Cecul Instrument de Plata Si Credit [PDF]

Zitiervorschau

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL

CECUL - INSTRUMENT DE PLATĂ ŞI CREDIT

Coordonator ştiinţific,

Student,

Lect.univ.dr. Vladut Anca

2012 1

Cuprins INTRODUCERE………………………………………………………………………. CAPITOLUL 1: INSTRUMENTE DE PLATĂ ŞI CREDIT………………………..1 1.1. Instrumente de plată și credit – definiţie, trăsături, reglementare ………………….4 1.2. Definiția și clasificarea cecurilor………………......………………………………...7 1.3. Cecurile electronice………..………………………....…………....…….…………12 1.4. Emiterea cecului……………………………………....………………….…………13 1.5. Regresul, în caz de neplată a cecului……………………......……...…….………....15 CAPITOLUL 2: CONDIŢIILE DE VALABILITATE A CECULUI………………. 2.1. Menţiunile obligatorii ale cecului………………………………...…………………16 2.2. Consecinţele nerespectării cerinţelor legale privind menţiunile obligatorii ale ceclui………………………………………………………………………………………………...18 CAPITOLUL 3: OPERAŢIUNI IN PROCESUL UTILIZĂRII CECULUI……… 3.1. Avalizare………………………………………...…………...……………………..19 3.2. Girarea/andosarea……………………...……………...………………………..…20 3.3. Plata………………………………………………………...…….…………………21 3.4. Protestul în caz de neplată. Prescripţia……………………...………………………23 CAPITOLUL 4: PLATA CU CEC…………………………………………………….. 4.1. Plăţi cu cec…………………………………………………..………………………25 4.2. Riscurile exportatorului la plata în cont deschis……………..…………...…………30 4.3. Poziţia juridică a trasului………………………...……………...…………………..31 4.5. Consecinţele neplăţii cecului……………………………………...………………...33 CAPITOLUL 5 : CIRCUITUL CECULUI……………………………………………. 5.1. Etapele procesării prin compensare a cecului……………………...……………......35 5.2. Refuzul cecului la plată……………………………………………...……………...40 CAPITOLUL

6:

RISCURI

ÎN

PIERDEREA,FURTULDISTRUGEREA

UTILIZAREA SAU

CECURILOR……………………………………………………………………… 2

CECULUI. ANULAREA

6.1. Riscuri în utilizarea cecurilor………………………………………....…………..44 6.2. Pierderea, furtul, distrugerea sau anularea cecurilor…………………...…………45 CONCLUZII……………………………………………………………………...…..46 BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………

3

INTRODUCERE Instrumentele de plată şi credit reprezintă documente bancare operaţionale pe suport de hârtie, magnetic sau electronic ce pot fi folosite cu ajutorul tehnicilor specifice de operare pentru a transmite fonduri de la ordonator la beneficiar. Instrumentele sunt emise de banca centrală şi băncile comerciale cu acordul băncii centrale pentru a asigura forma standardizată şi un conţinut economic şi juridic ce poate să permită transferul de fonduri în siguranţă deplină. Aceste instrumente de plată şi credit sunt definite ca fiind înscrisuri care au un conţinut şi o formă consacrată pe bază de norme acceptate pe plan internaţional şi reprezintă pentru cel ce le deţine în mod legal (beneficiar) un drept de creanţă a cărui existenţă şi întindere sunt determinate strict de menţiunile cuprinse în aceste înscrisuri. Cecul este printre cele mai vechi instrumente de plată fără numerar prin care o persoană numită trăgător dă un ordin necondiţionat unei bănci numită tras, să efectueze în favoarea sa sau a unui beneficiar terţ, plata unei sume de bani determinate, de care trăgătorul poate dispune după preferinţă. Cecul poate fi definit şi ca o trată trasă asupra unei bănci şi plătibilă la vedere.1 Cecurile se clasifică după mai multe criterii şi anume: - din punct de vedere al indicării beneficiarului: cecuri nominative; la ordin; la purtător; - din punct de vedere al modului de încasare sunt : cecuri în numerar; certificate şi de călătorie ; - din punct de vedere al mecanismului plăţilor sunt: cecuri personale şi cecuri bancare. Prezenta lucrare intitulată Cecul - instrument de plată şi credit, este structurată pe 6 capitole. Primul capitol: Instrumente de plată şi credit cuprinde 5 subcapitole în care sunt tratate conceptul, trăsăturile şi reglementarea instrumentelor de plată şi credit. Tot în cadrul acestui capitol se face o analiză şi clasificare a cecurilor, se vorbeşte despre conceptul de cecuri electronice şi se arată modalităţile de emitere a acestora. Cel de-al doilea capitol al lucrării intitulat Condiţiile de valabilitate ale cecului cuprinde unele aspecte legate de menţiunile obligatorii ale cecului, dar şi consecinţele nerespectării cerinţelor legale privind menţiunile obligatorii ale cecului. Capitolul trei: Operaţiuni în procesul utilizării cecului conţine aspecte legate de desfăşurarea operaţiunilor ce sunt folosite în procesul de uzilizare a cecului. 1

BNR, Reglementări privind cambia şi biletul la ordin, 1994, p. 51

4

Plata cu cec este denumirea celui de-al patrulea capitol şi este alcătuit din 4 subpuncte. Capitolul 5: Circuitul cecului analizează etapele procesării prin compensare a cecului şi refuzul cecului la plată. La finalul lucrării, capitolul 6 numit Riscuri în utilizarea cecului. Pierderea, furtul, distrugerea sau anularea cecurilor dezbate aspecte legate de toate aceste riscuri intervenite în utilizarea cecului. Pentru întocmirea lucrării am consultat o bibliografie vastă, clară şi variată ce m-a condus spre formularea unor concluzii pertinente cu privire la analizarea temei propuse.

5

CAPITOLUL 1. INSTRUMENTE DE PLATĂ ŞI CREDIT

Instrumenele de plată şi credit sunt monedele propriu zise şi câteva documente bancare operaţionale pe suport hârtie, magnetic sau electronic, ce funcţionează cu ajutorul unor tehnicii specifice de operare, circuite şi securizare în vederea transmiterii de fonduri de la ordonator la beneficiar. Instrumentele sunt emise de banca centrală (moneda efectivă) şi băncile comerciale (moneda scripturală) cu acordul băncii centrale ca să se asigure o formă standardizată şi un conţinut economic şi juridic care să poată permite transferul de fonduri in deplină siguranţă şi delimitarea responsabilităţilor participanţilor la transferul bancar. Tot aceste instrumente se pot folosi şi de entităţile non bancare ca postă, firmele de decontari sau cele pentru operaţiuni cu titluri, autorizate expres de banca centrală pentru a lucra in domeniul transferurilor de fonduri. Există două mari categorii de instrumente: instrumente de plată cu numerar şi instrumente de plată fară numerar. Instrumentele de plată cu numerar sunt reprezentate prin moneda metalică şi bancnote (moneda de hârtie) şi arată o veche formă de circulaţie monetară. Ca să îndeplinească funcţia de instrument de plată, moneda metalică si bancnotele – numerarul in termeni bancari – necesită un complex de tehnici si reglementări cu caracter normativ emise de banca centrală si băncile comercile. Instrumentele de plată fară numerar sunt documente standardizate ce conţin instrucţiuni de plată date de plătitor băncii sale pentru transferul fondurilor catre banca beneficiarului. Cu ajutorul acestui instrument de plată se fac înregistrari in conturile partenerilor de la băncile lor care confirmă diminuarea respectiv majorarea creanţelor monetare asupra băncilor. Cele mai des folosite instrumente de plată in tranzacţii 2 sunt urmatoarele: ordinul de plată, cambia, cecul, biletul la ordin, cardul. Mijloacele de plată3 fără numerar, respectiv instrumentele de plată (transfer credit, debitare directă, card de plată, cec, cambie şi bilet la ordin), aprobă transferul fondurilor deţinute în conturi deschise la instituţii de credit sau la Trezoreria Statului, în baza primirii unei instrucţiuni de plată. Ca să se efectueze plata fară numerar prin transfer de fonduri de la plătitor la beneficiar include o serie de operaţiuni bancare care, în prezent, sunt permise doar instituţiilor autorizate şi supravegheate prudenţial (respectiv instituţiilor de credit) şi Trezoreriei Statului. 2 3

http://legeaz.net/dictionar-juridic/bilet-la-ordin http://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=205

6

Principalele etape ale unei plăţi fără numerar4 sunt următoarele : Faza tranzacţională conţine iniţierea, validarea şi transmiterea unei instrucţiuni de plată. În funcţie de tipul instrumentului, instrucţiunea de plată poate fi iniţiată de debitor (spre exemplu, în cazul transferului credit), sau de beneficiar (spre exemplu, în cazul debitării directe). În faza tranzacţională au loc o serie de operaţiuni, ce vizează în principal verificarea identităţii părţilor implicate în tranzacţie, a autenticităţii instrumentului5 de plată folosit şi a integrităţii datelor cuvenite tranzacţiei. În faza de compensare şi decontare, instituţiile (instituţiile de credit şi Trezoreria Statului) schimbă între ele creanţele rezultate din plăţile fără numerar, cu ajutorul sistemului de plăţi pentru plăţi valoare mică şi volum mare, şi decontează soldurile nete ale acestor creanţe prin intermediul sistemului ReGIS. Ca orice document de plată conţine două tipuri de informaţii: informaţii financiare şi informaţii nonfinanciare. Informaţia financiară (monetară sau informaţie bani) se referă la suma de bani care trebuie plătită, valută, scadenta, băncile participante şi conturile debitoare şi creditoare, numele părţilor participante la tranzacţie, iar răspunderea pentru executarea acesteia revine emitentului. Informaţia nonfinanciară conţine elemente adiacente plăţii ca scopul acesteia sau unele instrucţiuni cu caracter specific. Chiar dacă instrumentele de plată diferă foarte mult unele faţa de altele in funcţie de specificul plaţii, ele au si caracteristici comune care permit clasificarea acestora dupa mai multe criterii. Tranzacţiile în numerar si păstrarea acestuia implică costuri mai mari de transport şi depozitare şi riscuri apreciabile

de securitate. De aceea este mult mai uşor să realizăm

tranzacţiile prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar. Împreună cu acestea se mai utilizează şi plata în avans ( constituie cea mai atractivă modalitate de plată din punctul de vedere al exportatorului dar cea mai putin atractivă pentru importator ) , plata la expediere , plata după vânzare , tranzacţii pe baza de cont deschis ( utilizate adesea de firmele din SUA ) . Pentru a alege o modalitate sau un instrument de plată , în derularea unei afaceri economice internationale , implică din partea managerilor si a colectivelor de specialişti, ce îşi desfaşoară activitatea în acest domeniu , cunoştinţe temeinice de management şi marketing internaţional , de legislaţie internă si internaţională în domeniile comercial , financiar - bancar , cu atât mai mult cu cât fiecare dintre aceste mijloace , instrumente şi tehnici de plată au particularităţile lor de formă şi de fond6 . 4

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bilet_la_ordin http://legeaz.net/dictionar-juridic/bilet-la-ordin 6 Elena Bojesteanu, Relaţii monetar- financiare-internationale, Editura A.S.E.,Bucuresti,2010,89-95 5

7

Totuşi ne dăm seama că această alegere mai depinde şi de alte elemente cum ar fi : legislaţia naţională ce trebuie să fie aliniată la cea internaţională , de experienţă acumulată în timp şi tradiţia în folosirea acestor mijloace sau instrumente , poziţia firmei pe pieţele internaţionale , relaţia dintre agentul economic şi banca sau băncile colaboratoare , puterea economico-financiară a firmei etc . Chiar dacă Romania şi-a exprimat dorinţa de aderare la Uniunea Europeană,iar pe plan european se fac eforturi în scopul obţinerii unei europe unite , cunoaşterea şi folosirea tehnicilor şi instrumentelor de plată , a managementului tranzacţiilor internaţionale în ansamblul sau , trebuie să constituie un obiectiv prezent şi viitor pentru toţi cei care sunt implicaţi în domeniile comercial , financiar , bancar7 , economic în general . De asemenea este mult mai uşor să plătim furnizorilor prin virament bancar decat prin numerar şi chiar mai convenabil. Instrumentele de plată fără numerar sunt mai des folosite, pentru că sunt mult mai uşor de realizat plăţile prin virament bancar decât plăţile în numerar.8

1.1. Instrumente de plată și credit – definiţie, trăsături, reglementare Definiţia instrumentelor de plată şi credit Instrumentele de plată şi credit9 (efectele de comerţ sau titlurile financiare, cum mai sunt denumite în literatura de specialitate şi în practica financiară internaţională ) sunt înscrisuri care au un conţinut şi o formă consacrată pe bază de norme acceptate pe plan internaţional şi reprezintă pentru cel ce le deţine în mod legal (beneficiar) un drept de creanţă a cărui existenţă şi întindere sunt determinate strict de menţiunile cuprinse în aceste înscrisuri. Trăsăturile instrumentelor de plată şi credit Titlurile de credit se caracterizează prin următoarele trăsături principale10: - Formalismul - titlurile de credit sunt exprimate prin înscrisuri care au rolul de a constitui drepturi; datorită faptului că drepturile sunt încorporate în titlu, pentru naşterea, transmiterea şi exercitarea acestor drepturi este necesară existenţa unui înscris. Dreptul nu există în afara înscrisului.

