nr. 2 numai dacă convorbirea a fost făcută publică cu scopul de a prejudicia interesele unei alte persoane. 3Făptuitorul este lipsit de răspundere penală dacă convorbirea a fost făcută publică cu scopul de a respecta un interes public foarte important. (3) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă funcţionarului public sau însărcinatului special al serviciului public care încalcă confidenţialitatea convorbirilor (alin. 1 şi 2). (4) Se pedepseşte şi tentativa. (5) 'Banda sau aparatul de interceptat convorbiri care au fost utilizate de făptuitor sau participant la săvârşirea infracţiunii pot fi confiscate. ^Dispoziţiile art. § 74a se aplică în mod corespunzător.

§ 202 Violarea secretului corespondenţei. (1) Dacă o persoană:

111

1. deschide, fără drept, o scrisoare închisă sau un alt mesaj scris adresat altei persoane sau 2. citeşte, fără drept, un astfel de mesaj cu ajutorul unor aparate tehnice, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă, în cazul în care fapta sa nu se încadrează la art. § 206. (2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care citeşte, fără drept, după ce a rupt plicul, un mesaj scris, adresat altei persoane, ce a fost introdus într-un plic închis tocmai pentru a nu fi citit. (3) în înţelesul alin. 1 şi 2, mesajul scris este echivalent cu o ilustrată.

§ 202a Obţinerea de date fără drept. (1) Dacă o persoană obţine, pentru sine sau pentru altul, fără drept, date care nu îi aparţin sau la care au acces numai persoanele autorizate, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă. (2) în înţelesul alin. 1, datele sunt acele datele care sunt comunicate sau înmagazinate electronic, pe bandă magnetică sau prin alte mijloace, astfel încât să nu se poată avea acces direct la ele. § 203 Divulgarea secretului privat. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă persoanei care divulgă, fără drept, un secret privat al altei persoane - şi anume un secret privind viaţa personală sau un secret de producţie sau de afaceri - de care a luat cunoştinţă sau i-a fost încredinţat în calitatea sa de: 1. medic, medic stomatolog, medic veterinar, farmacist sau practician al unei alte profesii medicale, care impune absolvirea unei instituţii de învăţământ reglementată de stat pentru a putea fi profesată sau pentru a putea purta titlul respectiv, 2. psiholog specialist cu diplomă de absolvire de specialitate recunoscută de stat, 3. avocat, avocat specialist în brevete, notar, apărător într-o procedură legală, cenzor, expert contabil autorizat, consultant fiscal, inspector fiscal sau organ sau membru al unui organ al unei companii de avocatură, avocatură specializată în brevete, de cenzori, de contabilitate sau de consiliere fiscală, 4. consilier matrimonial, consilier familial, consilier în probleme de educaţie, consilier pentru tineret, precum şi de consilier pentru problemele cauzate de dependenţa de anumite substanţe dintr-un cabinet de consiliere care este recunoscut de o autoritate, asociaţie, centru sau o fundaţie a dreptului public, 4a. membru sau delegat al unui cabinet de consiliere autorizat, în baza art. 3 şi 8 din Legea privind situaţiile conflictuale în timpul perioadei de graviditate,1} 5. lucrător social autorizat de stat sau pedagog social autorizat de stat, 6. membru unei instituţii din cadrul asigurărilor private de boală, împotriva accidentelor sau pe viaţă sau al unei companii private de asigurări medicale. (2) 'Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care divulgă, fără drept, un secret privat al altei persoane - şi anume un secret privind viaţa personală sau un secret de producţie sau de afaceri - de care a luat cunoştinţă sau i-a fost încredinţat în calitatea sa de:

112

1. funcţionar public, 2. însărcinat special al serviciului public, 3. persoană care îndeplineşte sarcini şi obligaţii ale dreptului de reprezentare personală în administraţia publică,

' Legea privind evitarea şi combaterea situaţilor conflictuale în timpul perioadei de graviditate din 27 iulie 1992 (publicată în M. Of. nr. I, pag. 1398), modificată prin Legea din 21 august 1995 (publicată în M. Of. nr. I, pag. 1050).

4. membru al unei comisii de anchetă din cadrul unui organ legislativ al statului sau al unui land, al unei alte comisii sau al unui alt consiliu, care nu este însă membru al organului legislativ, sau în calitatea sa de funcţionar auxiliar al unei astfel de comisii sau consiliu, 5. expert autorizat public care a fost însărcinat în mod oficial, în baza unei legi, cu îndeplinirea conştiincioasă a anumitor obligaţii sau 6. 2)persoană însărcinată în mod oficial, în baza unei legi, cu îndeplinirea conştiincioasă a obligaţiei de a nu divulga secretele în legătură cu realizarea unui proiect de cercetare ştiinţifică. în înţelesul propoziţiei 1, secretul este echivalent cu informaţiile individuale despre situaţia personală sau

2

materială a unei alte persoane care sunt înregistrate la administraţia publică; dispoziţia de la propoziţia 1 nu se aplică totuşi, dacă informaţiile individuale sunt divulgate unei alte autorităţi sau unor alte servicii ale administraţiei publice, iar legea nu interzice acest lucru. (3) 'în înţelesul alin. 1 nr. 3, avocatul este echivalent cu membrul unui birou de avocatură. 2Persoanele menţionate la alin. 1 şi propoziţia 1 sunt echivalente cu asistenţii lor sau cu persoanele pe care acestea le instruiesc în profesia respectivă. 3Persoanele menţionate la alin. 1 şi în propoziţia 1 şi 2 sunt echivalente, dacă persoana care are obligaţia să păstreze secretul decedează, cu persoanele care au aflat secretul de la persoana decedată. (4) Dispoziţiile de la alin. 1 până la 3 se aplică şi în cazul în care făptuitorul divulgă secretul unei alte persoane după decesul acesteia. (5) Dacă făptuitorul săvârşeşte infracţiunea contra unei sume de bani sau cu intenţia de a obţine un folos material sau de a ajuta o altă persoană să obţină un folos material, sau cu intenţia de a prejudicia o altă persoană, instanţa aplică făptuitorului pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă.

§ 204 Valorificarea secretelor unei alte persoane. (1) Dacă o persoană valorifică, fără drept, un secret al unei alte persoane - şi anume un secret de producţie sau de afaceri, pe care este obligat să nu-1 divulge conform art. § 203, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă.

113

(2) Dispoziţiile art. § 203 alin. 4 se aplică în mod corespunzător.

Nr. 6 a fost introdus prin Legea din 2 august 2000 (publicată în M. Of. nr. I, pag. 1253). Modificarea intră în vigoare la 1 noiembrie 2000.

§ 205 Plângerea prealabilă. (1) în cazurile prevăzute la art. § 201 alin. 1 şi 2 şi de la art. § 202 până la 204, acţiunea penală se pune în mişcare numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. (2) 'Dacă persoana vătămată decedează, dreptul de a introduce plângerea trece, conform art. § 77 alin. 2, asupra membrilor de familie; prezenta dispoziţie nu se aplică în cazurile prevăzute la art. § 202a. 2Dacă secretul nu face referire la viaţa personală a persoanei vătămate, dreptul de a introduce plângerea trece, în cazurile prevăzute la art. §§ 203 şi 204, asupra moştenitorilor. 3Dacă făptuitorul divulgă sau valorifică secretul, conform art. §§ 203 şi 204, după decesul persoanei vătămate, dispoziţiile de la propoziţia 1 şi 2 se aplică cu modificările de înţeles corespunzătoare.

§ 206 Divulgarea secretului poştei sau telecomunicaţiilor. (1) Dacă o persoană divulgă, fără drept, unei alte persoane un secret al poştei sau al telecomunicaţiilor, de care a luat cunoştinţă în calitatea sa de proprietar sau angajat al unei societăţi ce oferă servicii de poştă şi telecomunicaţii, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care, fără drept, în calitate de proprietar sau angajat al unei societăţi ce oferă servicii de poştă şi telecomunicaţii, 1. deschide o corespondenţă care a fost încredinţată unei astfel de societăţi spre expediere şi care a fost sigilată, sau ia cunoştinţă de conţinutul acesteia cu ajutorul unor aparate tehnice, fără a o deschide, 2. distruge o corespondenţă ce a fost încredinţată spre expediere unei astfel de societăţi sau 3. permite sau încurajează comiterea unei fapte prevăzute la alin.l sau la nr. 1 sau 2. (3) Dispoziţiile alin. 1 şi 2 se aplică şi în cazul persoanelor care: 1. îndeplinesc sarcina de supraveghere a uneia din societăţile menţionate la alin. 1, 2. sunt însărcinate sau autorizate de către o asemenea societate să efectueze servicii de poştă şi telecomunicaţii sau 3. sunt însărcinate să fabrice o instalaţie necesară funcţionării unei astfel de societăţi sau să opereze o astfel de instalaţie. (4) Dacă o persoană divulgă, fără drept, unei alte persoane unele secrete, de care a luat cunoştinţă

în

calitatea

sa

de

funcţionar

public,

care

nu

lucrează

în

domeniul

poştei

şi

telecomunicaţiilor, în baza unei încălcări - autorizate sau neautorizate - a dispoziţiilor legale privind secretul poştei sau telecomunicaţiilor, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă.

114

(5) 'în secretul poştal se includ împrejurările detaliate ale traficului poştal al anumitor persoane, precum şi conţinutul corespondenţei. 2în secretul privind telecomunicaţiile se include conţinutul comunicării şi împrejurările detaliate ale acesteia, în special faptul dacă o persoană comunică sau a comunicat printr-un procedeu de telecomunicaţie. 3în secretul privind telecomunicaţiile se includ şi împrejurările detaliate ale încercărilor ratate de a stabili o legătură.

§§ 207 până la 210 (abrogate)

Capitolul 16: Infracţiuni contra vieţii § 211 Omorul. (1) Asasinii primesc pedeapsa detenţiunii pe viaţă. (2) Un asasin este o persoană care ucide o persoană: din plăcerea de a ucide, pentru a-şi satisface instinctele sexuale, din lăcomie sau din alte motive josnice, în mod viclean sau prin cruzimi, sau prin mijloace ce pun în pericol viaţa mai multor persoane, pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea altei infracţiuni.

§ 212 Uciderea. (1) Dacă o persoană ucide o altă persoană, fără să poată fi considerată asasin, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 5 ani. (2) în cazurile cu consecinţe deosebit de grave, instanţa aplică pedeapsa detenţiunii pe viaţă.

§ 213 Uciderea cu circumstanţe atenuante. Dacă o persoană ucide o altă persoană datorită faptului că a fost adusă, fără vina sa, într-o stare de furie de către victimă, deoarece victima a brutalizat-o, pe ea sau pe un membru al familiei sale sau i-a adresat o insultă gravă, sau există alte circumstanţe atenuante, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani.

§§ 214 şi 215 (abrogate)

§ 216 Omorul la cererea victimei. (1) Dacă o persoană ucide o altă persoană la cererea acesteia, exprimată în mod categoric şi serios, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani. (2) Se pedepseşte şi tentativa. § 217 (abrogat)

§ 218 Avortul. (1) Dacă o persoană întrerupe cursul unei sarcini, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă. 2în înţelesul prezentei legi, avorturile provocate înainte de terminarea procesului de implantare a ovulului fertilizat în uter nu sunt considerate întreruperi ale cursului sarcinii.

115

(2) xîn cazurile cu consecinţe deosebit de grave, instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani. 2în general, caz cu consecinţe deosebit de grave este atunci când făptuitorul: 1. acţionează fără consimţământul femeii însărcinate sau 2. pune, cu intenţie, viaţa sau sănătatea femeii însărcinate într-un pericol grav. (3) Dacă fapta este săvârşită de femeia însărcinată, aceasta primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă. (4) 'Se pedepseşte şi tentativa. 2Femeia însărcinată nu primeşte nici o pedeapsă pentru tentativă.

§ 218a Lipsa de răspundere penală în cazul avortului. (1) Nu se pedepseşte întreruperea cursului sarcinii conform art. § 218, dacă: 1. femeia însărcinată a solicitat întreruperea cursului sarcinii după ce i-a prezentat medicului un certificat, întocmit în baza art. §219 alin. 2 propoziţia 2, prin care să dovedească că s-a consultat cu un specialist în această problemă cu cel puţin 3 zile înainte de efectuarea intervenţiei medicale, 2. întreruperea cursului sarcinii este efectuată de un medic şi 3. dacă vârsta sarcinii n-a depăşit douăsprezece săptămâni. (2) întreruperea cursului sarcinii efectuată de un medic, cu consimţământul femeii însărcinate, nu se pedepseşte, dacă întreruperea sarcinii este indicată, în baza unei constatări medicale - luându-se în considerare condiţiile de viaţă prezente şi viitoare ale femeii însărcinate -pentru a salva viaţa şi integritatea corporală şi mintală a femeii însărcinate de la un pericol grav ce nu poate fi înlăturat altfel. (3) Se consideră că au fost întrunite condiţiile prevăzute la alin. 2 şi în cazul în care o întrerupere a cursului sarcinii este efectuată de un medic, cu consimţământul femeii însărcinate, datorită faptului că femeia respectivă a fost victima unei infracţiuni prevăzute de la art. §§176 până la 179 - iar acest fapt este consemnat într-o constatare medicală - dacă există motive întemeiate să se creadă că sarcina a apărut ca urmare a acelei infracţiuni şi dacă vârsta sarcinii n-a depăşit douăsprezece săptămâni. (4) 'Femeia însărcinată este apărată de pedeapsă, conform art. § 218, dacă întreruperea sarcinii a fost efectuată după ce s-a consultat cu un medic (art. § 219) şi dacă vârsta sarcinii n-a depăşit douăzeci şi două de săptămâni. 2Instanţa poate renunţa la pronunţarea unei pedepse în baza art. § 218, dacă femeia însărcinată s-a aflat într-o situaţie deosebită la momentul efectuării intervenţiei.

§ 218b întreruperea cursului sarcinii fără o constatare medicală; constatarea medicală falsă. (1) 'Dacă o persoană efectuează o întrerupere a cursului sarcinii în cazurile prevăzute la art. § 218a alin. 2 sau 3 fără să i se prezinte constatarea scrisă a unui medic, altul decât cel care efectuează întreruperea cursului sarcinii, prin care să se stabilească dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute la art. § 218a alin. 2 sau 3, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă, în cazul în care fapta nu se încadrează la art. §

116

218. 2Dacă un medic eliberează, cu bună ştiinţă, o constatare falsă privind condiţiile prevăzute la art. § 218a alin. 2 sau 3, medicul respectiv primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă, în cazul în care fapta nu se încadrează la art. § 218. 3 Femeii însărcinate nu i se aplică o pedeapsă în baza propoziţiei 1 sau 2. (2) 'Un medic nu are permisiunea de a elibera constatările menţionate la art. § 218a alin. 2 sau 2, dacă acest lucru i-a fost interzis de organul de resort datorită faptului că a fost condamnat pentru comiterea unei infracţiuni prevăzute la alin. 1 sau la art. §§ 218, 219a sau 219b sau pentru comiterea unei alte infracţiuni privind întreruperea cursului sarcinii. 2Organul de resort îi poate interzice temporar unui medic să elibereze constatările menţionate la art. § 218a alin. 2 sau 3, dacă împotriva acestuia s-a început o acţiune penală în baza suspiciunii că medicul respectiv ar fi comis una din infracţiunile prevăzute la propoziţia 1.

§ 218c încălcarea obligaţiilor medicale. (1) Dacă un medic efectuează o întrerupere a cursului sarcinii: 1. fără să-i ofere femeii însărcinate posibilitatea de a-i explica motivele sale pentru această cerere, 2. fără să-i explice femeii însărcinate importanţa acestei intervenţii, şi în special modul cum se desfăşoară intervenţia, urmările şi riscurile intervenţiei, precum şi consecinţele fizice şi psihice pe care le poate avea această intervenţie, 3. fără să stabilească vârsta sarcinii în prealabil, în cazurile prevăzute la art. § 218 a alin. 1 şi 3, prin efectuarea unui control medical sau 4. în ciuda faptului că el este medicul care a eliberat femeii însărcinate un certificat prevăzut la art. § 219, medicul respectiv primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la un an sau o amendă, în cazul în care fapta nu se încadrează la art. § 218. (2) Femeii însărcinate nu i se aplică o pedeapsă în baza alineatului 1.

§ 219 Consilierea femeii însărcinate care se află într-o situaţie excepţională sau conflictuală. (1) •Consilierea serveşte protecţiei vieţii nenăscute. 2Consilierea trebuie să reprezinte o încercare de a încuraja femeia însărcinată să păstreze sarcina şi de a-i deschide perspectiva unei vieţi alături de copilul său; consilierea trebuie să ajute femeia însărcinată să ia o hotărâre responsabilă în cunoştinţă de cauză. 3Pentru acest lucru, femeia însărcinată trebuie să fie conştientă de faptul că persoana nenăscută are dreptul la viaţă în orice stadiu al sarcinii şi că, de aceea, potrivit dispoziţiilor legale, o întrerupere de sarcină poate fi luată în considerare numai în situaţii excepţionale, când naşterea unui copil ar reprezenta pentru femeia respectivă o povară aşa de grea şi de neobişnuită încât să se impună această măsură. 4Consilierea trebuie să contribuie, prin sfaturile şi ajutorul pe care le oferă, la combaterea situaţiei conflictuale şi la remedierea situaţiei excepţionale ce s-au ivit în urma apariţiei sarcinii. ^Dispoziţiile legale care reglementează aceste situaţii sunt prevăzute în Legea privind situaţiile conflictuale în timpul perioadei de graviditate.])

117

(2) 'Potrivit Legii privind situaţiile conflictuale în timpul perioadei de graviditate, consilierea trebuie să aibă loc într-un cabinet autorizat de consiliere pentru situaţiile conflictuale din timpul perioadei de graviditate. Cabinetul de consiliere trebuie- potrivit Legii privind situaţiile conflictuale în timpul perioadei de graviditate -

2

să elibereze femeii însărcinate, la sfârşitul şedinţelor de consiliere, un certificat care să cuprindă data ultimei şedinţe de consiliere şi numele femeii însărcinate. 3Medicul care a realizat consilierea nu poate efectua întreruperea cursului sarcinii.

0

A se vedea nota 1) de la art. § 203 alin. 1 nr. 4a din Codul Penal.

§ 219a Propaganda pentru întreruperea cursului sarcinilor. (1) Dacă o persoană: 1. îşi oferă serviciile sale sau ale altei persoane pentru efectuarea sau provocarea unei întreruperi a cursului sarcinii, sau 2. anunţă, elogiază sau face publice anumite comentarii privind instrumentele, obiectele sau procedeele folosite pentru întreruperea cursului sarcinii, - în public, într-o adunare sau prin răspândirea unor înscrisuri (art. § 11 alin. 3), în vederea obţinerii de foloase persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă. (2) Dispoziţia de la alin. 1 nr. 1 nu se aplică, dacă medicii sau cabinetele de consiliere autorizate fac anunţul respectiv pentru a informa populaţia care sunt medicii, spitalele sau centrele autorizate să efectueze întreruperi de sarcină în condiţiile prevăzute la art. § 218a alin. 1, 2 şi 3. (3) Dispoziţia de la alin. 1 nr. 2 nu se aplică, dacă fapta a fost săvârşită faţă de nişte medici sau persoane autorizate să cunoască mijloacele sau obiectele menţionate la alin. 1 nr. 2 sau dacă fapta a fost săvârşită printr-o revistă de specialitate, medicală sau farmaceutică.

§ 219b Punerea în circulaţie a instrumentelor de întrerupere a cursului sarcinii. (1) Dacă o persoană pune în circulaţie instrumente sau obiecte destinate întreruperii cursului sarcinii, cu intenţia de a favoriza comiterea infracţiunilor prevăzute la art. § 218, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă. (2) Dispoziţia prevăzută la alin. 1 nu se aplică femeii însărcinate care participă la pregătirea întreruperii propriei ei sarcinii. (3) Instrumentele sau obiectele folosite la comiterea faptei pot fi confiscate.

§ 220 (abrogat)

§ 220a Genocidul. (1) Instanţa aplică pedeapsa detenţiunii pe viaţă persoanei care, cu intenţia de a distruge, în întregime sau în parte, un grup naţional, rasial, religios sau etnic,

118

1. ucide membrii grupului respectiv, 2. provoacă o vătămare gravă a integrităţii fizice sau mintale a membrilor grupului respectiv, şi în special o vătămare prevăzută la art. § 226, 3. supune grupul respectiv unor condiţii de viaţă destinate să conducă la distrugerea fizică, totală sau parţială, a membrilor grupului respectiv, 4. impune luarea unor măsuri în vederea împiedicării naşterilor în cadrul grupului respectiv sau 5. transferă forţat copiii dintr-un grup într-altul. (2) în cazurile prevăzute la alin. 1 nr. 2 până la 5 cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 5 ani.

§ 221 Lăsarea fără ajutor. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani persoanei care: 1. pune o altă persoană într-o situaţie dificilă sau 2. părăseşte la necaz o altă persoană care se află într-o situaţie dificilă, deşi persoana respectivă se află în îngrijirea sa şi este obligată să o ajute, şi care pune astfel în pericol viaţa şi sănătatea celeilalte persoane. (2) Se aplică pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani, dacă făptuitorul: 1. comite infracţiunea contra copilului său sau a unei persoane care i-a fost încredinţată spre educare şi îndrumare sau 2. cauzează victimei o vătămare gravă a sănătăţii. (3) Dacă infracţiunea se soldează cu moartea victimei, făptuitorul primeşte pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 3 ani. (4) în cazurile prevăzute la alin. 2 cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani, iar în cazurile prevăzute la alin.3 cu consecinţe mai puţin grave, pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani.

§ 222 Uciderea din culpă. Dacă o persoană cauzează, din imprudenţă, moartea unei alte persoane, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă.

Capitolul 17: Infracţiuni contra integrităţii corporale § 223 Vătămarea corporală. (1) Dacă o persoană pricinuieşte unei alte persoane o vătămare corporală sau a sănătăţii, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (2) Se pedepseşte şi tentativa. § 224 Vătămarea corporală periculoasă. Dacă o persoană pricinuieşte o vătămare corporală unei alte persoane:

119

1. prin administrarea de substanţe otrăvitoare sau de alte substanţe nocive pentru sănătate, 2. cu ajutorul unei arme de foc sau a unui alt fel de armă, 3. printr-un atac viclean, 4. în asociere cu o altă persoană sau 5. printr-o acţiune ce pune în pericol viaţa victimei, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 10 ani, iar în cazurile cu consecinţe mai puţin grave, pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani. (2) Se pedepseşte şi tentativa.

§ 225 Maltratarea protejatului. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 10 ani persoanei care maltratează sau brutalizează o altă persoană care n-a împlinit 18 ani sau care se află în imposibilitatea de a se apăra datorită unei boli sau slăbiciuni fizice şi care: 1. i-a fost încredinţată spre creştere şi îngrijire, 2. este un membru al familiei sale, 3. i-a fost încredinţată de persoana care are în îngrijire persoana respectivă sau 4. îi este subordonată în cadrul relaţiilor de serviciu sau de muncă, sau persoanei care neglijează în mod intenţionat să-şi îndeplinească obligaţiile de îngrijire faţă de o astfel de persoană, cauzându-i astfel o vătămare a sănătăţii. (2) Se pedepseşte şi tentativa. (3) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 1 an făptuitorului care, prin comiterea infracţiunii, 1. pune în pericol viaţa protejatului sau îi pricinuieşte o vătămare gravă a sănătăţii sau 2. pune dezvoltarea fizică sau psihică a acestuia într-un pericol grav. (4) în cazurile prevăzute la alin. 1 cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani, iar în cazurile prevăzute la alin. 3 cu consecinţe mai puţin grave, pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani.

