Cerșetoria Pro Și Contra [PDF]

Zitiervorschau

CERȘETORIA PRO ȘI/SAU CONTRA Definirea conceptului Conform dicționarului explicativ al limbii române, cerșetoria sau cerșitul este strângerea de pomeni ca mijloc de existență. Persoana care practică în mod regulat cerșetoria se numește cerșetor. Putem definii cerșetoria ca fiind acțiunea sau activitatea prin care, ca mijloc de existenţă, o persoană cere ajutor material – bani, mâncare, îmbrăcăminte, sau alte bunuri necesare vieții – de la alţii. Potrivit legislației din România, cerșetoria este definită ca apelarea, în mod repetat, la mila publicului, de către o persoană aptă de muncă.i Proiectat la nivelul macrosociologic, fenomenul de cerșit este omniprezent, însă îmbracă diferite forme de la o regiune la alta. Stratificare socială, structurarea societățiilor, distribuția veniturilor, rata sărăciei absolute, chiar și ideea „culturii sărăcie”ii (Lewis, 1966)iii moștenite sunt doar câțiva factori care pot duce la apariția și persistența fenomenului de cerșit în întreaga lume. Astfel deci, fenomenul cerșetoriei este unul global. În general cauza cerșetoriei este de natură socio-economică, fiind asociată cu problema sărăciei, cea a lipsei unui loc de muncă, iar cerșetorii par a fi incapabili a-și construi o viață normală din motive obiective sau subiective. Singura cale găsită de ei este aceea de a trăi de pe urma altora. Cerșitul - fenomen național și global Sistemul comunist din România făcea ca cerșitul să fie cât de cât discret, fiind practicat cu preponderență în zonele aglomerate și la sate. România a traversat apoi o grea perioadă de tranziție socio-economică, în care concedierile masive și inflația au determinat un proces de pauperizare asupra unei categorii largi de persoane din populația românească. O categorie despre care se spune că ar fi apărut atunci este reprezentată de cei care cerșesc mâncare, bani sau îmbrăcăminte la ușile apartamentelor (Neculau, 1999).iv Conform datelor Institutului Național de Statistică, în țara noastră, în mediul urban și rural, numărul copiilor supuși acestei forme de exploatare este de aproximativ 70.000. Raportul arată că, în mediul urban, majoritatea copiilor care cerșesc stau “la muncă” mai mult de opt ore pe zi, pentru a contribui la supraviețuirea familiilor lor. Conform raportului Institutului Naţional de Statistică, numărul minorilor implicaţi în forme grave de muncă în mediul urban şi rural este de aproximativ 70.000. Se estimează că aproximativ 5.000 se află în capitală şi în alte câteva oraşe mari (Iaşi, Constanţa, Timişoara, Braşov, Craiova, Galaţi, Bacău, Ploieşti, Brăila); dintre copiii care muncesc pe stradă mai mult de opt ore pe zi, 44% cerşesc în condiţii dificile, cea mai mare parte a lor suferind de boli de piele, tbc, hepatită. Aproximativ 60% dintre ei au abandonat şcoala, 34% sunt analfabeţi, iar 40% au cunoştinţe reduse de scris şi de citit. După un calcul avem 4,8 milioane de români care lucrează pentru 5,5 milioane de pensionari şi pentru 100.000 de cerşetori. Dintre aceştia, 70.000 sunt copii fără copilărie.v În Franța fenomenul cerșetoriei îmbracă alte forme, diferențele fiind evidente prin patru categorii de caracteristici: - frecvența cerșetorilor, - aspectul exterior al cerșetorului, - forma actului de cerșit, - vârsta ceșetorului și cauza ori justificarea actului (Neculau, 1999).