7

http://legeaz.net/dictionar-juridic/anularea-biletului-la-ordin-cambiei-cecului Faghi Mădălina, Acreditivul documentar-modalitate de plată bancară internatională,.Bucuresti:Editura Wolters Kluwer,2007,65-71 9 http://ro.wikipedia.org/wiki/Bilet_la_ordin 10 I. Schiau, Curs de drept comercial, Editura Rosetti, Bucureşti, 2004, p. 365 8

8

- Oricare posesor al titlului câştigă un drept propriu şi autonom, rezultând ca titlul de credit sa fie independent de operaţia de credit pe care o constată11. Reglementarea instrumentelor de plată şi credit Emiterea, circulaţia şi negocierea instrumentelor de plată şi credit de asemenea reglementate pe bază de norme interne şi internaţionale12, dintre care pot fi menţionate: - Legea 58/1934 privind cambia şi biletul la ordin, modificată prin Legea 83/1994; - Legea 59/1934 privind cecul; - Normele BNR nr.6 şi nr.10/1994 privind cambiile şi biletele la ordin ; - Regulamentul valutar nr.3/1997; - Convenţiile de la Geneva din 7 iunie 1930 privind legea uniformă, reglementările anumitor conflicte de legi şi dreptul la timbru, în materie de cambii şi bilete la ordin; - Convenţiile de la Geneva din 19 martie 1931 privind legea uniformă şi reglementarea anumitor conflicte de legi13 în materie de cecuri. România deşi nu a aderat oficial la aceste convenţii internaţionale, a aplicat totuşi reglementările lor prin legile promulgate în 1934.

Prezentarea principalelor instrumente de plată şi credit 1. Cambia Trata (cambia) este unul dintre instrumentele de plată şi credit cu ajutorul careia o persoană fizică sau juridică numită trăgător comunică un ordin necondiţionat unei alte persoane fizice sau juridice numită tras, de a plăti la vedere sau la scadenţă, o sumă determinată, unei alte persoane fizice sau juridice numită beneficiar. După cum reiese, din definiţia de mai sus, se desprind trei părţi principale14.Cele trei părți care iau parte la acţiune sunt : trăgătorul, trasul şi beneficiarul. Trăgătorul15 se regaseşte întotdeauna cu vânzătorul de mărfuri sau prestatorul de servicii, sau cu exportatorul de mărfuri. Pe poziţia trasului se află importatorul de mărfuri sau de servicii sau cumpărătorul. Beneficiarul tratei se poate afla în mai multe ipostaze : a) în cazul în care mărfurile şi/sau serviciile au fost realizate/efectuate pe cheltuiala vânzătorului, beneficiarul de drept va fi acesta,deci

trăgătorul (în cazul cambiei la ordin

propriu) ; 11

I. Schiau, op. cit., p.365 http://www.euroavocatura.ro/dictionar/1043/Bilet_la_ordin 13 http://www.financiarul.ro/2008/10/31/noile-cecuri-si-bilete-la-ordin/ 14 I. Schiau, , op. cit., p. 365 15 http://www.ecto.ro/bilet-la-ordin/ 12

9

b) în cazul în care mărfurile şi/sau serviciile au fost realizate din surse băneşti atrase, de regulă, de la o bancă, atunci beneficiarul cambiei va fi aceasta, pentru rambursarea sumei avansate (cambia trasă în contul altuia) ; c) în cazul în care trăgătorul are datorii către un terţ, el poate trage o cambie la ordinul acestuia sau poate să-i transmită o cambie primită de el, nenominalizată, pe care să o gireze16. 2. Cecul Cecul este un alt instrument de credit prin care o persoană numită trăgător dă un ordin necondiţionat unei bănci numită tras, să efectueze în favoarea sa sau a unui beneficiar terţ, plata unei sume de bani determinate, de care trăgătorul poate dispune după preferinţă. Cecul poate fi definit şi ca o trată trasă asupra unei bănci şi plătibilă la vedere.17 Cecul trebuie să îndeplinească anumite condiţii de formă,iar acestea sunt: data şi locul emiterii, denumirea de cec înscrisă în titlu sau text, în limba utilizată pentru completarea cecului, ordinul necondiţionat (pur şi simplu) de a plăti o sumă de bani determinată, în cifre şi litere, numele băncii plătitoare (trasul), locul unde se va face plata şi semnătura emitentului. În lipsa unuia din elementele menţionate mai sus duce la ineficacitatea cecului, cu excepţia locului plăţii (va fi primul dintre ele) şi a locului emiterii (care dacă nu este menţionat se consideră a fi cel de lângă numele emitentului). 3. Biletul la ordin18 Biletul la ordin este al treilea instrument de plată şi credit prin care o persoană fizică sau juridică numită emitent, se obligă să plătească la scadenţă unei alte persoane fizice sau juridice denumită beneficiar, sau, la ordinul acesteia , unei terţe persoane, o sumă de bani determinată. Cel care emite biletul la ordin este cumpărătorul de mărfuri sau servicii, iar beneficiarul este vânzătorul mărfurilor sau serviciilor, banca acestuia sau o terţă persoană căreia beneficiarul are să-i plătească o creanţă. Biletul la ordin îndeplineşte urmatoarele condiţii de formă : data şi locul emiterii, denumirea expresă de bilet la ordin înscrisă în text sau în titlu , în limba utilizată pentru completarea biletului la ordin (Promissory note, în limba engleză, Bilet a ordre, în limba franceză, Solawechsel, în limba germană), promisiunea de plată , clară şi necondiţionată, suma determinată, în cifre şi litere, data şi locul plăţii, beneficiarul (persoana pentru care, sau la ordinul căreia se face plata), semnătura emitentului. Ca şi cambia,biletul la ordin beneficiază de aceleaşi prevederi privind avalizarea, girul , scadenţa , plata, regresul etc. Emitentul biletului la 16

Paul Bran, Ionela Costică, Relaţii financiare şi monetare internationale, Editura Economica,Bucuresti,1995 BNR, Reglementări privind cambia şi biletul la ordin, 1994, p. 51 18 http://legeaz.net/legea-58-1934-cambiei-biletului-la-ordin/ 17

10

ordin are obligaţia să plătească prin banca sa (la fel ca şi trasul), urmând să accepte plata pentru care şi-a dat permisiunea . În cazul plăţii la vedere, biletul la ordin trebuie prezentat la viză emitentului, în termenul fixat prin convenţie de către emitent sau giranţi . Refuzul de viză al emitentului se constată prin opunere, a cărei dată va servi de referinţă pentru stabilirea termenului de plată . Avalul, dacă nu se constată pentru cine a fost dat, se consideră dat în favoarea emitentului.19 Trei mari sisteme de drept se află încă în prezenţă după unificarea de la Geneva (1930 ) a cambiei şi a biletului la ordin: sistemul anglo-saxon, sistemul german şi sistemul francez20. 1.2. Definiția și clasificarea cecurilor Cecul21 reprezintă, în general, un ordin necondiţionat dat în scris de către o persoană (titularul unui cont creditor deschis la banca respectivă) unei alte persoane care trebuie să fie o bancă, semnat de către persoana care a dat ordinul şi solicitând băncii să plătească la cerere o anumită sumă de bani fie la ordinul titularului de cont, fie la ordinul unui terţ, fie la ordinul purtătorului. Etimologia cuvântului CEC este controversată. O primă ipoteză ar fi urmatoarea: Regii Angliei obișnuiau să-și plătească furnizorii prin Tezaurul Public (Court of Exchequer), predându-le înscrisuri denumite inițial “bills of scaccario” ,iar mai tărziu “bills of exchequer”. Termenul “exchequer” provine de la cuvertură cu pătrățele, ca o tablă de șah (chequered cloth) care era pusă pe masa pe care se efectuau calcule contabile. Altă ipoteză spune că substantivul “cec” derivă din verbul “to check”, în sensul de a verifica. Oricare ar fi etimologia denumirii sale actuale, cecul bancar modern are ca stramoș cecul emis de bancherii Egiptului ptolemeic, urmat apoi de cecul utilizat de bancherii Greciei antice. Isocrate (436-338) in Trapezitica recomandă folosirea cecului de călătorie, arătând exemplul lui Stratocles, cetățean atenian care a vrut să evite riscul deplasării numerarului cu ocazia voiajului sau la Pont, a plătit o sumă unui bancher atenian, fiul lui Sapaios din Pont. În schimbul sumei plătite, bancherul atenian i-a eliberat un cec de călătorie. Ajungând cu bine la Pont şi prezentând acel înscris lui Sapaios tatăl, acest bancher i-a plătit suma înscrisă pe cec. De la cecul lui Stratocles şi până la “cecul imagine” informatizat s-a produs o evoluție care acoperă două milenii.

