Cercetare Mate [PDF]

Zitiervorschau

Verbul " a cerceta" are mai multe întelesuri: a observa, a examina cu atentie, a întreba, a cauta etc. Obiectul unei cercetari psihopedagogice îl constituie o problema "un fapt" pe care cercetatorul îl identifica si delimiteaza din ansamblul structural din care face perte, cu intentia de a-i da o explicatie plauzibila si de a obtine date certe privind functionalitatea sa. Unul dintre faptele pedagogice ce pot constitui obiectul unei cercetari pedagogice poate fi:" Metodele de predare-învatare a operatiilor aritmetice în învatamântul primar". Succesul în dobândirea cunostintelor privind operatiile aritmetice depinde în mod semnificativde învatator , de felul în care acesta reuseste sa conduca procesul precarii - învatarii si evaluarii, dupa modul cum sunt orientati copii sa poata constientiza descoperii si aplica prin transfer cunostiintele, priceperile si deprinderile. În procesul de învatare la clasele I-IV trebuie sa se foloseasca metode care creeaza posibilitatea elevului de a transforma cunostiintele pasive în cunostiinte active si de a favoriza descoperirea unor noi cunostiinte cât si aplicarea lor în activitaea practica. IV.1. Precizarea obiectivelor si formularea ipotezei În cadrul cercetarii întreprinse am pornit de la urmatoarea ipoteza: jocul didactic prin utilizarea si integrarea adecvata în lectiile de matematica poate duce la cresterea eficientei învatarii notiunilor matematice si prin aceasta cresterea randamentului scolar al elevilor din ciclul primar. Din ipoteza formulata se desprind 2 variabile a cercetarii: - variabila independenta-utilizarea jocului didactic în cadrul lectiilor de matematica; - variabila dependenta- cresterea eficientei însusirii operatiilor aritmetice si implicit a procesului scolar al elevilor. În vederea demonstrarii acestei ipoteze mi-am propus declansarea unei cercetari psihopedagogice care are ca obiectiv dovedirea eficientei jocului didactic în orele de matematica. IV.2 Metodica cercetarii

Cercetarea a fost elevi de vârsta scolara respectiv a II-a de la (esantionul de progres) (esantionul de control).

organizata în anul scolar 2007-2008 pe esantioane de mica (8-9 ani). Am avut în vedere doua clase a II-a scoala cu clasele I-IV Vâlcele, clasa experimentala si clasa a II-a de la scoala I-IV Marvila- clasa martor

Deoarece mi-am propus sa declansez o actiune educationala rezultatele acesteia fiind înregistrate si prelucrate pentru a demonstra eficienta folosirii jocului didacti , prin metodologia adoptata se va ajunge la descoperirea unor relatii cauzale, am organizat o cercetare experimentala. Experimentarea presupune determinarea cantitativa prin masurare a fenomenelor investigate. Pe aceasta baza ea ofera posibilitatea evidentierii obiective a eficientei noii tehnologii didactice. Experimentul a reprezentat principala metoda de investigatie. Experimentul pedagogic presupune crearea unor situatii noi , prin introducerea unor modificari în desfasurarea actiunii educationale cu scopul verificarii ipotezei care a declansat aceste inovatii. Observatia a fost utilizata în perioada premergatoare si în timpul desfasurarii experimentarii. Ea s-a realizat cu scopul de a compara si surprinde comportamentul, reactiile elevilor si mai ales, conditiile psihopedagogice în care jocul didactic asigura învatamântului o deosebita valoare fornativa. Am urmarit , de asemenea, modul în care se adapteaza si este acceptata aceasta metoda de catre elevii cu grade diferite de pregatire. Probele de evaluare au fost folosite pentru a masura cât mai exact volumul si cunostiintele înainte , în timpul si dupa efectuarea experimentarii. Testul final a avut un caracter mixt de cunostiinte si aptitudini, verificând atât capacitatea de reproducere a unor cunostiinte cât si nivelul de dezvoltare a capacitatilor de analiza si sinteza de aplicare a cunostiintelor în noi situatii. Punctajul s-a acordat în functie de gradul de dificultate al întrebarii sau problemei si dupa calitatea sau numarul solutiilor gasite sau propuse. În ceea ce priveste esantionarea am ales doua esantioane: esantion experimental (cls. A II-a de la scoala Vâlcele, 18 elevi) pe care-l voi nota cu Ee si esantionul de control (cls. A II-a scolala Marvila, 16 elevi) pe care-l voi nota cu Ec. Caracteristic pentru esantionul experimental este faptul ca asupra lui se actioneaza cu ajutorul factorului experimental (f.e.) în conformitate cu cele propuse în ipoteza în vederea producerii unor modificari în desfasurarea actiunii educationale. Cel de al II-lea esantion de control este folosit ca martor pentru ca la încheierea cercetarii sa se poata compara rezultatele obtinute pe ambele

esantioane si sa se poata conchide pe aceasta baza, ca diferentele se datoreaza factorului experimental. IV.3. Desfasurarea cercetarii si interpretarea datelor Primele teste au fost cele de evaluare initiala , în consens cu remarca lui D. Ausubel: Daca as vrea sa reduc toata psihologia la un singur principiu, eu spun: ceea ce conteaza cel mai mult în învatare sunt consecintele pe care le poseda elevul la plecare. Asigurati-va de ceea ce stie si instruiti-l în consecinta. Metoda de baza utilizata a fost experimentul psihopedagogic de tip experimental- ameliorativ. Cercetarea a cuprins trei etape: A.

Etapa initiala care a avut un caracter constatativ.

B. Etapa interventiei ameliorative cu valoare formativa în stimularea proceselor psihice si a personalitatii elevilor. C. Etapa evaluarii ce a avut un caracter comparativ , cu privire la rezultatele obtinute în urma demersului experimental formativ.