1

Aici frecvența cerșetorilor este destul de redusă, aspectul exterior al cerșetorului pare să fie îngrijit, curat, decent. Forma actului de cerșit este o abordare indirectă, prin vânzarea unor obiecte semnificative, sau prin prezentarea unui cvasi-spectacol artistic. Forma de cerșit directă este mai rar întâlnită. Nu există copii sub 15 ani care cerșesc, de regulă ei au vârste cuprinse între 15 și 35 de ani. Cele două studii privind fenomenul cerșetoriei din Franța și cel din România arată în mod evident existența mai multor forme de cerșit practicate de diverse categorii, din motive diferite. In ceea ce privește situația fenomenului de cerșit, România nu a avut parte de o multitudine de studii publicate, dedicate problemei cerșitului, chiar dacă fenomenul în sine există, poate într-o măsură mult mai mare decât în alte țări. In urma unui studiu efectuat în fosta colonie franceză Maroc pe cerșetorii din orasul Rabat, s-a constatat faptul că dintr-un eșantion de 1118 de subiecți interogați, 632 sunt de sex feminin, ceea ce reprezinta 57% din totalul cerșetorilor (El Hammoumi, 2006). Ceea ce a favorizat recurgerea la cerșit, ca ultimă soluție e lipsa resurselor și oportunităților, combinate cu sărăcia extremă existentă în Rabat. Acest studiu efectuat de Institulul National de Statistică și Economie Aplicată din Maroc ne mai indică faptul că pentru anumite femei, trecerea de la o situație de vulnerabilitate la o situație precară se produce datorită unor evenimente socioeconomice precum: divorțul, pierderea locului de muncă, probleme familiale, absența sau decesul partenerului. Intr-o manieră generală, datorită faptului că majoritatea cerșetorilor sunt de sex feminin, studiul vorbește de „feminizarea cerșitului” (El Hammoumi, 2006), proces ce implică și alte aspecte sociale, ca de exemplu: alfabetizarea, sărăcia, excluziunea, somajul etc. Un aspect important relevat de cercetare în problema cerșitului este cel al exploatării. Ancheta arată ca peste 18% din totalul cerșetorilor sunt însoțiți de diverse alte persoane. În actul cerșitului, acestea sunt considerate persoane exploatate. Majoritatea cerșetorilor acompaniați sunt femei (14,67%), ele exploatând în general copii cu vârste cuprinse între 1 si 3 ani (El Hammoumi, 2006).vi Cercetarea efectuată asupra cerșetorilor din Maroc a evidențiat câteva motive ale fenomenului cerșetoresc: - 4,5% cerșesc pentru că sunt trimiși de către familie; - 12,32% cerșesc din motive de sănătate; - 14,11% au ca motiv lipsa unui loc de muncă; - 3,3% au început să cerșească imitându-i pe alții; - 65,77% declară că motivul principal al cerșetoriei este pentru că nu pot să-și satisfacă nevoile de bază. Spre deosebire de acest studiu, o cercetare a Institutului de Crimiologie din Australia sugerează faptul că cerșetorii sunt în mod tipic percepuți ca fiind tineri, de sex masculin marginalizați social (Arnold, 2008). Potrivit celor menționate mai sus, putem afirma cu certitudine că deși cerșetoria este un fenomen global care are la bază o gamă extinsă de motivații, profilul cerșetorului este diferit de la o zonă la alta. Legislație Ca toți ceilalți cetățeni și cerșetorii au drepturi garantate de Constituție și de lege. Statele și-au dezvoltat mecanisme de reglementare a unor comportamente precum cerșitul. În Romania, acest act, care a luat amploare după anul 1989, este considerat unul penal, făcând parte din gama largă a comportamentelor delincvente. Codul penal sugerează pedepsirea acestui act cu până la 3 luni de închisoare, sau cu amendă, doar în cazul în care cerșitul este practicat în mod repetat (Monitorul Oficial, 2006)vii. Astăzi nu vorbim doar despre fenomenul cerșetoriei, ci și de exploatarea persoanelor în vederea cerșetoriei. Din păcate, în spatele persoanelor aparent năpăstuite se ascund indivizi 2