19

Vasile Cocris, Dan Chirleşan, Tehnica operaţiunilor bancare, Editura Universitaăţii Al.I.Cuza, Iaşi, 2006, p.24-30 P. V. Pătrăşcanu, op. cit., p. 12 21 http://www.contzilla.ro/2009/03/monografie-contabila-plati-op-bilet-la-ordin-numerar/ 20

11

Cecul se află printre cele mai vechi instrumente de plată fără numerar, cu extindere preponderentă în unele ţări. În multe din aceste ţări, reglementarea utilizării cecului a fost multilateral legiferată, reflectînd în general practici şi experienţe variate. În prezent, sistemele de plăţi prin cec au devenit deosebit de eficiente în multe ţări, о dată cu introducerea şi extinderea procedeelor de dematerializare şi de prelucrare prin transferarea imaginii cecurilor. În sec. XX cecul a fost înlocuit treptat de ordinul de plată, iar în anul 2006 cecul reprezenta peste 10% din plăţile interne în Canada, 5% în SUA, 3% în Japonia, 3% în Franţa şi 6% în România. Pe plan internaţional, cecul a fost reglementat în anul 1928 de Comitetul Economic de pe lângă Liga Naţiunilor Unite de la Geneva care a elaborat un set de Norme privind folosirea cecului ce au constituit cadrul general juridic şi tehnic în decontările internaţionale şi interne. 22 Detalii privind cecul23: - persoana care trage cecul se numeşte trăgător; - banca prin care se trage cecul se numeşte banca trasă sau bancă plătitoare; - persoana asupra căreia cecul tras este plătibil se numeşte tras sau beneficiar; - în cazul în care trăgătorul trage un cec plătibil în favoarea sa, atunci trăgătorul şi trasul sunt una şi aceeaşi persoană. În momentul prezentării la ghişeul băncii a unui cec, casierul trebuie să verifice următoarele elemente: - Dacă data este corectă: Este cecul post-datat sau expirat? - Post-datat: înseamnă că cecul a fost prezentat la bancă înaintea datei specificate pe cec. - Expirat: înseamnă că cecul a fost prezentat la bancă după şase luni de la data înscrisă pe el. În ambele situaţii cecul nu se poate încasa. - Trasul (beneficiarul): În cazul în care cecul este barat sau barat pentru un anumit cont, atunci astfel de instrucţiuni trebuie implementate. Conţinutul instrumentului: În cazul în care există diferenţe între suma înscrisă în cuvinte şi suma înscrisă în cifre, suma plătibilă este cea menţionată în cuvinte. Oricum, banca este împuternicită să returneze

22 23

S. D. Cărpenaru, op. cit., p. 515-516 http://www.conta.ro/forum/topic/45654-biletul-la-ordin/

12

24

cecul neonorat pe care să înscrie “cuvintele şi cifrele diferite”. Banca plătitoare are dreptul să

solicite clientului său să-şi completeze cecul cu termeni clari şi corecţi. - Semnătura trăgătorului: Semnătura trebuie şi ea verificată pentru ca banca să fie sigură că semnătura de pe cec corespunde cu cea din specimenul de semnături păstrat cu grijă de bancă. Semnătura este una genuină. - Girarea : Girarea instrumentului reprezintă operaţiunea prin care se transmit, o dată cu remiterea şi toate drepturile rezultate din cec. Girarea reprezintă o menţiune făcută pe verso-ul cecului în favoarea oricui, inclusiv în favoarea trăgătorului. Noul beneficiar poate, la răndul său, să gireze cecul. În literatura de specialitate englezească, sunt cunoscute două tipuri de girare: 1. Girarea în alb: În cazul în care nu este indicată nici o persoană la girare. O astfel de girare în alb poate transforma ordinul cecului într-un cec la purtător; 2. Girarea specială: este cazul în care cel care girează cecul specifică şi persoana în favoarea căreia este girat cecul. Clasificarea cecurilor se poate face după mai multe criterii, respectiv : 1. din punct de vedere al indicării beneficiarului, cecurile pot fi: 

cecuri nominative, când în text se menţionează numele beneficiarului. Cecurile

nominative pot fi transmise prin girare. Este un înscris prin care o persoană (trăgător) dă ordin unei bănci (tras) să plătească în favoarea unui terţ (beneficiar) o sumă de bani de care emitentul (trăgătorul) dispune. Cecul nominativ atribuie calitatea de beneficiar doar persoanei nominalizate expres în cec. Beneficiarul ar putea fi substituit în cazul girului ulterior al cecului. El va fi transmis prin gir doar dacă are inserată clauza „la ordin”, în toate celelalte cazuri transmiterea cecului nominativ putând fi realizată doar cu respectarea condiţiilor cesiunii ordinare. În aceleaşi condiţii de emitere cecul nominativ ar putea conţine clauza „nu la ordin” sau alte cuvinte echivalente („netransmisibil” etc.). În respectivele cazuri transmiterea cecului la fel se va realiza în condiţiile simplei cesiuni ; 

cecuri la ordin, când în text beneficiarul nu este menţionat nominativ, ci cu clauza

, care permite primului beneficiar să-l transmită prin gir celui de al doilea beneficiar şi aşa mai departe. Cecul la ordin este plătit unei persoane determinate şi e transmisibil prin gir scris chiar pe document. Transmiterea acestuia se realizează fără concursul debitorului (trăgătorului), dar în prezenţa acordului acestuia(aprobată cu modificări prin Legea nr.

24

Ionescu Lucian C. coordonator, Băncile şi operaţiunile bancare, Editura Economică, Bucureşti, 1996, 107-112

13

83/199425), . Caracterul de cec la ordin trebuie să rezulte din chiar însuşi titlul şi chiar din momentul emiterii lui. Destinatarul ordinului de plată este trasul (banca sau altă societate creditoare). Emitentul ordinului s-ar putea să fie altul decât cel al cecului (trăgător), primul fiind specificat după menţiunea „la ordinul”. Atunci când emitentul ordinului coincide cu trăgătorul (emitentul de cec), se va trece menţiunea „vizaţi / plătiţi la ordinul nostru / meu”. În atare cazuri beneficiar ar putea fi prezentatorul de cec sau persoana indicată în cec. 

la purtător, care fie nu conţin nici o referinţă referitor la numele beneficiarului, fie

conţin menţiunea expresă . Aceste cecuri sunt achitate oricărui deţinător legal, care le prezintă spre încasare la ghişeele băncii plătitoare. Cecurile vor fi considerate „la purtător” dacă în textul înscrisului este stipulată expres menţiunea „la purtător”, sau când nu se completează spaţiul destinat menţiunii privind beneficiarul sumei ce face obiectul cecului. Acest tip de cec este plătibil oricui îl prezintă, şi are dezavantaje în acest sens. 2. din punct de vedere al modului de încasare26 , cecurile pot fi: 

în numerar , care se plătesc « cash », cu sau fără limită de sumă, beneficiarului lor ;

barate, care conţin două linii paralele într-un colţ sau în mijlocul cecului. Cecurile barate sunt folosite numai pentru plăţile în cont (fără numerar), prin transferul sumelor respective din contul emitentului în cel al beneficiarului . Prin barate, trăgătorul sau beneficiarul unui cec pot impune condiţii restrictive la plata acestuia27 

Astfel, dacă între cele două linii paralele se menţionează numele unei bănci aceasta

reprezintă o barare « specială « , iar dacă nu se menţionează nimic sau doar cuvântul « bancă« , aceasta reprezintă o barare « generală« . Bararea produce următoarele efecte : 28 -

dacă bararea este generală, trasul nu poate plăti cecul decât unei bănci sau

unui client al trasului; -

dacă bararea este specială, cecul nu poate fi plătit de către tras decât băncii

indicate între cele două bare. Efecte similare cu bararea pot fi obţinute prin menţiunea « plată în cont », sau prin alte menţiuni similare. În această situaţie trasul poate plăti cecul numai prin creditarea contului beneficiarului. Bararea sau clauza nu pot fi revocate de către beneficiarii ulteriori 2525

MONITORUL OFICIAL,nr.292 din 14 octombrie,1994,autorizarea contractarii creditelor externe http://legeaz.net/dictionar-juridic/bilet-la-ordin 27 Curtea de Casaţie secţia III,decizia nr.758/1928 în, Practica judiciară comercială, vol. I, Editura Lumina, Bucureşti 1991, p.123-124 28 Vasile Lavinia, Anghelache Gabriela, Cerinţe şi opţiuni în managementul riscurilor financiar valutare, Bucuresti,Editura A.S.E.,2006,45-50 26

14

ai cecului. Trasul care nu respectă condiţiile impuse de barare sau de clauza este răspunzător de eventualele prejudicii aduse beneficiarului până la concurenţa sumei înscrise pe cec. Bararea sau plata « în cont » au ca scop creşterea siguranţei operaţiunilor cu cecuri prin reducerea riscului de furt a cecurilor sau de falsificare a andosării cecurilor trimise prin corespondenţă ; 

certificate, pe care

banca în care se află contul trăgătorului face o menţiune asupra

disponibilului trăgătorului în contul respectiv, sub forma : , sau « bun pentru suma de ... »etc ; 

de călătorie, care pot fi cu sau fără o valoare imprimată. Ele sunt emise de bănci şi vândute

clienţilor lor la valoarea nominală. Aceste cecuri cunosc o mare diversitate. Astfel ele pot avea înscrisă denumirea « traveller cheques », în limba engleză, sau « cheque de voyage », în limba franceză, îmbrăcând aspectul unei bancnote, sau pot avea forma unor cecuri în alb. Beneficiarul cecurilor de călătorie este, în principiu, apărat împotriva furtului prin faptul că atunci când cumpără cecurile de călătorie de la bancă trebuie să le semneze, semnătură care este confruntată la ghişeul băncii plătitoare, în momentul plăţii, posesorul 29 cecului trebuind să dea o nouă semnătură şi să prezinte paşaportul pentru identificarea persoanei şi a semnăturilor. Cu ocazia Conferinţei internaţionale pentru raţionalizarea operaţiunilor interbancare de Bruxelles, din 1961, s-a convenit un tip unitar de cec de voiaj sub forma eurocecurilor, având un înalt grad de siguranţă . Eurocecurile au o limită de sumă, fără însă a avea suma înscrisă pe ele, vânzându-se sub forma unor cecuri în alb. Carnetele de eurocecuri se eliberează cumpărătorilor împreună cu o legitimaţie de garanţie, de mărimea unei cărţi de vizită, cuprinzând elemente care asigură protecţia împotriva furturilor şi falsificărilor, ca şi încasarea de către banca plătitoare de la banca emitentă30 

a sumei achitate beneficiarului cecului. Eurocecurile se achită beneficiarilor numai dacă

prezintă legitimaţia de garanţie. O altă categorie de cecuri de călătorie sunt cele de tip Visa, American Express, Mastercard, Eurocard etc. Aceste cecuri se particularizează prin aceea că sunt garantate de posesor cu sumele existente în contul său bancar . Ca atare, beneficiarul, când primeşte carnetul cu cecuri nu îl achită în totalitate, diferenţa neachitată fiind preluată de contul său. Asimilate cecurilor sunt şi înscrisurile , a căror utilizare s-a generalizat pe plan internaţional , fiind emise, în special de marile companii turistice din S.U.A., Anglia, etc. 3. din punct de vedere al mecanismului plăţilor cecurile pot fi: 29

S. D. Cărpenaru, op. cit., p. 715-716 . Alexandru Ticlea, Corneliu Bârsan, Societăţile comerciale de la A la Z, vol. 2, Casa de Editură şi Presă, Şansa SRL, Bucureşti, 1999, p.118-123 şi p. 156-182 30