§ 226 Vătămarea corporală gravă. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani, dacă vătămarea corporală a produs vreuna din următoarele consecinţe: 1. persoana vătămată îşi pierde simţul vederii la un ochi sau la ambii ochi, simţul auzului, capacitatea de a vorbi, capacitatea de a se reproduce, 2. îşi pierde un membru sau ajunge în imposibilitatea de a-şi mai folosi un membai sau 3. rămâne mutilată pentru totdeauna, paralizată, bolnavă, cu un handicap sau cu o boală mintală. (2) Dacă făptuitorul pricinuieşte una din consecinţele menţionate la alin.l cu bună ştiinţă, acestuia i se aplică pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 3 ani.

120

(3) în cazurile prevăzute la alin. 1 cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani, iar în cazurile prevăzute la alin. 2 cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani.

§ 227 Vătămarea corporală cauzatoare de moarte. (1) Dacă făptuitorul pricinuieşte o vătămare corporală (art. §§ 223 până la 226) care are ca urmare moartea persoanei vătămate, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 3 ani. (2) în cazurile cu consecinţe deosebit de grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani.

§ 228 Vătămarea corporală cu consimţământul persoanei vătămate. Fapta prin care o persoană pricinuieşte o vătămare corporală unei alte persoane cu consimţământul acesteia este considerată infracţiune numai dacă reprezintă o încălcare a bunelor maniere.

§ 229 Vătămarea corporală din culpă. Dacă o persoană a pricinuit, din culpă, o vătămare corporală unei alte persoane, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă.

§ 230 Plângerea prealabilă. (1) 'Pentru vătămarea corporală cu intenţie prevăzută la art. § 223 şi pentru vătămarea corporală din culpă prevăzută la art. § 229 acţiunea penală se pune în mişcare numai în baza plângerii prealabile a persoanei vătămate, dacă organul de urmărire penală nu consideră necesar să intervină pentru a proteja interesele publice. 2Dacă persoana vătămată decedează, dreptul de a introduce plângerea revine, în cazul vătămării corporale cu intenţie, membrilor de familie, potrivit art. § 77 alin. 2. (2) 'Dacă fapta a fost comisă contra unui funcţionar public, unui însărcinat special al serviciului public sau unui militar al armatei federale în timp ce acesta se afla în exerciţiul atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu atribuţiile de serviciu ale acestuia, acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a superiorului de serviciu. 2Aceeaşi dispoziţie se aplică şi în cazul funcţionarilor şi autorităţilor din cadrul bisericii şi a altor culte religioase ale dreptului public.

§ 231 Participarea la o încăierare. (1) Dacă o persoană participă la o încăierare sau la o altă agresiune săvârşită de mai multe persoane, persoana respectivă primeşte, chiar şi numai pentru participaţie, sau pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă, în cazul în care încăierarea sau agresiunea se soldează cu decesul unei persoane sau cu o vătămare corporală gravă (art. § 226). (2) Dispoziţia de la alin. 1 nu se aplică dacă persoana respectivă a participat la încăierare sau agresiune, dar încăierarea sau agresiunea nu i se poate imputa acestuia.

121

§§232 şi 233 (abrogate)

Capitolul 18: Infracţiuni contra libertăţii persoanei § 234 Răpirea. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 1 an persoanei care răpeşte o altă persoană, prin folosirea forţei, a ameninţării cu un pericol grav, sau prin viclenie, cu scopul de a o expune unei situaţii dificile, de a o ţine în stare de sclavie sau iobăgie sau de a o duce în străinătate pentru a o pune în slujba unui serviciu militar sau a unui serviciu cu caracter militar. (2) în cazurile cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani.

§ 234a Deportarea ilegală. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 1 an persoanei care duce, prin folosirea forţei, a ameninţării cu un pericol grav, sau prin viclenie, o altă persoană într-un loc din afara spaţiului de aplicare al prezentei legi sau care o îndeamnă pe o altă persoană să se ducă într-un astfel de loc şi să nu se mai întoarcă, şi care prin această acţiune expune cealaltă persoană la pericolul de a fi persecutată din motive politice, suferind astfel - în contradicţie cu principiile statului de drept - vătămări ale integrităţii corporale sau vieţii, ca urmare a măsurilor violente sau despotice luate împotriva sa, de a fi privată de libertate sau de a fi prejudiciată grav din punct de vedere profesional sau material. (2) în cazurile cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani. (3) Dacă o persoană pregăteşte o astfel de infracţiune, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă.

§ 235 Răpirea unui minor. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care răpeşte sau reţine, fără drept, de la părinţi, de la unul din părinţi, de la tutore sau curator: 1. o persoană care nu a împlinit 18 ani, prin folosirea forţei, a ameninţării cu un pericol grav, sau prin viclenie, sau 2. un minor, fără a fi membru al familiei acestuia. (2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care: 1. sustrage un minor de la părinţi, de la unul din părinţi, de la tutore sau curator, pentru a-1 duce în străinătate sau 2. reţine un minor, fără drept, în străinătate, după ce acesta a fost dus acolo sau s-a dus acolo. (3) Se pedepseşte şi tentativa în cazurile prevăzute la alin. 1 nr. 2 şi alin. 2 nr. 1. (4) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani făptuitorului care:

122

1. pune victima, prin comiterea faptei, în pericol de moarte sau în pericolul de a suferi vătămări grave ale sănătăţii sau ale dezvoltării sale fizice şi psihice, 2. comite fapte contra unei sume de bani sau cu intenţia ca el sau o terţă persoană să obţină anumite foloase materiale. (5) Dacă infracţiunea se soldează cu moartea victimei, se aplică pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 3 ani. (6) în cazurile prevăzute la alin. 4 cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani, iar în cazurile prevăzute la alin. 5 cu consecinţe mai puţin grave, pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani. (7) Acţiunea penală în cazurile prevăzute la alin. 1, 2 şi 3 se pune în mişcare numai în baza unei plângeri prealabile, dacă organul de urmărire penală nu consideră necesar să intervină pentru a proteja interesele publice. § 236 Traficul cu minori. (1) 'Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care îşi dă copilul, care nu a împlinit încă 14 ani, unei alte persoane, pentru totdeauna - încălcându-şi astfel în mod grav obligaţiile de creştere şi îngrijire - pentru o sumă de bani sau cu intenţia ca ea sau o terţă persoană să obţină anumite foloase materiale. 2Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care adoptă un minor în condiţiile menţionate la alin. 1 şi care plăteşte o sumă de bani pentru aceasta. (2) 'Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă persoanei care, fără drept, 1. intermediază adopţia unei persoane care nu a împlinit 18 ani sau 2. joacă rolul de intermediar cu scopul ca o terţă persoană să adopte o persoană care nu a împlinit 18 ani, şi care face acest lucru pentru o sumă de bani sau cu intenţia ca ea sau o terţă persoană să obţină anumite foloase materiale. 2Dacă făptuitorul determină ca persoana care face obiectul intermedierii să fie scoasă din ţară sau să fie adusă în ţară, făptuitorul primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (3) Se pedepseşte şi tentativa. (4) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 10 ani făptuitorului care: 1. a acţionat din dorinţa de înavuţire, în mod calificat sau ca membru al unei asocieri care s-a constituit în scopul săvârşirii infracţiunii de trafic de minori sau 2. pune minorul sau persoana care face obiectul intermedierii în pericolul de a suferi vătămări grave ale dezvoltării sale fizice sau psihice. (5) Instanţa poate reduce pedeapsa după propria sa apreciere (art. § 49 alin. 2) în cazul participanţilor la infracţiunile prevăzute la alin. 1 şi 2, sau poate renunţa la pronunţarea unei pedepse în cazul infracţiunilor prevăzute la alin. 1 până la 3, ţinând cont de gradul de vinovăţie al acestora cu privire la sănătatea fizică a minorului sau a persoanei care face obiectul intermedierii.

123

§ 237 şi 238 (abrogate)

§ 239 Lipsirea de libertate în mod ilegal. (1) Dacă o persoană închide o altă persoană sau o privează de libertate într-un alt mod, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (2) Se pedepseşte şi tentativa. (3) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani făptuitorului care: 1. a privat victima de libertate timp de mai mult de o săptămână sau 2. a pricinuit victimei o vătămate gravă a sănătăţii, prin fapta sa sau printr-o acţiune întreprinsă în timpul comiterii faptei. (4) Dacă făptuitorul cauzează, prin fapta sa sau printr-o acţiune întreprinsă în timpul comiterii faptei, moartea victimei, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 3 ani. (5) în cazurile prevăzute la alin. 3 cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani, iar în cazurile prevăzute la alin. 4 cu consecinţe mai puţin grave, pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani.

§ 239a Răpirea însoţită de şantaj. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 5 ani persoanei care răpeşte sau sechestrează o altă persoană, cu scopul de a o şantaja (art. § 253) sau de a şantaja o terţă persoană, precum şi persoanei care se foloseşte, pentru a şantaja o altă persoană, de o astfel de situaţie creată de ea însăşi. (2) în cazurile cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 1 an. (3) Dacă făptuitorul cauzează moartea victimei, cel puţin din culpă, acestuia i se aplică pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 10 ani. (4) 'Instanţa poate reduce pedeapsa în baza art. § 49 alin. 1, dacă făptuitorul eliberează victima, renunţând la intenţiile sale. 2Dacă acest lucru se întâmplă fără contribuţia făptuitorului, pedeapsa poate fi redusă şi numai în baza faptului că acesta s-a străduit în mod real să împiedice producerea rezultatului.

§ 239b Luarea de ostatici. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 5 ani persoanei care răpeşte sau sechestrează o altă persoană, cu scopul de a o constrânge, pe ea sau pe o terţă persoană, să întreprindă o acţiune, să accepte ceva sau să nu facă ceva, ameninţând-o cu moartea victimei, cu o vătămare gravă a integrităţii corporale (art. § 226) sau cu privarea de libertate pe o perioadă mai mare de o săptămână, precum şi persoanei care se foloseşte, pentru a constrânge o persoană, de o astfel de situaţie creată de ea însăşi. (2) Dispoziţiile art. § 239a alin. 2 până la 4 se aplică în mod corespunzător. § 239c Libertatea supravegheată. în cazurile prevăzute la art. §§ 239a şi 239b, instanţa poate dispune şi măsura libertăţii supravegheate (art. § 68 alin. 1).

124

§ 240 Constrângerea. (1) Dacă o persoană constrânge o altă persoană - în mod ilegal, prin folosirea forţei sau a ameninţării cu un pericol grav - să întreprindă o acţiune, să accepte ceva sau să nu facă ceva, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă. (2) O faptă este ilegală, dacă folosirea forţei sau a ameninţării cu un pericol grav pentru atingerea scopului propus este considerată a fi un act reprobabil. (3) Se pedepseşte şi tentativa. (4) 'în cazurile cu consecinţe deosebit de grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani. 2în general, un caz cu consecinţe deosebit de grave este atunci când făptuitorul: 1. constrânge o altă persoană să întreţină raporturi sexuale, 2. constrânge o femeie însărcinată să suporte o întrerupere a cursului sarcinii sau 3. face abuz de drepturile pe care le are în calitate de funcţionar public sau de funcţia sa de funcţionar public.

§ 241 Ameninţarea. (1) Dacă o persoană ameninţă o altă persoană cu săvârşirea unei infracţiuni, îndreptate contra ei sau a unei persoane apropiate acesteia, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă. (2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care îi simulează, cu bună ştiinţă, unei alte persoane faptul că este iminentă săvârşirea unei infracţiuni, îndreptate contra ei sau a unei persoane apropiate acesteia.

§ 241a Defăimarea politică. (1) Dacă o persoană expune o altă persoană, printr-un denunţ sau o defăimare, la pericolul de a fi persecutată din motive politice, suferind astfel - în contradicţie cu principiile statului de drept vătămări ale integrităţii corporale sau vieţii, ca urmare a măsurilor violente sau despotice luate împotriva sa, de a fi privată de libertate sau de a fi prejudiciată grav din punct de vedere profesional sau material, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care transmite o comunicare despre o altă persoană, expunând astfel persoana respectivă la pericolul menţionat la alin. 1. (3) Se pedepseşte şi tentativa. (4) Dacă în denunţ, defăimare sau comunicare se face o afirmaţie falsă în privinţa unei alte persoane sau dacă fapta a fost săvârşită cu intenţia de a produce apariţia consecinţelor menţionate la alin. 1, instanţa poate aplica făptuitorului pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani.

Capitolul 19: Furtul şi delapidarea

125

§ 242 Furtul. (1) Dacă o persoană ia un bun mobil aflat în posesia unei alte persoane cu intenţia de a şi-1 însuşi sau de a-1 da unei terţe persoane, fără drept, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (2) Se pedepseşte şi tentativa.

§ 243 Furtul cu consecinţe deosebit de grave. (1) în cazurile de furt cu consecinţe deosebit de grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 10 ani. 2în general, un caz cu consecinţe deosebit de grave este atunci când făptuitorul: 1. intră, cu intenţia de a fura, într-o clădire, birou, magazin sau într-o altă încăpere încuiată, prin efracţie, escaladare, prin folosirea unei chei mincinoase sau a unei unelte destinate spargerilor prin efracţie sau după ce rămâne ascuns într-o astfel de încăpere cu intenţia de a fura, 2. fură un bun care este încuiat într-un loc anume sau este prevăzut împotriva furtului cu alte semne de siguranţă, 3. fură în mod calificat, 4. fură dintr-o biserică sau o altă clădire sau încăpere destinată serviciului divin un bun care destinat serviciului religios sau serveşte la rugăciune, 5. fură un bun care este important pentru ştiinţă, artă, istorie sau progresul tehnic şi care se află expus într-o expoziţie deschisă publicului sau în public, 6. fură profitând de o situaţie dificilă în care se află o altă persoană, de un accident rutier sau o altă împrejurare ce prezintă pericol pentru societate sau 7. fură o armă de foc pentru a cărui achiziţionare este necesar un permis potrivit Legii privind regimul armelor de foc, o mitralieră, un pistol mitralieră, o armă automată sau semiautomată, o armă de război care conţine material exploziv în înţelesul Legii privind controlul armamentului de război sau un material exploziv. (2) în cazurile prevăzute la alin. 1 propoziţia 2 nr. 1 până la 6, se consideră că infracţiunea nu a avut consecinţe deosebit de grave dacă bunul furat este de o valoare redusă.

§ 244 Furtul armat; furtul în asociere; furtul din locuinţe. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 10 ani persoanei care: 1. comite o infracţiune de furt în timp ce ea, sau un alt participant la infracţiune, a) are asupra sa o armă sau un alt instrument periculos, b) are asupra sa o unealtă sau un alt instrument cu intenţia de a-1 folosi pentru a împiedica Sau învinge rezistenţa unei alte persoane, prin folosirea forţei sau a ameninţării cu forţa, 2. acţionează ca membră a unei asocieri care s-a constituit în scopul comiterii de jafuri şi furturi, şi la îndemnul unui alt membru al asocierii sau

126

3. comite o infracţiune de furt, întrând într-o locuinţă prin efracţie, escaladare, prin folosirea unei chei mincinoase sau a unei unelte destinate spargerilor prin efracţie sau după ce rămâne ascunsă într-o locuinţă cu intenţia de a fura. (2) Se pedepseşte şi tentativa. (3) în cazurile prevăzute la alin. 1 nr. 2 se aplică şi dispoziţiile art. §§ 43a şi 73d.

§ 244a Furtul calificat în asociere. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani persoanei care comite o infracţiune de furt în condiţiile prevăzute la art. §§ 243 alin. 1 propoziţia 2 sau, în cazurile prevăzute la art. § 244 alin. 1 nr. 1 sau 3, ca membră a unei asocieri care s-a constituit în scopul comiterii de jafuri şi furturi, şi la îndemnul unui alt membru al asocierii. (2) în cazurile cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani. (3) Se aplică şi dispoziţiile art. §§ 43a şi 73d.

§ 245 Libertatea supravegheată. în cazurile prevăzute la art. §§ 242 şi 244a, instanţa poate dispune şi măsura libertăţii supravegheate (art. § 68 alin. 1). § 246 Delapidarea. (1) Dacă o persoană îşi însuşeşte sau dă unei terţe persoane, fără drept, un bun mobil aflat în posesia unei alte persoane, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă, în cazul în care nu se aplică o pedeapsă mai mare potrivit altor dispoziţii legale. (2) Dacă în cazurile prevăzute la alin. 1 bunul i-a fost încredinţat făptuitorului, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (3) Se pedepseşte şi tentativa.

§ 247 Furtul din casă şi familie. Dacă persoana prejudiciată prin furt sau delapidare este un membru de familie, un tutore sau persoana în îngrijirea căruia se află făptuitorul sau dacă făptuitorul trăieşte în aceeaşi casă cu persoana prejudiciată, acţiunea penală se pune în mişcare numai în baza plângerii prealabile a persoanei prejudiciate.

§ 248 (abrogat)

§ 248a Furtul şi delapidarea de bunuri cu valoare redusă. în cazul furtului şi delapidării de bunuri cu valoare redusă, acţiunea penală se pune în mişcare, în cazurile prevăzute la art. §§ 242 şi 246, numai în baza plângerii prealabile, dacă organul de urmărire penală nu consideră necesar să intervină pentru a proteja interesele publice.

127

§ 248b întrebuinţarea neautorizată a unui vehicul. (1) Dacă o persoană întrebuinţează un autovehicul sau o bicicletă fără consimţământul proprietarului acesteia, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă, în cazul în care nu se aplică o pedeapsă mai mare potrivit altor dispoziţii legale. (2) Se pedepseşte şi tentativa. (3) Acţiunea penală se pune în mişcare numai în baza unei plângeri prealabile. (4) în înţelesul prezentei dispoziţii, autovehiculele sunt vehiculele cu putere mecanică şi vehiculele agricole care nu se deplasează pe calea ferată.

§ 248c Furtul de energie electrică. (1) Dacă o persoană sustrage energie electrică de la un dispozitiv sau o instalaţie electrică, cu ajutorul unui conductor care nu este destinat prelevării legale de energie dintr-un dispozitiv sau o instalaţie electrică, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă, în cazul în care aceasta comite fapta cu intenţia de a-şi însuşi energia electrică sau de a i-o da unei terţe persoane. (2) Se pedepseşte şi tentativa. (3) Dispoziţiile art. §§ 247 şi 248a se aplică în mod corespunzător. (4) 'Dacă fapta prevăzută la alin. 1 a fost săvârşită cu intenţia de a-i pricinui daune unei alte persoane, făptuitorul primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă. 2Acţiunea penală se pune în mişcare numai în baza unei plângeri prealabile.

Capitolul 20: Tâlhăria şi şantajul § 249 Tâlhăria. (1) Dacă o persoană ia - prin folosirea forţei sau a ameninţării cu un pericol grav pentru integritatea corporală sau viaţa unei alte persoane - un bun mobil aflat în posesia acesteia, cu intenţia de a şi-1 însuşi sau de a-1 da unei terţe persoane, fără drept, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 1 an. (2) în cazurile cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani.

§ 250 Tâlhăria calificată. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 3 ani, dacă: 1. făptuitorul sau un alt participant la tâlhărie a) are asupra sa o armă sau un alt instrument periculos, b) are asupra sa o unealtă sau un alt instrument cu intenţia de a-1 folosi pentru a împiedica o altă persoană să opună rezistenţă sau pentru a învinge rezistenţa unei alte persoane, prin folosirea forţei sau a ameninţării cu forţa, c) expune, prin fapta sa, o altă persoană la pericolul de a suferi o vătămare gravă a sănătăţii

128

sau 2. făptuitorul comite tâlhăria ca membru al unei asocieri care s-a constituit în scopul comiterii de tâlhării şi furturi, şi la îndemnul unui membru al acestei asocieri. (2) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 5 ani, dacă făptuitorul sau un alt participant la tâlhărie: 1. foloseşte pentru comiterea faptei o armă sau un alt instrument periculos, 2. are asupra sa o armă în cazurile prevăzute la alin. 1 nr. 2 sau 3. a) maltratează fizic o altă persoană în timpul comiterii infracţiunii sau b) pune o altă persoană în pericol de moarte. (3) în cazurile prevăzute la alin. 1 şi 2 cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani.

§ 251 Tâlhăria care se soldează cu moartea victimei. Dacă făptuitorul cauzează moartea unei alte persoane, cel puţin din culpă, prin comiterea unei infracţiuni de tâlhărie (art. §§ 249 şi 250), acesta primeşte pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 10 ani.

§ 252 Furtul însoţit de tâlhărie. Dacă o persoană ajunge, în timpul săvârşirii unei infracţiuni de furt, să folosească forţa împotriva unei alte persoane sau ameninţările cu un pericol grav pentru integritatea corporală sau viaţa acesteia, pentru a putea rămâne în posesia bunului furat, persoana respectivă primeşte pedeapsa prevăzută pentru tâlhărie.

§ 253 Şantajul. (1) Dacă o persoană constrânge o altă persoană - în mod ilegal, prin folosirea forţei sau a ameninţării cu un pericol grav - să întreprindă o acţiune, să accepte ceva sau să nu facă ceva şi aduce astfel un prejudiciu material sau de altă natură persoanei şantajate, cu intenţia ca ea sau o terţă persoană să obţină anumite foloase materiale necuvenite, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (2) O faptă este ilegală dacă folosirea forţei sau a ameninţării cu un pericol grav pentru atingerea scopului propus este considerată a fi un act reprobabil. (3) Se pedepseşte şi tentativa. (4) în cazurile cu consecinţe deosebit de grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 1 an.

2

în general, un caz cu consecinţe deosebit de grave este atunci când făptuitorul

acţionează în mod calificat sau ca membru al unei asocieri care s-a constituit în scopul comiterii infracţiunilor de şantaj.

129

§ 254 (abrogat) § 255 Tâlhăria prin comiterea infracţiunii de şantaj. Dacă infracţiunea de şantaj a fost comisă prin folosirea forţei sau a ameninţării cu un pericol grav pentru integritatea corporală sau viaţa unei alte persoane, făptuitorul primeşte pedeapsa cu închisoarea prevăzută pentru tâlhărie.

§ 256 Libertatea supravegheată, pedeapsa privind averea şi măsura confiscării în vederea recuperării cu sferă lărgită. (1) în cazurile prevăzute de la art. §§ 249 până la 255, instanţa poate dispune şi măsura libertăţii supravegheate (art. § 68 alin. 1). (2) 'în cazurile prevăzute la art. §§ 253 şi 255, se aplică dispoziţiile art. §§ 43a şi 73d, dacă făptuitorul acţionează ca membru al unei asocieri care s-a constituit în scopul comiterii unor astfel de infracţiuni. Dispoziţiile art. § 73d se aplică şi în cazul în care făptuitorul a acţionat în mod calificat.

2

Capitolul 21: Favorizarea şi tăinuirea § 257 Favorizarea. (1) Dacă o persoană ajută o altă persoană care a săvârşit o infracţiune să tăinuiască un bun provenit din săvârşirea faptei, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (2) Pedeapsa pentru favorizare nu trebuie să depăşească pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea principală. (3) 'Nu primeşte nici o pedeapsă pentru favorizare persoana care a participat la comiterea infracţiunii principale. 2Prezenta dispoziţie nu se aplică în cazul persoanelor care instigă la favorizare o persoană care nu a participat la săvârşirea infracţiunii principale. (4) 'Acţiunea penală se pune în mişcare numai în baza unei plângeri prealabile, a unei autorizaţii sau a unei cereri de pedeapsă, dacă favorizatorul poate fi urmărit penal pentru comiterea infracţiunii principale sau pentru participaţie numai în baza unei plângeri prealabile, a unei autorizaţii sau a unei cereri de pedeapsă. Dispoziţiile art. § 248a se aplică cu modificările de înţeles corespunzătoare.