Etapa evaluarii a constat în aplicarea unui test de evaluare initiala. Scopul a fost acela de a stabili punctul de plecare în desfasurarea demersului experimental. Testul a fost conceput pentru capitolul "Operatii cu numere naturale în concentrul 0-100" în functie de programa scolara de la clasa a II-a si a obiectivelor operationale vizate în lectie. Având un caracter constatativ, testul de evaluare initiala reflecta volumul si calitatea cunostiintelor, deprinderilor si priceperilor de calcul aritmetic al elevilor , constituind un punct de pornire în demersul formativ. Testul a fost aplicat ambelor esantioane. Unitate de învatare: Operatii cu numere naturale în concentrul 0-100 Continut: Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 100 cu si fara trecere peste ordin. OBIECTIVE URMARITE ITEMII TESTULUI O1 sa se efectueze corect toate adunarile si 1 Calculati

scaderile date

13+24=

39-25=

O2 sa completeze corect semnul de relatie 41+8= pentru a obtine propozitii adevarate 22+18= O3 sa determine corect termenul necunoscut dintr-o expresie data 5+58=

50-15= 91-32= 41-4=

O4 sa transforme corect un enunt dat într-un 2. Scrieti unul din semnele "","=" exercitiu matematic pentru a obtine relatii adevarate O5 sa rezolve corect o problema pe baza unui plan de rezolvare 4+29 __ 15+17 66 - 27 ___ 100-71 O6 sa compuna o problema inedita dupa 24-6+68___ 91-9-11 exrcitiul dat 3. Aflati termenul necunoscut a+12=30

17+23 -a = 6

4. Cu cât este mai mare suma numerelor 46 si 14 , fata de diferenta lor? 5. Marin are 45 timbre, iar Andrei cu 23 mai putin. Câte timbre au împreuna? 6. Compuneti , apoi rezolvati o problema dupa exrcitiul 40+(40-7)=

Descriptori de performanta FOARTE BINE 1.Rezolva corect, cu usurinta toate exercitiile date 2.Calculeaza corect si foloseste semnul de relatie corespunzator pentru toate exercitiile 3. Afla corect termenul necunoscut din toate exercitiile si verifica rezultatele obtinute 4. Transforma enuntul în exercitiu si î-l rezolva corect

BINE Rezolva corect majoritatea exercitiilor utilizeaza corect semnul de relatie la cel putin doua exercitii calculate corect

SUFICIENT Rezolva corect cel putin trei exercitii din cale date utilizeaza corespunzator semnul de relatie în cel putin un exercitiu

Afla corect termenii Afla corect termenul necunoscuti dar cu sprijin necunoscut din cel putin o expresie data

Transforma enuntul în exercitii pe care le rezolva separat 5. Rezolva problema cu plan Rezolva problema cu plan si si rezolvare ; scrie exercitiul rezolvare problemei

Transforma enuntul în exercitiu dar nu finalizeaza cerinta Rezolva partial problema

6. Compune corect problema Compune corect problema Compune datele dar dupa exercitiu si o rezolva dar nu o rezolva formuleaza întrebarea

nu

Tabel analitic cu rezultatele obtinute în urma aplicarii testului initial la esantionul experimental Nr.

Subiecti

I1

I2

I3

I4

I5

I6

Calificativ final

crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

A.M. B.A. B.I-C. B.A-s. C.M. D.E. D.A. G.C.I. J.F. J.M. L.S-C. P.G-P. R.D-O. S.G-B. S.A-A. S.I-C. T.F.

F.B. B. F.B. F.B. F.B. FB. B. S. I. B. B. F.B. S. B. F.B. F.B. B.

.B. .S. S. F.B. F.B. B. B, S. S S. B, B. I. S B. F.B S

B. I S FB. FB B S I I B S B I S F.B. F.B S

B I S. F.B F.B. B .B I S S S B I B F.B. F.B. S

B. I S F.B. F.B. B B S I B B B I S F.B. F.B B

B. I. S B B B B I I B B F.B. I S B F.B. S

18

V.L.

B.

B

S

S

S

B

bine Insuficient Insuficient Forte bine Forte bine Bine Bine Insuficient Insuficient Bine Bine Bine Insuficient Suficient Forte bine Forte bine Suficient Bine

94%

94%

78%

83%

83%

78%

Procent realizat

78% BINE

Tabel analitic cu rezultatele testului initial pe esantionul reprezentativ experimental Calificative obtinute Foarte bine Bine Suficient Insufficient

Numarul elevilor 4 7 3 4

Procentaj 22,22% 38,88% 16,66% 22,22%

Procentul de realizare a obiectivelor la testului initial pe esantionul reprezentativ experimental

Frecventa de rezultatelor testului initial pe esantionul experimental

Procentul mediu de realizare

Analizând rezultatele înregistrate în tabele s-a constatat ca 78% din elevi stapânesc operatiile de ordin I si terminologia matematica, iar 22% întâmpina greutati la realizarea sarcinilor de la itemii 3, 4 , 6. Un numar de 4 elevi ( cu rezultate foarte slabe) întâmpina dificultati la rezolvarea exercitiilor cu necunoscute ( I3-22% ) , iar alti 3 elevi nu reusesc sa transforme un enunt mathematic în exercitiu(I4-16%) . În ceea ce priveste rezolvarea si compunerea de probleme , elevii folosesc în general operatiile gândirii, doar 14 din ei ajungând la rezultatul corect. Tabel analitic cu rezultatele obtinute în urma aplicarii testului initial pe esantionul de control.

Nr crt. Subiecti

I1

I2

I3

I4

I5

I6

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

F.B. B. B. F.B. I. B. S. S. F.B. F.B. S. S. F.B. B. F.B. F.B.

B. B. B. F.B. S. F.B. I. B. F.B. B. S. I. B S. F.B. F.B.

B. B. S. F.B. I. B. I. B. F.B. B. S. I. F.B. S. B. F.B.

B. B. S, F.B. I. B. S. B. F.B. B. S. I. B. S. B. B.

B. B. I. F.B. S. B. I. B. F.B. B. B. S. B. B. F.B. F.B.

B. I. I. F.B. I. S. I. F.B. F.B. B. S. I. B. S. B. F.B.

A.L. A.M. B.A. C.D. G.D. H.C. I.C. M.E. O.I. P.I. R.I.T. S.A.I. T.D. Ţ.I-A U.L. V.L.

Calificativ final Bine Suficient Suficient Foarte bine Insufficient Bine Suficient Bine Foarte bine Bine Suficient Insuficient Bine Suficient Bine Foarte bine

Procent realizatA.

94%

88%

81%

88%

88%

75%

87% Bine

Tabel analitic cu rezultatele testului initial pe esantionul de control. Calificative obtinute Numarul elevilor Foarte bine 3 Bine 6 Sufficient 4 Insuficient 3 Procentajul de realizare a obiectivelor la de control .

Procentaj 18,75% 37,50% 25% 18,75% testului initial pe esantionul

Frecventa rezultatelor la testului initial pe esantionul de control.