15

- personale, trase de o persoană fizică sau juridică în favoarea altei persoane fizice sau juridice . La aceste cecuri participă: trăgătorul, emitentul cecului, care are deschis un cont cu un fond disponibil de plată la o bancă, trasul, banca plătitoare31 a ordinului dat de trăgător de a achita suma înscrisă pe cec şi beneficiarul, primitorul sumei înscrise pe cec; - bancare, trase de o bancă, din ordinul unui terţ asupra altei bănci, în favoarea unei persoane fizice sau juridice indicate de trăgător (ordonator). Aceste cecuri au o largă utilizare în relaţiile de plăţi internaţionale. În cazul în care beneficiarul unor astfel de cecuri are sediul în România, aceste cecuri pot fi trase de bănci străine asupra unei bănci româneşti, sau asupra altor bănci străine,

dar prezentarea lor spre încasare se va face numai la ghişeele băncii

româneşti.Pentru siguranţa operaţiunii cecul nu este plătit de banca română decât după confirmarea că banii au intrat în contul acesteia32. La prezentarea la bancă în vederea încasării beneficiarul este obligat să andoseze cecul în favoarea băncii. În momentul creditării contului băncii româneşti, cu valoarea cecului, beneficiarul este avizat să vină să-şi încaseze contravaloarea acestuia. La cecurile trase asupra unei bănci comerciale din România, la care trăgătorii străini au disponibil în contul acesteia, achitarea se face pe loc. 1.3 Cecurile electronice Cecurile electronice sunt folosite cel mai mult în SUA, unde plăţile prin cec urmează imediat după plăţile cu bani lichizi şi se află înaintea plăţilor prin card, reprezentând circa 60% din toate plăţile fără bani lichizi. În anul fiscal 2002-2003 în SUA s-au scris 43 de miliarde de cecuri pentru o valoare totală cumulată de 39,9 trilioane de dolari, iar circa 20% din toate tranzacţiile prin Internet ale SUA s-au bazat pe cecuri. Costul de procesare a unei tranzacţii bazată pe cec în SUA poate fi jumătate din costul procesării unei tranzacţii cu card. Cecul electronic este un document electronic ce conţine aceleaşi câmpuri ca un cec pe hârtie, la care este posibilă (dar nu obligatorie) adăugarea unei semnături digitale a plătitorului şi, la momentul încasării, eventual şi a semnăturii digitale a plătitului. Cecurile electronice sunt utilizate în special în plăţile din Comerţ pentru obţinerea de bunuri şi servicii dar şi pentru a face transferul de fonduri între persoane. Atunci când se plateşte cu cecul electronic prin Internet, plătitorul citeşte datele de pe carnetul lui de cecuri pe hârtie şi le introduce în formularul afişat de navigator, apăsând apoi pe un buton care comandă o plată. Autorizarea plăţii prin Cecul electronic nu se face de obicei în 31 32

art. 2 alin. 4 din Legea nr. 58/1944, S. Lupaş, op. cit., p.53

16

timp real, cum se face in cazul plăţii prin carduri, în principal datorită specificului sistemului bancar actual american, ci durează între o zi şi câteva zile, iar transferul efectiv al fondurilor între banca care a emis cecul cumpărătorului şi banca comercială care a admis plata prin cec, durează de regulă intre două si cinci zile. Comerciantul livrează bunurile numai după primirea (de regulă prin mesaj electronic) confirmării că a fost plătit (dacă nu cumva îşi asumă riscul de a nu primi banii, în cazul în care trimite bunurile înainte de a primi această confirmare). Există mai mulţi intermediari americani de servicii de plată prin Cecuri electronice care oferă comercianţilor pe Internet posibilitatea de a accepta şi plăţi prin Cecuri electronice, cum ar fi ACHcheck (Online Check Processing Solution), PayByCheck sau Troy .Aceşti procesatori folosesc sistemul ACH pentru transferul final de fonduri, generând pe baza Cecului electronic o tranzacţie ACH de credit în favoarea băncii comerciantului, fondul fiind preluat din contul de cec 33

al plătitorului, aflat în banca sa, în numele căreia procesatorul (acţionând ca un iniţiator) a

generat tranzacţia ACH de credit. 1.4 Emiterea cecului Emiterea cecului34 se face numai către o bancă la care emitentul are depusă o sumă de bani şi cu care a convenit în scris că poate dispune de suma respectivă prin cecuri trase asupra băncii ceea ce se cheamă acoperire. Emiterea de cecuri fără acoperire se consideră infracţiune penală şi este pedepsită de lege. Emitenţii unor astfel de cecuri sunt trecuţi, de asemenea, pe o listă a incidentelor bancare, care poate fi consultată la orice bancă. Cecul fiind utilizat doar ca instrument de plată (nu şi de credit), legea prevede că stipularea pe acesta a unor clauze referitoare la dobândă, sau prevederea unor scadenţe se consideră nule. Fiind numai un instrument de plată cecul este plătibil , spre deosebire de cambie şi biletul la ordin, numai la vedere. Deşi sunt plătibile la vedere cecurile trebuie prezentate la plată într-un anumit termen de la data emiterii lor, termen35 care diferă în funcţie de locul emiterii şi plăţii, după cum urmează : 

cecurile emise şi plătibile în localităţi situate în aceiaşi ţară trebuie prezentate la plată

în 8 zile de la data emiterii ; 

cecurile emise într-o ţară şi plătibile în altă ţară de pe acelaşi continent trebuie

prezentate la plată în 20 zile de la data emiterii lor. Se consideră că aparţin Europei şi ţările riverane la Marea Mediterană din Africa şi Orientul Mijlociu ; 

cecurile emise într-o ţară de pe un continent şi plătibile în altă ţară de pe alt

continent se pot încasa în 70 de zile (unele bănci acordă până la 180 de zile). 33

Tănase Gabriel, Lungu Ion, op.cit., 65-68 http://www.sca-burlacu.ro/2010/10/10/fila-cec-sau-biletul-la-ordin-o-garantie-a-platii/ 35 http://www.efin.ro/garantii_bancare/gir/ghid_girare_bilete_la_ordin.html 34

17

Neprezentarea unui cec36la plată în termenele menţionate mai sus duce la pierderea dreptului de regres al beneficiarului împotriva giranţilor şi a trăgătorului, ca şi la posibilitatea revocării cecului de către trăgător. Cecul, la fel ca şi cambia sau biletul la ordin poate fi avalizat şi girat. Existenţa disponibilului la bancă Trăgătorul poate emite un cec numai în cazul în care are la bancă (tras) un disponibil bănesc pentru efectuarea plăţii de către bancă. Acest disponibil (fonduri băneşti) poartă denumirea de provizion sau acoperire. El poate fi un depozit bancar al trăgătorului ori o deschidere de credit în beneficiul acestuia. Disponibilul trebuie să existe în prealabil faţă de emiterea titlului şi să aibă macar valoarea cecului. Potrivit legii 37, disponibilul trebuie să reprezinte o sumă de bani lichidă, certă şi exigibilă asupra căreia trăgătorul are dreptul să dispună prin cec pe baza unei convenţii exprese sau tacite. Titlul emis prin încălcarea acestor condiţii valorează totuşi ca cec. Daca se emite un cec fără acoperire se constituie o infracţiune şi se sancţionează în condiţiile legii, cu o amendă cuprinsa intre 5.000 si100.000 lei şi închisoare între 6 luni şi un an.

Existenţa convenţiei privind emiterea cecurilor Dreptul trăgătorului de a emite cecuri are ca temei convenţia încheiată între client şi bancă. Această convenţie este raportul fundamental ce explică şi justifică emiterea titlului de către trăgător.Prin convenţie, banca autorizează clientul (trăgătorul) să tragă asupra ei cecuri, obligându-se să efectueze plăţile din disponibil, la ordinul trăgătorului.”38 Convenţia poate fi expresă sau tacită. Ea poate constitui o clauză a contractului privind serviciul de casă pentru client sau a unui credit în numerar acordat de bancă.În temeiul convenţiei, banca remite clientului anumite formulare tipizate, înseriate şi imprimate pe o hârtie specială, ce vor fi completate de către trăgător. Emiterea de cecuri fără autorizarea băncii reprezintă o infracţiune şi este sancţionată în condiţiile legii, cu amendă (de la 5.000 la 100.000 lei) sau cu închisoare (de la 6 luni la 1 an) .

36

http://www.efin.ro/garantii_bancare/gir/ghid_girare_bilete_la_ordin.html http://legestart.ro/biletul-la-ordin-este-titlu-executoriu/ 38 I. Turcu, op. cit., p.112 37

18

1.5 Regresul, în caz de neplată a cecului În cazul de neplată a cecului, beneficiarul se poate regresa împotriva giranţilor, trăgătorului sau altor obligaţi, dacă cecul a fost prezentat la plată în termen şi refuzul de plată a 39 fost contestat într-unul din cazurile următoare : a) prin protest 40 ; b) printr-o declaraţie a trasului datată şi scrisă pe cec, indicând ziua prezentării ; c) printr-o declaraţie a unei « camere de compensaţie », prin care se constată că cecul remis în timp util nu a fost plătit ; d) Protestul sau constatarea echivalentă trebuie făcute înainte de expirarea termenului 41 de prezentare la plată, iar dacă prezentarea a avut loc în ultima zi, protestul trebuie făcut în prima zi lucrătoare ce urmează termenului de încasare . În caz de neplată, beneficiarul trebuie să-l avizeze pe girantul care-l precede pe trăgător, în termen de 4 zile lucrătoare, iar celorlalţi giranţi trebuie să le dea acelaşi aviz în termen de două zile de la primirea avizului de către girant. Stipularea « fără protest » în cazul unui cec42 are aceleaşi efecte ca şi în cazul unei trate, adică să-l scutească pe beneficiar de operaţia de adresare a protestului, beneficiarul rămânând însă obligat să efectueze avizele prevăzute de lege. CAPITOLUL 2 :CONDIŢIILE DE VALABILITATE A CECULUI Precizări prealabile Având caracter formal, cecul trebuie să îmbrace forma scrisă şi să cuprindă menţiunile obligatorii prevăzute de lege.În privinţa condiţiilor de fond, legea nu cuprinde dispoziţii speciale. În consecinţă, condiţiile de fond cerute pentru emiterea cecului sunt cele din dreptul comun. Forma scrisă a cecului Condiţia formei scrise a cecului rezultă din dispoziţiile legale, care se referă la “textul înscrisului”. Înscrisul cecului este tipărit sub forma unui formular tipizat,

iar

banca

eliberează

formularele în carnete de cecuri de 25, 50 sau 100 de file. 2.1. Menţiunile obligatorii ale cecului Cecul trebuie să cuprindă, conform legii (art. 1 şi 3) următoarele elemente obligatorii:43 39

Matei Ion Viorel, op. cit, 65-69 Stanciu D.Cărpenaru, Drept comercial român, ediţia 5, Editura All Beck, Bucureşti, 2004, p. 559-567 41 http://avocata.wordpress.com/ 42 http://legestart.ro/biletul-la-ordin-este-titlu-executoriu/ 43 Ion Roşu, Claudia Baicu, Relaţii monetar financiare internationale, Editura Fundatiei Romania de Maine,Bucuresti ,2006 40

19

♦ Denumire cec, ce trebuie trecută în textul titlului ca să atragă atenţia asupra semnificaţiei juridice a înscrisului şi exprimată în limba utilizată pentru redactarea acestui înscris. Denumirea de cec trebuie să figureze întotdeauna deasupra semnăturii trăgătorului, în textul ordinului de a plăti prin formula44 consacrată: “plătiţi în schimbul acestui cec...” Precizăm că lipsa denumirii de cec atrage după sine nulitatea instrumentului. ♦ Mandatul (ordinul) necondiţionat de a plăti o sumă de bani. Înscrisul trebuie să cuprindă ordinul trăgătorului adresat trasului (băncii) de a plăti beneficiarului suma de bani menţionată în titlul de valoare. Ordinul de a plăti dat de trăgător trasului trebuie să fie clar, precis şi necondiţionat.

.