§ 258 Favorizarea infractorului. (1) Dacă o persoană ajută, cu bună ştiinţă, în parte sau în totalitate, un infractor pentru ca acesta să nu fie pedepsit conform Codului Penal pentru o infracţiune pe care a săvârşit-o sau să nu se supună unei măsuri (art. § 11 alin. 1 nr. 8), persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care împiedică, cu bună ştiinţă, în parte sau în totalitate, executarea unei pedepse sau a unei măsuri aplicate unei alte persoane. (3) Pedeapsa pentru favorizare nu trebuie să depăşească pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea principală. (4) Se pedepseşte şi tentativa.

130

(5) Nu primeşte o pedeapsă pentru favorizare persoana care vrea ca prin favorizarea infractorului să împiedice, în parte sau în totalitate, şi faptul ca ea însăşi să primească sau să execute vreo pedeapsă sau vreo măsură. (6) Favorizarea săvârşită de un membru de familie nu se pedepseşte.

§ 258a Favorizarea săvârşită de un funcţionar public. (1) Dacă, în cazurile prevăzute la art. § 258 alin. 1, făptuitorul este un funcţionar public care participă la procedura penală sau la procedura de pronunţare a unei măsuri (art. § 11 alin. 1 nr. 8), sau, în cazurile prevăzute la art. § 258 alin. 2, un funcţionar public care participă la executarea pedepsei sau a măsurii, făptuitorul primeşte pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani, iar în cazurile cu consecinţe mai puţin grave, pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă. (2) Se pedepseşte şi tentativa. (3) Nu se aplică dispoziţiile art. § 258 alin. 3 şi 6.

§ 259 Tăinuirea. (1) Dacă o persoană cumpără, procură - pentru sine sau pentru altul, vinde sau ajută să se vândă un bun care a fost furat de o altă persoană sau a fost obţinut printr-o altă infracţiune săvârşită împotriva patrimoniului, cu intenţia de a obţine foloase materiale sau de a ajuta o altă persoană să obţină foloase materiale, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (2) Dispoziţiile art. §§ 247 şi 248a se aplică cu modificările de înţeles corespunzătoare. (3) Se pedepseşte şi tentativa.

§ 260 Tăinuirea calificată; tăinuirea în asociere. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 10 ani persoanei care săvârşeşte o infracţiune de tăinuire: 1. în mod calificat sau 2. ca membră a unei asocieri care s-a constituit în scopul comiterii de tâlhării, furturi şi tăinuiri. (2) Se pedepseşte şi tentativa. (3) 'în cazurile prevăzute la alin. 1 nr. 2, se aplică dispoziţiile art. §§ 43a şi 73d. 2Dispoziţiile art. § 73d se aplică şi în cazurile prevăzute la alin. 1 nr.l.

§ 260a Tăinuirea calificată în asociere. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani persoanei care săvârşeşte infracţiunea de tăinuire, în mod calificat, ca membră a unei asocieri care s-a constituit în scopul comiterii de tâlhării, furturi şi tăinuiri. (2) în cazurile cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani. (3) Se aplică şi dispoziţiile art. §§ 43 a şi 73d.

131

§ 261 Spălarea banilor; tăinuirea valorilor materiale obţinute în mod ilegal. (1) 'Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani persoanei care tăinuieşte un bun provenit din comiterea unei infracţiuni prevăzute la propoziţia 2, ascunde provenienţa acestuia sau împiedică sau periclitează stabilirea provenienţei, descoperirea, confiscarea în vederea recuperării, confiscarea sau punerea în siguranţă a unui astfel de obiect. 2în înţelesul propoziţiei 1, constituie infracţiuni următoarele fapte: 1. crima, 2. faptele prevăzute la: a) art. § 332 alin. 1, corelat şi cu alin. 3, şi art. § 334, b) art. 29 alin. 1 propoziţia 1 nr. 1 din Legea privind substanţele stupefiante^ şi art. § 29 alin. 1 nr. 1 din Legea privind controlul substanţelor chimice, 3. faptele prevăzute la art. § 373 şi, în cazul în care făptuitorul acţionează în mod calificat, la art. § 374 a Regulamentului privind impozitele, corelat cu art. § 12 alin. 1 a Legii de conducere a organizaţiilor de piaţă obişnuite, 4. faptele prevăzute la: a) art. §§ 180b, 181a, 242, 246, 253, 259, 263 până la 264, 266, 267, 269, 284, 326 alin. 1, 2 şi 4, precum

' Legea privind circulaţia substanţelor stupefiante din 1 martie 1994 (publicată în M. Of. nr. I, pag. 358), reprodusă la nr.

8.

şi la art. § 328 alin. 1, 2 şi 4,

b) art. § 92a a Legii privind cetăţenii străini şi art. § 84 a Legii privind procedura de acordare a azilului, fapte care au fost săvârşite în mod calificat sau de un membru al unei asocieri care s-a constituit în scopul comiterii de astfel de infracţiuni, 5. faptele comise de un membru al unei organizaţii criminale (art. § 129). în cazurile prevăzute la propoziţia 2 nr. 3, dispoziţia de la propoziţia 1 se aplică şi în cazul unui bun care face

3

obiectul unei evaziuni fiscale. (2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care: 1. îşi procură pentru sine sau pentru o terţă persoană un bun menţionat la alin. 1 sau 2. păstrează sau utilizează, pentru sine sau pentru altul, un astfel de bun, dacă aceasta cunoştea provenienţa bunului la momentul obţinerii acestuia. (3) Se pedepseşte şi tentativa.

132

(4) în cazurile cu consecinţe deosebit de grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 10 ani. în general, un caz cu consecinţe deosebit de grave este atunci când făptuitorul acţionează în mod calificat sau

2

ca membru al unei asocieri care s-a constituit în scopul comiterii de infracţiuni de spălare a banilor. (5) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă persoanei care, în cazurile prevăzute la alin. 1 sau 2, nu cunoaşte faptul că bunul provine din comiterea unei infracţiuni prevăzute la alin. 1. (6) Nu se aplică o pedeapsă în baza alin. 2 dacă bunul a fost obţinut înainte de o terţă persoană fără să comită o infracţiune. (7) 'Bunurile care fac obiectul unei infracţiuni pot fi confiscate. 2Se aplică şi dispoziţiile aii. § 74a. Dispoziţiile art. §§ 43a şi 73d se aplică în cazul în care făptuitorul acţionează ca membru al unei asocieri care

3

s-a constituit în scopul comiterii de infracţiuni de spălare a banilor. 4Dispoziţiile art. § 73d se aplică şi în cazul în care făptuitorul acţionează în mod calificat. (8) Bunurile menţionate la alin. 1, 2 şi 5 sunt echivalente cu bunurile care provin dintr-o infracţiune ce este prevăzută la alin. 1 şi săvârşită în străinătate, dacă fapta este prevăzută ca infracţiune de legea statului unde a fost comisă. (9) 'Nu se aplică o pedeapsă în baza alin. 1 până la 5, dacă făptuitorul: 1. denunţă fapta, din proprie iniţiativă, la organul de resort sau determină, din proprie iniţiativă, o altă persoană să denunţe fapta, dar numai în cazul în care, la momentul denunţului, fapta nu a fost deja descoperită, în parte sau în totalitate, sau făptuitorul nu a putut şti acest lucru sau nu a putut să prevadă obţinerea unor circumstanţe atenuante şi 2. ajută, în cazurile prevăzute la alin. 1 sau 2, la punerea în siguranţă, în condiţiile menţionate la nr. 1, a bunului provenit din infracţiune. Nu se aplică o pedeapsă în baza dispoziţiilor de la alin. 1 până la 5 nici persoanei care primeşte o pedeapsă

2

pentru infracţiunea principală. (10) Instanţa poate reduce pedeapsa după propria sa apreciere (art. § 49 alin. 2) în cazurile prevăzute la alin. 1 până la 5 sau poate renunţa la pronunţarea unei pedepse în baza prezentei dispoziţii, dacă făptuitorul a avut o contribuţie importantă, prin divulgarea din proprie iniţiativă a amănuntelor pe care le cunoştea, la descoperirea infracţiunii comise de el sau a unei infracţiuni prevăzute la alin. 1 comisă de o altă persoană.

§ 262 Libertatea supravegheată. în cazurile prevăzute la art. §§ 259 până la 261, instanţa poate dispune şi măsura libertăţii supravegheate (art. § 68 alin. 1).

Capitolul 22: înşelăciunea şi abuzul de încredere § 263 înşelăciunea. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care prejudiciază averea unei alte

133

persoane, cu intenţia de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate. (2) Se pedepseşte şi tentativa. (3) 'în cazurile cu consecinţe deosebit de grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 10 ani. 2în general, un caz cu consecinţe deosebit de grave este atunci când făptuitorul: 1. acţionează în mod calificat sau ca membru al unei asocieri care s-a constituit în scopul comiterii infracţiunilor de înşelăciune sau falsificare de documente, 2. cauzează un prejudiciu material însemnat sau acţionează cu intenţia ca prin repetarea infracţiunii de înşelăciune să pricinuiască un prejudiciu material unui număr mare de persoane, 3. pricinuieşte unei alte persoane o criză financiară, 4. face abuz de drepturile pe care le are în calitate de funcţionar public sau de funcţia sa de funcţionar public sau 5. simulează un caz de asigurare, după ce el sau o altă persoană a incendiat, cu acest scop, sau a distrus, în parte sau în totalitate, prin incendiere, un bun de o valoare însemnată sau a provocat scufundarea sau naufragiul unei nave. (4) Dispoziţiile art. § 243 alin. 2, §§ 247 şi 248a se aplică în mod corespunzător. (5) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani, precum şi pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani în cazurile cu consecinţe mai puţin grave, făptuitorului care a săvârşit înşelăciunea în mod calificat ca membru al unei asocieri care s-a constituit în scopul comiterii infracţiunilor prevăzute de la art. §§ 263 până la 264 sau de la 267 până la 269. (6) Instanţa poate dispune şi măsura libertăţii supravegheate (art. § 68 alin. 1). (7) ]Se aplică şi dispoziţiile art. §§ 43a şi 73d, dacă făptuitorul acţionează ca membru al unei asocieri care s-a constituit în scopul comiterii infracţiunilor prevăzute de la art. §§ 263 până la 264 sau de la 267 până la 269. 2Dispoziţiile art. § 73d se aplică şi în cazul în care făptuitorul a acţionat în mod calificat.

§ 263a înşelăciunea prin intermediul computer-ului. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care prejudiciază averea unei alte persoane, cu intenţia de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust, prin modificarea rezultatului unui proces de prelucrare a datelor, ce este întreprinsă prin configurarea falsă a programului, prin folosirea unor date false sau incomplete, prin folosirea fără drept a datelor sau prin schimbarea neautorizată a termenului de valabilitate. (2) Dispoziţiile art. § 263 alin. 2 până la 7 se aplică în mod corespunzător.

§ 264J) înşelăciunea privind subvenţiile. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care:

134

1. transmite pentru sine sau pentru un altul declaraţii false sau incomplete în legătură cu aspectele ce prezintă importanţă pentru acordarea de subvenţii - declaraţii care prezintă un avantaj pentru sine sau pentru altul - unui organ care se ocupă cu acordarea de subvenţii sau unui alt organ sau unei alte persoane care participă la procedura de acordare a subvenţiilor (cel care acordă subvenţia),

A se vedea şi Legea privind revendicarea abuzivă a subvenţiilor (Legea subvenţiilor) din 29 iulie 1976 (publicată în M. Of. nr. I, pag. 2034, 2037) reprodusă la nr. 4.

2. întrebuinţează, împotriva limitării utilizării, un obiect sau o plată în bani a cărui utilizare a fost limitată printr-o dispoziţie legală sau a fost limitată, cu privire la o subvenţie, de către cel care acordă subvenţia, 3. nu îl înştiinţează pe cel care acordă subvenţia în legătură cu aspectele care prezintă importanţă pentru acordarea subvenţiei, împotriva dispoziţiilor legale privind acordarea subvenţiilor sau 4. utilizează pentru obţinerea subvenţiei un certificat, obţinut în baza unor declaraţii false sau incomplete, cu privire la dreptul de a primi subvenţia sau la aspectele ce prezintă importanţă pentru acordarea subvenţiei. (2) 'în cazurile cu consecinţe deosebit de grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 10 ani. 2în general, un caz cu consecinţe deosebit de grave este atunci când făptuitorul: 1. obţine pentru sine sau pentru altul, în mod nejustificat, o subvenţie mare, în interes personal sau prin folosirea unor acte falsificate sau modificate, 2. face abuz de drepturile pe care le are în calitate de funcţionar public sau de funcţia sa de funcţionar public sau 3. se foloseşte de un funcţionar auxiliar al unui serviciu public care face abuz de drepturile şi funcţia sa. (3) Dispoziţiile art. § 263 alin. 5 se aplică în mod corespunzător. (4) Dacă făptuitorul acţionează din culpă, în cazurile prevăzute la alin. 1 nr. 1 până la 3, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă. (5) 'Instanţa nu aplică o pedeapsă prevăzută la alin. 1 şi 4 persoanei care, din proprie iniţiativă, împiedică acordarea subvenţiei în baza infracţiunii. 2Dacă subvenţia nu este acordată şi fără participarea acesteia, persoana respectivă este apărată de pedeapsă, în cazul în care s-a străduit din proprie iniţiativă şi în mod real să împiedice acordarea subvenţiei. (6) 'Pentru o infracţiune prevăzută de la alin. 1 la 3, instanţa poate dispune, pe lângă pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 1 an, şi anularea capacităţii de a ocupa o funcţie publică şi a capacităţii de a obţine anumite drepturi prin alegeri publice (art. § 45 alin. 2). 2Bunurile obţinute prin infracţiune pot fi confiscate; se aplică şi dispoziţiile art. § 74a. (7) 'în înţelesul prezentelor dispoziţii, subvenţia este: 1. o plată din banii publici care este efectuată, în baza legislaţiei federale sau a unui land, către o întreprindere sau societate şi care: a) este acordată, cel puţin în parte, fără să trebuiască să fie rambursată şi

135

b) trebuie să servească la dezvoltarea economiei; 2. o plată din banii publici care este efectuată în baza legilor Comunităţii Europene, şi care, cel puţin în parte, nu trebuie rambursată. în înţelesul propoziţiei 1 nr. 1, şi o întreprindere publică este considerată o întreprindere sau o societate.

2

(8) în înţelesul alin. 1, aspectele care prezintă importanţă pentru acordarea de subvenţii sunt aspectele: 1. care sunt indicate ca având importanţă pentru acordarea de subvenţii, prin lege sau pe baza unei legi, de cel care acordă subvenţia sau 2. de care depind, în mod legal, aprobarea, acordarea, rambursarea, continuarea şi menţinerea uriei subvenţii sau a unui folos provenit dintr-o subvenţie.

§ 264a înşelăciunea privind investiţiile de capital. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă persoanei care face declaraţii false, în avantajul său, sau ascunde, faţă de un cerc larg de persoane - în prospectele, expunerile sau prezentările de ansamblu ale patrimoniului -unele fapte dezavantajoase care au legătură cu: 1. vânzarea hârtiilor de valoare, a drepturilor de subscriere sau a participaţiilor care trebuie să acorde un drept asupra profitului unei întreprinderi sau 2. propunerea de a mări capitalul investit în astfel de participaţii, şi care fac referire la împrejurările ce prezintă importanţă pentru luarea deciziei în privinţa câştigului sau măririi de capital. (2) Dispoziţiile de la alin. 1 se aplică în mod corespunzător şi dacă infracţiunea este săvârşită cu privire la participaţiile la un patrimoniu pe care îl administrează o întreprindere în nume propriu, dar în contul altei întreprinderi. (3) 'Instanţa nu aplică o pedeapsă prevăzută la alin. 1 şi 2 persoanei care împiedică, din proprie iniţiativă, să se efectueze, ca urmare a infracţiunii, plata care este condiţionată prin câştig sau mărire. 2Dacă plata nu se efectuează şi fără participarea făptuitorului, acesta este apărat de pedeapsă, în cazul în care s-a străduit din proprie iniţiativă şi în mod real să împiedice efectuarea plăţii.

§ 265 Infracţiuni privind asigurările. (1) Dacă o persoană deteriorează, distruge, aduce în stare de neîntrebuinţare, ascunde sau vinde altuia un lucru asigurat împotriva distrugerii, deteriorării, uzurii, pierderii sau furtului, cu scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, o sumă de bani din asigurare, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă, în cazul în care infracţiunea nu se încadrează la art. § 263. (2) Se pedepseşte şi tentativa.

§ 265a Obţinerea prin înşelăciune a unui serviciu. (1) Dacă o persoană obţine prin înşelăciune dreptul de a utiliza un automat sau o reţea de telecomunicaţii publică, de a călători cu un mijloc de transport în comun sau de

136

a intra la un spectacol sau într-o instituţie, cu scopul de a nu achita serviciul utilizat, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă, în cazul în care nu se aplică o pedeapsă mai mare potrivit altor dispoziţii legale.

§ 265b înşelăciunea privind creditele. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă persoanei care, 1. în ceea ce priveşte situaţia financiară, a) prezintă documentaţii false sau incomplete, şi anume bilanţuri, conturi de venituri şi pierderi, prezentări de ansamblu ale patrimoniului sau expertize, sau b) face declaraţii false sau incomplete în scris, unei societăţi sau întreprinderi în legătură cu o ofertă de acordare, menţinere sau modificare a condiţiilor unui credit pentru o societate sau întreprindere, sau pentru o societate falsă sau o întreprindere falsă, 2. sau care nu comunică astfel de deteriorări ale situaţiei financiare prezentate în documentaţii sau declaraţii, deteriorări care sunt foarte importante pentru luarea unei decizii privind o astfel de ofertă. (2) 'Instanţa nu aplică o pedeapsă în baza alin. 1 persoanei care, din proprie iniţiativă, îl împiedică pe cel care acordă creditul să efectueze plata propusă. 2Dacă plata nu se efectuează şi fără participarea făptuitorului, acesta este apărat de pedeapsă, în cazul în care el s-a străduit din proprie iniţiativă şi în mod real să împiedice efectuarea plăţii. (3) în înţelesul alin. 1: 1. societăţile şi întreprinderile sunt, independent de obiectul lor de activitate, acele societăţi şi întreprinderi care desfăşoară o activitate comercială de tip negustoresc; 2. creditele sunt împrumuturi de orice fel, credite pe bază de accepte, câştigul plătibil şi amânarea creanţelor, scontarea cambiilor şi cecurilor şi preluarea garanţiilor de împrumut, a garanţiilor şi a altor garanţii scrise.

§ 266 Abuzul de încredere. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care foloseşte abuziv dreptul - ce i-a fost acordat prin lege, în baza unei autorizaţii oficiale sau activităţi juridice - de a dispune de averea unei alte persoane sau de a răspunde de o altă persoană sau încalcă obligaţia - ce i-a fost desemnată prin lege, în baza unei autorizaţii oficiale, unei activităţi juridice sau a unei relaţii de încredere - de a respecta interesele materiale ale unei alte persoane, şi care pricinuieşte astfel un prejudiciu intereselor materiale de care trebuie să aibă grijă. (2) Dispoziţiile art. § 243 alin. 2 şi ale art. §§ 247, 248a şi 263 alin. 3 se aplică în mod corespunzător.

137

§ 266a Reţinerea fără drept şi delapidarea salariilor. (1) Dacă un patron reţine fără drept contribuţiile unui salariat la asigurările sociale sau la camera de muncă a organului fiscal, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (2) 'Aceeaşi pedeapsă primeşte şi patronul care reţine din salariul unui angajat o altă sumă pe care el trebuie să o plătească în altă parte în numele salariatul, dar nu mai efectuează plata respectivă şi omite să informeze salariatul, cel târziu la momentul scadenţei sau imediat după aceea, că nu a efectuat plata respectivă. Propoziţia 1 nu se aplică în cazul sumelor deduse ca reprezentând impozite pe salariu.

2

(3) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă unui membru al unei case de asigurări sociale care sustrage de la organul fiscal unele contribuţii la asigurările sociale sau la camera de muncă, pe care le-a primit de la patronul său. (4) Patronul este totuna cu comitentul unui lucrător la domiciliu, a unui prestator de servicii la domiciliu sau a unei persoane care, potrivit Legii privind lucrul la domiciliu, desfăşoară o activitate similară, precum şi cu maistrul liber profesionist. (5) 'în cazurile prevăzute la alin. 1, instanţa poate renunţa în baza prezentei dispoziţii la pronunţarea unei pedepse, dacă patronul: 1. informează în scris autoritatea economică, cel târziu la momentul scadenţei sau imediat după aceea, despre sumele de bani reţinute şi 2. explică în scris autorităţii economice, cel târziu la momentul scadenţei sau imediat după aceea, motivele pentru care plata nu poate fi efectuată la termen în ciuda faptului că el s-a străduit s-o efectueze. Dacă au fost întrunite condiţiile prevăzute la alin. 1, iar sumele reţinute au fost achitate ulterior în termenul

2

fixat de autoritatea economică, făptuitorul este apărat de pedeapsă. 3în cazurile prevăzute la alin. 3, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile alin. 1 şi 2.

§ 266b Folosirea abuzivă a carnetelor de cecuri şi cărţilor de credit. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă persoanei care foloseşte abuziv un carnet de cecuri sau o carte de credit care i-a fost dată în grijă şi face o plată în numele titularului, aducându-i astfel acestuia un prejudiciu. (2) Dispoziţiile art. § 248a se aplică în mod corespunzător.

Capitolul 23: Falsificarea documentelor § 267 Falsificarea documentelor. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care, cu scopul de a comite o înşelăciune în circulaţia juridică, fabrică un document fals, falsifică un document sau întrebuinţează un document fals sau falsificat. (2) Se pedepseşte şi tentativa.

138

(3) 'în cazurile cu consecinţe deosebit de grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 10 ani. 2în general, un caz cu consecinţe deosebit de grave este atunci când făptuitorul: 1. acţionează în mod calificat sau ca membru al unei asocieri care s-a constituit în scopul comiterii de infracţiuni de înşelăciune şi de falsificare de documente, 2. cauzează o pagubă materială însemnată, 3. periclitează grav circulaţia juridică prin punerea în circulaţie a unui număr însemnat de documente false sau falsificate sau 4. face abuz de drepturile pe care le are în calitate de funcţionar public sau de funcţia sa de funcţionar public. (4) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani, iar în cazurile cu consecinţe mai puţin grave pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani, făptuitorului care a săvârşit infracţiunea de falsificare de documente în mod calificat, ca membru al unei asocieri care s-a constituit în scopul comiterii de infracţiuni prevăzute de la art. §§ 263 până la 264 sau de la 267 până la 269. § 268 Falsificarea schiţelor tehnice. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care, cu scopul de a comite o înşelăciune în circulaţia juridică, 1. fabrică o schiţă tehnică falsă sau falsifică o astfel de schiţă sau 2. întrebuinţează schiţă falsă sau falsificată. (2) Schiţa tehnică este o prezentare a datelor, a valorilor de măsurare sau de calcul, a poziţiei sau a desfăşurării operaţiunilor unui aparat tehnic, în care se află o descriere, generală sau pentru iniţiaţi, a aparatului ce face obiectul schiţei şi care este destinată să folosească drept dovadă a unei funcţionări corecte, indiferent dacă destinaţia i-a fost atribuită din fabricaţie sau ulterior. (3) Este considerată o fabricare a unei schiţe tehnice false şi fapta prin care făptuitorul influenţează rezultatul schiţei prin modificarea procesului din schiţă. (4) Se pedepseşte şi tentativa. (5) Dispoziţiile art. § 267 alin. 3 şi 4 se aplică în mod corespunzător.