Procentul mediu de realizare

Analizând rezultatele graficelor de mai sus s-a constatat ca81% din numarul elevilor stapânesc operatiile de ordinal I si limbajul mathematic, iar19% întâmpina dificultati la realizarea sarcinilor de la itemii 3,6 .Un numar de 3 elevi nu reusesc sa determine o necunoscuta dintr-un exercitiu (I3-81%). La rezolvarea si compunerea de probleme dupa exercitiul dat , doar 12 elevi au finalizat cerinta. Comparând rezultatele celor doua esantioane la testul initial , situatia se prezinta astfel :

Esantionul experimental si esantionul de control dupa testul initial în procente.

Din alaliza comparativaa rezultatelor obtinute de cele doua esantioane la testul initial s-a constatat ca rezultatele pe clase sunt apropiate (78% esantionul experimental si 81 % esantionul de control). Din punct de vedere a rezultatelor pe calificetive ,s-a constatat ca esantionulexperimental a obtinut un procentaj mai mare la "Forte bine" (4 elevi), decât esantionul de control (3 elevi), la "Bine" esantioanele au obtinut la "Suficient" la esantionul experimental (7elevi) a obtinut un procentaj mai mic(3 elevi), iar la esantionul de control (5 elevi) s-a obtinut un procentaj mai mare . Primul pas în reorganizarea instruirii l-a constituit aplicarea unor metode active, folosirea unor exercitii-joc si jocuri cu un grad mai mare de complexitate în comunicarea si reactualizarea notiunilor matematice, precum si efectuarea unui numar sporit de exercitii si probleme care sa asigure întelegerea de catre fiecare elev a sarcinilor cerute si posibilitatea rezolvarii cu usurinta a acestora. B.Etapa interventiei ameliorative a avut un pronuntat caracter formativ , constând în aplicarea jocului didactic în orice tip/varianta de lectie. Am aplicat ambelor clase un test de ameliorare: - la esantionul experimental (Ee) s-au utilizat atât metode clasice , cât mai ales metoda jocului didactic pentru atingerea obiectivelor propuse; - la esantionul de control/martor (Ec) lectiile de matematica s-au desfasurat folosindu-se cu precadere de metodele traditionale. Unitatea de învatare : "Operatii cu numere naturale în concentrul 0-100" Continut . "Adunarea si scaderea numerelor naturale , cu si fara trecere peste ordin în concentru 0-100"

OBIECTIVE URMĂRITE ITEMII TESTULUI O1 sa se rezolve corect toate exercitiile 1. Completeaza locul liber urmarind de adunare si scadere date

semnul operatie date : 33+18= ; 42- = 22; +55 = 98 O2 sa se afle corect termenul 2. Urmarind semnul + sau - , aflati ce necunoscut dintr-un exercitiu dat, termen lipseste : astfel încât sa obtina un enunt 68 +a = 99 ; b - 46 = 43 matematic complet O3 sa utilizeze corect terminologia 3. La suma numerelor 19 si 28 specifica matematicii în efectuarea adaugati diferenta numerelor 51 si15 exercitiilor O4 sa rezolve corect problema, 4. la o florarie s-au adus 48 buchete de punând-o apoi sub forma de exercitiu garoafe rosii si garoafe roz cu 34 mai multe . Câte buchete de garoafe s-au adus în total? O5 sa compuna si sa rezolve corect o 5. Compune , apoi rezolva o problema problema folosind exercitiu dat dupa exercitiu dat :a + 65 = 98 Descriptori de performanta

FOARTE BINE BINE I1 rezolva corect toate rezolva corect exercitiile date majoritatea exercitiile date I2 completeaza corect completeaza corect toate termenul necunoscut din exercitiile date toate exercitiile I3 transforma enuntul transforma enuntul în într-un exercitiu si îl exercii pe care le rezolva rezolva correct separat I4 alege corect toate alege corect numerele numerele si scrie operatia corespunzatoare I5 compune corect compune corect problema si o rezolva problema dar nu finalizeaza rezolvarea

SUFICIENT Calculeaza corect exercitii date

2-3

Completeaza termenul necunoscut în cel putin o situatie transforma enuntul în exercii, dar nu finalizeaza alege numerele dar cu unele erori compune corect enuntul problemei, dar nu finalizeaza întrebarea

Tabel analitic cu rezultatele obtinute în urma aplicarii testului de ameliorare pe esantionul experimental

Nr.crt

Subiecti

I1

I2

I3

I4

I5

Calificativ final

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

A.M. B.A. B.I-C. B.A-s. C.M. D.E. D.A. G.C.I. J.F. J.M. L.S-C. P.G-P. R.D-O. S.G-B. S.A-A. S.I-C. T.F.

F.B. B. F.B. F.B. F.B. B. B. B. I. B. B. F.B. S. B. F.B. B. B.

F.B. F.B. B. F.B. F.B. B. B, B. I. B. B, B. S. B F.B. B S

F.B. I B B. B S B B I S B B I S F.B. B S

B S F.B. F.B F.B. B F.B B I S S B I S F.B. F.B. S

F.B. S B F.B. F.B. B S B I S S B I S F.B. B B

18

V.L.

F.B.

B

B

B

B

Procent realizat

94%

94%

83%

94%

88%

Tabel analitic cu rezultatele experimental

Forte bine Suficient Bine Forte bine Forte bine Bine Bine Bine Insuficient Suficient Bine Bine Insuficient Suficient Forte bine Bine Suficient 88%

Bine BINE

testului de ameliorare pe esantionul

Calificative obtinute Numarul elevilor Procentaj Foarte bine 4 22,22% Bine 8 44,44% Sufficient 4 22,22% Insuficient 3 11,11% Procentul de realizare la testul de ameliorare pe esantionul experimental .

Frecventa rezultatelor la testul de ameliorare pe esantionul experimental

Din datele înregistrate mai sus , se costata o crestere atât a procentului de realizare a itemilor propusi , cât si a procentului pe clasa de la 78% latestul initial , la 88% la testul de ameliorare. A scazut numarul elevilor cu rezultate nesatisfacatoare (de la 4 la 2) si a crescut numarul elevilor cu rezultate satisfacatoare bune. Aceasta înseamna nu numai un progress în cunostintele elevilor , ci si în capacitatile lor intelectuale, dat fiind si aportul jocurilor didactice aplicate. Tabel analitic cu rezultatele obtinute în urma aplicarii testului initial pe esantionul de control. Nr crt. Subiecti

I1

I2

I3

I4

I5

1 2 3 4

B. B. S. F.B.

B. S. I. B.

B. B. I. B.

f.B. B. I, F.B.