Ordinul necondiţionat trebuie să privească o sumă de bani determinată care trebuie menţionată în cifre cu indicarea monedei cu care se va face plata. Orice fel de condiţii, limitări sau contraprestaţii, ce se adaugă ordinului de a plăti, pe cec, duc la nulitatea acestuia.Potrivit legii, în înscris nu poate fi menţionată dobânda. Orice stipulaţie în acest sens se socoteşte nescrisă (art. 7 din lege). ♦ Numele trasului Înscrisul trebuie să arate pe cel care, în calitate de tras, va trebui să plătească suma de bani menţionată în titlul de valoare. Cum calitatea de tras o poate avea numai o societate bancară în înscris va fi menţionată denumirea(firma) societăţii bancare plătitoare a cecului.Indicarea numelui trasului este obligatorie. Absenţa acestei menţiuni anulează cecul. ♦ Locul unde trebuie făcută plata Înscrisul trebuie să indice locul unde trasul va efectua plata. În lipsa acestei menţiuni, locul plăţii va fi locul menţionat lângă denumirea trasului.În cazul în care lângă denumirea trasului se menţionează mai multe locuri, cecul este plătit la primul loc arătat. Dacă în înscris nu45 se menţionează niciun loc, cecul este plătit la locul unde trasul are principalul centru de activitate.Locul/locurile unde se va face plata va fi denumit adresă/adrese. Adresa este alcatuită din locul geografic încadrat într-o unitate administrativ-teritorială 46

existent în prezent – judeţ, municipiu, oraş, comună – identificată prin denumirea

acesteia,însoţită de denumirea exactă a străzii şi a numărului, eventual codul poştal şi alte elemente de identificare care să permită localizarea neechivocă. ♦ Data şi locul emiterii cecului47 44

art.5 din Legea nr.58/1934

45

Vasile Savoiu, Banca Centrală şi sisteme de plăţi,de interes national, Editura Enciclopedică, Bucureşti,1998, 8790 46 Bonciu Diana, Cornescu Viorel, Creditul şi instrumentele de credit, Editura A.S.E., Bucureşti, 2000, 54-58 47 http://www.efin.ro/risco/bilet-la-ordin.html

20

Cecurile vor purta menţiuni clare privind ziua ,luna şi anul emiterii pentru a permite:Calcularea de tras a termenului de prezentare la plată, termen după expirarea căruia posesorul decade din drepturile sale;Constatarea capacităţii legale a trăgătorului în momentul aplicării semnăturii sale pe înscris.Data emiterii trebuie să fie unică, posibilă şi certă. Locul emiterii trebuie să figureze alături de data emiterii cecului. Dacă înscrisul nu menţionează locul emiterii, legea consideră că cecul a fost semnat la locul arătat lângă numele trăgătorului. ♦Semnătura trăgătorului48 Semnătura va trebui să fie autografă, manuscrisă şi redactată cu pixul sau cu stiloul, cu cerneală de culoare neagră sau albastră, la sfârşitul textului cecului. Ea trebuie să conţină numele şi prenumele sau firma trăgătorului, la fel cum se află ele înregistrate în acte. Legea consideră ca valabilă şi semnătura în care prenumele este prescurtat sau arătat numai prin iniţiale (art. 11).Din cele arătate, rezultă că cecul nu conţine două dintre menţiunile obligatorii ale cambiei.Aşadar, legea nu cere indicarea în înscris a numelui şi prenumelui beneficiarului cecului. Această menţiune are caracter facultativ, iar nu obligatoriu. Cecul nominativ la ordin arată numele beneficiarului, pe când cecul fără menţiune privind persoana beneficiarului este considerat cec la purtător (art. 5 din lege).Apoi, cecul nu cuprinde scadenţa obligaţiei de plată. Acest lucru se explică prin faptul că, potrivit legii, cecul este plătibil “la vedere”, adică la prezentarea titlului.De aici rezultă şi funcţia cecului de instrument de plată; cu excluderea funcţiei de instrument de credit. Orice altă menţiune cuprinsă în înscris cu privire la scadenţă este considerată nescrisă. 2.2 Consecinţele nerespectării cerinţelor legale privind menţiunile obligatorii ale cecului Titlul49 căruia îi lipseşte unul dintre elementele esenţiale nu va fi socotit cec. El este sancţionat prin nulitate, afară de cazurile când legea dispune altfel. Deci, titlul nu are valoarea unui cec, ci a unei simple obligaţii putând fi folosit ca mijloc de probă. În absenţa menţiunii privind locul plăţii sau locul emiterii cecului, legea oferă anumite remedii, pentru salvgardarea valabilităţii titlului. Potrivit legii, cecul are valoare de titlu executor pentru capital şi accesorii, iar competentă pentru a

investi

cecul

cu

formulă

executorie

este,

ca

Pentru valorificarea drepturilor sale, posesorul cecului are la îndemână

instanţă,

judecătoria.

acţiunea

cauzală

şi

acţiunea de îmbogăţire fără cauză, care se exercită în condiţii de asemănare cu cele prevăzute de lege în materia cambiei50.

48

http://www.efin.ro/garantii_bancare/gir/ghid_girare_bilete_la_ordin.html http://avocata.wordpress.com/2009/10/01/biletul-la-ordin-avantaje/ 50 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=8794 49

21

CAPITOLUL 3: OPERAŢIUNI ÎN PROCESUL UTILIZĂRII CECULUI Circulația cecului din momentul emiterii lui și pană în momentul prezentării la plată, poate presupune și efectuarea unor operații suplimentare cum sunt: avalizarea, girarea/ andosarea, plata, protestul în caz de neplată sau prescripţia. În continuare vom încerca să analizăm, pe scurt, modul cum se derulează fiecare dintre aceste operaţiuni. 3.1. Avalizarea51 Avalul este definit ca o garanție personală prin care o persoană denumită avalist, adică cel care dă avalul, garantează obligația uneia dintre persoanele obligate în cec, direct sau pe cale de regres, persoana denumită avalizat, pentru toată suma sau numai pentru o parte din suma înscrisă pe cec; poate fi dat de către un terț, altul decât trasul sau chiar de către un semnatar al cecului, altul decat trăgătorul (art.26 din Legea 59/1934) Avalul se poate da pe cec sau pe un adaos (alonja la cec)52. El este exprimat prin cuvintele “pentru aval” scris de avalist şi poate fi dat chiar şi printro simplă semnatură a avalistului pusă pe fața cecului (cf.art.27, alin.1 si 2 din Legea 59/1934) 53 , pe spatele cecului (caz in care nu trebuie confundat cu girul), pe o copie sau pe un duplicat al cecului. Avalul trebuie neaparat să arate pentru cine este dat “pentru aval in favoarea lui x”. În cazul în care se uită numele persoanei în favoarea căreia s-a dat avalul, acesta se consideră dat pentru trăgător (conform art.27, alin.3 din Legea 59/1934). Girantul poate da un aval54, pentru ca el este el este obligat doar față de posesorii care dobândesc ulterior girul său. Orice persoană obligată prin cec poate beneficia de mai multe avaluri date fie de către o terță persoană, fie de către un semnatar al cecului, altul decât trăgătorul. Avalistul si avalizatul sunt obligaţi amândoi în aceeaşi masura. Dacă avalizatul nu își respectă obligația asumată și avalistul este acela care plătește cecul, avalistul câştiga toate drepturile rezultate din titlu împotriva celui avalizat, cât și a celor ce sunt obligați faţă de avalizat (cf.art.28, alin.3 din Legea 59/1934). 3.2. Girarea / andosarea 51

http://www.efin.ro/garantii_bancare/aval/ghid_biletul_la_ordin_avalizat.html Coman Florin, Boulescu Mircea, Analiza şi perfecţionarea controlului în sistemul bancar, A.S.E., Bucureşti, 2000, 97-102 53 art.3 din Legea nr.58/1934 54 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=8794 52

22

Girul se defineşte ca fiind principala modalitate de transmitere a cecului. Acesta este actul prin care posesorul cecului -; numit girant -; transferă printr-o declarație scrisă și subscrisă pe instrument, o dată cu predarea acestuia unei alte persoane -; numită giratar -; toate drepturile ce reies din cecul ce a fost redactat și completat pentru achitarea unei terțe obligații. Girul nu trebuie să fie condiţionat (cf.art.16, alin.1 din Legea 59/1934) iar pentru întreaga sumă (cf.art.16, alin2 din Legea 59/1934); el nu poate fi grevat de nici o contraprestație; orice condiție care este formulată prin gir și este trecută pe cec se consideră ca fiind nescrisă; girul parțial este nul din punct de vedere legal. Girul se scrie pe verso-ul cecului în spațiul afectat acestei mențiuni sau pe o alonjă și trebuie obligatoriu semnat de girant (art.17, alin.1). Girul poate fi valabil si fără indicarea numelui giratarului din momentul in care este semnat de girant (art.17, alin.2). Girul cecului poate avea următoarele forme: • girul în plin trebuie să conţină cel puțin trei mențiuni: - semnătura girantului; - data girării; - numele girantului. • girul în alb presupune numai semnatura girantului înscrisa pe verso-ul cecului; Asemănător este girul la purtător care se exprimă in formula “platiți purtătorului”. Posesorul unui cec girat în alb are posibilitatea (cf.art.18 din Legea 59/1934): 1. să-l completeze cu numele său ori al altei persoane; 2. să gireze cecul din nou în alb unei alte persoane; 3. să predea cecul unui terţ fără să-l gireze sau să completeze girul în alb.” 55 Girantul56 raspunde de plată, în cazul în care nu există stipulație contrară. El poate interzice un nou gir, dacă vrea să nu-și asume răspunderea de plată în raport cu persoanele cărora cecul le-a fost girat ulterior. Posesorul cecului își legitimează dreptul prin șirul neîntrerupt al girurilor, chiar dacă ultimul gir este în alb. Girurile șterse se consideră nescrise (art.20). Girul pus pe un cec la purtător îl face pe girant răspunzător conform dispozițiilor privind regresul. Girul care este făcut după protest sau după ce expiră termenul de prezentare produce doar efectele unei cesiuni (art.25). Girul care este nedatat este considerat, pană la proba contrară, anterior protestului sau termenului de prezentare. 55 56

I. Turcu, op.cit., p.69 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=8794

23

Modalitatea prin care este transmis cecul depinde de felul în care este stipulat. Cecul nominativ, cu sau fără clauză expresă “la ordin” este transmisibil prin gir și remitere. Cecul nominativ cu clauză “nu la ordin” sau altă expresie echivalentă înscrisa în text nu poate fi transmis prin gir, ci numai prin cesiune de creanță ordinară. Cesiunea de creanță este un mijloc specific de a transmite obligații, prin care creditorul (cedant) transmite în mod voluntar (cu titlu oneros sau gratuit) dreptul său de creanță unei alte persoane (cesionar) ce devine, astfel noul creditor ce încasează de la debitor creanța cedată.57 3.3. Plata Cecul este plătibil doar la vedere sau la prezentare, orice alta mențiune contrară fiind considerată ca nescrisă (cf.art.29). Cu toate acestea, cecurile trebuie prezentate la plată intr-un anumit interval de la data emiterii, de obicei foarte scurt. Intervalul maxim de prezentare a cecului la plată diferă de la țară la țară și de locul plății. Cecul emis şi plătibil în România trebuie prezentat la plată58, cf.art.30, alin.1 din Legea 59/1934, in 8 zile (dacă este plătibil chiar în localitatea unde a fost emis), iar în alte cazuri în termen de 15 zile (plătibil în alta localitate decat în cea în care a fost emis). În calculul termenului nu se cuprinde ziua emiterii. Dacă termenul se împlinește într-o zi nelucrătoare, el va expira în prima zi lucrătoare. Prezentarea cecului la o casă de compensații prin intermediul băncii comerciale la care beneficiarul își are deschis contul, este egala cu o prezentare la plată59. Prezentarea spre încasare se poate face: a) direct la unitatea bancară trasă pentru încasare: 1. în numerar: - se prezintă cecul referentului de ghișeu; - se verifica cecul; se semnează și se ștampileaza cecul pe față; se înregistrează în jurnalul de casă; se remite la casierie pentru plată; - clientul semnează pe spatele cecului de primire. 2. în cont: - se introduce cecul în bancă de către posesor însoțit de borderoul de încasare în 3 exemplare, din care: exp.1 se reține la banca trasă; exp.2 se remite la banca beneficiarului exp.3 se restituie beneficiarului după semnare și ștampilare. b) la unitatea bancară care deserveşte posesorul, caz în care poate fi încasat numai în cont: 57

Mariana Negrus, Mijloace şi modalităţi de plată internationale. Editura Academiei, Bucureşti, 1996, 23-27 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=8794 59 Stanciu. D. Cărpenaru, op. cit., p. 518 . 58