§ 269 Falsificarea datelor doveditoare.(l) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care, cu scopul de a comite o înşelăciune în circulaţia juridică, înregistrează sau modifică date doveditoare, în aşa fel încât atunci când sunt folosite să rezulte un document fals sau falsificat, precum şi persoanei care întrebuinţează date înregistrate sau modificate în felul acesta. (2) Se pedepseşte şi tentativa. (3) Dispoziţiile art. § 267 alin. 3 şi 4 se aplică în mod corespunzător.

§ 270 înşelăciunea în circulaţia juridică prin procesarea datelor. O înşelăciune în circulaţia juridică este echivalentă cu o procesare falsă a datelor din circulaţia juridică.

139

§ 271 Certificarea falsă indirectă. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă persoanei care acţionează ca unele declaraţii, dezbateri sau fapte ce prezintă importanţă pentru justiţie sau pentru o situaţie juridică să fie certificate sau înregistrate drept efectuate sau existente în documentele, băncile de date şi registrele oficiale, în timp ce acestea nu sunt nici efectuate şi nici nu există, sau au fost efectuate de către o persoană care nu avea competenţa să facă acest lucru sau de către o altă persoană. (2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care întrebuinţează, cu scopul de a comite o înşelăciune în circulaţia juridică, o certificare falsă sau procesare falsă a datelor din circulaţia juridică. (3) Dacă făptuitorul acţionează pentru o sumă de bani sau cu intenţia de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust sau de a prejudicia o altă persoană, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani. (4) Se pedepseşte şi tentativa.

§ 272 (abrogat)

§ 273 Modificarea legitimaţiilor oficiale. (1) Dacă o persoană: 1. îndepărtează, face de nerecunoscut, acoperă sau distruge o înregistrare dintr-o legitimaţie oficială sau rupe o singură filă dintr-o legitimaţie oficială sau 2. întrebuinţează o legitimaţie oficială modificată astfel, cu scopul de a comite o înşelăciune în circulaţia juridică, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă, în cazul în care infracţiunea nu se încadrează la art. § 267 sau § 274. (2) Se pedepseşte şi tentativa.

§ 274 Distrugerea documentelor; modificarea indicatoarelor de graniţă. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care: 1. distruge, deteriorează sau modifică - cu intenţia de a pricinui unei alte persoane un prejudiciu - un document sau o schiţă tehnică care nu-i aparţine sau nu-i aparţine în totalitate, 2. şterge, distruge, aduce în stare de neîntrebuinţare sau modifică - cu intenţia de a pricinui unei alte persoane un prejudiciu - date doveditoare (art. § 202a alin. 2) la care nu are acces sau are acces doar în parte sau 3. îndepărtează, distruge, aduce în stare de neîntrebuinţare, îndepărtează sau aşează într-un alt loc -cu intenţia de a pricinui unei alte persoane un prejudiciu - o piatră de hotar sau alt indicator de graniţă sau al cotei apei. (2) Se pedepseşte şi tentativa. § 275 Pregătirea unei falsificări de legitimaţii oficiale. (1) Dacă o persoană participă la falsificarea de legitimaţii oficiale prin fabricarea, obţinerea - pentru sine sau pentru altul, importul, exportul, punerea în vânzare sau păstrarea:

140

1. de plăci fotografice, forme, zaţuri, clişee zincografice fixate pe lemn, negative, matriţe sau alte instrumente care folosesc la comiterea infracţiunii, 2. de hârtie ca cea folosită la fabricarea legitimaţiilor oficiale ori asemănătoare acesteia şi care este prevăzută împotriva falsificării cu anumite semne de siguranţă sau 3. de formulare pentru legitimaţiile oficiale, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă. (2) Dacă făptuitorul acţionează în mod calificat sau ca membru al unei asocieri care s-a constituit în scopul comiterii infracţiunilor prevăzute la alin. 1, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani. (3) Dispoziţiile art. § 149 alin. 2 şi 3 se aplică în mod corespunzător.

§ 276 Procurarea de legitimaţii oficiale false. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă persoanei care: 1. importă sau exportă o legitimaţie oficială falsă sau falsificată sau o legitimaţie oficială care conţine o certificare falsă menţionată la art. §§ 271 şi 348 sau 2. obţine - pentru sine sau pentru altul, păstrează sau vinde altei persoane o astfel de legitimaţie oficială cu scopul de a comite o înşelăciune în circulaţia juridică. (2) Dacă făptuitorul acţionează în mod calificat sau ca membru al unei asocieri care s-a constituit în scopul comiterii infracţiunilor prevăzute la alin. 1, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani.

§ 276a Actele privind domiciliul; actele de bord ale unui vehicul. Dispoziţiile art. §§ 275 şi 276 se aplică şi în cazul actelor privind domiciliul - autorizaţii de şedere şi mutaţii, precum şi în cazul actelor de bord ale unui vehicul - certificate de înmatriculare şi cărţi de identitate ale autovehiculului.

§ 277 Falsificarea certificatelor de sănătate. Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă persoanei care eliberează un certificat de sănătate, pentru sine sau pentru altul, prin folosirea fără drept a titlului de doctor sau al unui alt titlu al unui cadru medical autorizat sau prin folosirea ilegală a numelui unei astfel de persoane sau al altei persoane, sau care falsifică un certificat de sănătate original şi îl întrebuinţează pentru a înşela autorităţile sau societăţile de asigurări.

§ 278 Eliberarea de certificate de sănătate false. Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă doctorilor sau cadrelor medicale autorizate care, cu bună ştiinţă, eliberează un certificat de sănătate fals care urmează a fi întrebuinţat la o autoritate sau la o societate de asigurări.

141

§ 279 întrebuinţarea de certificate de sănătate false. Dacă o persoană întrebuinţează un certificat de sănătate menţionat la art. §§ 277 şi 278 pentru a înşela o autoritate sau o societate de asigurări în privinţa stării sale de sănătate sau a altei persoane, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă.

§ 280 (abrogat)

§ 281 Folosirea abuzivă a cărţilor de identitate. (1) 'Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă persoanei care întrebuinţează, cu scopul de a comite o înşelăciune în circulaţia juridică, o carte de identitate eliberată pe numele unei alte persoane sau care vinde o carte de identitate unei alte persoane, al cărei nume nu figurează pe aceasta, cu scopul ca aceasta să comită o înşelăciune în circulaţia juridică. 2Se pedepseşte şi tentativa. (2) O carte de identitate este echivalentă cu certificatele şi celelalte documente care sunt întrebuinţate în circulaţia juridică ca dovezi.

§ 282 Pedeapsa privind averea, măsura confiscării în vederea recuperării cu sferă lărgită şi a confiscării. (1) 'în cazurile prevăzute de la art. §§ 267 la 269, 275 şi 276, se aplică dispoziţiile art. §§ 43a şi 73d, dacă făptuitorul a acţionat ca membru al unei asocieri care s-a constituit în scopul comiterii de astfel de infracţiuni. Dispoziţiile art. § 73d se aplică şi în cazul în care făptuitorul a acţionat în mod calificat.

2

(2) 2Lucrurile care au servit la comiterea unei infracţiuni prevăzute la art. § 267, § 268, § 271 alin. 2 şi 3, § 273, § 276 - corelat şi cu § 276a, sau § 279 pot fi confiscate. 2în cazurile prevăzute la art. § 275 - corelat şi cu art. § 276a, se confiscă uneltele de falsificare.

Capitolul 24: Infracţiuni privind insolvabilitatea § 283 Falimentul. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care, în cazul contractării mai multor datorii sau a imposibilităţii de plată, iminente sau instalate, 1. îndepărtează sau ascunde anumite părţi dintr-un patrimoniu care ar aparţine masei falimentare dacă s-ar începe procedura de faliment, precum şi persoanei care distruge, deteriorează sau aduce în stare de neîntrebuinţare astfel de părţi, într-un mod prin care se încalcă cerinţele economice legale, 2. încheie afaceri păgubitoare sau speculative, sau operaţiuni financiare pe bază de diferenţă a preţurilor, cu mărfuri sau hârtii de valoare, într-un mod prin care se încalcă cerinţele economice legale, precum şi persoanei care - prin cheltuieli, afaceri şi speculaţii neeconomice - cheltuie sume excesiv de mari sau acumulează datorii,

142

3. procură mărfuri sau hârtii de valoare pe credit şi apoi le vinde sau le înstrăinează, pe ele sau lucrurile fabricate din acele mărfuri, cu mult sub valoarea lor reală, într-un mod prin care se încalcă cerinţele economice legale, 4. încalcă drepturile unei alte persoane sau respectă nişte drepturi false, 5. neglijează să ţină registrele comerciale pe care legea o obligă să le ţină, sau le ţine sau le modifică în aşa fel încât să îngreuneze o estimare generală a situaţiei sale financiare, 6. îndepărtează, ascunde, distruge sau deteriorează, înainte de expirarea termenului legal, registrele comerciale sau celelalte documente pe care un comerciant este obligat prin lege să le păstreze o anumită perioadă de timp, şi care astfel îngreunează o estimare generală a situaţiei sale financiare, 7. încalcă dreptul comercial: a) prin faptul că întocmeşte bilanţurile în aşa fel încât să îngreuneze o estimare generală a situaţiei sale financiare sau b) neglijează să întocmească bilanţurile sau inventarele la termenul prevăzut de lege sau 8. îşi reduce patrimoniul, într-un mod prin care se încalcă cerinţele economice legale, sau ascunde sau tăinuieşte afacerile pe care le face de fapt. (2) Aceeaşi

pedeapsă

primeşte

şi

persoana

care

contractează

datorii

sau

ajunge

în

imposibilitate de plată prin una din modalităţile menţionate la alin. 1. (3) Se pedepseşte şi tentativa. (4) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă persoanei care: 1. în cazurile menţionate la alin. 1, nu cunoaşte, din culpă, faptul că a contractat mai multe datorii sau că se află în imposibilitate de plată, iminentă sau instalată, sau 2. în cazurile menţionate la alin. 2, contractează datorii sau ajunge în imposibilitate de plată din culpă. (5) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă persoanei care: 1. în cazurile menţionate la alin. 1 nr. 2, 5 sau 7, acţionează din culpă sau nu cunoaşte, cel puţin din culpă, faptul că a contractat mai multe datorii sau că se află în imposibilitate de plată, iminentă sau instalată, sau 2. în cazurile menţionate la alin. 2, corelat cu alin. 1 nr. 2, 5 sau 7, acţionează din culpă sau contractează datorii sau ajunge în imposibilitate de plată cel puţin din culpă. (6) Fapta se pedepseşte numai dacă făptuitorul şi-a suspendat plăţile, împotriva sa s-a început procedura de faliment sau cererea de începere a procedurii a fost respinsă din lipsă de masă falimentară.

§ 283a Falimentul cu consecinţe deosebit de grave. l în cazurile prevăzute la art. § 283 de la alin. 1 până la 3 cu consecinţe deosebit de grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 10 ani. 2în general, un caz cu consecinţe deosebit de grave este atunci când făptuitorul:

143

1. acţionează în scopul obţinerii de foloase necuvenite sau 2. pune un număr mare de persoane în pericolul de a-şi pierde valorile încredinţate lui sau de a ajunge într-o situaţie de criză economică.

§ 283b încălcarea obligaţiei de a ţine contabilitatea. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă persoanei care: 1. neglijează să ţină registrele comerciale pe care legea o obligă să le ţină, sau le ţine sau le modifică în aşa fel încât să îngreuneze o estimare generală a situaţiei sale financiare, 2. îndepărtează, ascunde, distruge sau deteriorează, înainte de expirarea termenului legal, registrele comerciale sau celelalte documente pe care un comerciant este obligat prin lege să le păstreze o anumită perioadă de timp, şi care astfel îngreunează o estimare generală a situaţiei sale financiare, 3. încalcă dreptul comercial: a) prin faptul că întocmeşte bilanţurile în aşa fel încât să îngreuneze o estimare generală a situaţiei sale financiare sau b) neglijează să întocmească bilanţurile sau inventarele la termenul prevăzut de lege. (2) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă persoanei care acţionează din culpă în cazurile prevăzute la alin. 1 nr. 1 sau 3. (3) Dispoziţiile art. § 283 alin. 6 se aplică în mod corespunzător.

§ 283c Favorizarea unui creditor. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă persoanei care, cunoscând faptul că se află în imposibilitate de plată, acordă unui creditor o garanţie sau o plată pe care acesta nu este îndreptăţit s-o solicite, în acest fel sau momentan, şi care astfel favorizează, cu bună ştiinţă, un creditor în defavoarea celorlalţi creditori. (2) Se pedepseşte şi tentativa. (3) Dispoziţiile art. § 283 alin. 6 se aplică în mod corespunzător.

§ 283d Favorizarea unui debitor. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care îndepărtează sau ascunde anumite părţi din patrimoniul altei persoane care ar aparţine masei falimentare în cazul începerii procedurii de faliment, cu consimţământul celeilalte persoane sau în favoarea acesteia, precum şi persoanei care distruge, deteriorează sau aduce în stare de neîntrebuinţare astfel de părţi, într-un mod prin care se încalcă cerinţele economice legale, dacă persoana respectivă acţionează: 1. având cunoştinţă de faptul că cealaltă persoană se află în imposibilitate de plată sau 2. după sistarea plăţilor, în timpul unei proceduri de faliment sau al unei proceduri de determinare a deciziei începerii unei proceduri de faliment împotriva celeilalte persoane. (2) Se pedepseşte şi tentativa.

144

(3) în cazurile cu consecinţe deosebit de grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 10 ani. 2în general, un caz cu consecinţe deosebit de grave este atunci când făptuitorul: 1. acţionează în scopul obţinerii de foloase necuvenite sau 2. pune un număr mare de persoane în pericolul de a-şi pierde valorile încredinţate lui sau de a ajunge într-o situaţie de criză economică. (4) Fapta se pedepseşte numai dacă făptuitorul şi-a suspendat plăţile, împotriva sa s-a început procedura de faliment sau cererea de începere a procedurii a fost respinsă din lipsă de masă falimentară.

Capitolul 25: Infracţiuni comise în interes personal § 284 Organizarea clandestină a jocurilor de noroc. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă persoanei care, fără autorizare, organizează pentru public sau îngăduie un joc de noroc, sau pune la dispoziţie instalaţia necesară unui joc de noroc. (2) Se consideră că şi jocurile de noroc din cluburile sau societăţile închise în care se organizează jocurile de noroc în mod obişnuit sunt organizate pentru public. (3) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 3 şi 5 ani făptuitorul care acţionează, în cazurile prevăzute la alin. 1, 1. în mod calificat sau 2. ca membru al unei asocieri care s-a constituit în scopul comiterii unor astfel de infracţiuni. (4) Persoana care face publicitate unui joc de noroc public (alin. 1 şi 2) primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă.

§ 285 Participarea la un joc de noroc clandestin. Dacă o persoană participă la un joc de noroc public (art. § 284), persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 6 luni sau o amendă de până la 180 de tranşe zilnice.

§ 286 Pedeapsa privind averea, măsura confiscării în vederea recuperării cu sferă lărgită şi a confiscării. (1) 'în cazurile prevăzute la art. § 284 alin. 3 nr. 2, se aplică şi dispoziţiile art. §§ 43a şi 73d. 2Dispoziţiile art. 73d se aplică şi în cazurile prevăzute la art. § 284 alin. 3 nr. 1. (2) 'în cazurile prevăzute la art. §§ 284 şi 285, se confiscă instalaţiile de joc şi banii care se află pe masa de joc sau la bancă, dacă aceştia aparţin, la momentul când se ia hotărârea, făptuitorului sau participantului. 2în caz contrar, bunurile se pot confisca; se aplică dispoziţiile art. § 74a. § 287 Organizarea clandestină a unei loterii sau a unui alt joc. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă persoanei care organizează în public, fără autorizare, loterii sau alte jocuri pe

145

bunuri mobile sau imobile, şi anume persoanei care oferă spre încheiere contracte de joc pentru o loterie sau un alt joc public sau persoanei care acceptă o ofertă de a încheia un astfel de contract. (2) Persoana care face publicitate unei loterii sau unui alt joc public (alin. 1) primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă.

§ 288 împiedicarea executării silite. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă persoanei care, în cazul unei executări silite iminente, vinde sau ascunde părţi din patrimoniul său cu intenţia de a-1 împiedica pe creditor să-şi recupereze banii. (2) Acţiunea penală pentru o astfel de faptă se pune în mişcare numai în baza unei plângeri prealabile.

§ 289 Amanetul. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă persoanei care sustrage în mod ilegal un bun mobil, al său sau al altei persoane, în favoarea proprietarului bunului respectiv, de la un uzufructuar, un creditor pe amanet sau o altă persoană care deţine dreptul de a folosi sau reţine bunul respectiv. (2) Se pedepseşte şi tentativa. (3) Acţiunea penală pentru o astfel de faptă se pune în mişcare numai în baza unei plângeri prealabile.

§ 290 Folosirea fără drept a bunurilor amanetate. Dacă un creditor pe amanet public foloseşte, fără drept, bunurile pe care le-a luat amanet, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă.

§ 291 Extorcarea. (1) 'Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă persoanei care profită de o situaţie dificilă, de lipsa de experienţă, de lipsa de capacitate de decizie sau de slăbiciunea altei persoane în aşa fel încât să i se promită sau să i se ofere, ei sau unei terţe persoane, foloase materiale : 1. pentru închirierea unor camere de locuit sau pentru prestarea unor servicii secundare în legătură cu acest lucru, 2. pentru acordarea unui credit, 3. pentru prestarea unui alt serviciu sau 4. pentru a intermedia prestarea unuia din serviciile menţionate mai sus, foloase materiale care sunt total nepotrivite pentru serviciul sau intermedierea respectivă. 2Dacă la comiterea faptei contribuie mai multe persoane - ca prestatori de servicii, intermediari sau într-un alt fel - şi acest fapt rezultă într-un dezacord total între foloase şi contraservicii, dispoziţiile alin. 1 se aplică persoanei care profită de situaţia dificilă sau de o slăbiciune a unei alte persoane pentru a obţine un folos substanţial pentru sine sau pentru altul.

146

(2) 'în cazurile cu consecinţe deosebit de grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 10 ani. 2

In general, un caz cu consecinţe deosebit de grave este atunci când făptuitorul:

1. îi cauzează victimei, prin fapta sa, o criză financiară, 2. comite infracţiunea în mod calificat sau 3. permite să i se promită anumite foloase materiale în schimbul serviciilor sale.

§ 292 Braconajul. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă persoanei care, încălcând dreptul de vânătoare sau de practicare a vânătorii al unei alte persoane, 1. urmăreşte, prinde, omoară, îşi însuşeşte sau îi dă unei terţe persoane vânatul sau 2. îşi însuşeşte, dă unei terţe persoane, deteriorează sau distruge un lucru care cade sub incidenţa dreptului de vânătoare. (2) 'în cazurile cu consecinţe deosebit de grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani. 2

In general, un caz cu consecinţe deosebit de grave este atunci când fapta a fost săvârşită:

1. în mod calificat sau în mod repetat, 2. noaptea, în perioada când vânatul este interzis, cu ajutorul curselor sau într-un alt mod impropriu vânătorii sau 3. în asociere, de către mai mulţi participanţi, cu ajutorul armelor de foc.

§ 293 Pescuitul ilegal. Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă persoanei care, încălcând dreptul de pescuit sau de practicare a pescuitului al unei alte persoane, 1. pescuieşte sau 2. îşi însuşeşte, dă unei terţe persoane, deteriorează sau distruge un lucru care cade sub incidenţa dreptului de pescuit.

§ 294 Plângerea prealabilă. în cazurile prevăzute la art. § 292 alin. 1 şi art. § 293, acţiunea penală se pune în mişcare numai în baza unei plângeri prealabile a persoanei vătămate, dacă fapta a fost săvârşită de un membru de familie sau într-un loc unde făptuitorul ar fi trebuit să practice vânătoarea sau pescuitul într-un perimetru restrâns.

§ 295 Măsura confiscării. !Pot fi confiscate uneltele de pescuit sau de vânat, câinii şi celelalte animale, pe care făptuitorul sau participantul le-a avut asupra sa sau le-a întrebuinţat la comiterea faptei.

§ 296 (abrogat)

147

§ 297 Punerea în pericol a navelor, aeronavelor şi a autovehiculelor prin încărcarea lor cu mărfuri de contrabandă. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă persoanei care aduce sau ia la bordul unei nave germane - fără să ştie armatorul sau comandantul navei, sau în calitate de comandant al navei, fără să ştie armatorul - un bun care poate: 1. pune nava sau încărcătura sa în pericolul de a fi sechestrate sau confiscate sau 2. pune armatorul sau comandantul navei în pericolul de a primi o pedeapsă penală. (2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care aduce sau ia la bordul navei - în calitate de armator, fără să ştie comandantul navei - un bun care îl poate pune pe comandantul navei în pericolul de a primi o pedeapsă penală. (3) Dispoziţia de la alin. 1 nr. 1 se aplică şi în cazul navelor străine care au fost încărcate, în parte sau în totalitate, pe teritoriul statului german. (4) 'Dispoziţiile de la alin. 1 până la 3 se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care bunurile de acest fel au fost încărcate într-un autovehicul sau într-o aeronavă. 2Armatorul şi comandantul de navă sunt înlocuiţi cu proprietarul şi conducătorul autovehiculului sau pilotul aeronavei.

Capitolul 26: Nerespectarea dispoziţiilor privind concurenţa § 298 înţelegerile ilegale privind licitaţiile. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care, cu scopul de a-1 determina pe organizator să accepte o anumită ofertă, îi înmânează acestuia, ca urmare a unui anunţ pentru mărfuri sau servicii profesionale, o ofertă care se bazează pe o înţelegere ilegală. (2) în înţelesul alin. 1, anunţul este echivalent cu remiterea directă a unei comenzi după ce are loc concursul. (3) 'Pedeapsa prevăzută la alin. 1, corelat şi cu alin. 2, nu se aplică unei persoane care, din proprie iniţiativă, 1-a împiedicat pe organizator să accepte oferta respectivă sau să presteze serviciul respectiv. 2Dacă oferta nu este acceptată sau serviciul nu este prestat de către organizator şi fără participarea făptuitorului, făptuitorul este apărat de pedeapsă, dacă s-a străduit, din proprie iniţiativă şi în mod real, să împiedice acceptarea ofertei sau prestarea serviciului.

§ 299 Coruperea şi mituirea în circulaţia comercială. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă salariatului sau delegatului unei societăţi comerciale care - în circulaţia comercială, pentru sine sau pentru altul - pretinde, permite să i se promită sau acceptă un folos în schimbul serviciului de a-i acorda persoanei care-i oferă acest folos un avantaj, în mod necinstit, în momentul comandării mărfurilor sau serviciilor profesionale prin licitaţie.

148

(2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care oferă, promite sau acordă un folos - în circulaţia comercială, în vederea unei licitaţii - unui salariat sau delegat al unei societăţi comerciale, pentru acesta sau pentru un altul, în schimbul serviciului de a i se acorda un avantaj, în mod necinstit, în momentul comandării mărfurilor sau serviciilor profesionale prin licitaţie.