care profită sau chiar reţele bine puse la punct care-i exploatează mai ales pe copii. Aceștia, odată deveniți adulți, probabil vor face exact ce au învățat în copilărie: vor cerși sau îi vor pune pe alții să cerșească pentru ei. Conţinutul juridic al infracţiunii de exploatare a cerşetoriei este redat de art. 214 din noul Cod penal (Monitorul Oficial, 2009).viii Potrivit acestuia, fapta persoanei care determină un minor sau o persoană cu dizabilităţi fizice ori psihice să apeleze în mod repetat la mila publicului pentru a cere ajutor material sau beneficiază de foloase patrimoniale de pe urma acestei activităţi se pedepseşte cu închisoare de la șase luni la trei ani sau cu amendă. Dacă fapta este săvârşită prin constrângere de părinte, tutore, curator ori de către cel care are în îngrijire persoana care cerşeşte, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani. Conţinutul juridic al infracţiunii de folosire a unui minor în scop de cerşetorie este redat de art. 215 din noul Cod penal. Potrivit acestuia, „fapta majorului care, având capacitatea de a munci, apelează în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material, folosindu-se în acest scop de prezenţa unui minor, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. În 2011, deputatul PDL Ștefan Daniel Pirpiliu a înaintat un proiect de lege, prin care propune interzicerea cerșetoriei și, pe lângă pedeapsa cu închisoarea pentru cerșetori, amenzi între 300 și 600 de lei persoanelor care dau bani cerșetorilor, această faptă fiind considerată o contravenție Conform acestui proiect, cerșetorul este „aceea persoană care solicită publicului ajutor material”, iar cerșetoria este „acțiunea de a cerși, iar în urma rezultatului acesteia, se obține strângerea de bani ca mijloc de existență”. Această inițiativă legislativă a fost însă respinsă de către Camera Deputaților.ix În anii „90 în New York, s-au luat măsuri în ceea ce privește fenomenul cerșetoriei: cerșetorii au fost forțați să-și facă un fel de certificat de cerșetor pentru a pute fi înregistrați (fapt ce i-a descurajat pe mulți să mai cerseașcă), și au apărut legi noi privind interzicere fenomenului de cerșit, legi ce luau în calcul timpul, spațiul și manierele, adică momentul în care cerșește, unde o face, cum se comportă și cum trebuie să cerșească (Malagna, 2008) În multe orașe mari precum Chicago, Illinois din SUA, fenomenul de cerșit a fost interzis. În Chicago, există câteva semne pe stradă, instalate la intervale regulate pentru a reaminti indivizilor că cerșitul este interzis. In Orlando, Florida, cerșitul este considerat o infracțiune dacă este practicat în spațiul commercial al orașului, chiar și la 15 metri de acesta, cât și dacă e practicat lângă bănci și automate. De acemenea este considerat a fi un delict dacă cerșetorii se prefac sau mint trecătorii, și folosesc banii în alte scopuri decât cele destinate cumpărării de hrană (Government of Ontario, 1999). În Canada, în provincia Ontario se introduce “Safe Streets Acts” în 1999 pentru a restricționa diferite feluri de cerșit, în particular cel abuziv și agresiv (Government of Ontario, 1999). În Marea Britanie cerșitul este ilegal sub legea din 1824 care interzice și vagabondajul, și care și-a schimbat reglemetarea de la motivarea membrilor neproducători ai societății la prevenirea crimei și măsuri anti-cerșit. Totuși cerșitul nu este pedepsit cu închisoarea (Tier, 1993). Legea scotiană s-a dezvoltat în mod silimar cu cea engleză, însă aceasta presupunea limitarea cerșitului pentru toți cei care se aflau cu vârsta cuprinsă între 14 și 70 de ani, cerșitul fiind permis numai dacă individul obține un permis de la poliție (Tier, 1993). Francezii au încorporat un puternic sens de obligație socială în legislația lor. Astfel, cei care nu cerșesc în locuri publice nu sunt sancționați de Codul Penal. Cei care sunt prinși că încalcă legea pot fi pedepsiți cu închisoarea de la 3 la 6 luni și apoi luați de casele de săraci („dipot de mendicite”- Tier, 1993). Franța a fost prima țară care a stabilit un control asupra cerșitului agresiv. Articolul 276 din Codul Penal pedepsește de la 6 luni de închisoare până la 2 ani orice cerșetor (inclusiv și cei handicapați) care cerșesc pe proprietatea privată fără 3