24

- posesorul introduce filele cec la bancă însoțite de un borderou de încasare a cecurilor; - referentul de ghiseu verifică tragatorul in baza de date a Centralei Incidentelor de Plăţi (dacă nu figurează îîn interdicţie bancară); verifică autenticitatea cecului; confruntă semnăturile şi amprenta ştampilelor; verifică fişierul CIP referitor la pierderea, furtul, distrugerea filelor de cec, apoi verifică existenţa în contul de depozit a sumelor necesare pentru plată; verifică dacă 60 prezentarea la plată s-a facut in termenele legale: daca termenul a expirat trăgătorul poate revoca ordinul de plată iar beneficiarul pierde acţiunea cambială contra trăgătorului, iar dacă trăgătorul nu revocă ordinul de plată dat prin cec, nici expres nici tacit prin retragerea sumei de bani, plata cecului facută dupa expirarea termenului de prezentare este valabilă; Plata cecului se face de obicei integral; dar dacă există motive şi plata nu se face integral, 61

ea va fi efectuată parţial, beneficiarul neputând refuza, facând o menţiune pe cec arătând cât a

primit, eliberând totodată o chitanţă pentru suma (paţtială) platita. Pentru suma neprimită urmand a se dresa actul de protest. Refuzul cecurilor la plată Un cec ce nu indeplineşte condiţiile sau elementele obligatorii, este restituit beneficiarului de către banca la care a fost depus (fără a intra in circuit bancar). Cecurile care sunt remise la încasare de banca trasa sunt returnate băncii beneficiarului cu scrisoare de restituire dupa ce banca trasă declară incidentul la Centrala Incidentelor de Plăţi. Cel mai important este ca cecurile refuzate în termen sa ajungă cât mai repede la beneficiar pentru ca acesta să nu piardă dreptul de protest62. Un cec prezentat la banca trasa de catre beneficiar in vederea încasarii 63 se refuză de referentul de ghiseu (cu semnătura şefului compartimentului conturi şi viramente pe faţa cecului) şi se restituie beneficiarului cu exemplarul nr.2 al borderoului. Refuzul constituie un incident de plată şi se inscrie obligatoriu in Centrala Incidentelore de Plăţi in ziua producerii acestuia (ziua producerii incidentului). În cadrul compartimentului conturi si viramente se va ţine evidenţa cecurilor ce au fost refuzate la plată într-un registru ce conţine:nr.curent, trăgătorul şi contul acestuia, beneficiarul şi banca acestuia, seria şi numarul cecului, suma şi motivul pentru care a fost refuzat. 3.4. Protestul în caz de neplată. Prescripţia

60

Paul Bran, Ionela Costică, Relaţii financiare şi monetare internationale, Editura Economica,Bucuresti,1995,67-69

61 62 63

S. D. Cărpenaru, op. cit., p. 519 http://www.efin.ro/garantii_bancare/aval/ghid_biletul_la_ordin_avalizat.html

25

Posesorul cecului care a cerut sa fie plătit integral şi nu a fost,poate să exercite dreptul de regres, de recurs împotriva trasului, tragatorului, giranţilor şi avaliştilor (art.47 din Legea 59/1934), dacă cecul a fost prezentat la plată în termen util şi nu a fost platit. Refuzul total sau parţial de plată este constatat: • fie printr-un act de protest dresat de executorul judecatoresc (art.58); • fie printr-o declaraţie semnată şi datată pe cec de catre tras (banca) din care să rezulte data prezentării şi motivul neachitarii (art.43); • fie printr-o confirmare a unei case de compensaţii prin care să se constate că cecul a fost prezentat la plată, dar că nu a fost achitat şi motivul pentru care nu a fost achitat. Societatea bancară asupra căreia s-a tras cecul şi nu a fost prezentă la formarea contractului fundamental dintre tragator si beneficiar, nu are de ce să îşi assume nici o obligatie faţă de beneficiar şi de aceea nu poate fi silită, la cererea beneficiarului, pe cale de acţiune în justiţie, să plătească cecul pe care l-a refuzat64. Constituirea de către trăgător a unui provizion de bani cu scopul de a fi plătiţi din soldul creditor al contului beneficiarii cecurilor emise de el, generează în sarcina băncii o obligaţie, daoar faţă de trăgătorul cu care a contractat ,dar nu şi faţă de beneficiari, cu care nu are nici un raport juridic şi care, deci, nu pot chema în judecată banca pentru a fi platiţi din respectivul provizion de bani.. Banca trasă poate refuza plata unui cec65 de exemplu din urmatoarele motive: • cecul nu are acoperire; • cecul este postdatat (plata se poate face numai dupa trecerea datei indicate pe cec); • exista prezumţia la banca trasă că cel care prezintă cecul a intrat in posesia lui pe cale frauduloasă (de ex: l-a furat şi a falsificat semnăturile); • cecul prezintă vicii de forma; • cecul a fost revocat în scris de trăgător (numai între data emiterii cecului şi momentul prezentării la plată.) Declaraţiile menţionate anterior şi protestul trebuie întocmite înainte să expire termenul de prezentare, iar dacă prezentarea are loc în ultima zi a termenului de plată, protestul sau constatarea echivalentă (prin declaraţie) pot fi efectuate în urmatoarea zi lucratoare. 66 Beneficiarul cecului care nu l-a prezentat trasului la plată în termenul legal sau nu constată refuzul de plată al trasului printr-un protest, nu mai poate uza de acţiunea cambială contra emitentului pentru a pretinde plata sumei prevăzute în cec. 64

P. V. Pătrăşcanu, op. cit., p. 62 http://www.efin.ro/garantii_bancare/aval/ghid_biletul_la_ordin_avalizat.html 66 Cezar Basno, Nicolae Dardac, Sisteme de plăţi, compensări şi decontări, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003, p.108-120 65

26

Prin actul de protest, beneficiarul (posesorul cecului) poate cere persoanelor implicate în 67

titlu:

• suma neplatită; • dobânda legală calculată cu începere de la data prezentării cecului la plată;68 • cheltuielile cauzate de acţiunea de protest. În cazul înaintării acţiunii de protest, executorul judecătoresc constată public refuzul la plată contra persoanei indicate a plăţii69 şi încheie actul de protest care conţine: data protestului ; numele celui care a cerut protestul; locul protestului şi şomaţia de plată. Înregistrarea protestelor se face: la judecatorii (Registrul special); la Camera de Comerţ şi Industrie (Tabel cu protestele de neplată); la Banca Naţională a României (Centrala Incidentelor de Plaţi)70. Regresul se poate exercita în două moduri:fie prin investirea cecului cu formula executorie de către Judecătorie (art.53) urmată de procedura de executare silită, fie prin acţiune în justiţie. Singura modalitate de a înlocui actul de protest o constituie declaraţia de refuz de plată dată de cel împotriva căruia se introduce protestul (banca trasa) cu aprobarea posesorului cecului. Aceasta declaraţie trebuie redactată în intervalul legal de întocmire a protestului. Acţiunile de regres sunt supuse prescripţiei speciale reglementate de art.73 si art.74 din Legea 59/1934. Termenul de prescripţie este de 6 luni şi pentru posesor curge dupa ce expiră termenul de prezentare. În cazul acţiunilor celor obligaţi la plata cecului, termenul curge de la data la care obligatul a plătit cecul sau din ziua în care acţiunea a fost pornită împotriva celui ce exercită regresul. CAPITOLUL 4 : PLATA CU CEC 4.1. Plăţi cu cec În contextul dezvoltării schimburilor internaţionale, a avut loc, în paralel, crearea şi/sau perfecţionarea unor tehnici şi instrumente de plată, destinate să asigure supleţe plăţilor determinate de aceste schimburi. Drept urmare, alături de acreditivul documentar, incaso, ordin 71 67

Cezar Basno, Nicolae Dardac, Sisteme de plăţi, compensări şi decontări, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003, p.108-120 68 Faghi Madălina, op.cit., 45-47 69 http://www.efin.ro/garantii_bancare/aval/ghid_biletul_la_ordin_avalizat.html 70 S. Lupaş, op. cit., p.39-40 71 Alexandru Ţiclea, Corneliu Bârsan, op. cit., p. 118-123 şi p.156-182

27

de plată, într-o măsură tot mai mare a început să fie folosit cecul ca instrument de plată, atât în operaţiunile necomerciale cât şi în cele comerciale. Ţinând cont că apar tot trei persoane, ca şi în cazul cambiei, mecanismul folosirii cecului diferă fundamental de aceasta. Aşadar: trasul este tot timpul72 o bancă unde trăgătorul are un disponibil, iar banca nu plăteşte decât dacă primeşte ordin să elibereze o sumă; emiterea cecului de către trăgător - clientul băncii - presupune existenţa unei înţelegeri, convenţii între trăgător şi bancă privind disponibilul din care aceasta să efectueze plata; de regulă, băncile eliberează clienţilor lor carnete de cecuri, contra specimenului de semnătură al trasului, păstrat la bancă pentru confruntare în momentul în care sosesc cecuri emise de acesta pentru plată; existenţa unui disponibil în contul trăgătorului, respectiv o sumă de bani suficient de mare ca să poată acoperi valoarea cecurilor emise şi din care banca urmează a efectua plăţile ordonate prin cec. Astfel de fonduri pot să provină din depozitul bancar al clientului 73 sau pot fi rezultatul unui credit acordat de bancă clientului ei; la cererea clientului, banca eliberează titularului de cont un carnet de cecuri. Emitentul completează formularul în sensul că dă dispoziţie să achite din contul său suma înscrisă pe cec beneficiarului74. La fel ca şi celelalte instrumente de plată şi credit, cecul este un înscris care conţine anumite elemente esenţiale cum ar fi: denumirea de cec înscrisă în text şi exprimată în limba în care a fost redactat înscrisul; ordinul pur şi simplu, necondiţionat de a plăti o sumă de bani determinată, scrisă în cifre şi în litere, specificându-se şi moneda; numele trasului, respectiv al băncii ce trebuie să efectueze plata; locul plăţii, deci banca, localitatea unde trebuie să se facă plata; locul şi data emiterii cecului, cecul fără dată considerându-se emis anterior termenului de prezentare; semnătura celui ce emite cecul, deci a trăgătorului. De la toate aceste elemente de bază reliefate se admit următoarele excepţii: - dacă se indică mai multe localităţi, prima localitate indicată este socotită loc al plăţii; - dacă nu se dă nici o indicaţie privind locul plăţii, se socoteşte loc al plăţii sediul central al trasului; - dacă nu se indică locul emiterii, se consideră loc al emiterii localitatea indicată lângă numele trăgătorului. De precizat faptul că, în situaţia în care, oricare titlu care nu respectă aceste prevederi este considerat ordin de plată şi tratat ca atare. Pentru că cecul este un instrument de plată, în textul său nu se stabileşte scadenţa, fiind plătibil la vedere.