§ 300 Coruperea şi mituirea în circulaţia comercială cu consecinţe deosebit de grave. 'în cazurile prevăzute la art. § 299 cu consecinţe deosebit de grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani. 2în general, un caz cu consecinţe deosebit de grave este atunci când: 1. este în joc un folos deosebit de valoros sau 2. făptuitorul acţionează în mod calificat sau ca membru al unei asocieri care s-a constituit în scopul comiterii de astfel de infracţiuni. § 301 Plângerea prealabilă. (1) în cazul faptelor prevăzute la art. § 299, acţiunea penală se pune în mişcare numai în baza unei plângeri prealabile, dacă organul de urmărire penală nu consideră necesar să intervină pentru a proteja interesele publice. (2) Pe lângă persoana vătămată, au dreptul de a introduce o plângere prealabilă şi persoanele care exercită o meserie, asociaţiile şi adunările menţionate la art. § 13 alin. 2 nr. 1, 2 şi 4 din Legea privind concurenţa neloială.

§ 302 Pedeapsa privind averea şi măsura confiscării în vederea recuperării cu sferă lărgită. (1) Dispoziţiile art. § 73 d se aplică în cazurile prevăzute la art. § 299 alin.l, dacă făptuitorul acţionează în mod calificat sau ca membru al unei asocieri care s-a constituit în scopul comiterii de astfel de infracţiuni. (2) Dispoziţiile art. § 43a şi § 73 d se aplică în cazurile prevăzute la art. § 299 alin. 2, dacă făptuitorul acţionează ca membru al unei asocieri care s-a constituit în scopul comiterii de astfel de infracţiuni. 2Dispoziţiile art. § 73 d se aplică şi în cazul în care făptuitorul acţionează în mod calificat.

Capitolul 27: Distrugerea de bunuri § 303 Distrugerea de bunuri. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă persoanei care deteriorează sau distruge, în mod ilegal, un bun aparţinând altuia. (2) Se pedepseşte şi tentativa.

§ 303a Modificarea datelor. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă persoanei care şterge, distruge, aduce în stare de neîntrebuinţare sau modifică, în mod ilegal, anumite date (art. § 202a alin. 2). (2) Se pedepseşte şi tentativa.

149

§ 303b Sabotajele cu ajutorul computer-ului. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care dereglează o procesare de date care este foarte importantă pentru o societate, întreprindere sau o autoritate, prin: 1. comiterea unei fapte prevăzute la art. § 303a alin. 1 sau 2. distrugerea, deteriorarea, aducerea în stare de neîntrebuinţare, înlăturarea sau modificarea unei instalaţii de procesare a datelor sau a unei memorii în care s-au înregistrat date.

§ 303c Plângerea prealabilă. In cazul faptelor prevăzute de la art. §§ 303 la 303b, acţiunea penală se pune în mişcare numai în baza unei plângeri prealabile, dacă organul de urmărire penală nu consideră necesar să intervină pentru a proteja interesele publice.

§ 304 Distrugerea de bunuri care prezintă pericol pentru societate. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă persoanei care deteriorează sau distruge, în mod ilegal, obiectele de cult ale unui cult religios de pe teritoriul ţării, bunuri care sunt destinate serviciului divin, monumente funerare, monumente publice, monumente naturale, obiecte de artă, ştiinţifice sau meşteşugăreşti care sunt păstrate şi expuse în expoziţiile publice sau obiectele care servesc publicului sau înfrumuseţării drumurilor, locurilor şi construcţiilor publice. (2) Se pedepseşte şi tentativa.

§ 305 Distrugerea construcţiilor. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care distruge, în parte sau în totalitate, în mod ilegal, o clădire, o navă, un pod, un baraj, o şosea, o cale ferată sau o altă constaicţie care nu sunt proprietatea sa. (2) Se pedepseşte şi tentativa.

§ 305a Distrugerea unor instrumente de lucru importante. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care distruge, în mod ilegal, în parte sau în totalitate, 1. un instrument de lucru tehnic aparţinând altuia care are o valoare mare şi care este foarte important pentru construirea unei instalaţii sau a unei întreprinderi în înţelesul art. § 316b alin. 1 nr. 1 sau 2 sau a unei instalaţii care serveşte la funcţionarea sau la curăţarea unei astfel de instalaţii sau a unei astfel de întreprinderi sau 2. un autovehicul al poliţiei sau armatei federale. (2) Se pedepseşte şi tentativa.

Capitolul 28: Infracţiuni care prezintă pericol pentru societate § 306 Incendierea. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani persoanei care incendiază sau distruge, în parte sau în totalitate, prin provocarea unui incendiu: 1. clădiri sau cabane aparţinând altuia, 2. locuri de producţie sau instalaţii tehnice, adică aparate, aparţinând altuia,

150

3. depozite sau magazii de mărfuri aparţinând altuia, 4. autovehicule, mijloace de transport ale căilor ferate, aeronave sau nave aparţinând altuia, 5. păduri, câmpuri sau turbării aparţinând altuia sau 6. instalaţii sau produse agricole, de alimentaţie sau silvice aparţinând altuia. (2) în cazurile cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani.

§ 306a Incendierea cu consecinţe grave. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 1 an persoanei care incendiază sau distruge, în parte sau în totalitate, prin provocarea unui incendiu: 1. o clădire, o navă, o cabană sau o altă construcţie de locuit, 2. o biserică sau o altă clădire destinată serviciului divin sau 3. o clădire care are în mod temporar destinaţia de locuit, dar pe care o incendiază într-un moment când aceasta este locuită. (2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care incendiază sau distruge, în parte sau în totalitate, prin provocarea unui incendiu unul din bunurile menţionate la art. § 306 alin. 1 de la nr. 1 la 6, şi care astfel cauzează unei alte persoane o vătămare a sănătăţii. (3) în cazurile prevăzute la alin. 1 şi 2 cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani.

§ 306b Incendierea cu consecinţe deosebit de grave. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 2 ani persoanei care cauzează unei alte persoane sau unui număr mare de persoane o vătămare gravă a sănătăţii printr-unul din cazurile de incendiere prevăzute la art. § 306 sau 306a. (2) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 5 ani făptuitorului care, într-unui din cazurile de incendiere prevăzute la art. § 306a, 1. pune o altă persoană, prin fapta săvârşită, în pericol de moarte, 2. acţionează cu scopul de a favoriza sau a acoperi o altă infracţiune sau 3. împiedică sau îngreunează stingerea incendiului. § 306c Incendierea care se soldează cu victime. Dacă făptuitorul cauzează, prin săvârşirea unei fapte prevăzute de la art. §§ 306 la 306b, cel puţin din culpă, moartea unei alte persoane, acesta primeşte pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu închisoarea de cel puţin 10 ani.

§ 306d Incendierea din culpă. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care, în cazul săvârşirii unei fapte prevăzute la art. § 306 alin. 1 sau § 306a alin 1, acţionează din culpă, sau în cazul săvârşirii unei fapte prevăzute la art. § 306a alin. 2, determină din culpă apariţia pericolului.

151

(2) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă persoanei care,'în cazul săvârşirii unei fapte prevăzute la art. § 306a alin. 2 acţionează sau determină apariţia pericolului din culpă.

§ 306e Penitenţa activă. (1) In cazurile prevăzute la art. §§ 306, 306a şi 306b, instanţa poate reduce pedeapsa, după propria sa apreciere (art. § 49 alin. 2) sau poate renunţa la pronunţarea unei pedepse potrivit prezentelor dispoziţii, dacă făptuitorul stinge incendiul, din proprie iniţiativă, înainte să se producă o pagubă însemnată. (2) Instanţa nu aplică prevederile art. § 306d dacă făptuitorul stinge incendiul, din proprie iniţiativă, înainte să se producă o pagubă însemnată. (3) Dacă incendiul este stins şi fără participarea făptuitorului, înainte de a se produce o pagubă însemnată, instanţa poate reduce pedeapsa şi numai în baza faptului că făptuitorul s-a străduit din proprie iniţiativă şi în mod real să împiedice comiterea faptei.

§ 306f Provocarea unui incendiu. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă persoanei care - prin focuri în aer liber, aruncarea de ţigări aprinse sau de materiale inflamabile sau arzând, sau în alt mod - determină apariţia pericolului de a fi incendiate: 1. întreprinderi sau o instalaţii inflamabile aparţinând altuia, 2. instalaţii sau întreprinderi agricole sau de alimentaţie în care se găsesc produse, 3. păduri, câmpuri sau turbării sau 4. câmpuri arate sau produse agricole uşor inflamabile care sunt depozitate pe câmpuri. (2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care determină apariţia pericolului de incendiere a unuia din lucrurile menţionate la alin. 1 de la nr. 1 la nr. 4, şi care pune astfel în pericol integritatea corporală sau sănătatea unei alte persoane sau unele obiecte de valoare însemnată aparţinând altuia. (3) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an persoanei care, în cazul săvârşirii unei fapte prevăzute la alin. 1, acţionează din culpă, sau în cazul săvârşirii unei fapte prevăzute la alin. 2, determină din culpă apariţia pericolului.

§ 307 Provocarea unei explozii cu ajutorul materialelor nucleare. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 5 ani persoanei care provoacă o explozie cu ajutorul materialelor nucleare cu scopul de a pune astfel în pericol integritatea corporală sau sănătatea unei alte persoane, sau unele obiecte de valoare însemnată aparţinând altuia. (2) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani persoanei care provoacă o explozie cu ajutorul materialelor nucleare şi care pune astfel în pericol, din culpă, integritatea corporală sau sănătatea unei alte persoane, sau unele obiecte de valoare însemnată aparţinând altuia. (3) Dacă făptuitorul determină, cel puţin din culpă, moartea unei persoane, acesta primeşte:

152

1. pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu închisoarea de cel puţin 10 ani, în cazul săvârşirii faptei prevăzute la alin. 1 sau 2. pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 5 ani, în cazul săvârşirii faptei prevăzute la alin. 2. (4) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă persoanei care, în cazul săvârşirii faptei prevăzute la alin. 2, acţionează şi determină apariţia pericolului din culpă.

§ 308 Provocarea unei explozii cu ajutorul materiilor explozive. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 1 an persoanei care provoacă o explozie altfel decât cu ajutorul materialelor nucleare, şi anume cu ajutorul materiilor explozive şi care pune astfel în pericol integritatea corporală sau sănătatea unei alte persoane, sau unele obiecte de valoare însemnată aparţinând altuia. (2) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 2 ani făptuitorului care cauzează unei alte persoane sau unui număr mare de persoane o vătămare gravă a sănătăţii. (3) Dacă făptuitorul cauzează, prin săvârşirea unei astfel de fapte, cel puţin din culpă, moartea unei alte persoane, acesta primeşte pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu închisoarea de cel puţin 10 ani. (4) în cazurile prevăzute la alin. 1 cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani, iar în cazurile prevăzute la alin. 2 cu consecinţe mai puţin grave, pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani. (5) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă făptuitorului care, în cazurile prevăzute la alin. 1, determină apariţia pericolului din culpă. (6) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă făptuitorului care, în cazurile prevăzute la alin. 1, acţionează şi determină apariţia pericolului din culpă.

§ 309 Nerespectarea regimului razelor ionizante. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani persoanei care expune o altă persoană la acţiunea razelor ionizante cu scopul de a produce o vătămare a sănătăţii acesteia. (2) Dacă făptuitorul expune la astfel de radiaţii un număr imens de persoane, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 5 ani. (3) Dacă făptuitorul cauzează, prin săvârşirea faptei prevăzute la alin. 1, o vătămare gravă a sănătăţii unei alte persoane sau a unui număr mare de persoane, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 2 ani. (4) Dacă făptuitorul determină, cel puţin din culpă, moartea unei persoane, acesta primeşte pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu închisoarea de cel puţin 10 ani.

153

(5) în cazurile prevăzute la alin. 1 cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani, iar în cazurile prevăzute la alin. 3 cu consecinţe mai puţin grave, pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani. (6) 'Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care expune la radiaţii ionizante o altă persoană cu scopul de a prejudicia folosinţa unui lucru de valoare însemnată aparţinând acesteia. 2Se pedepseşte şi tentativa.

§ 310 Pregătirea unei explozii sau a unei iradieri ionizante. (1) Dacă o persoană fabrică, obţine -pentru sine sau pentru altul, păstrează sau vinde unei alte persoane materiale nucleare, alte materii radioactive sau alte dispozitive speciale necesare comiterii unei astfel de fapte - cu scopul de a săvârşi, prin folosirea de material exploziv, o infracţiune: 1. prevăzută la art. § 307 alin. 1 sau § 309 alin. 2 sau 2. la art. § 308 alin. 1, aceasta primeşte pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani în cazul săvârşirii unei infracţiuni prevăzute la nr. 1 şi pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani în cazul săvârşirii unei infracţiuni prevăzute la nr. 2. (2) în cazurile prevăzute la alin. 1 nr. 1 cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani.

§ 311 Emiterea de raze ionizante. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care, prin încălcarea prevederilor legale privind obligaţiile de drept administrativ (art. § 330d nr. 4 şi 5): 1. determină emiterea de raze ionizante sau 2. produce procese de fisiune nucleară, cu scopul de a prejudicia integritatea corporală sau sănătatea unei alte persoane, sau unele obiecte de valoare însemnată aparţinând altuia. (2) Se pedepseşte şi tentativa. (3) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă persoanei care: 1. săvârşeşte, din culpă, în timpul folosirii unei instalaţii - în special a unui loc de producţie - o infracţiune prevăzută la alin. 1, într-un mod destinat să producă o pagubă care nu intră în sfera de lucru a instalaţiei respective sau 2. acţionează din culpă, în celelalte cazuri prevăzute la alin. 1, prin încălcarea obligaţiilor de drept administrativ.

§ 312 Fabricarea defectuoasă a unei instalaţii tehnice nucleare. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani persoanei care produce sau furnizează cu defecte o instalaţie tehnică nucleară (art. § 330d nr.

154

2) sau obiectele destinate să servească construirii sau funcţionării unei astfel de instalaţii, şi care pune astfel într-un pericol - ce are legătură cu acţiunea unui proces de fisiune nucleară sau cu radiaţiile unui material radioactiv - integritatea corporală sau sănătatea unei alte persoane, sau unele obiecte de valoare însemnată aparţinând altuia. (2) Se pedepseşte şi tentativa. (3) Dacă făptuitorul cauzează prin săvârşirea acestei fapte o vătămare gravă a sănătăţii unei alte persoane sau a unui număr mare de persoane, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani. (4) Dacă făptuitorul determină prin săvârşirea faptei moartea unei alte persoane, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 3 ani. (5) în cazurile prevăzute la alin. 3 cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani, iar în cazurile prevăzute la alin. 4 cu consecinţe mai puţin grave, pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani. (6) Dacă făptuitorul cauzează, prin săvârşirea unei astfel de fapte, cel puţin din culpă, moartea unei alte persoane, acesta primeşte pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu închisoarea de cel puţin 10 ani.

§ 313 Provocarea unei inundaţii. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani persoanei care provoacă o inundaţie şi care pune astfel în pericol integritatea corporală sau sănătatea unei alte persoane, sau unele obiecte de valoare însemnată aparţinând altuia. (2) Dispoziţiile art. § 308 de la alin. 2 la 6 se aplică în mod corespunzător.

§ 314 Otrăvirea care prezintă pericol pentru societate. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani persoanei care otrăveşte: 1. apa din izvoare, fântâni, conducte sau rezervoare sau 2. unele obiecte destinate a fi vândute sau folosite de public, care introduce în apă substanţe dăunătoare sănătăţii sau care vinde, oferă spre vânzare sau pune în circulaţie printr-o altă modalitate obiectele menţionate la nr. 2, otrăvite sau amestecate cu substanţe dăunătoare sănătăţii. (2) Dispoziţiile art. § 308 de la alin. 2 la 4 se aplică în mod corespunzător.

§ 314a Penitenţa activă. (1) în cazurile prevăzute la art. § 307 alin. 1 şi § 309 alin. 2, instanţa poate reduce pedeapsa, după propria sa apreciere (art. § 49 alin. 2), dacă făptuitorul renunţă, din proprie iniţiativă, la comiterea faptei sau îndepărtează acest pericol printr-o altă modalitate.

155

(2) în baza dispoziţiilor de mai jos, instanţa poate reduce pedeapsa, după propria sa apreciere (art. § 49 alin. 2), sau poate renunţa la pronunţarea unei pedepse, dacă făptuitorul: 1. îndepărtează pericolul sau renunţă, din proprie iniţiativă, la comiterea infracţiunii, în cazurile prevăzute la art. § 309 alin. 1 sau art. § 314 alin. 1 sau 2. îndepărtează pericolul, din proprie iniţiativă, înainte de a se produce o pagubă însemnată, în cazurile prevăzute la: a) art. § 307 alin. 2, b) art. § 308 alin. 1 şi 5, c) art. § 309 alin. 6, d) art. § 311 alin. 1, e) art. § 312 alin. 1 şi 6 nr. 1, f) art. § 313, corelat şi cu art. § 308 alin. 5. (3) In baza următoarelor dispoziţii, este apărată de pedeapsă persoana care: 1. îndepărtează pericolul înainte de a se produce o pagubă însemnată, în cazurile prevăzute la: a) art. § 307 alin. 4, b) art. § 308 alin. 6, c) art. § 311 alin. 3, d)art. § 312 alin. 6 nr. 2, e) art. § 313 alin. 2 corelat cu art. § 308 alin. 6 sau 2. îndepărtează pericolul sau renunţă, din proprie iniţiativă, la comiterea infracţiunii, în cazurile prevăzute la art. § 310. (4) Dacă pericolul este îndepărtat şi fără participarea făptuitorului, instanţa poate reduce pedeapsa şi numai în baza faptului că făptuitorul s-a străduit din proprie iniţiativă şi în mod real să împiedice comiterea faptei.

§ 315 Nerespectarea prevederilor privind traficul feroviar, maritim şi aerian. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 10 ani persoanei care aduce un prejudiciu traficului pe calea ferată, pe calea ferată suspendată, maritim şi aerian prin: 1. distrugerea, deteriorarea sau înlăturarea instalaţiilor sau mijloacelor de transport, 2. producerea unor obstacole, 3. emiterea unor semnale sau semne false sau 4. printr-o altă acţiune asemănătoare şi la fel de periculoasă, şi care pune astfel în pericol integritatea corporală sau sănătatea unei alte persoane, sau unele obiecte de valoare însemnată aparţinând altuia. (2) Se pedepseşte şi tentativa. (3) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 1 an făptuitorului care:

156

1. acţionează cu scopul: a) de a produce un accident sau b) de a favoriza sau a acoperi o altă infracţiune, sau 2. cauzează unei alte persoane sau unui număr mare de persoane o vătămare gravă a sănătăţii. (4) în cazurile prevăzute la alin. 1 cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani, iar în cazurile prevăzute la alin. 3 cu consecinţe mai puţin grave, pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani. (5) Dacă făptuitorul determină din culpă apariţia pericolului în cazurile prevăzute la alin. 1, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (6) Dacă făptuitorul acţionează şi determină apariţia pericolului din culpă în cazurile prevăzute la alin. 1, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă.

§ 315a Periclitarea siguranţei traficului feroviar, maritim şi aerian. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care: 1. conduce un vehicul pe calea ferată sau pe calea ferată suspendată, o navă sau o aeronavă cu toate că nu poate conduce un astfel de vehicul în deplină siguranţă datorită faptului că a consumat băuturi alcoolice sau alte substanţe stupefiante, sau datorită faptului că suferă de o deficienţă fizică sau psihică, sau 2. încalcă, în calitate de conducător al unui astfel de vehicul sau de responsabil pentru siguranţa traficului, printr-un comportament neadecvat îndeplinirii obligaţiilor de serviciu, prevederile legale privind siguranţa traficului pe calea ferată, pe calea ferată suspendată, a traficului maritim sau aerian, şi care pune astfel în pericol integritatea corporală sau sănătatea unei alte persoane, sau unele obiecte de valoare însemnată aparţinând altuia. (2) în cazurile prevăzute la alin. 1 nr. 1 se pedepseşte şi tentativa. (3) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă persoanei care, în cazurile prevăzute la alin.l, 1. determină din culpă apariţia pericolului respectiv sau 2. acţionează şi determină apariţia pericolului respectiv din culpă. § 315b Nerespectarea dispoziţiilor privind traficul rutier. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care periclitează traficul rutier prin: 1. distrugerea, deteriorarea sau înlăturarea instalaţiilor sau vehiculelor, 2. producerea unor obstacole sau 3. printr-o altă acţiune asemănătoare şi la fel de periculoasă, şi care pune astfel în pericol integritatea corporală sau sănătatea unei alte persoane, sau unele obiecte de valoare însemnată aparţinând altuia. (2) Se pedepseşte şi tentativa.

157

(3) Dacă făptuitorul acţionează în condiţiile prevăzute la art. § 315 alin. 3, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani; în cazurile cu consecinţe mai puţin grave se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani. (4) Dacă făptuitorul determină din culpă apariţia pericolului în cazurile prevăzute la alin. 1, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă. (5) Dacă făptuitorul acţionează şi determină apariţia pericolului din culpă în cazurile prevăzute la alin. 1, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă.

§ 315c Periclitarea siguranţei traficului rutier. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care: 1. conduce un autovehicul cu toate că nu poate conduce un vehicul în deplină siguranţă datorită faptului că: a) a consumat băuturi alcoolice sau alte substanţe stupefiante sau b) suferă de o deficienţă fizică sau psihică, sau 2. încalcă prevederile legale privind circulaţia rutieră prin faptul că: a) nu acordă prioritate de trecere, b) se angajează în depăşiri nepermise sau execută o depăşire în mod nepermis, c) nu acordă prioritate la pasajele pietonale, d) nu reduce viteza în locurile cu vizibilitate redusă, la intersecţii sau la trecerile de nivel, e) nu menţine autovehiculul pe partea dreaptă a benzii în locurile cu vizibilitate redusă, f) întoarce autovehiculul, merge în marşarier sau împotriva direcţiei de mers pe autostrăzi sau şosele sau încearcă să facă acest lucru sau g) nu semnalizează până la distanţa legală autovehiculele oprite sau staţionate, deşi acest lucru este obligatoriu pentru siguranţa traficului, şi care pune astfel în pericol integritatea corporală sau sănătatea unei alte persoane, sau unele obiecte de valoare însemnată aparţinând altuia. (2) în cazurile prevăzute la alin. 1 nr. 1 se pedepseşte şi tentativa. (3) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă persoanei care, în cazurile prevăzute la alin.l, 1. determină din culpă apariţia pericolului respectiv sau 2. acţionează şi determină apariţia pericolului respectiv din culpă.

§ 315d Mijloacele de transport pe calea ferată în traficul rutier. Dacă mijloacele de transport pe calea ferată participă la traficul rutier, se aplică dispoziţiile privind siguranţa traficului rutier (art. §§ 315b şi 315c).

158

§ 316 Starea de ebrietate în traficul rutier. (1) Dacă o persoană conduce un vehicul în traficul rutier (de la art. §§ 315 la 315d) cu toate că nu poate conduce un vehicul în deplină siguranţă datorită faptului că a consumat băuturi alcoolice sau alte substanţe stupefiante, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă, dacă infracţiunea respectivă nu este prevăzută la art. § 315a sau § 315c. (2) Instanţa aplică o pedeapsă în baza alin. 1 şi dacă făptuitorul a săvârşit fapta din culpă.

