Cercetare Basm Prescolar [PDF]

Zitiervorschau

Capitolul IV Studiul experimental IV.1. Premisele teoretice – formularea problemei şi alegerea temei Într-o formă sau alta, premisele unui proiect trebuie dezvoltate, particularizate, încărcate de semnificaţii care se vor deschizătoare de drum pentru continuarea şi nu pentru încetarea investigaţiei. Tema este născută din realitatea cotidiană, din situaţiile trăite nemijlocit la o grădiniţă cu specificul alternativei Waldorf, în timpul activităţilor la grupă, împreună cu copiii. Urmărind, în decursul timpului, în practica pedagogică şi ca educator Waldorf, efectele basmului asupra evoluţiei preşcolarilor am constatat că unii copii sunt mai eficienţi în receptarea şi reproducerea basmelor (la grădiniţă şi acasă), atât în activităţile organizate cât şi-n cele alese de copii, în condiţiile în care tuturor copiilor le sunt transmise aceleaşi basme. Cercetarea noastră şi-a propus să găsească motivele care duc la acest lucru şi modalitatea prin care basmele îi ajută pe copii să devină încrezători în forţele proprii, optimişti şi armonioşi, sănătoşi trupeşte şi sufleteşte. “Demersurile inductive ale cercetării ştiinţifice presupun acumulări de date concrete şi teoretico-metodologice, în vederea fundamentării ştiinţifice a acţiunilor educaţionale, iar demersurile deductive presupunând realizarea unor analize logice şi/sau istorice ale unor idei cu conţinut educaţional, concept, teorii, paradigme, orientări metodologice, sisteme educaţionale, pricipii etc. cu scopul stabilirii unor corelaţii sau elaborării unor noi concept.” 1 Am ales cercetarea pedagogică de tip combinat: teoretico-fundamentală şi practicoaplicativă pornind de la încadrarea temei într-un spaţiu teoretic şi ajungând la reliefarea implicaţiilor practice menite să îmbunătăţească, să optimizeze activitatea de învăţare. Pentru documentare am studiat specificul alternativei Waldorf - educaţia interdisciplinară - în care activităţile învăţământului preşcolar clasic sunt încorporate diferenţiat în cadrul activităţilor specifice nivelului preşcolar. Astfel, basmul sau teatrul de masă şi marionete însumează educarea limbajului, educaţia civică, cunoaşterea mediului, muzică şi chiar activităţi matematice. În grădiniţele Waldorf basmul, împreună cu teatrul de masă şi marionete, precum şi jocul de roluri sunt forme principale de realizare a procesului instructiv-educativ. 1

Paişi Lăzărescu, Mihaela, Metodologia cercetării ştintifice în învăţământul primar şi preşcolar, ed. Paralela 45 , Piteşti, 2011, p.23.

Ţinând cont de “principiile pedagogiei preşcolare Waldorf :  copilul este văzut ca o unitate de voinţă-simţire- gândire;  copilul este o fiinţă larg receptivă din punct de vedere senzorial;  impresiile marchează fiinţa până la nivelul formării organelor interne şi al proceselor sufleteşti;  imitaţia şi modelul caracterizează demersul educaţional necesar acestei vârste;  procesele de creştere şi de învăţare au loc sub acţiunea aceloraşi forţe;  dezvoltarea cere timp, în educaţie o treaptă se clădeşte pe cea anterioară;  ritmul şi repetiţia structurează activităţile din grădiniţa Waldorf;  pentru a optimiza procesul educativ şi cognitiv, grupa de grădiniţă este compusă din vârste diferite”

2

a fost organizat studiul experimental de faţă.

În organizarea acestuia am pornit de la: 1. Cunoaşterea particularităţilor de vârstă psiho-fiziologice ale copiilor - vezi anexa 1 “Observarea copilului” recomandată de R. Steiner; 2. Adaptarea activităţilor la ritmul propriu de învăţare al preşcolarilor; 3.

Utilizarea unor strategii didactice care răspund stilurilor individuale de învăţare

ale copiilor (învăţarea pe epoci). Cercetarea ştiinţifică a urmărit „realizarea următoarelor etape: 

Formularea problemei şi alegerea temei de cercetare



Revizuirea dovezilor sau trecerea în revistă a bibliografiei



Clarificarea problemei prin formularea ipotezelor cercetării



Proiectarea cercetării prin selectarea planului şi a metodelor



Realizarea cercetării: colectarea şi înregistrarea informaţiilor



Interpretarea rezultatelor: prelucrarea implicaţiilor datelor colectate



Formularea concluziilor şi raportarea descoperirilor.” 38

Prezenta lucrare reprezintă o încercare de cercetare pedagogică de tip constatativexperimental, iar metodologia trebuie să fie în concordanţă cu tipologia lucrării. Din punct de vedere metodologic, cercetarea este experimentală pentru că prin introducerea în activitatea copiilor a povestirii basmelor se declanşează acţiuni educaţionale noi, ale căror rezultate sunt înregistrate şi prelucrate în vederea demonstrării valorii pe care o au.