permisiunea proprietarului (Tier, 1993). Astfel, Franța este una din țările cu cele mai multe reglemetări privind fenomenul de cerșit din Europa, fapt ce produce un grad mai mare de securitate în rândul cetațenilor ei. Orașul-port din Nord Estul Chinei, Dalian a fost primul oraș care a interzis cerșitul în zonele publice. El interzice cerșetorilor să se aproprie la 100 de metri de clădirile Guvernului și de zonele militare. De asemenea, cerșitul este interzis în zone apropiate de centrele de comunicare, autostrăzi, piețe publice, hoteluri de 3 stele și de mall-uri. Acestă lege adoptată de Guvernul municipiului Dalian a devenit un subiect foarte discutat în presă. Unii oameni argumentează că cerșetorii au afectat viețiile normale ale oamenilor, deci astfel de lege a fost necesară cu scopul menținerii ordinii publice; alții contrazic aceste lucruri, spunând că cerșitul este un drept civil care ar trebui respectat și că legea dată este un atac la drepturile civile pentru că stabilește limite în libertatea mișcării (Shangyao, 2005). In India legile privind acest fenomen sunt strâns legate de fenomenul de vagabondaj. Acolo, în loc să se dea vina pe sistemul socio-economic, se consideră faptul că săracii sunt direct responsabili e poziția lor în societate. Definiția unui cerșetor în legea din India face referire la oricine care pare să fie sărac (Sudha, 2008). In Australia cerșitul este o infracțiune în majoritatea statelor și teritoriilor. Numărul cazurilor celor care sunt arestați pentru că cerșesc și care pot să se apere în fața instanței sunt limitate, iar majoritatea indivizilor recunosc că sunt vinovați de încălcarea unei norme (Arnold, 2008). In Italia, Veneția este primul oraș care a interzis în mod oficial cerșitul cu scopul de a aplana problema copiilor exploatați de bandele de criminali. Indivizii care sunt prinși că cerșesc sunt pedepsiți cu o amenda între 25-50 de euro. Poliția din Veneția estimează că ar exista între 150 de persoane care cerșesc, dintre care aproximativ 80 practică cerșitul în centrul istoric al orașului (Pisa, 2008) Unii critici au argumentat că ideea de restricționarea a cerșitului este nedreaptă întrucât fenomenul de cerșetorie este direct asociat cu sărăcia extremă (Arnold, 2008). Pseudo soluții și posibile soluţii pentru rezolvarea problemei cerşetoriei Situația, descrisă în The Telegraph “caruselul cerșetorilor de profesie”, readuce în discuție “dificultățile pe care le întâmpină Marea Britanie în a ține în afară țării cetățenii din Uniunea Europeană care vin aici și cer pomană”.x Consiliul Local din Londra, orașul în care cerșetorii români operează cu precădere, estimează că anual cheltuiește mai mult de 500.000 de lire sterline în această problemă. În luna iulie, peste 20 de rromi veniți din Români au primit bilete de avion spre casă, după ce au fost depistați în urma unei razii făcute de poliție. Biletele, dar și alte cheltuieli făcute pentru cei care nu aveau adăpost sau hrană, au fost suportate din buget. O parte dintre ei s-au reîntors în capitala Marii Britanii după doar o lună. Revenirea lor i-a infuriat pe cosilieri, care le-a acuzat de comportament antisocial. Nickie Aiken, consilier, a declarat: “Trebuie să avem măsuri mai stricte la granițe, în special dacă acești oameni și-au dat acordul să se întoarcă în țara lor, pe banii plătitorilor noștri de taxe”.xi Douglas Carswell, eurosceptic declarat și membru în Parlament din partea Conservatorilor, a spus: “Singura cale de a rezolva aceasta problemă este ca Marea Britanie să nu mai fie membră în Uniunea Europeană, în termenii actuali. Acești oameni au fost plătiți să meargă acasă, în România, pentru o scurtă vacanță de vară”. Nici amendarea cerșetorilor nu pare a fi o soluție de vreme ce acești cerșetori, imediat ce părăsesc secția de poliție unde au fost identificați și li s-a aplicat măsura contravențională, se intorc imediat în stradă unde își reiau ocupația și stilul de viață. Pentru rezolvarea acestei probleme a cerşetoriei, putem recurge la câteva obiective, cum ar fi: 4

