24 0 1013KB
Chestionarul de screening și diagnostic psihiatric-PDSQ elaborat de Mark Zimmerman
Descriere și utilizare • Este un instrument de autoevaluare conceput pentru a detecta cele mai frecvent întâlnite tulburări de pe axa I a DSM-IV la persoanele din unitățile medicale și ambulatorii care furnizează servicii de sănătate mentală. • Se poate aplica înaintea primului interviu cu scop diagnostic, permițând luarea în considerare a comorbidității diagnostice. • Cuprinde 125 itemi cu răspuns dihotomic DA/NU, durata necesară aplicării: 15-20 min.
Scalele testului (13) 1.Tulburarea depresivă majoră-21 itemi 2.Tulburarea de stres posttraumatic-15 3.Bulimie/alimentație compulsivă-10 4.Tulburarea obsesivcompulsivă-7 5.Tulburarea de panică-8 6. Tulburări psihotice-6
7.Agorafobia-11 8.Fobia socială-15 9.Abuzul/dependența de alcool-6 10.Abuzul/dependența de medicamente-6 11.Tulburarea de anxietate generalizată-10 12.Tulburarea de somatizare-5 13.Ipohondria-5
• Ghidurile pentru interviurile suplimentare furnizează sugestii pt. formularea întrebărilor suplimentare legate de criteriile de diagnostic conform DSM-IV.
Pași cotare 1.Se notează pe răspunsurilor DA.
Fișa
de
sumarizare
nr.
2. Se identifică sindroamele pt care s-au obținut scoruri ≥ cu valoarea punctelor de secțiune (cutoff). 3.Se încercuiesc itemii critici la care s-a răspuns cu DA.
4. Se calculează și se notează pe Fișa de sumarizare scorul brut total (care se transformă în note T). 5. Se urmăresc procentajele diagnosticelor pt. fiecare item (mai ales când scorul unui anumit domeniu se situează chiar sub valoarea cutoff).
Interpretarea rezultatelor Răspunsurile distorsionate: 1.Patternuri neobișnuite de răspunsuri: a). declararea prezenței tuturor simptomelor b). patternuri de răspunsuri repetitive: alternare DA și NU c). răspunsuri contradictorii 2.Scorul total la PDSQ: -scorul de 70T și peste poate semnala posibilitatea ca pacientul să își exagereze simptomele. -scorul de 30T și sub (neobișnuite în mediul clinic): pacienții se pot afla în faza de negare a simptomelor (sau sau prezentat la clinică pt condiții rare ce nu sunt surprinse de PDSQ).
Interpretarea scorului total scorurilor la subscalele PDSQ
și
a
Scorul total la PDSQ (exprimat în scoruri T) este un indicator rezumativ al nivelului patologiei și disfuncționalității asociate dat de nivelul scorurilor T. Acest scor se raportează la etalon, adică interpretarea lui se realizează prin compararea simptomelor descrise de pacient cu cele ale unui pacient tipic, care se prezintă la o clinică psihiatrică ambulatorie.
Interpretarea scorului total scorurilor la subscalele PDSQ
și
a
Scorurile la subscalele PDSQ (exprimate în scoruri brute) indică necesitatea sau nu a evaluărilor suplimentare în funcție de poziționarea lor față de punctul de secțiune specific fiecărei subscale. Acestea sunt raportate la criterii diagnostice, adică interpretarea acestor scoruri permite stabilirea probabilității (în sensul de existență sau nu a acestei probabilități) încadrării pacientului într-o anumită categorie diagnostică conform criteriilor DSM IV (și nu pe baza diferențelor semnificative ale răspunsurilor în comparație cu alți respondenți).
Interpretarea scorului total: • Scorurile totale între 40-60T (valori medii): pacienții au raportat experiențierea unui număr mediu de simptome psihiatrice în comparație cu alte persoane care au fost evaluate în cadrul procedurii de primire în clincile psihiatrice ambulatorii.
Interpretarea scorului total: • Scorul total ≥ 60T indică un nivel neobișnuit de ridicat al simptomelor față de alți pacienții tratați în clinicile ambulatorii. Multe dintre aceste persoane prezintă diagnostice psihiatrice multiple, necesitând, de regulă, un tratament de durată mai lungă, mai intensiv și multinivelar comparativ cu alți pacienți. • Scorul total ≤ 40T indică faptul că pacientul a raportat un nr. relativ redus de simptome prin raportare la somptomele prezentate în mod tipic de cei care accesează serviciile psihiatrice ambulatorii. S-ar impune mai degrabă un plan de tratament de scurtă durată, țintit și focalizat pe simptom.
Interpretarea scorului total: • Nr. simptomelor raportate la PDSQ nu reflectă în mod acurat severitatea disfuncționalității curente (nu este indicator al nivelului distresului resimțit de pacient), neputând fi considerat un indicator al priorității în privința necesității furnizării de servicii. • De exemplu: un sindrom depresiv izolat poate furniza un scor relativ scăzut la PDSQ, însă, totuși, aceste probleme indică prezența unor circumstanțe cu risc crescut care necesită o intervenție intensivă imediată momentului evaluării.