2

M.E.N.-Consiliul National Pentru Curriculum, Programa pentru învăţământul preşcolar-ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF, Bucureşti, 2003, p.4. 38 Langa, Claudiu, Metodologia cercetării –suport de curs, Piteşti, 2015, p.11

IV.2. Metodologia cercetării IV.2.1. Elaborarea obiectivelor şi formularea ipotezei de cercetare Orice activitate trebuie să fie o reuşită, trebuie să aducă în fiecare zi ceva nou şi interesant în formarea personalităţii preşcolarului. Scopul acestui experiment este să găsească cele mai eficiente metode de predareînvăţare pentru receptarea şi reproducerea basmelor de către copii şi să evidenţieze rolul acestora în dezvoltarea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor preşcolarilor, prin cultivarea limbajului şi calitǎţilor morale. În funcţie de scopul şi de tema alese, în timpul demersului investigativ, am formulat obiectivele majore propuse spre urmărire pe parcursul cercetării :  identificarea valorilor simbolic-etice-morale din basme şi a modului lor de acţionare în structurarea unei gândiri sănătoase având la bază relaţia cauză-efect;  oferirea de modele comportamentale şi valori morale demne de urmat, precum şi însuşirea formelor/expresiilor stereotipe specifice basmului pentru dezvoltarea limbajului ;  determinarea contribuţiei povestirii, ca metodă de predare-învăţare, la consolidarea cunoştinţelor copiilor şi creşterea randamentului şcolar;  sintetizarea datelor (înregistrare /analiză /prelucrare /interpretare /concluzii) şi înregistrarea progreselor copiilor la finalul demersului ameliorativ-formativ; Specific pentru o cercetare autentică este emiterea unei ipoteze pentru o problemă bine determinată pentru ca mai apoi, prin folosirea unei metodologii specifice, să angajeze un demers experimental ce urmăreşte sa aibă ca finalitate confirmarea/validarea ipotezei. Astfel, am utilizat ca strategie inductivă observarea pasivă a copiilor ( în vederea stabilirii randamentului receptării basmului ) pentru formularea ipotezei cercetării : „Dacă vom transmite conţinutul basmelor folosind preponderent metoda povestirii, atunci copiii vor dobândi calităţi etice şi morale, îmbogăţindu-şi limbajul şi sfera de cunoaştere.” Într-un experiment intervin douǎ categorii de variabile ale cercetării :  Variabila independentă : utilizarea povestirii basmului ca metodă de predare-învăţare, în cadrul dezvoltării limbajului la preşcolari.

 Variabila dependentă: sunt vizate achiziţiile şi atitudinile comportamentale, precum şi deprinderile sociale ale copiilor, în urma reacţiilor date de variabila independentă;

IV.2.2. Prezentarea eşantionului de lucru Acest experiment s-a desfăşurat la “Grădiniţa cu program prelungit-grupe Waldorf” din cadrul Şcolii Gimnaziale I.H.Rădulescu-Bucureşti, pe parcursul semestrului I din anul şcolar 2015-2016, pe parcursul a 3 epoci diferite (epoca de Recoltă, epoca Lampioanelor/Piticilor şi Epoca de Crăciun/Iarnă), iar probele au fost aplicate unui lot experimental format din: 

grupul experimental-15 preşcolari din grupa nr. 1 ;



grupul de control-15 preşcolari din grupa nr. 3; Specific pentru grădiniţele Waldorf este că grupele sunt eterogene (sunt cuprinşi

copiii -fete şi băieţi - de la 3 la 6 ani). Grupele sunt prezentate astfel: Grupa nr. 3: -

din punct de vedere al vârstei este formată din: 4 copii de 3 ani, 2

copii de 4 ani, 6 copii de 5 ani şi 3 copii de 6 ani; -

din punct de vedere al sexului este formată din 10 băieţi şi 5 fete;

Grupa nr.1: - din punct de vedere al vârstei este formată din: 6 copii de 3 ani, 3 copii de 4 ani, 4 copii de 5 ani şi 2 copii de 6 ani; -

din punct de vedere al sexului este formată din 8 băieţi şi 7 fete;

grupa nr. 1

grupa nr. 3 6 ani

6 ani

5 ani

5 ani

4 ani

4 ani

3 ani

3 ani

Fig. 1 : Reprezentarea grafică a vârstei eşantionului de lucru

10 fete 5

baieti

0 grupa nr 3

grupa nr 1

Fig. 2 : Reprezentarea grafică mixtă a eşantionului de lucru 3 Copiii trăiesc în gradiniţa Waldorf ca într-o mare familie. Aici cei de vârstă mai mare au experinţă în domeniu, îndrumându-i şi antrenându-i la joc şi pe cei mai mici, având ocazia să se ajute reciproc comunicând foarte uşor. Pedagogia Waldorf clădeşte în copii libertatea interioară, puterea de a merge către lume cu bucurie, entuziasm şi încredere. Un copil educat în sistem Waldorf de regulă este mai încrezător în forţele proprii, mai dezinvolt, este curios, are multe întrebări pe care le adresează şi la care chiar asteaptă un răspuns. Un element important în educaţia Waldorf este că se pune mult accent pe activităţile de grup, pe socializare şi pe raportarea justă la ceea ce spun, fac sau simt ceilalţi. De aceea copiii pot fi mai empatici şi mai sociabili. IV.3. Metode şi instrumente utilizate

Stabilirea metodologiei de cercetare a reprezentat un moment esenţial în realizarea investigaţiei pedagogice concrete. De aceea am studiat cu atenţie metodele specifice acestui tip de activitate didactică şi am încercat adaptarea lor la tema lucrării noastre. Ştiind că sistemul metodelor de cercetare reprezintă un „algoritm necesar” în organizarea cercetării pedagogice am folosit în cercetarea noastră următoarele tipuri de metode :  metode şi tehnici descriptive (observaţia, chestionarul, interviul, analiza produselor activităţii/portofoliilor, analiza documentelor curriculare şi a altor documente şcolare);  metode experimentale (experimentul pedagogic);  metode de prelucrare, interperetare şi prezentare a datelor cercetării (tabelul de rezultate şi reprezentările grafice, histograma ).