-

-

eliminarea uneia dintre formele grave de exploatare prin muncă a copiilorcerşetori; aplicarea măsurilor de protecţie socială în vederea prevenirii unei forme de marginalizare socială a persoanelor care practică cerşetoria şi la care acestea sunt expuse; conştientizarea şi responsabilizarea opiniei publice cu privire la consecinţele cauzate de încurajarea cerşetoriei.

Din cadrul acestor obiective, putem ajunge apoi şi la măsuri prin care putem rezolva problema atât în cadrul copiilor cât şi a celorlalte persoane care cerşesc. Astfel avem: diferite acțiuni în stradă la ore diferite, iar la fiecare sfârşit de săptămână să se stabilească de comun acord, programul raziilor pe următoarea săptămână. Apoi, identificăm persoanelor depistate cu ajutorul organelor de poliţie. Aplicarea sancţiunilor prevăzute de legislaţia în vigoare de către organele de poliţie, identificarea nevoilor şi luarea măsurilor de protecţie socială pentru persoanele şi copii din cadrul cerşetoriei, minorii identificaţii vor fi preluaţi de către DGASPC, care vor lua măsurile prevăzute de legislaţia în vigoare. Cât pot aduna din cerșit? “Există o tendinţă a cetăţenilor de a direcţiona cauzalitatea acestui fenomen spre factori de natură socio-economică, astfel încât deseori sunt ignorate informările reprezentanţilor M.A.I. care atenţionează că un cerşetor ajunge să câştige până la 5000 de lei lunar sau faptul că în spatele lor funcţionează adevărate reţele de traficanţi (…) Conform reglementărilor actuale în vigoare, deşi cerşetoria este considerată infracţiune, practica instanţelor a dovedit că numărul condamnărilor în acest sens este mult mai redus, probabil pe considerentul că fapta de cerşetorie nu reprezintă pericol social. xii Conform calculelor făcute de poliţişti şi de autorităţile locale, un cerşetor câştigă între 10 şi 20 de lei pe oră şi poate ajunge la 100 de lei pe zi. Drept urmare, un cerşetor cu noroc poate să câştige, într-o lună, 2.000 de lei, adică mult peste salariul mediu pe economie, care se apropie de 1.500 de lei . „Aceşti bani ar fi mai bine folosiţi pentru a crea instituţii de ocrotire pentru astfel de persoane. De aceea, am lansat acţiunea «Spune nu cerşetoriei! Banii tăi ţin copiii în stradă»", a spus comisarul şef Mircea Popa, şeful Poliţiei Municipiului Braşov. Autorităţile locale şi poliţiştii vor să combată fenomenul împărţind pliante, prin care încearcă să îi convingă pe braşoveni şi pe turişti să refuze să le mai dea bani cerşetorilor. Aceştia din urmă sunt amendaţi în zadar de poliţişti, pentu că îşi achită foarte rar sancţiunile. În acţiune sunt implicate Primăria, Poliţia Municipiului Braşov şi Poliţia Locală.xiii O bătrână cerşetoare din Centrul Vechi vorbeşte, nonşalant, despre cât de uşor strânge, doar din întins mâna, 100 de lei pe seară. Această cerşetoare care dă ocolul tututor teraselor de pe Lipscani reuşeşte să adune, în fiecare lună, peste 4.000 de lei incovând sărăcia cruntă în care trăieşte, deşi câştigă mult peste salariu mediu din România. Femeia n-are copii şi plăteşte chirie 100 de lei pe lună. Mai susţine că restul de „banişori” îi cheltuie pe mâncare, şi susţine, obsedant, că este „foarte amărâtă”, deşi îi rămân în buzunar aproape o mie de euro.xiv O jurnalistă de la Academia Cațavencu a ieșit în stradă la cerșit și a adunat 35 de lei într-o oră. Îmbrăcată cu un halat murdar, sfâşiat şi ars la un buzunar, Simona Tache a plecat la cerşit în faţa unei bănci. Alte accesorii: un fes întors pe dos, un ochi învineţit cu machiaj, o pereche de şosete găurite şi un carton pe care scria "Deo saptamana mananc decat batae". xvCalculat la 8 ore de muncă pe zi și 20 zile lucrătoare pe lună, venitul estimat este de 5600lei/lună