§ 316a Tâlhăria săvârşită contra unui conducător auto. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 5 ani persoanei care săvârşeşte un atac la adresa integrităţii corporale, sănătăţii sau libertăţii de decizie a unui conducător auto sau a unui însoţitor al acestuia, cu scopul de a comite o infracţiune de tâlhărie (art. §§ 249 sau 250), un furt însoţit de tâlhărie (art. § 252) sau o tâlhărie prin întrebuinţarea şantajului (art. § 255) şi care se foloseşte astfel de împrejurările speciale din traficul rutier. (2) în cazurile cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani. (3) Dacă făptuitorul cauzează moartea victimei, cel puţin din culpă, acestuia i se aplică pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 10 ani. § 316b Perturbarea activităţii publice. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care perturbă sau dereglează activitatea: 1. unei întreprinderi sau a unei instalaţii care serveşte aprovizionării publice prin asigurarea activităţii poştei sau a circulaţiei publice, 2. unei instalaţii care serveşte aprovizionării publice cu apă, energie electrică, căldură sau combustibili, sau care este vitală pentru aprovizionarea populaţiei, sau 3. unui dispozitiv sau a unei instalaţii ce serveşte ordinii şi siguranţei publice, prin distrugerea, deteriorarea, înlăturarea, modificarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui lucru necesar desfăşurării activităţii sau prin întreruperea furnizării energiei electrice necesare desfăşurării activităţii. (2) Se pedepseşte şi tentativa. (3) 2în cazurile cu consecinţe deosebit de grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 10 ani.

în general, un caz cu consecinţe deosebit de grave este atunci când făptuitorul

2

prejudiciază, prin fapta respectivă, aprovizionarea populaţiei cu bunurile de primă necesitate, în special cu apă, energie electrică, căldură sau combustibili.

§ 316c Atacurile contra traficului aerian sau maritim. (1) 'Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 5 ani persoanei care: 1. foloseşte forţa, privează o altă persoană de libertatea sa de decizie sau întreprinde o altă acţiune cu scopul de a pune stăpânire pe:

159

a) o aeronavă a aviaţiei civile ce se află în zbor sau b) pe o navă a marinei civile sau a schimba traseul unei astfel de aeronave sau nave, sau 2. foloseşte arme de foc sau provoacă o explozie sau un incendiu cu scopul de a distruge sau deteriora o astfel de aeronavă sau navă, sau încărcătura aflată la bord. 20 aeronavă în zbor este echivalentă cu o aeronavă în care s-au îmbarcat deja membrii echipajului sau pasagerii sau în care a început deja să se încarce încărcătura respectivă, sau cu o aeronavă din care nu s-au debarcat deja membrii echipajului sau pasagerii sau din care nu s-a descărcat încă încărcătura respectivă. (2) în cazurile cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani. (3) Dacă făptuitorul cauzează, prin săvârşirea unei astfel de fapte, cel puţin din culpă, moartea unei alte persoane, acesta primeşte pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu închisoarea de cel puţin 10 ani. (4) Dacă o persoană fabrică, obţine - pentru sine sau pentru altul, păstrează sau oferă unei alte persoane spre vânzare, pentru pregătirea săvârşirii unei infracţiuni prevăzute la alin. 1, arme de foc, materiale explozive sau alte materiale ce folosesc la provocarea unei explozii sau a unui incendiu, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani.

§ 317 Dereglarea instalaţiilor de telecomunicaţii. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care tulbură sau periclitează buna funcţionare a unei instalaţii de telecomunicaţii ce deserveşte publicul prin distrugerea, deteriorarea, înlăturarea, modificarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui lucru necesar bunei funcţionări a acesteia. (2) Se pedepseşte şi tentativa. (3) Dacă fapta este săvârşită din culpă, se aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă.

§ 318 Deteriorarea instalaţiilor importante. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani persoanei care deteriorează sau distruge conducte de apă, ecluze, stăvilare, diguri, baraje sau alte construcţii hidrotehnice, poduri, poduri plutitoare, drumuri, ziduri de apărare, echipamente folosite în activitatea minieră pentru epuizment, aeraj sau pentru intrarea şi ieşirea minerilor din mină, şi care pune astfel în pericol integritatea corporală sau sănătatea unei alte persoane. (2) Se pedepseşte şi tentativa. (3) Dacă făptuitorul cauzează, prin fapta sa, unei alte persoane sau unui număr mare de persoane, o vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani.

160

(4) Dacă făptuitorul cauzează, prin săvârşirea unei astfel de fapte, moartea unei alte persoane, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 3 ani. (5) în cazurile prevăzute la alin. 3 cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani, iar în cazurile prevăzute la alin. 4 cu consecinţe mai puţin grave, pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani. (6) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă persoanei care, în cazurile prevăzute la alin. 1, 1. determină din culpă apariţia pericolului respectiv sau 2. acţionează şi determină apariţia pericolului respectiv din culpă.

§ 319 Periclitarea construcţiilor. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care încalcă regulamentele tehnice generale de planificare, execuţie sau realizare a unei construcţii sau a unei demolări, şi care pune astfel în pericol integritatea corporală sau sănătatea altei persoane. (2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care, în timpul exercitării unei profesii sau meserii, încalcă regulamentele tehnice generale de planificare, execuţie sau realizare a proiectului de montaj a echipamentelor tehnice într-o construcţie sau de modificare a echipamentelor de acest fel, şi care pune astfel în pericol integritatea corporală sau sănătatea altei persoane. (3) Dacă făptuitorul determină din culpă apariţia pericolului, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă. (4) Dacă făptuitorul acţionează şi determină apariţia pericolului din culpă în cazurile prevăzute la alin. 1 şi 2, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă.

§ 320 Penitenţa activă. (1) în cazurile prevăzute la art. § 316c alin. 1, instanţa poate reduce pedeapsa, după propria sa apreciere (art. § 49 alin. 2), dacă făptuitorul renunţă, din proprie iniţiativă, la comiterea faptei sau împiedică printr-o altă modalitate producerea rezultatului. (2) în baza dispoziţiilor de mai jos, instanţa poate reduce pedeapsa, după propria sa apreciere (art. § 49 alin. 2), sau poate renunţa la pronunţarea unei pedepse, dacă făptuitorul îndepărtează pericolul, din proprie iniţiativă, înainte de a se produce o pagubă însemnată, în cazurile prevăzute la: 1. art. § 315 alin. 1 şi 3 nr. 1 sau alin. 5, 2. art. § 315b alin. 1, 3 sau 4, alin. 3 corelat şi cu art. § 315 alin. 3 nr. 1, 3. art. § 318 alin. 1 sau 6 nr. 1, 4. art. § 319 de la alin. 1 la 3. (3) în baza următoarelor dispoziţii, este apărată de pedeapsă persoana care:

161

1. îndepărtează pericolul înainte de a se produce o pagubă însemnată, în cazurile prevăzute la: a) art. § 315 alin. 6, b) art. § 315b alin. 5, c)art. §318 alin. 6 nr. 2, d) art. § 319 alin. 4 sau 2. îndepărtează pericolul sau renunţă, din proprie iniţiativă, la comiterea infracţiunii, în cazurile prevăzute la art. § 316c alin. 4. (4) Dacă pericolul este îndepărtat sau producerea rezultatului faptei este îndepărtată şi fără participarea făptuitorului, instanţa poate reduce pedeapsa şi numai în baza faptului că făptuitorul s-a străduit din proprie iniţiativă şi în mod real să împiedice comiterea faptei.

§ 321 Libertatea supravegheată. In cazurile prevăzute de la art. §§ 306 la 306c şi 307 de la alin'. 1 la 3, la art. § 308 de la alin. 1 la 3, la art. § 309 de la alin. 1 la 4, la art. § 310 alin. 1 şi la art. § 316c alin. 1 nr. 2, instanţa poate dispune şi măsura libertăţii supravegheate (art. § 68 alin. 1).

§ 322 Măsura confiscării. în cazul săvârşirii unei infracţiuni prevăzute de la art. §§ 306 la 306c, de la 307 la 314 sau 316c, instanţa poate dispune măsura confiscării: 1. lucrurilor dobândite prin comiterea faptei sau a lucrurilor care au servit sau au fost destinate să servească la pregătirea sau comiterea faptei şi 2. lucrurilor care au legătură cu comiterea unei infracţiuni prevăzute de la art. §§ 310 la 312, 314 sau 316c.

§ 323 (abrogat) § 323a Starea de inconştienţă. (1) Dacă o persoană ajunge, cu intenţie sau din culpă, într-o stare de inconştienţă cauzată de consumul de alcool sau substanţe stupefiante, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă, în cazul în care comite o infracţiune în această stare şi nu poate fi pedepsită, întrucât a fost lipsită de răspundere penală din cauza stării în care se afla sau întrucât lipsa de răspundere penală nu a fost exclusă. (2) Pedeapsa aplicată nu trebuie să fie mai mare decât pedeapsa prevăzută pentru comiterea infracţiunii respective în stare de ebrietate. (3) Acţiunea penală se pune în mişcare numai în baza unei plângeri prealabile, unei autorizaţii sau a unei cereri de pedeapsă, dacă infracţiunea respectivă poate fi urmărită penal numai în baza unei plângeri prealabile, unei autorizaţii sau a unei cereri de pedeapsă. § 323b Periclitarea unei cure de dezintoxicare. Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la de 1 an sau o amendă persoanei care îi dă să îi vinde, cu bună ştiinţă, unei alte persoane care a fost internată într-un centru

162

de dezintoxicare la ordinul autorităţilor sau fără consimţământul acesteia băuturi alcoolice sau alte substanţe stupefiante, fără consimţământul conducătorului centrului sau celui ce are în îngrijire această persoană, precum şi persoanei care îndeamnă o persoană internată într-un centru de dezintoxicare să consume astfel de substanţe.

§ 323c Lăsarea fără ajutor. Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă persoanei care nu acordă ajutor în caz de accident sau în cazul apariţiei unui pericol sau unei primejdii, în ciuda faptului că acest lucru este necesar şi este de aşteptat ca persoana respectivă să facă acest lucru, în special atunci când acest lucru nu presupune un pericol pentru această persoană şi poate fi făcut fără a încălca obligaţiile unei alte persoane.

Capitolul 29: Infracţiuni împotriva mediului înconjurător § 324 Poluarea apelor. (1) Dacă o persoană poluează fără drept o apă sau îi alterează proprietăţile, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (2) Se pedepseşte şi tentativa. (3) Dacă făptuitorul acţionează din culpă, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă.

§ 324a Poluarea solului. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care, prin încălcarea obligaţiilor de drept administrativ, introduce, permite să se infiltreze sau aruncă pe sol anumite substanţe şi care poluează solul sau îi alterează proprietăţile: 1. printr-o modalitate destinată să prejudicieze sănătatea altei persoane, animalele, plantele, alte lucruri de valoare însemnată sau o apă sau 2. pe o întindere foarte mare. (2) Se pedepseşte şi tentativa. (3) Dacă făptuitorul acţionează din culpă, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă. § 325 Poluarea aerului. (1) 'Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care cauzează, prin încălcarea obligaţiilor de drept administrativ, în timpul utilizării unei instalaţii - în special a unui loc de producţie sau a unei maşini, modificări ale calităţii aerului ce afectează sănătatea unei alte persoane, animalele, plantele sau alte lucruri de valoare însemnată din afara sferei de activitate a instalaţiei respective. 2Se pedepseşte şi tentativa. (2) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care, prin încălcarea obligaţiilor de drept administrativ, în timpul utilizării unei instalaţii - în special a unui loc de

163

producţie sau a unei maşini, eliberează în aer substanţe dăunătoare într-o proporţie mare, înafara terenului destinat activităţii respective. (3) Dacă făptuitorul acţionează din culpă, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă. (4) în înţelesul alineatului 2 substanţele dăunătoare sunt substanţele care: 1. prejudiciază sănătatea altei persoane, animalele, plantele sau alte lucruri de valoare însemnată sau 2. poluează apele, aerul sau solul sau le alterează proprietăţile. (5) Dispoziţiile alin. 1, 2 şi 3 se aplică şi în cazul autovehiculelor, mijloacelor de transport pe calea ferată, aeronavelor şi navelor.

§ 325a Poluarea sonoră, producerea de trepidaţii şi de radiaţii neionizate. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă persoanei care provoacă, prin încălcarea obligaţiilor de drept administrativ, în timpul utilizării unei instalaţii - în special a unui loc de producţie sau a unei maşini, o poluare sonoră ce afectează sănătatea unei alte persoane, animalele, plantele sau alte lucruri de valoare însemnată din afara sferei de activitate a instalaţiei respective. (2) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care prejudiciază, în timpul utilizării unei instalaţii - în special a unui loc de producţie sau a unei maşini, prin

încălcarea

obligaţiilor

de

drept

administrativ

ce

servesc

protecţiei

împotriva

gălăgiei,

trepidaţiilor sau radiaţiilor neionizate, sănătatea unei alte persoane, animalele care nu îi aparţin sau alte lucruri de valoare însemnată. (3) Dacă făptuitorul acţionează din culpă, acesta primeşte: 1. pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă pentru infracţiunile prevăzute la alin. 1, 2. pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă pentru infracţiunile prevăzute la alin. 2. (4) Dispoziţiile alin. 1, 2 şi 3 se aplică şi în cazul autovehiculelor, mijloacelor de transport pe calea ferată, aeronavelor şi navelor.

§ 326 Nerespectarea dispoziţiilor privind regimul deşeurilor. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care, fără drept, înafara instalaţiei destinate acestor operaţiuni sau încălcând procedura legală sau permisă, manipulează, depozitează, stochează, permite să se infiltreze sau îndepărtează printr-o altă modalitate deşeuri care: 1. pot conţine sau produce otrăvuri sau agenţi patogeni ai unor boli ce se transmit la oameni şi animale, 2. sunt cancerigene pentru om sau provoacă boli congenitale şi ereditare, 3. prezintă pericolul de a exploda, a se aprinde sau care sunt radioactive sau 4. deşeuri care, în funcţie de soi, consistenţă sau cantitate,

164

a) poluează apele, aerul sau solul, sau le alterează proprietăţile sau b) pun în pericol o specie de animale sau plante. (2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care răspândeşte, încălcând o interdicţie sau neavând o autorizaţie legală, deşeurile menţionate la alin. 1, înafara sau prin spaţiul de aplicare al prezentei legi. (3) Dacă o persoană nu livrează deşeuri radioactive prin încălcarea obligaţiilor de drept administrativ, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă. (4) în cazurile prevăzute la alin. 1 şi 2 se pedepseşte şi tentativa. (5) Dacă făptuitorul acţionează din culpă, acesta primeşte: 1. pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă pentru infracţiunile prevăzute la alin. 1 şi 2, 2. pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă pentru infracţiunile prevăzute la alin. 3. (6) Nu se aplică nici o pedeapsă în cazul în care se exclude în mod clar posibilitatea ca deşeurile să aibă o acţiune dăunătoare asupra mediului înconjurător, şi în special asupra populaţiei, apelor, aerului, solului şi asupra animalelor şi plantelor folositoare, datorită cantităţii mici de deşeuri răspândite. § 327 Operarea neautorizată a unei instalaţii. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care, fără să aibă o autorizaţie legală sau încălcând o interdicţie executorie, 1. pune în funcţiune o instalaţie tehnică nucleară, posedă o instalaţie tehnică nucleară, în stare de funcţionare sau scoasă din funcţiune, demontează - în parte sau în totalitate - o astfel de instalaţie sau modifică o astfel de instalaţie sau modul ei de lucru, sau 2. modifică sau schimbă poziţia unui loc de producţie unde se folosesc materiale nucleare. (2) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă persoanei care, fără să aibă o autorizaţie sau o constatare de proiect în baza legii în vigoare, sau încălcând o interdicţie prevăzută de legea în vigoare, pune în funcţiune: 1. o instalaţie pentru care este necesară o autorizaţie sau o altă instalaţie în înţelesul Legii federale privind protecţia împotriva emisiilor a cărei funcţionare a fost interzisă pentru evitarea unor pericole, 2. o instalaţie de conducte pentru care este necesară o autorizaţie şi o înştiinţare pentru a transporta substanţe dăunătoare apei în înţelesul Legii privind regimul apelor menajere sau 3. o instalaţie de evacuare a deşeurilor în înţelesul Legii privind circulaţia deşeurilor şi deşeurile. (3) Dacă făptuitorul acţionează din culpă, acesta primeşte: 1. pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă pentru infracţiunile prevăzute la alin. 1, 2. pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă pentru infracţiunile prevăzute la alin. 2.

§ 328 Nerespectarea regimului materiilor radioactive şi a altor materiale şi bunuri periculoase.

165

(1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care păstrează, transportă, prelucrează, mânuieşte, întrebuinţează în alt fel, importă sau exportă: 1. materiale nucleare, fără să aibă o autorizaţie legală sau încălcând o interdicţie executorie, sau 2. alte materii radioactive - fără să aibă o autorizaţie sau încălcându-şi obligaţiile sau o interdicţie executorie ce pot provoca, în funcţie de soi, consistenţă sau cantitate, prin emiterea de raze ionizante, unei alte persoane moartea sau o vătămare gravă a sănătăţii. (2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care: 1. livrează cu întârziere materialele nucleare pe care este obligată să le livreze conform Legii privind energia nucleară, 2. furnizează unei persoane neautorizate sau intermediază furnizarea către o persoană neautorizată de materiale nucleare sau alte substanţe menţionate la alin.l nr. 2, 3. provoacă o explozie nucleară sau 4. îndeamnă o altă persoană să întreprindă o acţiune menţionată la nr. 3 sau încurajează o astfel de acţiune. (3) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care, încălcând obligaţiile de drept administrativ, 1. depozitează, prelucrează, mânuieşte sau întrebuinţează în alt fel - în timpul utilizării unei instalaţii - în special a unui loc de producţie sau a unui echipament tehnic - materii radioactive sau alte substanţe dăunătoare în înţelesul Legii privind substanţele chimice sau 2. transportă, remite, împachetează sau despachetează, încarcă sau descarcă, cumpără sau vinde bunuri periculoase, şi care pune astfel în pericol sănătatea unei alte persoane, animale care nu îi aparţin sau lucruri de valoare însemnată aparţinând altuia. (4) Se pedepseşte şi tentativa. (5) Dacă făptuitorul acţionează din culpă, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă. (6) Dispoziţiile alin. 4 şi 5 nu se aplică în cazul infracţiunilor prevăzute la alin. 2 nr. 4.

§ 329 Periclitarea zonelor ocrotite prin lege. (1) 'Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă persoanei care pune în funcţiune instalaţii într-o anumită zonă, încălcând astfel o ordonanţă juridică emisă în baza Legii federale privind protecţia împotriva emisiilor cu privire la o zonă ce necesită o protecţie specială împotriva factorilor care deteriorează mediul prin poluarea aerului şi poluare sonoră sau unde este de aşteptat ca factorii care deteriorează mediul prin poluarea aerului să se înmulţească rapid în timpul situaţiilor atmosferice schimbătoare. 2Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care pune în funcţiune, într-o astfel de zonă, încălcând o hotărâre executorie, instalaţii care contravin ordonanţei juridice menţionate la alin. 1. 3Dispoziţiile

166

alin. 1 şi 2 nu se aplică în cazul autovehiculelor, mijloacelor de transport pe calea ferată, aeronavelor sau navelor. (2) 'Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă persoanei care, încălcând o ordonanţă juridică emisă pentru protejarea unei zone cu izvoare de apă sau izvoare minerale, sau o interdicţie executorie, 1. pune în funcţiune instalaţii de exploatare care operează cu substanţe dăunătoare pentru apă, 2. pune în funcţiune instalaţii de conducte pentru transportul substanţelor dăunătoare pentru apă sau transportă astfel de substanţe sau 3. exploatează, în cadrul unei întreprinderi industriale meşteşugăreşti, pietriş, nisip, argilă sau alte substanţe solide. 2în înţelesul propoziţiei 1, o instalaţie de exploatare este şi instalaţia dintr-o întreprindere publică. (3) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care, încălcând o interdicţie executorie sau o ordonanţă juridică emisă pentru protejarea unei rezervaţii naturale, unei zone considerate temporar rezervaţie naturală sau a unui parc naţional, 1. exploatează sau extrage zăcăminte naturale sau alte bogăţii ale solului, 2. execută săpături sau rambleuri, 3. obţine, modifică sau îndepărtează ape, 4. asanează mlaştini, smârcuri, smârcuri împădurite sau alte locuri cu apă, 5. defrişează păduri, 6. ucide, prinde sau întind curse pentru a prinde animale ocrotite prin Legea federală privind protecţia mediului înconjurător, sau le distruge sau le deteriorează, în parte sau în totalitate, cuibarele, 7. distruge sau deteriorează plantele ocrotite prin Legea federală privind protecţia mediului înconjurător sau 8. construieşte o clădire, şi care prejudiciază astfel, în mod grav, normele de protecţie a zonei respective. (4) Dacă făptuitorul acţionează din culpă, acesta primeşte: 1. pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă pentru infracţiunile prevăzute la alin. 1 şi 2, 2. pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă pentru infracţiunile prevăzute la alin. 3. § 330 Infracţiunile contra mediului înconjurător cu consecinţe deosebit de grave. (1) 'Pentru infracţiunile prevăzute de la art. §§ 324 la 329 cu consecinţe deosebit de grave, săvârşite cu intenţie, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 10 ani. 2în general, un caz cu consecinţe deosebit de grave este atunci când făptuitorul: 1. pune în pericol o apă, solul sau o zonă ocrotită prin lege în înţelesul art. 329 alin. 3 prin faptul că paguba pricinuită poate fi înlăturată numai prin efectuarea unor cheltuieli imense sau numai după o perioadă lungă de timp, 2. pune în pericol aprovizionarea cu apă a populaţiei,

167

3. aduce un prejudiciu unei specii de animale sau plante ameninţată cu dispariţia sau 4. acţionează în scopul obţinerii de foloase materiale. (2) Dacă o persoană comite o infracţiune prevăzută de la art. §§ 324 la 329, cu intenţie, şi: 1. pune astfel în pericol viaţa sau sănătatea unei persoane, sau sănătatea unui număr mare de persoane sau 2. cauzează astfel moartea unei alte persoane, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani pentru infracţiunile de la nr. 1, şi pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 3 ani pentru infracţiunile de la nr. 2, în cazul în care infracţiunea respectivă nu se încadrează la art. § 330a de la alin. 1 la 3. (3) în cazurile prevăzute la alin. 2 nr. 1 cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani, iar în cazurile prevăzute la alin. 2 nr. 2 cu consecinţe mai puţin grave, pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani.

§ 330a Pericolul grav provocat prin răspândirea de otrăvuri. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani persoanei care răspândeşte sau aruncă substanţe care conţin sau pot produce otravă, şi care pune astfel în pericol viaţa unei alte persoane sau cauzează o vătămare gravă a sănătăţii unei alte persoane sau a unui număr mare de persoane. (2) Dacă făptuitorul cauzează, prin săvârşirea unei astfel de fapte, moartea unei alte persoane, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 3 ani. (3) în cazurile prevăzute la alin. 1 cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani, iar în cazurile prevăzute la alin. 2 cu consecinţe mai puţin grave, pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani. (4) Dacă făptuitorul determină din culpă apariţia pericolului menţionat la alin. 1, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (5) Dacă făptuitorul acţionează şi determină apariţia pericolului din culpă în cazurile prevăzute la alin. 1, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă.

§ 330b Penitenţa activă. (1)1 în cazurile prevăzute la art. § 325a alin. 2, art. § 326 de la alin. 1 la 3, art. § 328 de la alin. 1 la 3 şi la art. § 330a alin. 1, 3 şi 4, instanţa poate reduce pedeapsa, după propria sa apreciere (art. § 49 alin. 2) sau poate renunţa, în baza prezentelor dispoziţii, la pronunţarea unei pedepse, dacă făptuitorul împiedică, din proprie iniţiativă, apariţia pericolului înainte de a se produce o pagubă însemnată. 2Dacă sunt întrunite condiţiile de la propoziţia 1, făptuitorul nu primeşte o pedeapsă în baza art. § 325a alin. 3 nr. 2, art. § 326 alin. 5, art. § 328 alin. 5 şi art. § 330a alin. 5.