3

Langa, Claudiu, Metodologia cercetării –suport de curs, Piteşti, 2015, p.25

În practica didactică am operat majoritar cu următoarele instrumente: protocolul de observaţie, fişa de observare, ghidul de interviu si testele psihopedagogice. Metoda observaţiei: Fiind metoda de cercetare care permite surprinderea cu usurinţă a comportamentelor fireşti, naturale ale copilului şi a acţiunilor educaţionale în condiţii obişnuite de viaţă, observaţia, sub toate formele ei, oferă atât date de ordin calitativ, cât şi date de ordin cantitativ.Spre deosebire de alte metode, prin observaţie pot fi surprinse detaliile, manifestările care însoţesc procesul educaţional , care nu pot fi surprinse cu ajutorul celorlalte metode . În alternativa Waldorf observarea copiilor este un proces continuu, având loc în diferite situaţii şi momente ale programului zilnic, pe parcursul fiecărei epoci de învăţare. De aceea , am apelat la etapa următoare în procesul de cercetare, la observarea sistematică. Am cuantificat apoi comportamentele copiilor din întreaga grupă bifând calificativul care caracterizează cel mai pregnant conduitele acestora grilei de observaţie (vezi anexa 2) . O altă caracteristică a “observării copilului” în cadrul alternativei este studierea copilului funcţie de temperament.Pe baza protocolului de observaţie (vezi anexa 3) am obţinut informaţii pe care le-am folosit apoi în etapa experimentală. Am avut în vedere, în cadrul cercetării noastre, o observare fină a fiecărui copil nu doar din punctul de vedere al volumului de cunostinţe, priceperi şi deprinderi însuşit de acesta, ci şi din punct de vedere atitudinal şi comportamental. Am urmărit aceste aspecte prin metoda observării provocate combinată cu metoda convorbirii, interviul, chestionarul şi nu în ultimul rând experimentul pedagogic.

Metoda chestionarului Chestionarul reprezintă o tehnică şi, corespunzător, un instrument de investigare constând dintr-un ansamblu de întrebări scrise şi, eventual, imagini grafice, ordonate logic şi psihologic, care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris. Am pornit de la constatarea că ”omul are nevoie de un simţ anume pentru poveşti, care ameninţă sa se piardă din ce în ce mai mult în zilele noastre”, datorită influeţelor nefaste pe care le are mass-media în exces asupra dezvoltării copiilor. Chestionarul pe care l-am aplicat părinţilor la începutul cercetării mi-a confirmat încă o dată o realitatea: din lipsa timpului, tot mai puţini părinţii citesc copiilor basme. O dată cu

apariţia computerelor/tabletelor/televizoarelor aceştia preferă sa le transfere acestă “muncă”, uitand însă că sunt ei însăşi modele privind plăcerea de a citi. Chestionarul (vezi anexa 4) a cuprins 10 întrebări/itemi, cu răspunsuri închise sau semi-deschise, vizând modul de transmitere a basmelor/poveştilor către copii. Avantajul itemilor cu răspuns închis constă în aplicarea şi prelucrarea mai uşoară, ceea ce este important în condiţiile eficientizării utilizării resurselor cercetării. Pentru a obţine informaţii suficiente/suplimentare, am completat itemii cu răspuns închis cu variante semi-deschise (în categoria "...altele, care?").

Testele pedagogice Am cuprins în cercetare testele orientate pe conţinuturile învăţării.Această metodă am folosit-o atât în faza pre-experimentală- Test de evaluare iniţială (pretest)- cât şi în faza experimentală- Test de evaluare finală (posttest), rezultatele obţinute oferindu-mi posibilitatea să măsor volumul de cunoştinţe la nivelul dezvoltarii limbajului şi să obţin informaţii asupra deprinderilor şi atitudinilor morale asimilate de preşcolari.

Metoda interviului Interviul se bazează pe comunicarea verbală şi prezintă întrebări şi răspunsuri ca şi chestionarul (în care întrebările sunt de regulă scrise), spre deosebire de care însă, necesită întotdeauna obţinerea unor informaţii verbale. Am ales această metodă ştiinţifică pentru a aduce în cercetarea noastră informaţii utile, care să ne ajute în stabilirea relaţiilor dintre variabile şi în verificarea ipotezei. Am realizat un interviu documentar de grup, semistructurat cu preşcolarii lotului experimental pentru aflarea, în stadiul de început şi cel final al cercetării, care este modul de percepţie al basmelor de către copii, ce sentimente morale trezeşte în ei şi cum valorile moral –etice influenţează formarea caracterului acestora. Întrebările au fost adaptate nivelului de înțelegere a copiilor, fiind în număr de şase (vezi anexa 6) cu ajutorul cărora am încercat să identificăm un tabel al valorilor morale cunoscute de copii. Am avut în vedere calitatea şi cantitatea noţiunilor asimilate până în acel moment. Rezultatele interviului de grup sunt strâns legate de acceptarea intervievatorului de către grup şi de convorbirile preparatorii ale acestuia cu participanţii.