B. B. S. F.B.

A.L. A.M. B.A. C.D.

Calificativ final Bine Bine Insuficient Foarte bine

5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

G.D. H.C. I.C. M.E. O.I. P.I. R.I.T. S.A.I. T.D. Ţ.I-A U.L. V.L.

Procentaj realizat

B. F.B. I. F.B. B. B. F.B. S. B. F.B. .B. F.B. 94%

S. B. S. FB. B. S. S. S. S. S. B. F.B. 94%

Calificativul clasei

Tabel analitic cu rezultatele experimental

I. B. I. FB. B. S. B. I. B. S. B. F.B. 81%

I. B. I. FB. B. B. B. I. B. S. B. F.B. 81%

S. B. S. F.B. B. S. B. I. S. I. B. F.B. 94%

Suficient Bine Insuficient Foarte bine Bine Sufient Bine Insuficient Bine Suficient Bine Foarte bine 81% Bine

testului de ameliorare pe esantionul de

Calificative obtinute Numarul elevilor Procentaj Foarte bine 3 18,75% Bine 7 43,75% Sufficient 4 18,75% Insuficient 3 18,75% Procentul de realizare a obiectivelor la testul de ameliorare pe esantionul de control .

Frecventa rezultatelor la testul initial pe esantionul de control

Din datele înregistrate mai sus se constata o stagnare a procentajului pe clasa (81%) a sarcinilor propuse spre rezolvare. A crescut totusi numarul elevilor care au obtinut calificativul "Bine" (de la testul initial, la 7) si a scazut numarul elevilor care au obtinut calificativul "Suficient" (de la 4 la testul initial la 3 ). În acest moment se pot compara rezultatele obtinute de cele doua esantioane la testul de ameliorare. Astfel , promovabilitatea esantionului experimental este de 88% iar al celui de control de 81%. Pentru a putea interpreta mai bine datele obtinute la testul de control, voi prezenta grafic , în paralel rezultatele pe calificative a celor doua esantioane. Esantionul experimental

Esantionul de control

Esantionul experimental si esantionul de control dupa testul de amelioare

Observând graficele ce reprezinta comparative cele doua esantioane , dupa testul de ameliorare , se constata ca rezultatele obtinute de esantionul experimental sunt situate deasupra celor obtinute de esantionul de control cu 7%. Aceste constatari îmi întaresc convingerea ca masurile aplicate în etapa ameliorativa au fost eficiente, iar continuarea activitatii pe aceasta directie va avea rezultate îmbucuratoare. Comparând si rezultatele obtinute de cele doua esantioane, la testul initial si la testul de control, situatia se prezinta astfel : Rezultatele esantionulul experimental la testul initial si testul ameliorative

Rezultatele esantionulul de control la testul initial si testul ameliorativ

Esantionul experimental si-a îmbunatatit rezultatele cu 10 % "Bine"(45% fata de 30%), iar ce este încurajator este scaderea rezultatelor "nesatisfacatoare" cu jumatate din procentajul initial (10% fata de 22%). Esantionul de control si-a modificat procentajul doar la calificativele "Bine" (45% fata de 30%),si "Suficient" (15% fata de 25%), ponderea numarului calificativelor "Insuficient"ramânând neschimbata. C. Etapa evaluarii consta în aplicarea unor teste de evaluare finala în scopul compararii rezultatelor obtinute dupa proiectarea si desfasurarea lectiilor cu ajutorul metodei jocului didactic, cu rezultate de la testele initiale. În lectiile pregatitoare testului final s-a acordat o atentie deosebita eliminarii lacunelor existente în pregatirea elevilor la matematica prin : - esantionul experimental - continuarea utilizarii jocului didactic; crearea suportului afectiv si motivational necesar participarii active la lectii; aplicarea unui curriculum diferentiat; stimulari si aprecieri pozitive în caz de reusita; jocuri diverse , concursuri pe echipe cu sarcini antrenante;

- esantionul de control(martor)- repetarea cu elevii a notiunilor matematice pe care le retin mai greu, folosindu-se mai des în exercitii si probleme la clasa si acasa în conditii scolare obisnuite. Testul de evaluare finala si-a propus sa îndeplineasca obiective asemanatoare testului initial, însa cuprinzând sarcini de mai mare dificultate. Unitatea de învatare: Operatii cu numere naturale în cocentrul 0-100. Continut :"Efectuarea operatiilor de adunare si de scadere cu trecere peste ordin si aflarea termenului necunoscut".

OBIECTIVE URMĂRITE ITEMII TESTULUI O1 sa stabileasca valuate de adevar I1Adevarat sau fals? într-un exercitiu în care apar operatii 36+36=64-18 de adunare si de scadere 85-66=94-75 O2 sa completeze corect termenul I2 Radu a vrut sa afle valuate literelor necunoscut într-un exercitiu dat din urmatoarele exercitii.Ajutal sa calculeze corect! respectând regulile de calcul a +12=64 , m-15=48, 95-n=27 O3 sa utilizeze corect terminologia I3 Cu cât este mai mica suma matematica în efectuarea exercitiilor numerelor 34 si 28 , decât diferenta numerelor 96 si 27? O4 sa exprime corect rezolvarea I4 O carte are 96 de pagini :Ionela citit problemei date, prin plan si rezolvare în prima zi 29 de pagini, iar a doua zi 35 de pagini. Câte pagini mai are de citit Ionel? O5 sa compuna o problema I5 Schimba datele problemei de mai asemanatoare modificând datele sus si compune o problema asemanatoare

Descriptori de performanta FOARTE BINE I1 rezolva corect toate exercitiile date

BINE Rezolva corect un exercitiu si partial pe al doilea

SUFICIENT Rezolva corect un exercitiu

I2 completeaza corect toti termenii necunoscuti I3 utilizeaza corect terminologia matematica în rezolvarea tuturor exercitiilor I4 rezolva corect problema data, transformând planul întrun exercitiu I5 modifica corect datele problemei, respectând cerinta

Completeaza termenii necunoscuti dar cu sprijin Utilizeaza corect terminologia matematica în rezolvarea a doua exercitii Rezolva corect problema data fara sa transforme planul într-un exercitiu

Completeaza corect 1-2 termeni necunoscuti

Modifica datele si finalizeaza calculul

Modifica ,dar nu finalizeaza calculul

Utilizeaza corect terminologia matematica dar nu finalizeaza rezolvarea Rezolva partial problema data

Tabel analitic cu rezultatele obtinute în urma aplicarii testului final pe esantionul experimental Nr.crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Subiecti A.M. B.A. B.I-C. B.A-s. C.M. D.E. D.A. G.C.I. J.F. J.M. L.S-C. P.G-P. R.D-O. S.G-B. S.A-A. S.I-C. T.F.