5

Un sondaj de opinie, realizat în iunie 2000, a arătat că 70 la sută dintre bucureşteni dau bani cerşetorilor, majoritatea având venituri lunare sub 1.500 de lei. Însă 88 la sută dintre aceştia spun că nu le-ar mai da bani dacă ar şti că cerşetorii câştigă zilnic mai mult decât ei.xvi În Londra sute de persoane de etnie rromă din clanul Rostaș se ocupau cu cerșitul și cu furtul din buzunare la Londra. Cei mai mulți dintre ei își făcuseră și dosare de asistați social, unii primind locuințe de la stat și sume consistente în fiecare lună (1000 lire sterline pe lună). Britanicii s-a scandalizat după aflarea sumelor primite ca ajutoare sociale și după ce Daily Mail a publicat fotografii cu palatele lor din Huedin, lângă Clujxvii Contra Oferindu-le bani, trimitem indirect copiii la cerşit deoarece părinţii nu sunt motivaţi să caute alte soluţii pentru supravieţuire, menţinând copiii în aceeaşi stare de degradare socială şi morală care le afectează dramatic copilăria şi, prin abandonul şcolar, le limitează şansele la o viaţă decentă. Mesajul propus pentru cetățeni de Primarie Generală a Capitalei este: ”dacă ai ști că un leu dat unui copil al străzii înseamnă o zi în minus de la scoală pentru el și o zi în plus de abuzuri la care el poate fi supus, i-ai mai da bani?” ( Teofilia Nistor ) Interpretul rolului principal în filmul „Filantropica“, actorul Mircea Diaconu, este de părere că pelicula este mult sub realitate. „Am devenit un fel de expert în cerşetorie. După ce am făcut filmul «Filantropica», nu am mai dat niciodată bani pe stradă. Un singur lucru e de făcut: să nu dăm.” xviii Copiilor nu ar trebui să le dăm bani pentru că îi încurajăm să vină zilnic la cerşit, iar iei nu mai merg la şcoală, apoi vor învăţa că banii se câştigă mai uşor cerşind, iar părinţii nu vor face nici un efort pentru a-şi întreţine familia. PRO În cadrul cerşetoriei, pe lângă cele spuse anterior, sunt şi copii, cât şi persoanele care au nevoie cu adevărat, căci ajung la cerşit în stradă, în diferite locuri, şi din cauza sărăciei și aceasta reprezintă o problemă socială pentru toate comunităţile umane. Pentru că în mentalitatea colectivă, cerșetoria este pusă în legătură cu sărăcia; iar față de sărăcie creștinul reacționează cu dragoste și milă, pentru că știe că Cel ce are milă de sărac Îl împrumută Domnul şi El îi va răsplăti fapta lui cea bună. (Proverbe 19:17).

Sursa: http://legeaz.net/legea-61-1991/art-3, accesat la data de 13.X.2013; Sursa: http://www.iccv.ro/node/142, accesat la data de 13.X.2013; Sursa: http://www.ignaciodarnaude.com/textos_diversos/Lewis,Oscar,The%20Culture%20of%20Poverty.pdf, accesat la data de 13.X.2013;

Neculau, A., 1999, Memoria pierdută. Eseuri de psihosociologia schimbării, Ed.Polirom, Iași Sursa:http://teologiesociala2011.wordpress.com/2011/03/28/reducerea-fenomenului-cersetoriei/, accesat la data de 13.X.2013; http://www.rasfoiesc.com/sanatate/asistenta-sociala/Cersitul-fenomen-global49.php Monitorul Oficial nr.601, art. 326, 2006; Noul Cod penal al României a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009;