72

http://www.bcr.ro/ro/corporate/companii/trade-finance/avalizare-cambii-bilete-ordin http://www.bcr.ro/ro/corporate/companii/trade-finance/avalizare-cambii-bilete-ordin 74 S. Lupaş, op. cit., p.42-43 73

28

Orice scadenţă trecută în text se socoteşte nescrisă75. Cu toate acestea, cecurile trebuie prezentate la plată într-un interval de la data emiterii, de obicei foarte scurt. Intervalul maxim de prezentare a cecului la plată diferă de la ţară la ţară şi de locul plăţii. Aşadar, pentru ţările din Europa Occidentală, posesorii cecurilor ce au domiciliul stabil în aceste ţări, trebuie să le prezinte în opt zile de la data emiterii; cele emise în aceste ţări dar plătibile la bănci situate în ţări din Europa trebuie prezentate în termene de 20 de zile, iar pe alte continente în 70 de zile. În general, termenul de prezentare spre plată nu poate depăşi o perioadă mai mare de 6 luni. Iar in alte cazuri, foarte rar, plata cecurilor trecută de aceste termene se poate face cu acordul prealabil al băncii. În ultimii ani, ca urmare a faptului că băncile plătitoare li se prezentau cecuri la încasare în perioade ce treceau peste termenul limită acceptat de banca trăgătoare, în special în cazul cecurilor de călătorie, pe înscris a început să fie tipărit şi termenul maxim în cadrul căruia acesta putea fi prezentat spre încasare. 76 Din punct de vedere al modului în care este indicat beneficiarul, deci cel ce urmează să încaseze suma, cecurile pot fi: - cecuri nominative, atunci când în text este menţionat numele beneficiarului, iar cecul este achitat numai acestuia. Precizarea caracterului nominativ se face prin suprimarea cuvintelor transmisibil, plătibil primului beneficiar sau tăierea din textul cecului (în cazul că e imprimat) a menţiunii la ordin. De regulă, se utilizează formula: Plătiţi firmei ... , Plătiţi domnului ... . Aceste cecuri nu pot fi transmise prin gir, ci doar prin cesiune; - cecuri la ordin, atunci când în text este menţionat numele beneficiarului şi clauza la ordin. Această menţiune permite primului beneficiar să-l transmită prin gir altei persoane. În lipsa acestei menţiuni cecul se consideră la ordin. Formularea poate fi: Plătiţi la ordinul firmei ..., 77Plătiţi la ordinul ... , etc.78 - cecuri la purtător, atunci când în textul înscrisului este menţiunea expresă la purtător, Plătiţi purtătorului ... , sau când la rubrica Plătiţi lui ...  nu se completează nimic. Acest cec este plătibil oricui îl prezintă, de aici dezavantajul în cazul furtului. Posesorul cecului poate fi o terţă persoană, fizică, juridică sau o altă bancă faţă de care trăgătorul are o datorie, sau după cum s-a specificat, trăgătorul însuşi, în cazul în care doreşte să retragă numerar din propriul său cont bancar.

75

http://www.bcr.ro/ro/corporate/companii/trade-finance/avalizare-cambii-bilete-ordin S. Cărpenaru, op. cit,.p. 526 77 Vasile Cocriş, Dan Chirleşan, op. cit., p. 24-30 78 Tudorache Dumitru, Parjol Toader, op. cit,.67-70 76

29

Cecul poate circula prin gir, astfel că drepturile băneşti ale persoanei indicate în textul înscrisului pot fi transmise de beneficiar altei persoane. Girarea poate fi în alb, prin simpla semnătură a beneficiarului sau poate fi nominativă, prin indicarea expresă a persoanei pentru care s-a girat binenţeles şi semnătura. Girarea trebuie să fie necondiţionată. Orice condiţionare se socoteşte nescrisă. Girarea se dă pe cec sau pe alonjă şi se datează. În cazul cecului nominativ transmiterea poate fi facută doar prin cesiune, şi nu prin gir. La plata cecului banca, de obicei, solicită semnătura beneficiarului şi menţiunea pentru achitare sau achitat pe spatele cecului79 . În principiu, plata cecului se face în numerar la ghişeele băncii trase. Cu toate acestea, la solicitarea posesorului cecului, valoarea lui poate fi trecută direct într-un cont bancar. Plata în cont bancar o poate face banca plătitoare sau o altă bancă indicată de beneficiar. După modul de încasare cecurile cunosc mai multe forme: - cecul nebarat se poate plăti în numerar sau în cont fără nici o restricţie, potrivit solicitării beneficiarului. Acestea se mai numesc şi cecuri albe sau deschise. -

cecul barat are un semn de demarcare specific: două linii paralele într-un colţ al

înscrisului. Cecurile barate sunt folosite doar pentru plata într-un cont bancar al beneficiarului, neputând fi plătite în numerar. De altfel, cele două linii paralele sunt semnul distinctiv că plata se face numai în cont. - cecul barat80 - generală, când între cele două linii nu este făcută nici o menţiune, sau au simpla menţiune Co sau Banque, ceea ce înseamnă că banca nu poate plăti cecul decât unei bănci sau client al său şi pot circula prin andosare81, suma fiind virată în contul ultimului beneficiar; - specială, când între cele două bare se înscrie denumirea băncii unde se află contul beneficiarului şi deci unde se va face plata în mod exclusiv. Se distinge bararea specială simplă când între bare este scris numele unei bănci. Acest tip de cec nu este transmisibil, drept urmare plata se face de banca indicată între bare numai în contul beneficiarului indicat pe cec; barare specială condiţionată, care în fond este o variantă a barării simple, respectiv între cele două bare 82

se trece menţiunea nenegociabil. Plata se face de bancă în contul beneficiarului indicat pe cec, şi acest tip de cec nu poate fi

transmis prin girare83. 79

art.14 din Legea nr.42/1934 Basno Cesar,Dardac Nicolae, Operaţiuni bancare - instrumente şi tehnici de plată, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1996, 89-92 81 Basno Cesar,Dardac Nicolae, Operaţiuni bancare - instrumente şi tehnici de plată, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1996, 107-109 82 . Vasile Săvoiu, Banca Centrală şi sisteme de plăţi, de interes naţional, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1998, 54-58 83 I. Schiau, op. cit., p. 371 80

30

Banii sunt viraţi dintr-un cont în altul, iar cecurile sunt trimise prin poştă. Bararea se poate face atât de trăgător, cel ce emite cecul, cât şi de beneficiar, cel ce îl încasează; - cecul certificat este un cec obişnuit în esenţa sa, achitata prezentare, dar pe care banca la care se află contul certifică, în prealabil, existenţa unui disponibil suficient pentru efectuarea plăţii, suma certificată putând fi sau nu blocată. De cele mai multe ori banca blochează suma în cont pentru plată. Pentru oricare dintre tipurile de cec prezentate, emitentul cecului poate condiţiona plata de prezentarea de către beneficiar a unor documente care să ateste: livrarea unei mărfi, prestarea unui serviciu etc. În limbajul curent acestea mai sunt numite si cecuri documentare84. - cecul de călătorie este un cec cu valori fixe imprimate pe înscris odată cu tipărirea lui. Astfel de cecuri sunt emise de bănci şi date clienţilor lor pentru a putea înlocui banii lichizi în efectuarea cheltuielilor de călătorie. De obicei, au tipărite pe ele vizibil menţiunea cec de călătorie exprimată în limba în care a fost redactat şi au, în general, aspectul unei bacnote. Posesorul unui cec de călătorie, în principiu, este protejat in cazul in care i-a fost furat cecul prin faptul că atunci când cumpără cecurile de la bancă sau de la compania de turism trebuie să le semneze, semnătură ce este confruntată de lucrătorul de la ghişeul băncii plătitoare, atunci când îl achită, şi posesorul cecului trebuie să dea a doua semnătură, deseori fiind solicitat şi paşaportul pentru identificarea semnăturilor. Dintre acestea, cea mai largă folosire o au cecurile la ordin, binenţeles exceptând cecurile de călătorie. Pentru a încasa contravaloarea acestora, beneficiarul la ordinul căruia a fost emis cecul îl semnează pe verso - respectiv îl andosează. Prin andosarea cecului pe verso se exprimă şi posibilitatea de a transmite drepturile băneşti ale cecului unei alte persoane decât cea înscrisă iniţial pe cec de către emitent. Numărul andosamentelor nu este limitat, cecul putând fi transmis de la o persoană la alta prin înscrierea de fiecare dată pe verso, de către cel ce îl cedează, a cuvintelor plătiţi la ordinul ...  urmat de numele noului beneficiar, după care semnează. Deşi transmiterea prin gir 85 se poate realiza fără limită de persoane, practica demonstrează că numărul acestora nu depăşeşte 3-4 persoane. În cazul cecului nominativ transmiterea se poate face doar prin cesiune. Plata în cont deschis Din momentul in care este stabilită această modalitate de plată vânzătorul trimite mărfurile cumpărătorului împreună cu factura de plată. Dacă există documente de proprietate asupra mărfii, aceste documente sunt şi ele trimise direct importatorului. Vânzătorul lucrează pe 84 85

I. Turcu, op. cit., p. 69 http://www.bcr.ro/ro/corporate/companii/trade-finance/avalizare-cambii-bilete-ordin

31

bază de încredere, el pierzând controlul asupra încasării preţului, imediat ce face expedierea mărfurilor. Mărfurile intră în posesia cumpărătorului şi plata lor devine incertă. In ciuda acestui mare risc, condiţia cont deschis se utilizează pe scara largă în comerţul dintre firmele cu relaţii tradiţionale şi dintre firmele de reputaţie internaţională. Se utilizează pe scară largă în comerţul din cadrul UE,fiind sistemul cel mai puţin costisitor. Actele sunt transmise direct de la exportator la importator fără să se mai utilizeze serviciile bancare. Se mai folosesc ca termeni sinonimi cu cont deschis şi cont descoperit sau bani gheaţă la primirea mărfii.86 Cu titlu de exemplu presupunem că un exportator german Motor GmbH vinde unui importator chinez Shanghai Impex Co., motoare electrice, toate costurile şi riscurile fiind suportate de exportator. Condiţia de plată convenită contractual este în cont deschis. - exportatorul ambalează marfa în lăzi şi încheie un contract de livrare a mărfii cu un expeditor internaţional, Spedition GmbH, din Hamburg; - exportatorul remite marfa expeditorului, care va remite două conosamente originale semnate, în schimbul mărfii. Conosamentele sunt înmânate exportatorului; - exportatorul trimite prin poşta aeriană unul din conosamentele originale importatorului chinez, împreună cu alte documente necesare. Celălalt conosament original va fi trimis mai târziu tot prin poştă, în cazul pierderii primului; - când marfa ajunge la Shanghai, expeditorul Spedition GmbH notifică pe importatotul chinez şi asigură îndeplinirea tuturor formalităţilor şi transportul mărfii la sediul importatorului; - expeditorul Spedition GmbH eliberează marfa importatorului chinez în schimbul conosamentului original; - importatorul chinez plăteşte pe exportatorul german conform înţelegerii contractuale.87 4.2 Riscurile exportatorului la plată în cont deschis Riscul la cumpărător – acesta mai este numit şi riscul creditului şi este generat de insolvabilitatea sau reaua voinţă a cumpărătorului. Riscul ţării - Guvernul ţării importatorului poate introduce legi care să împiedice efectuarea plăţilor în valută. Aceste legi se referă la controlul schimburilor valutare, din motive politice sau financiare, ca de exemplu datoriile în valută din ţările lumii a treia. Riscul de tranzit - Nu se exclude varianta ca mărfurile să se deterioreze pe parcursul de tranzit internaţional când acesta se referă la distanţe mari88. Reducerea riscurilor în condiţia cont deschis 86

C.Vicol, p. 58 Tanase Gabriel, Lungu Ion, op.cit., 107-110 88 S. Cărpenaru, op.cit., p. 525 87

32

Reducerea riscului la cumpărător - primirea de rapoarte asupra bonităţii cumpărătorului, de la organizaţii competente în comerţul internaţional. Astfel de organizaţii elaborează periodic rapoarte despre cumpărătorii potenţiali. - asigurarea cumpărătorului împotriva riscului de neplată de către cumpărător. În cazul exportului, în diferite ţări sunt specializate companii de asigurare care să sprijine promovarea exportului pe calea asigurării împotriva riscului de neplată de către cumpărător. Reducerea riscului de ţară. Aceasta poate fi facută tot pe bază de rapoarte din partea băncilor sau altor organizaţii specializate, cu privire la starea economico-financiară a ţării în cauză şi solvabilitatea firmelor cumpărătoare potenţiale. Metoda cea mai sigură o constituie asigurarea împotriva riscului determinat de restricţii valutare la companii guvernamentale instituie special sau la companii particulare. Reducerea riscului de tranzit. Remediul constă în contractarea unei asigurări corespunătoare. Cecul este plătibil numai la vedere, adică la prezentarea acestuia la bancă. În România,

89

termenele de prezentare la plată a cecurilor emise şi plătibile sunt: - opt zile, pentru cecurile plătibile chiar în localitatea în care a fost emis; - cinsprezece zile, în celelalte cazuri. Astfel de termene sunt calculate începând cu ziua următoare datei emiterii cecului. Prezentarea cecului după ce expira termenul legal are ca efect pierderea dreptului legal de acţiune împotriva giranţilor anteriori în cazul în care cecul nu ar fi plătit. Legea cecului spune că, toate persoanele care în orice calitate s-au obligat prin cec (trăgător, giranţi), raspund solidar în ceea ce priveşte plata cecului respectiv ,neţinand cont că obligaţiile au fost asumate în diferite momente. 4.3 Poziţia juridică a trasului Potrivit Normelor Comune ale Băncilor Comerciale din România privind tehnica de decontare a cecurilor din carnete cu limită de sumă, nr.1 din 25septembrie 1992.Orice menţiune de certificare, de vedere sau alta echivalentă, scrisă pe titlu şi semnată de tras are numai efectul confirmării existenţei disponibilului pentru plata cecului. Astfel de menţiuni împiedică trăgătorul să retragă disponibilul înainte de exprimarea termenului de prezentare a cecului la plată.Pentru că cecul nu poate fi acceptat, trasul nu are calitatea de debitor de drept cambial faţă de posesorul 89

Alexandru Ţiclea, Corneliu Bârsan, op.cit., p. 118-123 şi 156-182.