I1 F.B. B. B. .B. F.B. FB. B. FB. S FB. B. B. B. FB. .B. F.B. B.

I2 F.B. B. F.B. F.B. F.B. B. S, B. S FB. F.B, FB. B. FB F.B. F.B F.B.

I3 F.B. S FB F.B. B B S B I B B FB S B F.B. F.B B

I4 B B B. B F.B. FB S FB S B F.B. FB S B F.B. .B. B

I5 F.B. B F.B F.B. F.B. B S B S B F.B. FB I B F.B. F.B B

18

V.L.

B.

B

B

B

B

100%

100%

94%

100%

94%

Procent realizat

Calificativ final Forte bine Bine Forte bine Forte bine Bine Bine Suficient Bine Suficient Bine Foarte Bine Foarte Bine Suficient Bine Forte bine Foarte Bine Bine 100%

Tabel analitic cu rezultatele testului de ameliorare pe esantionul experimental Calificative obtinute Foarte bine

Numarul elevilor 6

Procentaj 33,33%

Bine BINE

Bine 9 50% Sufficient 3 16,66% Insuficient 0 0% Procentul de realizare a obiectivelor la testul final pe esantionul experimental

Frecventa rezultatelor la testul final pe esantionul experimental

Analizând rezultatele înregistrate de mai sus e usor de remarcat ca numarul elevilor care au obtinut rezultate bune(50%) si foarte bune(33,33%) a crescut semnificativ,(9,respective 6 elevi). De asemenea absenta rezultatelor nesatisfacatoare dovedesc ca elevii si-au însusit bine cunostintele de la acest

capitol , calculeaza cu usurinta suma, diferenta, numerele naturale. Afla numarul necunoscut dintr-o expresie data, cunosc terminologia specifica matematicii si rezolva cu usurinta problemele cu mai multe operatii. Cei 9 elevi care au obtinut calificativul "Bine" (50%) dovedesc acelasi lucru, ei negresind la tehnica de lucru , ci la unele calcule effectuate în graba. Unele lacune le prezintacei 3 elevi care au obtinut calificativul "Suficient"(16,66%). Ei dovedesc nesiguranta la rezolvarea exercitiilor si nu stapânesc bine limbajul mathematic. Tabel analitic cu rezultatele obtinute în urma aplicarii testului final pe esantionul de control. Nr crt. Subiecti

I1

I2

I3

I4

I5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

B. FB. S. F.B. S. F.B. F.B. .B. B. I. S. S. S. F.B. F.B. F.B. 94%

FB. F.B. B. FB. S. B. B. FB. B. S. B. S. B. B. FB. F.B. 100%

B. FB. B. B. I. S. S. FB. B. I. S. S. B. B. FB. S. 88%

f.B. FB. S, F.B. I. FB. S. FB. B. I. S. S. B. F.B.. B. .B. 88%

B. FB. S. F.B. I. B. I. F.B. B. I. S. S. B. B. B. S. 81%

A.L. A.M. B.A. C.D. G.D. H.C. I.C. M.E. O.I. P.I. R.I.T. S.A.I. T.D. Ţ.I-A U.L. V.L.

Procentaj realizat Calificativul clasei

Calificativ final Bine Foarte bine Suficient Foarte bine Insuficient Bine Suficient Foarte bine Bine Insuficient Suficient Suficient Bine Bine Foarte bine Bine 87,50% Bine

Tabel analitic cu rezultatele testului final pe esantionul experimental Calificative obtinute Numarul elevilor Procentaj Foarte bine 4 25% Bine 7 43,75% Suficient 3 18,75% Insuficient 2 12,50% Procentul de realizare a obiectivelor la testul final pe esantionul de control

Frecventa rezultatelor la testul final pe esantionul de control

Din rezultatele transpuse în graficele de mai sus s-a constatat ca 87% din numarul total al elevilor au obtinut calificativede trecere a testului (25%-F.B. 4 elevi, 44% B. 7 elevi, 18% S 13 elevi, iar restul de 12% 12 elevi întâmpina înca dificultati de calcul si de tehnica în rezolvarea exercitiilor si problemelor. Nu stapânesc limbajul mathematic si de aceea transpunerea în exercitiu a unui enunt este o greutate pentru ei. Astfel , promovabilitatea primului esantion este de 100% iar celui de-al doile de 87%.

Pentru a putea interpreta mai bine datele obtinute la testul final, voi reprezenta grafic, în parallel, rezultatele obtinute de cele doua esantioane. Esantionul experimental

Esantionul de control

Esantionul experimental si esantionul de control dupa testul final

Observând graficele ce reprezinta comparative cele doua esantioane, dupa testul final, se constata ca rezultatele obtinute de primul esantion sunt deasupra celor obtinute de al doilea cu 12,5%. Calculul mathematic si transpunerea

limbajului din exercitii si probleme au fost bine însusite acolo unde tehnica de învatare a fost sprijinita de folosirea jocului didactic. Comparând si rezultatele obtinute de cele doua esantioane , la testul inisial si la testul final, situatia se prezinta astfel : Rezultatele obtinute la testul initial si testul final de esantionul experimental

Rezultatele obtinute la testul initial si testul final de esantionul experimental

Esantionul experimental si-a îmbunatatit cota de rezultate "Bune" (de la 39% la 50%)si "Forte bune"(de la 22% la 32%), iar ceea ce este de remarcat este absenta calificativelor "Insuficient" la testarea finala. Esantionul de control si-a îmbunatatit cu putin rezultatele , fara salturi majore la un anume calificativ. Rezultate "Foarte bune"(de la 18% la 25%), "Bune"(de la 39% la 44%) si "Insuficiente" (de la 18% la 13 %). Comparând rezultatele obtinute la cele 3 teste aplicate , s-a constatat ca progresul este semnificativ la esantionul experimental.