Acceptarea reprezintă stabilirea sentimentului de încredere faţă de cel ce va conduce interviul şi considerarea lui ca o persoană căreia i se poate spune tot ceea ce este autentic trăit. Acceptarea, în cadrul cercetării a fost uşor de observat după reacţiile grupului. Deoarece ii cunoşteam pe unii din perioada practicii pedagogice şi pe ceilalţi din experienţa de la grupă, cercetarea a decurs foarte uşor, iar copiii au fost interesaţi şi deschişi în a-şi expune punctul de vedere asupra temei propuse. Conversaţiile preparatorii au constat în întrevederile particulare avute cu viitorii participanţi, în timpul cărora le-am anunţat tema interviului, durata (1,5 - 2 ore este cea optimă), precum şi faptul că este necesar ca fiecare să-şi exprime propria opinie. Scopul acestor convorbiri a fost: 

de a induce sentimentul de încredere şi stimă reciprocă in cadrul lotului experimental;



de a debloca preşcolarii intervievaţi şi de a facilita exprimarea opiniilor lor în cursul acestor convorbiri, pentru a le da sentimentul de siguranţă;



ca participanţii să reflecte asupra temei şi să-şi clarifice mai bine punctele de vedere.

Am consemnat cât mai fidel răspunsurile primite în ghidul de interviu.

Metoda convorbirii Aleasă ca şi variantă a studiului, ea s-a desfăşurat pe baza unui plan, în condiţii obişnuite. Pentru a fi cu adevărat eficientă, convorbirea a presupus acumularea în prealabil a unui material cât mai bogat despre copiii din lotul experimental. Ne-am dorit ca ea să fie bine desfăşurată, ca să-şi dovedească eficienţa în identificarea intereselor, a preferinţelor şi motivaţiilor preşcolarilor. În demersul cercetării am ţinut cont că această metodă presupune:  evitarea situaţiilor în care cel investigat se simte subiect de analiză şi observaţie  a apela la surse valide în colectarea informaţiilor prealabile  evitarea distorsiunilor determinate de subiectivism.

Experimentul pedagogic

În esenţă experimentul este definit ca „metoda prin care cercetătorul alege , stabileşte şi provoacă comportamentul, fenomenul pe care doreşte să-l studieze, prin acţiunea directă asupra subiectului.(Golu, M. 2000) ” 4 Acesta presupune crearea unei situaţii noi prin introducerea unor modificări în desfăşurarea acţiunii educaţionale, cu scopul verificării ipotezei care a declanşat investigarea. Experimentul

pedagogic

are drept

scop ameliorarea,

optimizarea acţiunii

educaţionale. El are la bază un model experimental (schema experimentală), iar acţiunea de obţinere a lui reprezintă modelarea experimentală. În cadrul experimentului nostrum (natural) am abordat modelul experimental pretestposttest cu grup de control (pentru verificarea variabilei independente):  am luat cele 2 grupe de preşcolari (nr.1 şi nr.3)  grupul experimental a fost supus evaluării iniţiale şi a celei finale a experimentului, ulterioare intervenţiei variabilei  grupul de control a fost supus celor două evaluări fără utilizarea variabilei . Metoda analizei produselor activităţii/portofoliilor Am cuprins-o în cercetarea noastră deoarece este o metodă ce poate fi utilizată cu succes în vederea obţinerii unor informaţii despre volumul şi precizia cunoştintelor însuşite de elevi, despre aptitudinile lor, dar şi despre trăsăturile lor de personalitate ( temperament, caracter, stări emotive). Produsele activităţii elevilor reprezintă o înmagazinare de muncă creatoare, o sinteză a fondului aptitudinal şi a celui informaţional, de care poate dispune un preşcolar. În studiul nostru, analizate cu discernământ, produsele activităţii copiilor au pus în evidenţă caracteristicile observaţiei, capacitatea de concentrare, particularităţile procesului de înţelegere, puterea de judecată, spiritul de independentă şi de iniţiativă, planul mintal de lucru, logica gândirii, înţelegerea corectă a relaţiilor dintre elemente, volumul şi precizia cunoştintelor, nivelul de cultură generală precum şi capacitatea de exprimare a ideilor . Metoda analizei documentelor şcolare a constat în analiza datelor oferite de documentare oficiale, documente şcolare şi de arhivă, în contextul scopului şi obiectivelor cercetării (planificare sumativă);

4

Paişi Lăzărescu, Mihaela, Metodologia cercetării ştiintifice în învăţământul primar şi preşcolar, ed. Paralela 45 , Piteşti, 2011, pg. 171.