Interpretarea scorurilor la subscalele PDSQ: Se are în vedere în acest sens: valoarea punctului de secțiune pentru fiecare subscală și scorurile brute obținute de pacient la fiecare subscală. sensibilitatea de screening a fiecărei subscale. itemii cu conținut foarte relevant din punct de vedere clinic (itemii critici). relația dintre itemii subscalelor și criteriile diagnostice conform DSM IV pentru sindroamele clinice corespunzătoare. modalitățile adecvate de a încorpora conținuturile importante ale itemilor în interpretarea scorurilor la scale.
Informații utile furnizate de PDSQ pentru investigații ulterioare (care nu sunt necesare pentru calcularea scorurilor la test): Tabelele cu procentajele diagnosticelor pentru fiecare item: % celor care au răspuns pozitiv la item și s-au calificat pentru diagnostic, adică % indivizilor din eșantioanele folosite în procesul de construcție a testului care au răspuns afirmativ la itemul respectiv și s-au încadrat în diagnosticul clinic corespunzător subscalei din care provine itemul.
Informații utile furnizate de PDSQ pentru investigații ulterioare: % celor care au răspuns pozitiv la item, dar nu s-au calificat pentru diagnostic, adică % indivizilor din eșantioanele folosite în procesul de construcție a testului care au răspuns afirmativ la itemul respectiv, dar nu s-au încadrat în diagnosticul clinic corespunzător subscalei din care provine itemul. • Aceste informații sunt utile în special atunci când scorul la subscalele PDSQ se situează chiar sub valoarea punctului de secțiune.
Date statistice care descriu performanța unui test 1. Sensibilitatea: abilitatea testului de a identifica în mod corect indivizii cu o anumită tulburare. 2. Specificitatea: abilitatea testului de a identifica în mod corect indivizii care nu suferă de tulburarea respectivă. 3. Valoarea predictivă pozitivă: procentul indivizilor care prezintă cu adevărat tulburarea dintre cei clasificați/categorizați de test ca având tulburarea respectivă. 4. Valoarea predictivă negativă: procentul indivizilor care nu prezintă cu adevărat tulburarea dintre cei clasificați/categorizați de test ca neavând acea tulburare.
Factorii de care depind proprietăți ale testelor
aceste
a). Dependente de punctele de secțiune folosite pentru a distinge între cazuri și non-cazuri b). Influențate de prevalența tulburării c). Relaționate între ele.
Axiome 1. Scăderea valorii punctului de secțiune al unui test pentru identificarea cazurilor crește sensibilitatea testului și descrește specificitatea (se reduce nr. pacienților excluși în mod greșit de la evaluări suplimentare, dar crește nr pacienților acceptați în mod greșit pentru evaluări suplimentare).
1. Creșterea valorii punctului de secțiune al unui test (pragului unui test) pentru identificarea cazurilor scade sensibilitatea testului și îi crește specificitatea (se reduce nr. pacienților acceptați în mod eronat pentru evaluări suplimentare, dar va crește nr. pacienților excluși în mod greșit de la evaluări suplimentare).
3). La o sensibilitate și o specificitate constante, valoarea predictivă pozitivă a unui test este mai mare în eșantioanele în care prevalența bolii este mai mare. 4). La o sensibilitate și o specificitate constante, valoarea predictivă negativă a unui test este mai mare în eșantioanele în care prevalența bolii este scăzută.
Cum se lucrează în practica clinică cu aceste caracteristici? Se pleacă de la întrebarea: Care sunt posibilele consecințele ale unor rezultate eronate? dacă sănătatea/viața unei/unor persoane este pusă în pericol ca urmare a unei decizii greșite legate de absența necesității unei evaluări suplimentare, trebuie selectat un punct de secțiune cu o valoare scăzută sau sensibilă (chiar dacă este evaluat un nr mare de persoane ce nu prezintă afecțiunea respectivă). Ex.: screening-urile psihiatrice clinice; screening-urile medicale pt. boli extrem de contagioase sau boli letale.
dacă consecințele unei decizii greșite cu privire la necesitatea unei evaluări suplimentare nu implică disconfort sau costuri semnificative pentru pacient sau alte persoane, atunci pot fi selectate puncte de secțiune cu o valoare mai mare, deci mai specifice.
În cazul PDSQ: • Au fost selectate puncte de secțiune mai degrabă sensibile decât specifice (deci vor fi evaluați suplimentar un nr relativ mai mare de pacienți care nu prezintă tulburarea respectivă). Raționamentul: consecințele realizării unor evaluări suplimentare în mediile clinice sunt mai puțin costisitoare decât consecințele omiterii realizării unor evaluări comprehensive în cazul pacienților care suferă într-adevăr de sindroame clinice. în multe cazuri evaluările suplimentare identifică prezența unor forme subclinice sau atipice ale sindroamelor psihiatrice care sunt semnificative clinic și pot fi tratate.
Câteva concluzii 1. PDSQ este un instrument de screening, deci furnizează informații relevante pentru decizia de a realiza o evaluare clinică mai comprehensivă, necesară identificării diagnosticului. 2. Permite evidențierea comorbidităților dintre tulburările, acest fapt având implicații în stabilirea tratamentului și precizarea prognosticului. 3. Reducerea erorilor asociate procesului de screening presupune selectarea unor valori adecvate pentru punctele de secțiune, dar și interpretarea acestora într-o manieră mai flexibilă și utilizarea surselor adiționale de informare.