CALIFICATIVE OBŢINUTE

TESTUL INIŢIAL

TESTUL DE TESTUL FINAL AMELIORARE

FOARTE BINE BINE SUFICIENT INSUFICIENT

4 elevi 7 elevi 3 elevi 4 elevi

4 elevi 8 elevi 4 elevi 2 elevi

6 elevi 9 elevi 3 elevi 0 elevi

Prezentarea comparativa a rezultatelor obtinute la cele trei teste evidentiaza evolutia elevilor. Se observa ca dincei 4 elevi care au obtinut calificativul "Insuficient" la testul initial, niciunul nu a ramas la acest calificativ la testul final,: 3 elevi au obtinut "Suficient" , iar unul "Bine". Cresterea numarului de elevi care au obtinut calificativul "Foarte bine" este iarasi semnificativ. Daca la primul test doar 4 elevi primisera acest calificativ, la ultimul test numarul acestora s-a ridicat la 6(o crestere de 10 %) . Procentajul calificativelor "Foarte bine" de la 22% la 33% indica faptul ca metoda jocului didactic aplicata în lectiile de învatare, de consolidare si de evaluare au avut o mare eficienta.

Prezentarea comparativa a rezultatelor obtinute de esantionul experimental la testul initial si testul final

Concluzii Evaluarea a asigurat o modalitate distincta de analiza cantitativa si calitativa a rezultatelor învatarii pe parcursul întregii etape experrimentale . Jocul a constituit pentru elevi o modalitate stimulativa, de antrenare la lucru, de motivare a învatarii. În urma experimentului efectuat putea spune ca utilizarea jocului didactic satisface cerintele unui învatamânt formative, deoarece antreneaza majoritatea elevilor , sporeste gradul de motivatie a învataturii prin satisfactiile pe care elevii le obtin prin rezultatele pozitive ale muncii lor. Progresul elevilor este evidentiat de cresterea gradului de realizare a obiectivelor instruirii, cresterii materializata în marimea valorii notelor pentru nivelul de cunostinte si deprinderii atins. În acest sens ilustrarea grafica este convingatoare. La orele de matematica am realizat lectii la care elevii sa participle cu placere si sa-si însuseasca cunostintele în functie de posibilitatile lor intelectuale. Prin multitudinea de jocuri didactice pe care le-am folosit am reusit sa realizez sarcina învatarii: - însusirea de cunostinte matematice atât de necesare etapelor urmatoare ale învatarii matematicii. Prin testele aplicate am cautat sa ilustrez importanta jocului didactic la orele de matematica, faptul ca elevii rezolva cu mai mult interes si placere jocurile care nu sunt altceva decât exercitii si probleme prezentate sub alta forma.

Lectiile organizate cu introducerea uni joc didactic matematic au asigurat participarea activa a elevilor la dobândirea cunostintelor, la formarea unui stil de munca intellectual, lectia devenind o modalitate de organizare a activitatii de învatare. Cresterea nivelului de pregatire a elevilor prin folosirea jocurilor didactice demonstreaza utilitatea lor , atât la matematica cât si la alte discipline. Combinând metodele clasice cu cele moderne , adoptând cele mai eficiente strategii didactice, se poate insufla elevilor dragostea pentru matematica , sa-si formeze deprinderi de rezolvare a problemelor de aritmetica, sa-si dezvolte gândirea , logica , imaginatia. Din experienta didactica din experimental realizat si din bibliografia studiata , pot afirma ca predarea-îmvatarea operatiilor aritmetice are urmatoarele valente: -dezvolta gândirea, antrenândoperatiile logice de analiza si sinteza, de comparatie, de abstractizare si generalizare; -dezvolta vointa, perseverenta, spiritual de raspundere, încrederea în fortele proprii; - stimuleaza initiativa, încrederea în sine, curajul; - stimuleaza si formeaza priceperi si deprinderi practice. În urma documentarii pe baza bibliografiei consultate , a experientei didactice si aprobelor de evaluare aplicate, s-a ajuns la urmatoarele concluzii: - predarea-învatarea operatiilor aritmetice trebuie privita ca un fenomen complex, dar unitar, care angajeaza plenar întreaga personalitate umana; - compunerea si rezolvarea de problem dezvolta creativitatea ca dimensiune psihologica ce este universal existenta, distribuindu-se în rândul tuturor copiilor dezvoltati normal. În cadrul matematicii , predarea-învatarea operatiilor aritmetice cu numere naturale are bogate valente formative, fiind o modalitate princioala de a dezvolta gândirea independenta a copiilor. În scopul stimularii potentialului creative al elevilor, învatatorul trebuie sa fie cel putin neutru fata de evolutia acestuia, în sensul de a nu-iînabusi manifestarile si dezvoltarea , sa intervina constient s iactiv pentru îndepartarea

blocajelor obiective si subiective ale creativitatii elevilor, sa preia si sa dezvolte în mod organizat potentialul creativ al fiecarui copil. E absolute necesar ca învatatorul sa cunoasca pe cât posibil situatia potentialului psihologic al fiecarui elev în parte, se impune astfel masurarea prin diferite probe si modalitati a potentialului creativ al copiilor, aceste probe sa aiba doua faze: initiala si finala-în intervalul de timp dintre ele lucrându-se intens cu elevii; rezultatele finale vor reda progresul obtinut de elevi în ceea ce priveste însusirea cunostintelor, dar si în ceea ce priveste dezvoltarea capacitatilor creatoare (astfel de probe se pot aplica la început si la sfârsit de capitol, semestru sau an scolar). Rezultatele obtinute ofera informatii detaliate care pot fi luate în calcul la elaborarea masurilor ameliorative pentru elevi astfel: elevii cu capacitati reduse de întelegere si asimilare vor primi spre rezolvare sarcini de nivel reproductive si de cunoastere pentru a-i ajuta sa realizeze obiectivele programei ; iar celor cu potential creative, li se vor crea conditii propice , în care sa li se poata dezvolta nestânjenit capacitatile creative. Prin aceste probleme de evaluare se realizeaza o eficienta conexiune inversa ; învatatorul cunoaste despre fiecare elev ce stie si ce nu stie din capitolul respectiv, iar elevii devin constienti de ceea ce au realizat. Modul de prezentare al unor itemi în probele aplicate (alegerea raspunsului corect din mai multe posibilitati, stabilirea adevarului sau falsitatii unei propozitii matematice, completarea problemei cu date si întrebari noi, compunerea de probleme) au trezit interesulcopiilor si dorinta exprimata de a mai primi astfel de sarcini. În însusirea cunostintelor de catre elevi un rol important îl are munca independenta, în ora de matematica elevii trebuie sa lucreze , sa faca efort nu numai aplicativ, cât mai ales mintal creator. În cadrul activitatii independente din clasa , trebuie sa realizam si învatarea în ritm propriu, deoarece într-o clasa de elevi exista mai multe nivele de gândire si ritmuri de lucru variate , specifice fiecarui copil. Este necesar ca elevii sa fie obisnuiti ca singuri sa caute de lucru, sa creeze probleme si exercitii pe care sa le resolve si în felul acesta ora de matematica sa fie o ora densa , în care elevii sa lucreze mai mult, învatatorul lucrând cu clasa cât si cu fiecare elev în parte, astfel elevii înteleg ca matematica este o stiinta a realitatii înconjuratoare , indispensabila diverselor activitati umane practice, nu e doar o activitate abstracta pura.