În vederea demonstrării ipotezei formulate am efectuat o cercetare psihopedagogică în care am folosit metode de evaluare tradiționale ( verificarea orală, testele, fișele de lucru) precum și metode complementare

de evaluare (observarea sistematică

a

comportamentului elevului şi portofoliul ); IV.4.Modul de organizare şi desfăşurare a cercetării Cunoscând datele din start ale grupelor selecţionate şi în conformitate cu proiectul cercetării pedagogice, desfăşurarea cercetării a fost ghidată de ideea verificării ipotezei. Având stabilite variabilele independente, condiţiile de aplicare, am demarat desfăşurarea programului experimental, în activitatea de grădiniţă, introducând modificări de natură să verifice ipoteza. În organizarea şi desfăşurarea studiului au fost parcurse următoarele etape: -- Etapa iniţială cu caracter constatativ: epoca de recoltă (sept - oct 2015) -- Etapa propriu-zisă cu valoare formativă-ameliorativă: epoca lampioanelor/piticilor (oct 2015- nov 2015) -- Etapa finală cu caracter comparativ: epoca de Crăciun/iarnă (dec 2015-ian 2016)  Etapa iniţială cu caracter constatativ (epoca de recoltă) În demersul studiului experimental am parcurs etapa pregătitoare în care am cules unele informaţii care m-au ajutat în depistarea problemei, stabilirea obiectivelor, formularea ipotezei şi stabilirea designului cercetării. Fiind început de an şcolar, pe perioada activităţii didactice şi a practicii pedagogice am folosit metoda observării pasive (pentru stabilirea randamentului receptării basmului), în urma căreia am cules şi notat în fişa de observaţii informaţii despre: - modul în care copiii receptează basmul (atenţie constantă în ascultare), - reproducerea lui realizează sau nu conţinut (menţinerea firului cronologic al povestirii, respectarea succesiunii aparaţiei personajelor, a probelor pe care le trec acestea, folosirea corectă a elementelor de timp şi spaţiu în ordine cronologică), -

capacitatea de a folosi limbajul pentru a reproduce basmul ( folosirea

propoziţiilor clare şi expresive, folosirea dialogului, folosirea formulelor, folosirea plastică a limbajului în stilul specific basmului). Apoi am luat discutat cu părinţii preşcolarilor din grupa nr.1 şi i-am rugat să-mi menţioneze printr-un chestionar dacă acasă le sunt transmise copiilor basmele prin povestire sau aceştia le vizionează singuri la televizor/calculator/tabletă (vezi anexa 4). În urma studierii chestionarelor completate de părinţi corelate cu însemnările mele făcute în cadrul

practicii pedagogice observative am constat că preşcolarii care aveau un randament scăzut în reproducerea basmelor erau aceia cărora le fuseseră transmise poveşti doar prin intermediul desenelor animate (în mediul familial), sau care utilizau în exces jocuri cu personaje din basme pe tablete/computere . li se povestesc basme li se citesc basme urmăresc cărţi ilustrate cu poveşti vizionează la TV desene animate cu poveşti urmăresc desene sau jocuri pe tabletă/calculator 8%

15%

39% 23% 15%

Fig. 3 – Reprezentare grafică rezultate chestionar transmitere basme Am luat legatura cu colega mea, educatoare la grupa nr. 3, care mi-a împărtăşit că şi ea se confruntă cu aceeaşi problemă. Din bibliografia consultată şi din observarea curentă am ajuns la concluzia ca dacă toţi copiii ar fi lipsiţi de influenţa nocivă a utilizării excesive a computerelor /televizoarelor/ tabletelor şi ar primi în schimb modele demne urmat aceştia ar avea de câştigat. Am hotărât să desfăşurăm împreună un experiment provocat. Am considerat că este potrivit ca grupa de control să fie condusă de colega mea („Grupa nr. 3”), iar cea experimentală de mine („Grupa nr.1”). Înainte de a trece la experimentul propriu-zis am stabilit probele prin care să constatăm ca problema pusă are rezolvare prin ipoteză. Am creat un test iniţial pe D.L.C.cu conţinut din poveştile studiate deja de către copii în anii anteriori la grădiniţă, sau ştiute din mediul familial (vezi anexa 5). TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ (DLC: educarea limbajului) „RECUNOAŞTE POVESTEA”

1. Obiectivele pe care le-am avut în vedere la aplicarea acestui test au fost următoarele : O1 – să recunoască în imaginile prezentate poveştile din care fac parte;

O2 – să redea în propoziţii simple sau dezvoltate conţinutul unei poveşti; O3 –să denumească obiecte întâlnite în poveşti şi să le asocieze cu personajele care le foloseau ; O4 – să asocieze personajele cu imaginile din povestea din care fac parte. 2.Probele de conţinut: 1)Recunoaşte şi alege imagini ale basmelor auzite la grădiniţă(se includ şi imagini din basme nestudiate încă); 2)Spune pe scurt, în cel puţin trei propoziţii, povestea Cenuşăresei(să spună cât mai multe propoziţii despre poveste); 3)În ce basm ai întâlnit obiectele din imagine?Cine le folosea?(să denumească, să asocieze corespunzător) 4)Din ce poveste fac parte personajele?(să recunoască, să aleagă, să plaseze pe imagine) am făcut-o aplicând descriptorii de performanţă din tabelul

3.Evaluarea alăturat:

Necesită sprijin (NS) Itemul Recunoaşte şi alege I1

în Comportament

Dezvoltare(CD)

Atins(CA)

Recunoaşte şi alege

şi

imagini

ale

care le cunoaşte fără a auzite la grădiniţă.

basmelor

preciza de unde le ştie.

grădiniţă.

propoziţie

din

Spune

doar

din

puţin

la

trei

propoziţii

povestea momentele

principale

respectivă. Recunoaşte

auzite

Povesteşte în cel

o

povestea propoziţie

respectivă.