168

(2) Dacă pericolul sau situaţia ilegală este înlăturată şi fără participarea făptuitorului, instanţa poate reduce pedeapsa şi numai în baza faptului că făptuitorul s-a străduit din proprie iniţiativă şi în mod real să atingă acest scop.

§ 330c Măsura confiscării. 'In cazul săvârşirii unei infracţiuni prevăzute la art. §§ 326, 327 alin. 1 sau 2, art. §§ 328, 329 alin. 1, 2 sau 3, acesta corelat şi cu alin. 4, instanţa poate dispune măsura confiscării: 1. lucrurilor dobândite prin comiterea faptei sau a lucrurilor care au servit sau au fost destinate să servească la pregătirea sau comiterea faptei şi 2. lucrurilor care au legătură cu comiterea infracţiunii respective. 2Se aplică dispoziţiile art. § 74a.

§ 330d înţelesul unor termeni. In înţelesul prezentului capitol: 1. o apă este: o apă de la suprafaţa pământului, o apă subterană sau o mare; 2. o instalaţie tehnică nucleară este: o instalaţie ce serveşte la producerea, prelucrarea, mânuirea, sau separarea materialelor nucleare sau la prelucrarea materialelor nucleare tratate cu raze; 3. un bun periculos este: un bun în înţelesul Legii privind transportul bunurilor periculoase, al ordonanţei juridice privind aceste bunuri şi al ordonanţelor juridice privind transportul internaţional al bunurilor periculoase în spaţiul de aplicare temporar; 4. o obligaţie de drept administrativ este: o obligaţie care reiese: a) dintr-o ordonanţă juridică, b) dintr-o hotărâre judecătorească, c) dintr-un document administrativ executoriu, d) dintr-o impunere executorie sau e) dintr-un contract de drept public, în măsura în care obligaţia ar fi putut fi impusă şi printr-un document administrativ, şi care serveşte protejării mediului înconjurător, în special protejării populaţiei, animalelor, plantelor, apelor, aerului sau solului; 5. o acţiune fără autorizaţie, constatare de proiect sau altă autorizaţie este: şi o acţiune în baza unei autorizaţii, constatări de proiect sau a unei alte autorizaţii obţinute prin ameninţări, mită sau conivenţă sau obţinute în baza unor declaraţii necinstite sau incomplete.

169

Capitolul 30: Infracţiuni de serviciu § 331 Primirea de foloase necuvenite. (1) Funcţionarul public sau însărcinatul special al serviciului public care pretinde, acceptă să i se promită sau primeşte un folos, pentru sine sau pentru altul, în vederea îndeplinirii unui act în virtutea funcţiei sale, primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă. (2) 'Judecătorul sau judecătorul de arbitraj care pretinde, acceptă să i se promită sau primeşte un folos, pentru sine sau pentru altul, drept contraserviciu pentru o acţiune judecătorească pe care a întreprins-o sau o va întreprinde, primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. 2Se pedepseşte şi tentativa. (3) Nu se aplică pedeapsa prevăzută la alin. 1 dacă făptuitorul acceptă să i se promită sau primeşte un folos pe care nu 1-a pretins el, iar organul de resort a aprobat în prealabil primirea sau făptuitorul depune imediat un denunţ şi organul de resort aprobă primirea.

§ 332 Corupţia. (1) 1 Funcţionarul public sau însărcinatul special al serviciului public care pretinde, acceptă să i se promită sau primeşte un folos, pentru sine sau pentru altul, drept contraserviciu pentru că a îndeplinit sau va îndeplini un act în virtutea funcţiei sale, şi care îşi încalcă sau şi-ar încălca astfel atribuţiile de serviciu primeşte pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani. 2în cazurile cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă. 3Se pedepseşte şi tentativa. (2) 'Judecătorul sau judecătorul de arbitraj care pretinde, acceptă să i se promită sau primeşte un folos, pentru sine sau pentru altul, drept contraserviciu pentru o acţiune judecătorească pe care a întreprins-o sau o va întreprinde, şi care îşi încalcă sau şi-ar încălca astfel atribuţiile judecătoreşti, primeşte pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani. 2în cazurile cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani. (3) în cazul în care făptuitorul pretinde, acceptă să i se promită sau primeşte un folos drept contraserviciu pentru o acţiune viitoare, se aplică dispoziţiile alin. 1 şi 2 chiar dacă acesta s-a arătat dispus: 1. să-şi încalce atribuţiile de serviciu sau 2. să se lase influenţat de folosul respectiv în îndeplinirea unui act în virtutea funcţiei sale, în măsura în care acţiunea respectivă este de competenţa sa.

§ 333 Darea de foloase necuvenite. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă persoanei care oferă, promite sau dă unui funcţionar public, unui însărcinat special al serviciului public sau unui militar al armatei federale un folos, pentru acesta sau pentru altul, în vederea îndeplinirii unui act în virtutea funcţiei acestuia. (2) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă persoanei care oferă, promite sau dă unui judecător sau unui judecător de arbitraj un folos, pentru acesta sau pentru altul, drept contraserviciu pentru o acţiune judecătorească pe care acesta a îndeplinit-o sau o va îndeplini.

170

(3) Nu se aplică pedeapsa prevăzută la alin. 1 dacă organul de resort i-a aprobat în prealabil celui ce primeşte folosul primirea folosului respectiv sau o aprobă ca urmare a denunţului imediat făcut de cel ce primeşte folosul respectiv.

§ 334 Darea de mită. (1) 1 Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani persoanei care oferă, promite sau dă unui funcţionar public, unui însărcinat special al serviciului public sau unui militar al armatei federale un folos, pentru acesta sau pentru un altul, drept contraserviciu pentru un act pe care acesta 1-a îndeplinit sau îl va îndeplini în virtutea funcţiei sale şi pentru care îşi încalcă sau şi-ar încălca atribuţiile de serviciu. 2în cazurile cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă. (2) !Dacă o persoană oferă, promite sau dă unui judecător sau unui judecător de arbitraj un folos, pentru acesta sau pentru un altul, drept contraserviciu pentru o acţiune judecătorească: 1. pe care acesta a îndeplinit-o şi pentru care acesta şi-a încălcat atribuţiile de serviciu sau 2. pe care o va îndeplini şi pentru care şi-ar putea încălca atribuţiile de serviciu, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani în cazurile prevăzute la nr. 1 şi pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani în cazurile prevăzute la nr. 2. 2Se pedepseşte şi tentativa. (3) în cazul în care făptuitorul oferă, promite sau dă un folos drept contraserviciu pentru o acţiune viitoare, se aplică dispoziţiile alin. 1 şi 2 chiar dacă acesta încearcă să o convingă pe cealaltă persoană: 1. să-şi încalce atribuţiile de serviciu sau 2. să se lase influenţată de folosul respectiv în îndeplinirea unui act în virtutea funcţiei sale, în măsura în care acţiunea respectivă este de competenţa sa.

§ 335 Corupţia şi darea de mită cu consecinţe deosebit de grave. (1) în cazurile cu consecinţe deosebit de grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani pentru: 1. o infracţiune prevăzută la: a) art. § 332 alin. 1 propoziţia 1, corelat şi cu alin. 3, şi b) art. § 334 alin. 1 şi 2, corelat uneori şi cu alin. 3, şi 2. pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 2 ani pentru o infracţiune prevăzută la art. § 332 alin. 2, corelat şi cu alin. 3. (2) în general, un caz cu consecinţe deosebit de grave în înţelesul alin. 1 este atunci când: 1. folosul respectiv are o valoare însemnată, 2. făptuitorul acceptă în mod repetat foloase pe care le-a pretins drept contraserviciu pentru un act pe care îl va îndeplini în virtutea funcţiei sale în viitor, sau

171

3. făptuitorul acţionează în mod calificat sau în calitate de membru al unei asocieri care s-a constituit în scopul comiterii unor astfel de infracţiuni.

§ 336 Neglijenţa in serviciu. îndeplinirea unui act în virtutea funcţiei sau a unei acţiuni judecătoreşti în înţelesul art. §§ 331 până la 335 este echivalentă cu neglijenţa în serviciu.

§ 337 Răsplata acordată judecătorilor de arbitraj. Răsplata acordată unui judecător de arbitraj este considerată a fi un folos în înţelesul art. §§ 331 până la 335 numai dacă judecătorul de arbitraj a pretins-o, a permis să i se promită sau a acceptat-o de la una din părţi fără ca cealaltă parte să aibă cunoştinţă de acest fapt sau dacă aceasta i-a fost oferită, promisă sau dată de una din părţi fără ca cealaltă parte să aibă cunoştinţă de acest fapt.

§ 338 Pedeapsa privind averea şi măsura confiscării în vederea recuperării cu sferă lărgită. (1) în cazurile prevăzute la art. § 332, corelat şi cu art. §§ 336 şi 337, se aplică dispoziţiile art. § 73d, dacă făptuitorul a acţionat în mod calificat sau în calitate de membru al unei asocieri care s-a constituit în scopul comiterii unor astfel de fapte. (2) 'în cazurile prevăzute la art. § 334, corelat şi cu art. §§ 336 şi 337, se aplică dispoziţiile art. §§ 43a şi 73d, dacă făptuitorul acţionează în calitate de membru al unei asocieri care s-a constituit în scopul comiterii de astfel de fapte. 2Dispoziţiile art. § 73d se aplică şi în cazul în care făptuitorul acţionează în mod calificat.

§ 339 încălcarea legii. Dacă un judecător, un alt funcţionar public sau un judecător de arbitraj se face vinovat de încălcarea legii în desfăşurarea unui proces sau în pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti, în favoarea sau în dezavantajul uneia din părţi, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 5 ani.

§ 340 Purtarea abuzivă. (1) 'Funcţionarul public care cauzează sau permite să se cauzeze o vătămare corporală în timpul exercitării atribuţiilor sale de serviciu sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor sale de serviciu primeşte pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani.

2

In cazurile cu consecinţe mai puţin grave, se aplică

pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (2) Se pedepseşte şi tentativa. (3) Dispoziţiile art. §§ 224 până la 229 se aplică în mod corespunzător şi în cazul infracţiunilor prevăzute la alin. 1 propoziţia 1.

§§ 341 şi 342 (abrogate)

172

§ 343 Cercetarea abuzivă în vederea obţinerii unei declaraţii. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani persoanei care, în calitate de funcţionar public, participă la: 1. o procedură penală, o procedură pentru pronunţarea unei hotărâri de reţinere, 2. o procedură de amendare contravenţională sau 3. o procedură disciplinară sau o procedură condusă de un judecător de carieră sau onorific, şi care cauzează unei alte persoane o vătămare corporală, face uz de forţă faţă de această persoană, o ameninţă cu folosirea forţei sau o torturează sufleteşte cu scopul de a o constrânge să declare, să susţină sau să omită să declare ceva în timpul procedurii respective. (2) în cazurile cu consecinţe mai puţin grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani.

§ 344 Urmărirea penală a unei persoane nevinovate. (1) Dacă o persoană care participă, în calitate de funcţionar public, la o procedură penală - cu excepţia procedurii pentru pronunţarea unei măsuri care nu vizează privarea de libertate (art. § 11 alin. 1 nr. 8) - urmăreşte penal, cu bună ştiinţă, o persoană nevinovată sau o persoană care potrivit legii n-ar trebui să fie urmărită penal sau participă la o astfel de urmărire penală, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 10 ani, iar în cazurile cu consecinţe mai puţin grave, pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani. 2Dispoziţia de la propoziţia 1 se aplică cu modificările de înţeles corespunzătoare şi în cazul unui funcţionar public care participă la o procedură pentru pronunţarea unei hotărâri de reţinere. (2) 2 Dacă o persoană care participă, în calitate de funcţionar public, la o procedură pentru pronunţarea unei măsuri care nu vizează privarea de libertate (art. § 11 alin. 1 nr. 8) urmăreşte penal, cu bună ştiinţă, o persoană care potrivit legii n-ar trebui să fie urmărită penal sau participă la o astfel de urmărire penală, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani. 2Dispoziţia de la propoziţia 1 se aplică cu modificările de înţeles corespunzătoare şi în cazul unui funcţionar public care participă la: 1. o procedură de amendare contravenţională sau 2. o procedură disciplinară sau o procedură condusă de un judecător de carieră sau onorific. 3Se pedepseşte şi tentativa.

§ 345 Executarea impusă unei persoane nevinovate. (1) Dacă o persoană care participă, în calitate de funcţionar public, la executarea unei pedepse cu închisoarea, a unei măsuri educative sau de siguranţă privativă de libertate, sau a unei măsuri de reţinere, dispune executarea acestei pedepse, măsuri educative sau de siguranţă, sau de reţinere, în ciuda faptului că aceasta, potrivit legii, n-ar trebui să fie executată, persoana respectivă primeşte pedeapsa între 1 an şi 10 ani, iar în cazurile cu consecinţe mai puţin grave, pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani.

173

(2) Dacă făptuitorul acţionează din culpă, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă. (3) 'Dacă - făcând abstracţie de cazurile menţionate la alin. 1 - o persoană care participă, în calitate de funcţionar public, la executarea unei pedepse cu închisoarea, a unei măsuri educative sau de siguranţă (art. § 11 alin. 1 nr. 8), dispune executarea acestei pedepse sau măsuri educative sau de siguranţă, în ciuda faptului că aceasta, potrivit legii, n-ar trebui să fie executată, persoana respectivă primeşte pedeapsa între 3 luni şi 5 ani. Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care participă în calitate de funcţionar public la executarea:

2

1. unei pedepse cu închisoarea pentru minori, 2. unei

amenzi

contravenţionale

sau

a

unei

pedepse

complimentare,

potrivit

legii

privind

contravenţiile, 3. unei amenzi sau pedepse disciplinare sau 4. unei măsuri disciplinare sau a unei măsuri onorifice sau de serviciu, şi care dispune executarea unei astfel de consecinţe juridice, în ciuda faptului că aceasta, potrivit legii, n-ar trebui să fie executată.3 Se pedepseşte şi tentativa.

§§ 346 şi 347 (abrogate)

§ 348 Certificarea falsă. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă funcţionarului public care, fiind autorizat să înregistreze documente oficiale, certifică în mod fals o situaţie legală importantă ce ţine de competenţa sa sau care înregistrează sau introduce date false în registrele şi băncile de date oficiale. (2) Se pedepseşte şi tentativa.

§§ 349 până la 351 (abrogate)

§ 352 Majorarea ilegală a taxelor. (1) Dacă un funcţionar public, un avocat sau un asistent în probleme juridice care percepe taxe sau alte renumeraţii pentru activitatea sa oficială încasează, cu bună ştiinţă, taxe sau alte renumeraţii pe care plătitorul nu i le datorează, sau taxe sau alte renumeraţii mai mari decât cele datorate, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă. (2) Se pedepseşte şi tentativa.

§ 353 Majorarea ilegală a impozitelor; reţinerea ilegală a unor sume de bani. (1) Dacă un funcţionar public care este însărcinat să perceapă impozite, taxe sau alte contribuţii pentru bugetul de stat încasează, cu bună ştiinţă, contribuţii pe care plătitorul nu le datorează sau contribuţii mai mari decât cele datorate, şi apoi nu depune suma încasată ilegal la bugetul statului, în totalitate sau în parte, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani.

174

(2) Aceeaşi pedeapsă primeşte şi persoana care, în calitate de funcţionar public, efectuează anumite reţineri ilegale la distribuirea oficială a unor sume de bani sau venituri în natură pe care apoi le înregistrează ca fiind efectuate în totalitate.

§ 353a Abuzul de încredere în timpul unei deplasări în interes de serviciu. (1) Dacă o persoană acţionează împotriva unui mandat oficial în timp ce reprezintă Republica Federală Germania în faţa unui guvern străin, unei confederaţii de state sau a unei organizaţii interstatale sau înaintează rapoarte false privind anumite evenimente cu scopul de a induce în eroare guvernul federal, persoana respectivă primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani sau o amendă. (2) Acţiunea penală se pune în mişcare numai cu autorizarea prealabilă a guvernului federal.

§ 353b Divulgarea secretelor de serviciu şi încălcarea dispoziţiei speciale de a nu divulga secretele de serviciu. (1) 'Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă persoanei care divulgă, fără drept, un secret ce i-a fost încredinţat sau adus la cunoştinţă în virtutea funcţiei sale de: 1. funcţionar public, 2. însărcinat special al serviciului public sau 3. persoană care îndeplineşte sarcini şi obligaţii ale dreptului de reprezentare

personală în

administraţia publică, şi care periclitează astfel anumite interese publice importante. 2Dacă făptuitorul a periclitat din culpă prin comiterea faptei anumite interese publice importante, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă. (2) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani sau o amendă persoanei care făcând abstracţie de cazurile menţionate la alin. 1 - face cunoscut publicului sau îi permite, fără drept, unei alte persoane să obţină un obiect sau o informaţie asupra căruia sau căreia: 1. este însărcinat să păstreze secretul în baza unei hotărâri emise de organul legislativ al statului sau al unui land sau de o comisie a acestuia sau 2. a fost însărcinat să păstreze secretul, în mod oficial, de către un alt organ oficial, indicându-i-se faptul că încălcarea obligaţiei de păstrare a secretului atrage după sine o pedeapsă, şi care periclitează astfel anumite interese publice importante. (3) Se pedepseşte şi tentativa. (4) 'Acţiunea penală se pune în mişcare numai în baza unei autorizaţii. 2Autorizaţia poate fi emisă de: 1. preşedintele organului legislativ: a) în cazurile prevăzute la alin. 1, dacă secretul i-a fost încredinţat făptuitorului în timp ce acesta activa în cadrul sau pentru un organ legislativ al statului sau al unui land,

175

b) în cazurile prevăzute la alin. 2 nr. 1; 2. autoritatea federală supremă: a) în cazurile prevăzute la alin. 1, dacă secretul i-a fost încredinţat făptuitorului în timp ce acesta activa de obicei în cadrul sau pentru o autoritate, în cadrul unui alt organ oficial al statului sau pentru un astfel de organ, b) în cazurile prevăzute la alin. 2 nr. 2, dacă făptuitorul a fost însărcinat de către un organ oficial al statului; 3. autoritatea supremă a unui land în celelalte cazuri prevăzute la alin. 1 şi 2 nr. 2.

§ 353c (abrogat)

§ 353b Interdicţia de a face afirmaţii publice cu privire dezbaterile juridice. Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an sau o amendă persoanei care: 1. face anumite afirmaţii publice, încălcând astfel o interdicţie legală cu privire la o dezbatere juridică la care publicul nu a avut acces sau la conţinutul unui înscris oficial în legătură cu această dezbatere, 2. face publice anumite lucruri de care a luat cunoştinţă în cadrul unei dezbateri publice fără public sau printr-un înscris oficial în legătură cu această dezbatere, încălcând astfel obligaţia de a păstra secretul profesional impusă de o instanţă în baza unei legi sau 3. citeşte cu voce tare în public, în totalitate sau în parte, actul de acuzare sau un alt înscris oficial cu privire la o procedură de stabilire a unei amenzi penale sau contravenţionale, sau la o procedură disciplinară, înainte ca acest document să fi fost discutat în cadrul unei dezbateri juridice publice sau ca procedura să se fi încheiat.

§ 354 (abrogat)

§ 355 Divulgarea secretului privind impozitele. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani sau o amendă persoanei care, fără drept, face publică sau întrebuinţează: 1. situaţia financiară a unei alte persoane, care i-a fost încredinţată în calitatea sa de funcţionar public: a) într-o procedură administrativă sau într-o procedură juridică privind impozitele, b) într-o procedură penală privind o infracţiune fiscală sau într-o procedură de amendare privind o contravenţie fiscală,

176

c) cu prilejul unei comunicări a unui organ fiscal sau prin intermediul unui exemplar original al unei înştiinţări pentru plata impozitului sau a unui certificat cu privire la constatările făcute pentru impunerea fiscală sau 2. un secret de producţie sau de afaceri de care a luat cunoştinţă în calitate de funcţionar public printr-una din modalităţile menţionate la nr. 1. (2) în înţelesul alin. 1, funcţionarul public este echivalent cu: 1. însărcinatul special al serviciului public, 2. expertul citat oficial şi 3. persoana care ocupă o funcţie în cadrul bisericii sau a unui cult religios al dreptului public. (3) 'Acţiunea penală se pune în mişcare numai în baza unei plângeri prealabile depuse de superiorul de serviciu sau de persoana vătămată. 2în cazul experţilor citaţi oficial, pe lângă persoana vătămată are dreptul de a introduce o plângere prealabilă şi conducătorul organului în cadrul căruia s-a desfăşurat procedura respectivă. § 356 Trădarea părţilor. (1) Instanţa aplică pedeapsa cu închisoarea între 3 luni şi 5 ani avocatului sau asistentului în probleme juridice care îşi încalcă datoria şi asistă şi sfătuieşte ambele părţi dintr-o cauză juridică profitând de amănuntele ce i-au fost încredinţate în virtutea funcţiei sale. (2) Dacă avocatul sau asistentul în probleme juridice acţionează în înţelegere cu partea adversă în dezavantajul părţii pe care o reprezintă, acesta primeşte pedeapsa cu închisoarea între 1 an şi 5 ani.

§ 357 Instigarea unui subordonat la comiterea unei infracţiuni. (1) Instanţa aplică pedeapsa prevăzută de lege pentru instigare superiorului care îşi instigă sau încearcă să-şi instige subordonaţii să comită o infracţiune în serviciu sau care le permite subordonaţilor săi să comită astfel de infracţiuni. (2) Aceeaşi dispoziţie se aplică şi funcţionarului public care este însărcinat să supravegheze sau să controleze activitatea unui alt funcţionar public, în măsura în care infracţiunea săvârşită de cel de-al doilea funcţionar public are legătură cu activitatea care este supravegheată sau controlată.

§ 358 Pedepse complimentare. Instanţa poate dispune, pentru o infracţiune prevăzută la art. §§ 332, 335, 339, 340, 343, 344, 345 alin. 1 şi 3, art. §§ 348, de la 352 la 353b alin. 1, art. §§ 355 şi 357, pe lângă pedeapsa închisorii de cel puţin 6 luni şi anularea capacităţii de a ocupa o funcţie publică (art. § 45 alin. 2 şi 5).

177

2. Legea introductivă a Codului Penal din 2 martie 1974 (publicată în M. Of. nr. I, pag. 469, republicată în 1975, pag. 1916 şi 1976, pag. 507) M. Of. III/FNA 450-16 Modificată prin Legea din 3 mai 2000 (publicată în M. Of. nr. I, pag. 632) (Extras) Capitolul 1: Dispoziţii generale Titlul 1: Aplicarea reală a Codului Penal Art. 1 Aplicarea părţii generale. (1) Dispoziţiile din partea generală a Codului Penal se aplică pentru legislaţia federală existentă la intrarea sa în vigoare şi pentru cea viitoare, dacă legea nu dispune altfel. (2) Dispoziţiile din partea generală a Codului Penal se aplică şi pentru legislaţia unui land existentă la intrarea sa în vigoare şi pentru cea viitoare. Acestea nu se aplică dacă legislaţia federală îngăduie ca legislaţia unui land să conţină anumite dispoziţii speciale, sau dacă legislaţia unui land conţine astfel de dispoziţii.