Principiul participarii constiente si active a elevilor în procesul de învatamânt este unul din cele mai importante principii ale didacticii, exprimând esenta procesului învatarii în acceptie moderna si având cea mai mare participare la realizarea eficientei formative a învatamântului. Însusire constienta a cunostintelor asigura temeinicia lor, iar însusirea activa prin efort propriu , duce la dezvoltarea inteletuala în primul rând a gândirii, precum si la dezvoltarea spiritului de independenta, de investigatie, de creativitate. A-i învata pe elevi cum sa învete a devenit o problema majora a scolii. Iata de ce un loc important în formarea si dezvoltarea la elevi a capacitatilor de creatie îl ocupa învatarea prin descoperire si redescoperire. Toate aceste achizitii ale elevilor sunt permise minime pentru orice act de creatie , baza a oricaror creatii viitoare si a comportamentului creativ. Lucrarea de fata face simtita armonia interioara a matematicii, capabila sa trezeasca constiinta ca exista probleme matematice atragatoare , pentru întelegerea carora nu este nevoie de un talent special si nici o pregatire care sa depaseasca nivelul claselor elementare. Consider ca scopul propus a fost confirmat si ca predarea-învatarea operatiilor aritmetice se datoreaza în mare parte atât capacitatilor intelectuale ale elevilor cât si însusirii corecte a metodelor diverse de predare a acestor cunostinte.

BIBLIOGRAFIE 1.Aron, Ioan- "Metodicxa predarii matematicii la clasele I-IV, manual pentru liceele pedagogice" , Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1972. 2.Ausubel, D.P. ; Robinson , F.G. - "Învatarea scolara , o introducere în psihologia pedagogica", Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1981. 3. Barbieru Nadia, Pituru Ecaterina, Carbunaru Viorica- "Matematica. Ghidul învatatorului, clasa I", Editura Teora, Bucuresti 2000. 4. Cerghit Ioan- "Metode de învatamânt", Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1980, editia a II-a , revazuta si adaugita. 5.Cerghit Ioan " Perfectionarea lectiei în scoala moderna" Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1983. 6. Cojocariu Venera- Mihaela- " Teoria si metodologia instruirii", Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 2004. 7. Cosmovici Andrei -"Psihologia generala" , Editura Polirom Iasi 1996

8. Cretu Carmen , "Curriculum diferentiat si personalizat" Metode didactice, Editura Polirom Iasi 9.Cristea Sorin " Dictionar de pedagogie" Editura Litera Educational , Chisinau 2002 10.Cristea Sorin "Pedagogie pentru pregatire examenelor de definitivare, grade didactice, reciclare" , Eduâitura Hardiscom 1997 11. Cucos Constantin (coord)-"Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice " Editura Polirom ,Iasi, 1998 12. Debesse M. " Etapele educatiei", traducerea de MAgdalena Chelsoi, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1981 13. Dottrens R, Miliaret G., Rast E., Rai M.,-" A educa si a instrui" , Editura Didactica 1970 14. Dragan I., Nicola I., "Cercetare psihopedagogica" Editura Tipomur , Târgu Mures 1993 15. Dumitriu Constanta , "Introducere în cercetarea psihopedagogica". Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 2004 16. Golu Pantelimon , Zlate Mielu, Verza Emil - " Psihologia Copilului " Manual pentru clasa XI-a , scoli normale , Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti ,1993 17.Gugiuman A. si colaboratorii - "Introducere în cercetarea pedagogica", Editura Tehnica , Chisinau 1993 18. Herescu Gh., Dumitru A., Aron I., - "Matematica pentru învatatori", Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1996 19. Joita Elena- "Didactica aplicata. Învatamântul primar.partea I", Editura Gheorghe Alexandrescu , Craiova 1994 20.Lupu Costica, Savulescu Dumitru- "Metodica predarii matematicii. Manual pentru clasa a IX-a licee pedagogice " , Editura Paralela 45 , Pitesti 1998 21. Lupu Costica , "Metodica predarii matematicii. Manual pentru clasa a XII-a licee pedagogice "Editura Paralela 45 , Pitesti 1998 22. Lupu Costica- " Didactica matematici" Editura Coba , Bucuresti 2006

23. Lupu Costica, Savulescu Dumitru, Lupu Ioan , "Aritmetica: teorie , probleme, metode de rezolvare" Editura Egal, Bacau 2002 24.Neacsu Ion -" Metode si tehnice de învatare eficienta" Editura militara Bucuresti 1990 25.Necsu Ion si colaboratorii- "Metodica predarii matematicii la clasele I-IV. Manual pentru liceele pedagogice clasele XI-XII" Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti ,1998 26. Neveanu P.P., (coord), Zlate Mielu, Cretu Tinca- "Psihologie. Manual pentru clasa a XI-a , scoli normale si licee", Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti ,1997 27.Neveanu P.P. -"Dictionar de psihologie", Editura Albatros Bucuresti 1978 28. Nicola Iona -"Tratat de Pedagogie scolara" Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti ,1996 29. Radu I.T.- "Teorie si practica în evaluarea eficientei învatamântului", Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti ,1981 30.Radu Nicolaie, Singer Mihaela- "Matematica , clasaI.Ghid pentru anvatatori si parinti", Editura Sigma Bucuresti 2004 31.Singer Mihaela- "Matematica , manual pentru clasa I", Editura Sigma Bucuresti 2004 32. Singer Mihaela -"Învatarea matematici în scoala primara-perspectiva noilor programe", Revista de pedagogie , nr.4 1998 33.schiopu Ursula- "Psihologia Generala a Copilului" ,Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti ,2001 34.Telinou P., "Culegere de exercitii si probleme de aritmetica", Editura PortoFranco, Galati 1991 35. XXX Serviciul National de evaluare si examinare, Consiliul National pentru Curriculum-Descriptori de performanta pentru învatamântul primar", Editura pro-Gnosis, Bucuresti 2001.