I3

Recunoaşte

imagini ale basmelor pe imagini ale câtorva basme alege

Nu ştie să spună o I2

Comportament

Asociază obiectele

ale poveştii. Asociază

obiectele din imagini , dar din imagini cu poveştile obiectele din imagini cu nu le asociază cu poveştile din care fac parte, însă nu poveştile din care fac din care fac parte şi cu şi cu personajele care le parte şi cu personajele personajele

care

le folosesc.

care le folosesc.

folosesc. Nu I4

recunoaşte

Recunoaşte

Recunoaşte

personajul şi povestea din personajul dar nu ştie din personajul şi care face parte.

ce poveste face parte.

povestea din care face parte.

Fig. 4 – Tabel descriptori de performanţă pentru testul iniţial După evaluarea testului, am constatat că la grupul experimental rezultatele cele mai bune s-au înregistrat la itemul 4, la itemul 2 s-au înregistrat rezultate bune, iar cele mai slabe la itemii 1 şi 3 urmând ca exerciţiile de recuperare şi dezvoltare ulterioare să fie aplicate corespunzător. La grupul de control rezultatele cele mai bune s-au constatat tot la itemul 4, iar la itemul 3 rezultatele au fost bune, cele mai slabe înregistrându-se la itemii 1 şi 2. NIVEL DE PERFORMANŢĂ:  MAJORITATEA CA – NIVEL MAXIM  MAJORITATEA CD – NIVEL MEDIU  MAJORITATEA NS – NIVEL MINIM Rezultatele au arătat că doar 15 copii din cei 30 ai lotului au dat randament maxim: GRUPUL

NR.

DE

EVALUAŢI

COPII

NR. DE COPII

NR. DE COPII

NR. DE COPII

NIVEL MAXIM

NIVEL MEDIU

NIVEL MINIM

experimental

15

7

6

2

de control

15

8

6

1

Fig. 5– Tabel rezultate la testarea iniţială Pentru a evidenţia mai bine rezultatele testului iniţial le-am transpus şi într-un grafic comparativ :

8 6 grupa 3 4

grupa 1

2 0 maxim(CA) 15 copii

mediu(CD) 12 copii

minim(NS) 3 copii

Fig. 6 - Reprezentarea grafică a rezultatelor testului iniţial Am supus atenţiei lotului experimental şi un interviu de grup de şase întrebări (vezi anexa 6). Pe baza lor am încercat să concepem un tabel de valori morale pe care preşcolarii le aveau deja achiziţionate din basmele recepţionate pe diferite căi :

valori morale iniţiale adevar

bunatate

dreptate

0% 7% 16%

55% 22%

Fig. 7 – Reprezentarea grafică a valorilor morale însuşite iniţial din basme Scopul evaluării iniţiale a fost de identificare a valorilor morale şi acela de a constata nivelul de pregătire al grupei de control şi al grupei experimentale. Următorul pas al cercetării a fost să demarăm desfăşurarea programului experimental. Am abordat modelul experimental pretest-posttest cu grup de control (pentru verificarea variabilei independente).  Etapa propriu-zisă cu valoare formativă-ameliorativă (epoca piticilor- lampioanelor):

Am anunţat copiii din grupa experimentală că toate activităţile se vor derula în jurul basmului povestit, iar pe cei din grupa de control că îşi vor continua programul didactic obişnuit (conform programei alternativei Waldorf). Am stabilit de comun acord cu colega- educatoarea grupei de control- ca într-o perioadă de 6 săptămâni (sfârşitul lunii octombrie 2015 şi începutul lunii ianuarie 2016) să realizăm o monitorizare paralelă la cele două grupe, vizând elaborarea portofoliului cu documentele primare printr-un sistem de măsurare a progresului. În paralel am iniţiat un experiment cu părinţii grupului experimental (i-am instruit şi iam convis în cadrul unor întâlniri organizate să elimine -prin exemplul propriu ca model- din viaţa copiilor lor timp de 6 săptămâni perceperea emisiunilor de desene animate prin TV sau orice alte surse , chiar dacă sunt poveşti sau basme.I-am rugat în schimb să găsească puţin timp seara înainte de culcare pentru a le citi copiilor un basm. Am confecţionat împreună cu părinţii, în cadrul unor ateliere de lucru, păpuşi simplejucării care să sugereze şi să inspire copiilor basme sau poveşti audiate de aceştia la grădiniţă pe care să le poată folosi şi acasă în timpul liber.Am mizat pe folosirea cu precădere a fanteziei creative în activităţile de re-povestire şi dramatizare a basmelor cunoscute.Am îmbinat astfel munca părinţilor cu joaca copiilor, am înlocuit răceala emisiunilor TV cu blândeţea şi iubirea oferită de părinţi sau bunici, am adus împreună modele vii de comportamente morale şi copiii, care au atâta nevoie de ele. Copiii de la grupa experimentală au fost antrenaţi în diverse activităţi la grădiniţă avand ca temă principală basmul:  Povestirea basmului de către educatoare în modul specific alternativei Waldorf (vezi anexa 7) ;  Repovestirile copiilor după modelul educatoarei sau cu final diferit (antrenând creativitatea) ;  Transpunerea basmului în desene sau picturi, folosind astfel interdisciplinaritatea;  Dramatizarea