6

Sursa:http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=12477http://teologiesociala2011.wordpress. com/2011/03/28/reducerea-fenomenului-cersetoriei/, accesat la data de 13.X.2013; http://www.telegraph.co.uk/news/uknews/immigration/10341655/How-we-are-powerless-to-stop-thecarousel-of-career-beggars.html http://www.telegraph.co.uk/news/uknews/immigration/10341655/How-we-are-powerless-to-stop-thecarousel-of-career-beggars.html http://www.criticatac.ro/12617/cateva-consideratii-asupra-noului-proiect-de-lege-care-interzice-cersetoria/ http://adevarul.ro/locale/brasov/cersetorii-brasoveni-castiga-aproape-trei-bugetarii1_50ad2cb37c42d5a663901e88/index.html, 16.X.2013 http://adevarul.ro/news/bucuresti/video-exclusiv-mofturi-isi-permite-cersetoare-castiga-1000-euro-luna-Inseara-merg-taxiul-acasa-Imi-permit-1_50bde92e7c42d5a663cfcb43/index.html, 16.X.2013 http://www.ziare.com/social/capitala/viata-de-cersetor-4-000-de-lei-pe-luna-351748, 16.X.2013 http://www.mediafax.ro/social/campania-impotriva-cersitului-continua-2815415 , 16.X.2013 http://www.evz.ro/detalii/stiri/tiganii-din-huedin-977143.html, 16.X.2013

http://teologiesociala2011.wordpress.com/2011/03/28/reducerea-fenomenului-cersetoriei/

i

Sursa: http://legeaz.net/legea-61-1991/art-3, accesat la data de 13.X.2013; Sursa: http://www.iccv.ro/node/142, accesat la data de 13.X.2013; iii Sursa: http://www.ignaciodarnaude.com/textos_diversos/Lewis,Oscar,The%20Culture%20of%20Poverty.pdf, accesat la data de 13.X.2013; ii

iv

Neculau, A., 1999, Memoria pierdută. Eseuri de psihosociologia schimbării, Ed.Polirom, Iași

v

Sursa:http://teologiesociala2011.wordpress.com/2011/03/28/reducerea-fenomenului-cersetoriei/, accesat la data de 13.X.2013; vi http://www.rasfoiesc.com/sanatate/asistenta-sociala/Cersitul-fenomen-global49.php vii Monitorul Oficial nr.601, art. 326, 2006; viii Noul Cod penal al României a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009; ix Sursa:http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=12477http://teologiesociala2011.wordpress .com/2011/03/28/reducerea-fenomenului-cersetoriei/, accesat la data de 13.X.2013; x http://www.telegraph.co.uk/news/uknews/immigration/10341655/How-we-are-powerless-to-stop-thecarousel-of-career-beggars.html xi http://www.telegraph.co.uk/news/uknews/immigration/10341655/How-we-are-powerless-to-stop-thecarousel-of-career-beggars.html xii http://www.criticatac.ro/12617/cateva-consideratii-asupra-noului-proiect-de-lege-care-interzice-cersetoria/ xiii http://adevarul.ro/locale/brasov/cersetorii-brasoveni-castiga-aproape-trei-bugetarii1_50ad2cb37c42d5a663901e88/index.html, 16.X.2013 xiv http://adevarul.ro/news/bucuresti/video-exclusiv-mofturi-isi-permite-cersetoare-castiga-1000-euro-luna-Inseara-merg-taxiul-acasa-Imi-permit-1_50bde92e7c42d5a663cfcb43/index.html, 16.X.2013 xv http://www.ziare.com/social/capitala/viata-de-cersetor-4-000-de-lei-pe-luna-351748, 16.X.2013 xvi http://www.mediafax.ro/social/campania-impotriva-cersitului-continua-2815415 , 16.X.2013 xvii http://www.evz.ro/detalii/stiri/tiganii-din-huedin-977143.html, 16.X.2013 xviii

http://teologiesociala2011.wordpress.com/2011/03/28/reducerea-fenomenului-cersetoriei/

7