PROIECT DIDACTIC

DATA: 14.XII.2007 CLASA a II-a sCOALA CU CLASELE I-IV VÎLCELE ÎNVĂŢĂTOR: OBIECTUL:MATEMATICĂ ARIA CURRICULARĂ:MATEMATICĂ sI sTIINŢE CURRICULUM: NUCLEU UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 100 cu si fara trecere peste ordin. SUBIECTUL:Adunarea cu trecere peste ordin a numerelor naturale de la 0 la 100 SCOPUL LECŢIEI:Formarea priceperilor si deprinderilor de a calcula corect folosind operatiile de adunare si scadere în cocentrul 0-100 TIPUL LECŢIEI:Consolidare OBIECTIVE OPERAŢIONALE: O1-sa efectueze calcule dupamodel O2-sa rezolve exercitii de adunare, cu trecere peste ordin O3-sa verbalizeze procedeul de calcul O4-sa utilizeze terminologia specifica (termen, suma, diferenta, "cu atât mai mult", "cu atât mai putin") O5-sa lucreze în echipa O6-sa îsi dezvolte spiritul competitiv STRATEGIA DIDACTICĂ:-algoritmica METODE sI PROCEDEE:-algoritmizarea -conversatia

-exercitiul -explicatia -munca independenta -problematizarea MIJLOACE DIDACTICE:

-manualul -caietul special -culegeri -fise de lucru

FORME DE ACTIVITATE: -frontala -individuala -în echipa -jocul didactic BIBLIOGRAFIE:-Programa scolara pentru învatamântul primar -Neagu ,M.,Petrovici C.2001,Elemente de didactica matematicii în gradinita si învatamântulprimar, Editura AS"S Iasi -Simionica E., Caraiman F.,1998, Matematica... prin joc, Editura Polirom Iasi SECVENŢELE LECŢIEI I.Momentul organizatoric

OB. OP. O1 O2

II.Verificare temei III.Anuntarea titluluii

O1 O3 O4

IV.Reactualizarea elementelor de

CONŢINUTUL EDUCATIV

INSTRUCTIV- METODE EVALUARE PROCEDEE

Organizarea clasei pentru participarea conversatia activa la lectie exercitiul Mai multi elevi citesc enuntul si rezultatele exercitiilor, un elev citeste exercitiul problema si rezolvarea de calcul Astazi vom efectua exercitii de adunare a numerelor de la 0 la 100 cu exercitiul trecere peste ordin. -explic obiectivele pe întelesul copiilor. Scriu data, titlul activitatea în

evaluare frontala aprecieri verbale procedee evaluare individuala evaluare

teorie învatate

pe tabla, iar elevii pe caiete.

echipa

frontala

V.Dezvoltare competentelor de calcul

cum se numeste rezultatul adunarii? Dar numerele care se aduna?

conversatia

problematizarea

explicatia

evaluare frontala si individuala

VI.Consolidarea deprecierilor de calcul scris VII.Aprecieri asupra desfasurarii activitatii didactice

Cum se numeste rezultatul scaderii? Dar numerele care se scad? Exercitii de calcul oral: (se începe cu exercitii usoare, schimbându-se progresiv gradul de dificultate)

activitatea în echipa

aprecieri verbale premierea echipei câstigatoare

- numara : din2 în 2 , de la 18 la 36;

se acorda calificative

din 5 în 5 de la 30 la 55

explicatia

- mareste pe :30 cu 20; 22 cu 11;... - micsoreaza pe 10 cu 8, 27 cu 10, 44 cu 22, ... -Într-un bradut sunt 10 globuri rosii, 5 albastre, 3 verzi si 2 galbene. Câte globuri sunt în bradut? Exercitii de calcul scris 1.Adunati, respectând modelul: 46+16=40+6+10+6 =50+12 =62 39+27= 64+29= 27+35= 48+29= 66+15= 2.Care este numarul cu 19 mai mare

demonstratia

decât 65? 19+65=84 3.Aflati suma a+b+c=52 stiind ca a=11, b=15 iar c=a+b c=a+b=11+15=26 a+b+c=11+15+26=26+26=52 Joc didactic Concurs pe echipe Elevii vor fi grupati câte patru în echipa(pe culori, rosu, galben, verde, albastru),apoi vor primi explicatiile necesare privind regulamentul jocului. Ei vor trebui sa calculeze adunari si scaderiîn lant, acestea fiind scrise pe tabla pentru fiecare echipa. Scopul jocului: de consolidare a deprinderilor de calcul; -de formare a abilitatilor de lucru în echipa; -de dezvoltare a spiritului competitiv. Câstiga echipa care termina prima, efectuând corect sirul de calcule. Echipa câstigatoare primeste aplauzele întregii clase se rechizite. Exercitii de rezerva 1. Uneste operatia cu rezultatul corect: 66+8 93 23+49 74 57+36 72 48+14 62

2.Iulia are 23 de bomboane de ciocolata si 16 cu alune. Daca mai primeste 27 cu ciocolata si 14 cu alune , câte bomboane va avea de fiecare fel? Dar în total? Se fac aprecieri generale privind activitatea elevilor la ora. Se evidentiaza cei cu o implicare mai mare. Tema pentru acasa: Fisa de lucru.

FIsA DE LUCRU 1. Efecueaza operatiile de mai jos. 18 + 53 =

37 + 16 =

46 + 19 =

38 + 44 =

37 + 26 =

47 + 28 =

12 + 79 =

24 + 57 =

65 + 29 =

2. La suma numerelor 25 si 18 aduna pe 9. 3.Afla numerele cu 17 mai mari decât : 35, 46, 57, 68 si 79. 4. Eugen are 28 de cuburi , iar Florin cu 5 mai mult. Câte cuburi are Florin? 5.Compune o problema despre cartile din biblioteca, pe care sa o rezolvi prin adunare.