ca activitate

de consolidare a basmelor , specifică

alternativei

Waldorf. Am întocmit şi utilizat o fişă de observare, drept instrument de evaluare. Am consemnat în scopul organizării activităţilor de povestire, repovestire, dramatizare sau teatru de păpuşi, evenimentele cele mai importante ale comportamentului copiilor lotul de 15 preşcolari de la grupa experimentală.

Pe tot parcursul programului experimental am procedat la observarea sistematicǎ a copiilor , completând grila de observaţii ce vizeazǎ abilităţile lingvistice/de comunicare si deprinderi si atitudini morale. În urma observării copilului după R.Steiner am încercat cunoaşterea celor din grupa experimentală din punct de vedere temperamental şi am exersat povestirea în funcţie de cele patru mari tipuri de temperamente (anexa 8). „Povestea/basmul armonizează temperamentele hrănindu-le şi echilibrându-le în mod sănătos. Pasajele de acţiune sunt pentru coleric, cele ce anticipează ceea ce urmează pentru sangvinic, cele în care eroul suferă sunt pentru melancolic, cele ce descriu masa îmbelşugată sau florile de pe câmp pentru flegmatic. “5 Pe lângă poveştile Waldorf specifice epocii: ”Piticul Rădăcinel şi silfidele”, “Aurul stelelor”, “Povestea ceasornicarului”, etc. am abordat şi alte basme cum ar fi :  ”Crăiasa albinelor” de Fraţii Grimm,  “Cele patru meştesuguri iscusite” de Fraţii Grimm,  ”Căsuţa din oală”-basm popular,  ”Sarea în bucate”-Petre Ispirescu,  “Fusul, suveica şi acul” de Fraţii Grimm. pentru capacităţile pe care le dezvoltă: imaginaţia creatoare, expresivitatea limbajului, crearea unor relaţii de grup, formarea unui limbaj civilizat, îmbogăţirea limbajului şi dezvoltarea percepţiilor / sentimentelor estetice. “Povestea desenată “ a fost un bun prilej de a vedea cu ce rămane copilul dintr-un basm, transpunerea lui într-un desen favorizând coerenţa conţinutului acestuia, originalitatea venind însă din trăirile preşcolarului vizavi de situaţiile din basm.  Etapa finală (epoca de Crăciun/iarnă) Grupa de control care şi-a desfăşurat activitatea conform programei în curs a beneficiat de basmele cu specific Waldorf care pot determina evoluţia senzaţiilor, percepţiilor, la fel ca şi grupa experimentală. Plusul a fost adus la grupa experimentală, unde povestirea educatoarei ca mijloc de transmitere a basmului introdusă în fiecare etapă a unei secvenţe educaţionale, a sporit cantitatea şi calitatea actului informaţional. Reprezentările copiilor de la grupa experimentală au ajuns să fie funcţie reglatoare a cuvântului, manifestată: 5

Vasilescu,Ileana, Identificarea, cunoaşterea şi armonizarea temperamentelor, ed. Creanga Fermecată , Bucureşti, 2014, pg. 37.

- Cuvântul evocă reprezentarea deja formată şi cerută de sarcini practice, cognitive; - Dirijarea, construirea unor imagini mai bogate, mai fidele realităţii, - Asigură înlănţuirea şi organizarea unor serii întregi de imagini; - Constituie instrument de organizare a imaginilor (secvenţelor); - Reprezentările prin cuvânt sunt integrate proceselor de gândire şi imaginaţie; - Prin urmare, printr-o muncă asiduă şi asigurarea grupei experimentale a unui program suplimentar celui vizat de programă s-au înregistrat progrese ridicate. Am creat un test final pe D.L.C. cu conţinut din poveştile cu specific Waldorf studiate de către copii în decursul perioadei experimentale la grădiniţă (anexa 9), având aceleaşi obiective, probe de conţinut şi descriptori de performanţă ca şi testul iniţial.Am complicat puţin testul tocmai pentru a verifica achiziţia comportamentelor şi atitudinilor morale. Rezultatele au arătat că 19 copii din cei 30 ai lotului au dat randament maxim (adică mai mult de jumătate):

GRUPUL

NR.DE COPII

NR. DE COPII

NR. DE COPII

NR. DE COPII

EVALUAŢI

NIVEL MAXIM

NIVEL MEDIU

NIVEL MINIM

experimental

15

11

4

0

de control

15

8

6

1

Fig. 8– Tabel rezultate la testarea finală Pentru a evidenţia mai bine rezultatele testului iniţial le-am transpus şi într-un grafic:

12 10 8 6 4 2 0

grupa 3 grupa 1

maxim(CA) 19 copii

mediu(CD) 10 copii minim(NS) 1 copil

Fig. 9 -Reprezentarea grafică a rezultatelor testului final Am observat o dezvoltare a atenţiei, a rapidităţii şi spiritului de observaţie, precum şi o execuţie mai corectă a sarcinilor mai ales în cadrul activităţilor de repovestire . De asemenea am aplicat din nou interviul de grup (anexa 6). Se poate constata, din graficul realizat, că în urma evaluării finale copiii de la grupa experimentală au înregistrat un progres în ceea ce priveşte cunoşterea şi respectarea valorilor/ regulilor morale.

valori morale finale adevar

bunatate

4

8.2

1.2

dreptate perseverenta

2

curaj respect grija

4

3.2 3

1.2

1.4

iertare

sinceritate optimism

Fig. 10 - Reprezentarea grafică a valorilor morale înuşite la final din basme

IV.5. Analiza şi interpretarea datelor Scopul etapei /evaluării iniţiale a fost de identificare a interesului pentru basme, a valorilor moral-etice şi acela de a constata nivelul de pregătire al lotului experimental (au fost recoltate datele de start, pe bază de observaţii, chestionare, interviuri şi teste, conturându-se nivelul de cunoştinţe şi valori, existent în momentul iniţierii experimentului, în grupa experimentală şi de control ). În etapa formativ-ameliorativă am urmărit pentru să verific dacă utilizarea cu preponderenţă a povestirii ca metodă de predare-învăţare a favorizat însușirea elementelor specifice ale basmului (introducerea variabilei independente doar la grupa experimentală), precum şi impactul moral-etic pe care aceasta îl are asupra preşcolarilor.Am observat atitudinile/comportamentele şi rezultatele obţinute de fiecare preşcolar, pentru a vedea progresul fiecăruia şi a lua măsurile necesare de ameliorare. Etapa finală a fost o etapă de control, în care au fost evaluate rezultatele: datele finale au fost raportate la datele de start, pentru a testa relevanţa diferenţelor obţinute, urmărindu-se

în paralel evoluţia grupei de control, pentru a se constata dacă rezultatele obţinute în grupa experimentală sunt similare, semnificativ superioare/inferioare. Atât probele iniţiale cât şi cele finale au fost aplicate la ambele grupe. Cel mai bine sau văzut rezultatele în testele şi activităţile de re/povestire ale copiilor din grupa experimentală, în care randamentul a crescut cantitativ si calitativ, cât şi în concentrarea atenţiei si menţinerea ei pe tot parcursul basmului (în funcţie de particularităţile individuale şi de vârstă). Nivel de performanţă Majoritatea CA

MAXIM

(Comportament atins) Majoritatea CD

MEDIU

(Comportament în dezvoltare) Majoritatea NS

MINIM

(Necesită sprijin)

Evaluare iniţială

8 7 6 5 4 3 2 1 0

Evaluare finală

12 10 8 6 grupa 3 grupa 1

4 2 0

Fig. 1 Rezultate comparative evaluare iniţială/finală

IV.6. Concluziile/recomandările studiului În urma studiului experimental efectuat am desprins următoarele concluzii:

grupa 3 grupa 1

- deşi posibilităţile intelectuale ale grupei de control nu au fost cu nimic mai prejos decât ale grupei experimentale, elementul care a dus la rezultate diferite a fost folosirea povestirii ca metoda aleasă de predare a basmului , fapt ce a condus la dezvoltarea gândirii logice şi a memoriei voluntare; - la grupa experimentală limbajul copiilor a înregistrat modificări cantitative şi calitative însemnate, vocabularul copiilor îmbogăţindu-se cu cuvinte şi expresii specifice basmelor; - efecte au fost şi în plan social, preşcolarii din grupa experimentală devenind mai sociabili, mai puţin violenţi, mai fireşti pentru vârsta lor, mai creatori şi plini de initiativă: povestirea basmelor a influenţat în mod indirect şi estetica comportării copiilor, contribuind la lărgirea orizontului de cunoaştere, având o deosebită valoare etică, contribuind la formarea conştiinţei morale şi a unor trăsături pozitive de caracter); - conform celor de mai sus obiectivele cercetării au fost realizate şi ipoteza conform căreia ”Dacă vom transmite conţinutul basmelor folosind preponderent metoda povestirii , atunci copiii vor dobândi calităţi etice şi morale, îmbogăţindu-şi limbajul şi sfera de cunoaştere” , a fost pe deplin confirmată. Ca recomandări pentru părinţi: 

să nu uite că omul se educă de la suflet la suflet, iar copiii din ziua de astăzi respectă şi urmează numai valoarea ;



în epoca tehnologiei mulţi părinţi sunt seduşi de posibilitatea folosirii mijloacelor IT în educaţie pornind mai ales de la comoditatea acestor mijloace (pentru părinte). “Esential însă este de ştiut că maşinile, deşi folositoare şi la modă usucă sufleteşte, izolează, hrănesc copiilor autismul voluntar ” (nu vor să mai ştie, « se plictisesc », vor ca totul să vină de la sine fără nici un efort din partea lor), aşa că totul în viaţă trebuie făcut cu măsură ;



să continue experimentul început în timpul studiului (etapa formativ ameliorativă) care a avut un real success şi să găsească puţin timp seara înainte de culcare pentru a le citi copiilor un basm, fiind astfel modele vii pentru aceştia.