Art. la Aplicabilitatea dispoziţiilor privind internarea într-un centru de detenţie preventivă. (1) Dispoziţiile Codului Penal privind internarea într-un centru de detenţie preventivă se aplică, în mod nemijlocit, şi infracţiunilor săvârşite după 1 august 1995 în domeniul de aplicare al Codului Penal: 1. dacă făptuitorul a săvârşit, după 1 august 1995, o infracţiune cu intenţie, pentru care: a) este condamnat, în cazul prevăzut la art. § 66 din Codul Penal, la pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 2 ani, b) este pasibil, în cazul prevăzut la art. § 66 din Codul Penal, de pedeapsa cu închisoarea de cel puţin 1 an, sau 2. dacă aceste dispoziţii au fost deja aplicabile şi înainte de 1 august 1995. (2) Dispoziţiile art. § 66 alin. 3 din Codul Penal se aplică numai dacă făptuitorul a săvârşit, după 31 ianuarie 1998, una din infracţiunile prevăzute la art. § 66 alin. 3 propoziţia 1 din Codul Penal. (3) Se aplică în mod nemijlocit şi dispoziţiile art. § 67d din Codul Penal în versiunea Legii pentru combaterea infracţiunilor privitoare la viaţa sexuală şi a altor infracţiuni periculoase din 26 ianuarie 1998 (publicată în M. Of. nr. I, pag. 160).

Art. lb Aplicabilitatea dispoziţiilor de drept penal internaţional. Dacă dreptul penal german se aplică infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului ţării, iar în domeniul de aplicare al prezentei legi se aplică dreptul penal în mod diferit, se aplică doar dispoziţiile care sunt în vigoare la locul unde îşi are domiciliul făptuitorul.

Art. 2 Rezerva pentru legislaţia unui land. Dispoziţiile din partea generală a Codului Penal nu aduc atingere dispoziţiilor din legislaţia unui land care, în cazul infracţiunilor menţionate în legislaţia unui land,

178

1. stabilesc un alt domeniu de aplicare, diferit de cel prevăzut de la art. § § 3 până la 7 din Codul Penal sau 2. prevăd lipsa de răspundere penală în anumite condiţii speciale.

Art. 3 Consecinţele juridice permise în cazul infracţiunilor din legislaţia unui land. (1) Dispoziţiile din legislaţia unui land nu pot să prevadă pentru infracţiuni decât următoarele consecinţe juridice: 1. pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani, la alegere şi cu amenda până la maximul legal (art. § 40 alin. 1 propoziţia 2, alin. 2 propoziţia 3 din Codul Penal), 2. confiscarea anumitor lucruri. (2) Dispoziţiile din legislaţia unui land nu pot să prevadă: 1. doar pedeapsa cu închisoarea, sau doar amenda, şi 2. în cazul pedepsei cu închisoarea, un alt minim al pedepsei decât cel prevăzut de lege (art. § 38 alin. 2 din Codul Penal), şi nici un maxim al pedepsei mai mic de 6 luni.

Art. 4 Relaţia dintre partea specială şi legislaţia federală şi cea a unui land. (1) Dispoziţiile părţii speciale a Codului Penal nu aduc atingere dispoziţiilor penale din legislaţia federală, dacă acestea nu sunt abrogate sau modificate prin prezenta lege. (2) Dispoziţiile părţii speciale a Codului Penal nu aduc atingere dispoziţiilor privind amenzile penale şi contravenţionale din legislaţia unui land, dacă acestea nu au ca obiect un conţinut care este reglementat exclusiv în Codul Penal. (3) Dispoziţiile Codului Penal privind înşelăciunea, tăinuirea şi favorizarea nu aduc atingere dispoziţiilor din legislaţia unui land care, în cazul impozitelor şi a altor contribuţii, 1. stabilesc drept aplicabile dispoziţiile privind amenzile penale şi contravenţionale din regulamentul privind contribuţiile sau 2. prevăd aceleaşi amenzi penale şi contravenţionale ca şi regulamentul privind contribuţiile; articolul 3 rămâne nemodificat. (4) Dispoziţiile Codului Penal privind furtul, tăinuirea şi favorizarea nu aduc atingere dispoziţiilor din legislaţia unui land cu privire la protecţia câmpurilor şi pădurilor care dispun că, în anumite cazuri lipsite de importanţă, o anumită faptă nu este pasibilă de pedeapsă sau nu este urmărită penal. (5) Dispoziţiile Codului Penal privind violarea de domiciliu, distrugerea de bunuri şi falsificarea documentelor nu aduc atingere dispoziţiilor din legislaţia unui land cu privire la protecţia câmpurilor şi pădurilor care: 1. dispun ca anumite fapte să fie pedepsite doar cu amendă contravenţională sau 2. dispun că, în anumite cazuri lipsite de importanţă, o faptă: a) nu este pasibilă de pedeapsă sau nu este urmărită penal sau

179

b) poate fi urmărită penal numai în baza unei plângeri prealabile sau numai dacă organul de urmărire penală consideră necesar să intervină pentru a proteja interesele publice.

Titlul 2: Dispoziţii generale pentru mijloacele disciplinare şi coercitive Art. 5 Denumirea consecinţelor legale. Consecinţele legale care nu sunt prevăzute pentru infracţiuni nu pot fi denumite pedeapsă cu închisoarea, pedeapsă cu arest, pedeapsă disciplinară sau amendă în dispoziţiile din legislaţia federală sau a unui land.

Art. 6 Minimul şi maximul mijloacelor disciplinare şi coercitive. (1) Dacă legea federală prevede o amendă disciplinară sau poliţienească fără să specifice minimul sau maximul acesteia, atunci minimul acesteia este de 500 DM, iar maximul de 1.000 DM. Dacă legea unui land prevede o amendă disciplinară se aplică în mod corespunzător propoziţia 1. (2) Dacă legea prevede măsura detenţiunii disciplinare fără să specifice minimul sau maximul acesteia, atunci minimul acesteia este de o zi, iar maximul de 6 săptămâni. In acest caz, detenţiunea disciplinară se măsoară în zile.

Art. 7 Facilităţi de plată a amenzii disciplinare. (1) Dacă persoanei respective nu i se cere să plătească imediat amenda disciplinară datorită situaţiei sale materiale, acesteia i se stabileşte un termen de plată sau i se permite să plătească amenda disciplinară în rate. Instanţa poate dispune ca facilitatea de a plăti amenda disciplinară în rate să fie anulată în cazul în care persoana respectivă nu plăteşte o rată la termenul stabilit. (2) După ce s-a dispus plata unei amenzi disciplinare, organul care poate stabili acordarea unor facilităţi de plată în baza alin. 1 este organul care se ocupă cu executarea amenzilor disciplinare. Acest organ poate ca ulterior să modifice sau să anuleze hotărârea privind facilităţile de plată. Organul respectiv poate să se abată de la o hotărâre anterioară, în defavoarea persoanei care trebuie să plătească amenda, numai în baza unor constatări şi dovezi noi. (3) Dacă facilitatea de a plăti amenda disciplinară în rate este anulată potrivit alin. 1 propoziţia 2, acest fapt este consemnat la dosar. Persoanei care trebuie să plătească amenda poate să i se acorde din nou o facilitate de plată. (4) Organul care poate ridica obiecţii împotriva hotărârilor pronunţate în baza alin. 2 şi 3 este organul care a dispus plata amenzii disciplinare, dacă de executarea amenzii se ocupă un alt organ.

Art. 8 Hotărârile ulterioare privind detenţiunea disciplinară. (1) Dacă amenda disciplinară poate să nu fie plătită şi poate fi înlocuită cu detenţiune disciplinară, instanţa preschimbă ulterior amenda disciplinară în detenţiune disciplinară. Instanţa dispune acest lucru printr-o hotărâre după audierea persoanelor implicate.

180

(2) Instanţa dispune încetarea executării detenţiunii disciplinare care a fost dispusă în locul unei amenzi disciplinare nerecuperabile, dacă executarea ar constitui un act dur şi nedrept pentru persoana respectivă.

Art. 9 Prescripţia mijloacelor disciplinare. (1) Prescripţia înlătură stabilirea amenzii şi detenţiunii disciplinare. Termenul de prescripţie este de 2 ani, dacă legea nu dispune altfel. Prescripţia începe imediat ce se termină acţiunea juridică. Prescripţia se amână atâta timp cât, potrivit prevederilor legale, procedura de stabilire a amenzii disciplinare nu poate fi începută sau continuată. (2) Prescripţia înlătură şi executarea amenzii şi detenţiunii disciplinare. Termenul de prescripţie este de 2 ani. Prescripţia începe imediat ce mijlocul disciplinar este executabil. Prescripţia se amână atâta timp cât: 1. potrivit legii, executarea nu poate fi începută sau continuată, 2. executarea este suspendată condiţionat sau 3. este acordată o facilitate de plată. Capitolul 2: Adaptarea generală a dispoziţiilor penale Art. 10 Domeniul de aplicare. (1) Dispoziţiile prezentului capitol se aplică pentru dispoziţiile penale din legislaţia federală, dacă nu sunt modificate în mod special prin lege. (2) Prezentele dispoziţii nu se aplică pentru pedepsele din legea penală militară şi legea serviciilor civile.

Art. 11 Pedepsele privative de libertate. Dacă legea prevede un minim special de o lună sau mai puţin al pedepsei cu închisoarea, acest minim este anulat.

Art. 12 Amenzile. (1) Dacă legea nu prevede nici o amendă, la alegere, pe lângă pedeapsa cu închisoarea fără minim special, pedeapsa cu închisoarea este însoţită de o amendă, la alegere. Prezenta dispoziţie se aplică şi dacă minimul special al pedepsei cu închisoarea a fost anulat în baza art. 11. (2) In locul unei amenzi - nelimitate, cu un maxim special sau cu un maxim care constă din mai multe părţi, o singură parte sau o fracţiune a unei anumite sume de bani - care este prevăzută la alegere cu o pedeapsă cu închisoarea, se dispune amenda cu maximul legal (art. § 40 alin. 1 propoziţia 2, alin. 2 propoziţia 3 din Codul Penal), dacă alin. 4 nu dispune altfel. (3) Dacă amenda este prevăzută sau permisă pe lângă o pedeapsă cu închisoarea, se anulează amenda. (4) Dacă legea prevede pedeapsa cu închisoarea de până la 6 luni, maximul unei amenzi prevăzute la alegere este de 180 de tranşe zilnice. Prezenta dispoziţie se aplică şi dacă amenda prevăzută la alegere rezultă din alin. 1. Art. 13 Preschimbarea încălcărilor şi delictelor uşoare în contravenţii. Dacă dispoziţiile legale prevăd pentru o anumită infracţiune o amendă sau pedeapsa cu închisoarea cu un maxim mai mic de 6 luni, separat sau

181

împreună, se aplică dispoziţiile cu specificaţia că fapta poate fi pedepsită ca şi contravenţie cu o amendă contravenţională de până la 1.000 DM sau, dacă este prevăzută o amendă penală mai mare de 1.000 DM, cu o amendă contravenţională de până la 10.000 DM. Art. 14 Supravegherea poliţienească. JDacă dispoziţiile permit supravegherea poliţienească, dispoziţiile respective se abrogă.

Art. 15 Măsura confiscării în vederea recuperării. 1-toacă dispoziţiile din afara părţii generale a Codului Penal prevăd sau permit dispunerea confiscării unui lucru în vederea recuperării sau a contravalorii acestuia pentru o infracţiune sau o faptă ilegală, dispoziţiile respective se abrogă.

Art. 16 Retragerea plângerii prealabile.

1}

Dacă dispoziţiile din afara părţii generale a Codului Penal

reglementează retragerea plângerilor prealabile, dispoziţiile respective se abrogă.

Art. 17 Amenda în favoarea persoanei vătămate.

1}

Dacă dispoziţiile prevăd că instanţa poate dispune o

amendă în favoarea persoanei vătămate printr-o infracţiune, dispoziţiile respective se abrogă.

Capitolul 6: Adaptarea legislaţiei unui land Art. 288 Domeniul de aplicare. 1}

Dispoziţiile prezentului capitol se aplică pentru dispoziţiile din legislaţia unui land, dacă nu sunt modificate în

mod special printr-o lege a unui land.

Art. 289 Adaptarea generală. ^Dispoziţiile nu se mai aplică dacă prevăd consecinţe juridice care, potrivit art. 3, nu sunt permise.

Art. 290 Amenzile.

1}

(1) Instanţa poate dispune o amendă şi dacă legea nu prevede o amendă la alegere pe

lângă pedeapsa cu închisoarea. (2) Dacă legea prevede, la alegere, pe lângă pedeapsa cu închisoarea cu un maxim de mai mult de 6 luni şi o amendă - nelimitată, cu un maxim special sau cu un maxim care constă din mai multe părţi, o singură parte sau o fracţiune a unei anumite sume de bani - se poate aplica amenda cu maximul legal. Dacă pedeapsa cu închisoarea prevăzută la alegere are un maxim de numai 6 luni, se poate dispune o amendă de până la 180 de tranşe zilnice. Art. 291 Retragerea plângerii prealabile, amenda în favoarea persoanei vătămate. 'Nu se mai aplică dispoziţiile care:

1

Nu se aplică dispoziţiile de la art. 14 la 292 pe teritoriul fostei RDG (conform Tratatului de unificare din 31 august 1990, publicat în M. Of. nr. II, pag. 957). 0 Pentru teritoriul fostei RDG a se vedea nota de la art. § 14.

182

1. reglementează retragerea plângerilor prealabile sau 2. prevăd că instanţa poate dispune o amendă în favoarea persoanei vătămate printr-o infracţiune.

Art. 292 Amenzile penale şi contravenţionale ce nu mai pot fi aplicate.

])

(1) Dispoziţiile privind amenzile

penale şi contravenţionale din legislaţia unui land care au ca obiect un conţinut ce este reglementat exclusiv în Codul Penal nu se mai aplică, dacă nu rămân nemodificate potrivit art. 4 de la alin. 3 la 5. (2) în baza alin. 1 nu se mai aplică următoarele dispoziţii: 1.-80. (neretipărite) (3) (neretipărit)

Capitolul 7: Reglementări penale suplimentare Art. 293 înlăturarea executării pedepsei cu închisoarea pentru înlocuirea amenzii şi prestarea de servicii în folosul comunităţii. (1) Guvernele landurilor sunt împuternicite să adopte prin ordonanţe juridice reglementări care permit organului de executare să înlocuiască executarea pedepsei cu închisoarea pentru înlocuirea amenzii prevăzută la art. § 43 din Codul Penal cu executarea pedepsei prin muncă gratuită. Dacă condamnatul a efectuat munca gratuită, pedeapsa cu închisoarea pentru înlocuirea amenzii este încheiată. Munca respectivă nu trebuie plătită; aceasta nu trebuie să servească pentru obţinerea unor câştiguri. Guvernele landurilor pot ceda această împuternicire, prin ordonanţe juridice, administraţiilor judecătoreşti ale landurilor. (2) Prin munca gratuită nu se realizează o situaţie de muncă în înţelesul legislaţiei muncii şi nici o situaţie în înţelesul asigurărilor sociale, inclusiv al asigurărilor pentru şomaj, şi nici în înţelesul legislaţiei fiscale. Dispoziţiile privind protecţia muncii se aplică cu modificările de înţeles corespunzătoare. (3) Alineatul 2 se aplică în mod corespunzător şi pentru munca gratuită care este efectuată în baza unei hotărâri de graţiere, precum şi pentru serviciile prestate în folosul comunităţii şi prestările de muncă prevăzute la art. § 56b alin. 2 propoziţia 1 nr. 3 din Codul Penal, art. § 153a alin. 1 propoziţia 1 nr. 3 din Codul de Procedură Penală, art. 10 alin. 1 propoziţia 3 nr. 4 şi art. § 15 alin. 1 propoziţia 1 nr. 3 din Legea pentru minori şi art. § 98 alin. 1 propoziţia 1 nr. 1 din Legea privind contravenţiile, precum şi în baza unei aplicări prevăzute de lege a dispoziţiilor menţionate mai sus.

Art. 294 Ajutoarele judecătoreşti. Ajutoarele judecătoreşti (art. § 160 alin. 3 propoziţia 2 din Codul de Procedură Penală) cad în competenţa administraţiilor judecătoreşti ale landurilor. Guvernul unui land poate numi, prin ordonanţe juridice, un alt organ din domeniul administraţiei sociale.

Art. 295 Serviciile de supraveghere în cazul libertăţii supravegheate. (1) Serviciile de supraveghere (art. § 68a din Codul Penal) cad în competenţa administraţiilor judecătoreşti ale landurilor.

183

(2) Sarcinile serviciilor de supraveghere sunt îndeplinite de funcţionari ai serviciului judecătoresc, de lucrători şi pedagogi sociali autorizaţi sau de funcţionari ai serviciului de resort. Conducătorul serviciului de supraveghere trebuie să aibă calificare juridică sau să fie funcţionar al serviciului judecătoresc. Serviciul de supraveghere poate fi condus şi de un judecător.

Art. 296 Importul de ziare şi reviste. Dispoziţiile art. § 86 alin. 1 din Codul Penal nu se aplică în cazul ziarelor şi revistelor care sunt publicate permanent în afara spaţiului de aplicare al prezentei legi şi care sunt distribuite în general publicului de acolo.

Art. 297 Interzicerea practicării prostituţiei. (1) Guvernul unui land poate interzice practicarea prostituţiei, prin ordonanţe juridice, pentru ocrotirea tinerilor şi bunelor moravuri: 1. pe tot teritoriul unei comunităţi de până la 50.000 locuitori, 2. în unele zone ale teritoriului unei comunităţi de peste 20.000 locuitori sau ale unui teritoriu nelocuit, 3. indiferent de numărul de locuitori, pe drumurile şi şoselele publice, în locurile şi clădirile publice, precum şi în alte locuri din apropierea acestora, pe tot teritoriul unei comunităţi, în unele zone ale teritoriului unei comunităţi sau ale unui teritoriu nelocuit. Guvernul unui land poate restrânge interdicţia de la propoziţia 1 nr. 3 pentru anumite ore ale zilei. (2) Guvernul unui land poate ceda această împuternicire, prin ordonanţe juridice, organului suprem al landului sau unui alt organ. (3) Guvernul unui land nu poate stabili restricţii locative, prin numirea unor anumite străzi şi blocuri de locuinţe pentru practicarea prostituţiei(încazarmare).

Art. 315 Aplicarea dreptului penal în cazul faptelor săvârşite în Republica Democrată Germană. (1) în cazul faptelor săvârşite în Republica Democrată Germană înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de unificare se aplică dispoziţiile art. § 2 din Codul Penal, cu specificaţia că instanţa renunţă la pronunţarea unei pedepse dacă legislaţia Republicii Democrate Germane aflată în vigoare la momentul săvârşirii faptei n-ar fi prevăzut pentru fapta respectivă nici o pedeapsă cu închisoarea, nici o condamnare cu suspendare şi nici o amendă. Pe lângă o pedeapsă cu închisoarea, nu se pronunţă măsura internării într-un centru de detenţie preventivă şi nici măsura libertăţii supravegheate prevăzute la art. § 68 alin. 1 din Codul Penal. Pentru o faptă săvârşită înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de unificare nu se aplică măsura libertăţii supravegheate prevăzută la art. § 68f din Codul Penal. (2) Dispoziţiile Codului Penal privind amenzile (de la art. §§ 40 la 43) se aplică şi pentru faptele săvârşite în Republica Democrată Germană înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de unificare, dacă nu s-au

184

adoptat ulterior alte dispoziţii. Amenda nu trebuie să depăşească, din punct de vedere al numărului şi mărimii tranşelor zilnice, maximul amenzii prevăzute înainte. Trebuie să se stabilească cel mult 360 de tranşe zilnice. (3) Dispoziţiile Codului Penal privind suspendarea restului de pedeapsă şi revocarea suspendării pedepsei se aplică în cazul condamnărilor cu suspendare (art. § 33 din Codul Penal al Republicii Democrate Germane) şi al pedepselor cu închisoarea care au fost pronunţate pentru faptele săvârşite în Republica Democrată Germană înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de unificare, dacă din principiile art. § 2 din Codul Penal nu reiese altfel. (4) Dispoziţiile de la alin. 1 la 3 nu se aplică dacă legea penală a Republicii Federale Germania a fost deja aplicată pentru fapta respectivă, încă de dinainte de intrarea în vigoare a Tratatului de unificare.

Art. 315a 2 Prescripţia urmăririi penale şi a executării pedepsei pentru faptele urmărite penal şi condamnate în Republica Democrată Germană. (1) Dacă prescripţia urmăririi penale sau a executării pedepsei nu a fost începută, potrivit legislaţiei Republicii Democrate Germane, până la intrarea în vigoare a Tratatului de unificare, atunci aceasta rămâne în vigoare. Prezenta dispoziţie se aplică şi în cazul în care pentru fapta respectivă a fost deja aplicată legea penală a Republicii Federale Germania, încă de dinainte de intrarea în vigoare a Tratatului de unificare. Se consideră că prescripţia urmăririi penale a fost întreruptă în ziua în care a intrat în vigoare actul de unificare; art. § 78c alin. 3 din Codul Penal rămâne nemodificat. (2) Urmărirea penală a faptelor care au fost săvârşite în spaţiul specificat la art. 3 din Tratatul de unificare şi pentru care este prevăzut un maxim al pedepsei închisorii între 1 an şi 5 ani se prescrie cel mai devreme începând cu data de 2 octombrie 2000, iar urmărirea penală a faptelor care au fost săvârşite în acest spaţiu înainte de 2 octombrie 1990 şi pentru care este prevăzut un maxim al pedepsei închisorii de până la 1 an sau o amendă se prescrie cel mai devreme începând cu data de 31 decembrie 1995. (3) Nu se prescriu infracţiunile de omor (art. § 211 din Codul Penal) pentru care pedeapsa se pronunţă încă în baza legislaţiei Republicii Democrate Germane.

Art. 315b Plângerea prealabilă în cazul faptelor săvârşite în Republica Democrată Germană. Dispoziţiile Codului Penal cu privire la plângerea prealabilă se aplică şi pentru faptele săvârşite în Republica Democrată Germană înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de unificare. Dacă legislaţia Republicii Democrate Germane impunea introducerea unei plângeri prealabile pentru urmărirea penală a unei faptei, atunci această dispoziţie rămâne în vigoare. Plângerile prealabile introduse înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de unificare rămân valabile. Dacă dreptul de a introduce o plângere prealabilă a fost deja anulat până la data intrării în vigoare a Tratatului de unificare, în baza legislaţiei Republicii Democrate Germane, dispoziţia respectivă rămâne în vigoare. Dacă o faptă poate fi urmărită penal, potrivit dispoziţiilor Republicii Federale Observaţie: Art. 315a alin. 2 şi 3 nu se aplică în cazul unei fapte a cărei urmărire penală a fost deja prescrisă la intrarea în vigoare a celei de-a doua Legi privind prescripţia (la 30 septembrie 1993).

185

Germania, numai în baza unei plângeri prealabile, termenul de introducere a plângerii expiră cel mai devreme la data de 31 decembrie 1990.

Art. 315c Adaptarea pedepselor. Dacă dispoziţiile Republicii Democrate Germane privind pedepsele se aplică în continuare, în locul pedepselor anterioare se aplică pedepsele cu închisoarea şi amenzile prevăzute de Codul Penal. Celelalte pedepse se abrogă. Totuşi, rămân nemodificate dispoziţiile art. § 10 alin. 2 al celei de-a şasea Legii privind modificarea Codului Penal a Republicii Democrate Germane. Amenda nu trebuie să depăşească, din punct de vedere al numărului şi mărimii tranşelor zilnice, maximul amenzii prevăzute înainte. Trebuie să se stabilească cel mult 360 de tranşe zilnice.

186