33

cecului,ci îndeplineşte numai funcţia de plătitor (solvens) pentru trăgător. Această poziţie juridică a trasului nu afectează plata sumei faţă de posesorul cecului. Într-adevăr, emiterea cecului presupune existenţa unui disponibil, din care trasul va face plata90 . Din cele arătate rezultă că, nefiind debitor de drept cambial, trasul nu răspunde pentru plata cecului. Potrivit legii, această răspundere revine numai trăgătorului. Orice clauză, prin care trăgătorul se descarcă de această răspundere, se socoteşte nescrisă, adică nulă. 4.4 Prezentarea la plată si plata cecului La plata cecului trebuie respectate următoarele reguli: ♦ Cecurile din carnetele cu limită de sumă vor fi achitate, în primul rând, din contul trăgătorului (plătitorului) iar suma respectivă va fi înregistrată în contul beneficiarului; ♦ Beneficiarul va prezenta cecurile primite la plată la tras (banca plătitorului),după cum acest lucru îl poate face banca sa (a beneficiarului) care predă cecurile(băncii plătitorului) contra spezelor de remitere de încasare; ♦ Beneficiarul prezintă cecurile cu borderou de încasare, întocmit în 3 exemplare: un exemplar pentru banca beneficiarului, exemplarul numărul doi şi cecul se remit băncii trasului (plătitorului), exemplarul numărul trei se restituie beneficiarului. Banca

plătitorului

achită

cecul

din

contul

trăgătorului

şi

creditează

banca plătitorului sau banca acestuia pe baza exemplarului numărul doi al borderoului; ♦ Dacă cecul nu are acoperire se restituie beneficiarului sau băncii sale cumenţiunea “lipsă de disponibil”; ♦ Plata efectuată de tras poate fi integrală sau parţială, posesorul cecului neplătind refuză o plată parţială. Banca plătitorului poate cere ca cecul să-i fie predat cu menţiunea “achitat”. Posesorul nu poate refuza plata parţială. În acest caz banca cere să se facă menţiunea pe cec despre această plată şi să i se dea chitanţă. ♦ Banca trebuie să verifice autenticitatea semnăturilor, dacă acestea aparţin trăgătorului, prin compararea specimenului de semnătură depus de acesta la bancă cu semnătura de pe cec; ♦ Cecul este plătibil la vedere, adică la prezentarea titlului, deci el nu este supus acceptării din partea trasului, aşa cum se cere în cazul cambiei.91 În acest caz, orice stipulaţie contrară se constituie ca fiind nescrisă. Plata cecului se va face la prezentarea de către posesor a cecului la tras (bancă) pentru plată.Cum cecul este un instrument de plată, legea stabileşte termene scurte pentru prezentarea la plată a cecului emis şi plătibil în România: 8 zile, dacă cecul este plătit în localitatea unde a fost emis şi 15 zile în 90 91

S. Lupaş, Curs de drept cambial, Tipografia „Cartea Românească”, Cluj, 1946, p. 7-9 S. Cărpenaru, op. cit., p.526

34

celelalte cazuri. Atunci când cecul este emis într-o ţară străină şi plătit în România trebuie să fie prezentat la plată în termen de 30 de zile, iar dacă cecul este emis într-o ţară din afara Europei, în termen de 70 de zile.Termenele curg de la emiterea cecului, dată înscrisă pe cec. Dacă cecul este plătibil în străinătate, termenul de prezentare la plată va fi cel arătat de legea locului plăţii. Dacă această lege nu dispune, se vor aplica regulile înscrise în alineatele precedente (art. 30 din lege).Pentru a putea face o plată valabilă, trasul este obligat să verifice îndeplinirea condiţiilor de formă ale cecului. Potrivit art. 36 din lege, trasul care plăteşte un cec 92

ce poate fi girat este obligat să verifice regularitatea succesiunii girurilor, dar nu şi

autenticitatea semnăturilor giranţilor.Prin plata cecului, toţi obligaţii (semnatarii) cecului sunt liberaţi.Potrivit legii, neprezentarea cecului pentru plată în condiţiile menţionate are drept consecinţă pierderea dreptului de regres împotriva giranţilor şi a garanţilor,dacă trasul nu a făcut plata. Aşadar, dacă nu se respectă termenele de prezentare a cecului la plată nu duce la pierderea dreptului beneficiarului cecului de a cere trasului plata sumei de bani menţionată în titlu. Acest drept poate fi valorificat, în condiţiile legii, în cadrul termenului de prescripţie. 4.5 Consecinţele neplăţii cecului În privinţa consecinţelor neplăţii cecului există unele deosebiri faţă dereglementarea aplicabilă cambiei.Daca trasul (banca) refuză plata, posesorul cecului nu are o acţiune directă împotriva trasului. Acest lucru se explică prin aceea că, aşa cum am arătat, trasul (banca) nu este un debitor de drept cambial, ci îndeplineşte numai o funcţie de plătitor (solvens) pentru trăgător. Daca trasul refuza plata se deschide calea acţiunilor de regres; posesorul cecului poate cere dreptul de regres împotriva giranţilor, trăgătorului şi a celorlalţi obligaţi de regres.Pentru nerespectarea acţiunilor de regres, legea cere ca cecul să fi fost prezentat la plată în termen util (termenul de 8 zile sau 15 zile, după caz) şi refuzarea plăţii a trasului să fie constată în condiţiile legii. Refuzul de plată se poate constata prin următoarele mijloace şi anume 93 : ♦ printr -un un act autentic (protest); ♦ printr-o declaraţie a trasului, scrisă şi datată pe cec, cuprinzând ziua când a fost prezentat la plată; ♦ printr-o confirmare oficială datată a unei case de compensaţii94 (art. 43din lege).Protestul sau constatarea echivalentă trebuie îndeplinite înaintea expirării termenului de prezentare.Trebuie demonstrat că, potrivit legii, posesorul păstrează drepturile sale impotriva

92

Paul Bran, Ionela Costica, op.cit., 176-178 I. Turcu, op. cit., p. 78 94 http://www.bcr.ro/ro/corporate/companii/trade-finance/avalizare-cambii-bilete-ordin 93

35

trăgătorului, chiar dacă cecul nu a fost prezentat în timp util pentru plată sau nu s-a făcut protestul sau constatarea echivalentă protestului. Cum toţi cei care s-au obligat prin cec sunt ţinuţi solidar, posesorul cecului are dreptul de urmărire împotriva tuturor, individual sau colectiv, fără a fi ţinut să observe ordinea în care s-au obligat. Posesorul cecului poate cere pe cale de regres: ♦ suma arătată în cecul neplătit; ♦ dobânda legală, calculată de la prezentare; ♦ cheltuielile făcute cu urmărirea.Obligatul de regres care a făcut plata cecului poate cere de la giranţii săi: ♦ întreaga sumă plătită; ♦ dobânda legală la această sumă, socotită din ziua când a plătit suma; ♦ cheltuielile făcute pentru plata acestei sume.Împotriva pretenţiilor formulate împotriva sa, debitorul poate opune aceleaşi excepţii ca şi în materia cambiei (art. 55 din lege): - excepţii privitoare la nulitatea cecului, care sunt: - excepţii deduse din însăţi forma cecului (excepţii formale);

95

- excepţii bazate pe lipsa de valoare juridică a condiţiilor de formă aparent existente (incapacitatea, falsul, lipsa de mandat); - excepţii decurgând din raporturile personale dintre posesorul cecului şi debitor (excepţii personale) pot fi: - excepţii referitoare la raportul fundamental care a determinat crearea sau circulaţia cecului; - excepţii referitoare la viciile de consimţământ; - excepţii referitoare la raporturi ulterioare creării cecului; - excepţii privitoare la condiţiile de exercitare ale acţiunii sau executării întemeiul cecului (excepţii procedurale), sunt: - neposedarea cecului în original (cu excepţia cazului când cecul a fost înlocuit printr-o ordonanţă judecătorească şi această hotărâre ţine loculoriginalului); - lipsa de legitimare formală a posesorului, când acesta nu justifică posesia cecului printro serie neîntreruptă de giruri; - lipsa protestului sau nulitatea acestuia; - prescripţia dreptului material la acţiune sau dreptului de a cere executarea silită. Durata prescripţiei în materie de cec este următoarea:

95

PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 287 din 14 octombrie 1994

36

♦ şase luni calculate de la data expirării termenului de prezentare a cecului pentru plată în ceea ce priveşte acţiunea în regres a beneficiarului cecului contra

giranţilor,

trăgătorului sau a celorlalţi obligaţi de regres ; ♦ şase luni calculate din ziua în care obligatul a plătit cecul sau din ziua în care acţiunea în regres a fost pornită împotriva sa, în ceea ce priveşte acţiunile de regres ale diferiţilor obligaţi la plata cecului, unii contra celorlalţi.Dupa cum spune legea, cecul are valoare de titlu executor 96

pentru capital şi accesorii. Cea mai îndreptaţită pentru a investi cecul cu formulă executorie

este97judecătoria. Pentru a-şi valorifica drepturile, beneficiarul cecului are la îndemână acţiunea cauzală şi acţiunea de îmbogăţire fără cauză, care se exercită în condiţii de asemănare cu cele prevăzute de lege în materia cambiei.

CAPITOLUL 5:CIRCUITUL CECULUI

5.1 Etapele procesării prin compensare a cecului Exista 9 etape pentru procesarea prin compensare a cecului: 1.

În baza unui disponibil constituit la banca sa, trăgătorul primeăte de la aceasta un carnet

de cecuri; 2.

Între tragator – în poziţie de cumpărător – şi beneficiar – în poziţie de vânzător – se

încheie un contract având ca obiect active transferate; 3.

Trăgătorul emite cecul prin care dă ordin băncii sale să plătească la prezentare

posesorului sau, suma de bani înscrisa pe cec; 4.

Beneficiarul cecului îl remite spre încasare băncii sale;

5.

În cadrul ședinței de verificare a instrumentelor de plată de debit, banca beneficiarului

prezinta băncii trase cecul spre verificarea disponibilului din contul98. tragatorului ăi pentru acceptarea plăţii; 6.

Trasul verifică disponibilul si, in cazul acceptarii, debitează contul trăgătorului. Banca

trasă comunică băncii beneficiarului informaţiile privind acceptarea la plată a cecului; 7.

Banca beneficiarului introduce scriptic cecul în compensare;

8.

Dupa procesarea cecului prin compensare, banca beneficiarului creditează contul

clientului sau cu suma înscrisa pe cec; 96 97

Coman Florin, Boulescu Mircea, op.cit., 165-167

98

I. Turcu, op. cit., p. 32

37

9.

Creanța beneficiarului asupra plătitorului se stinge. Circuitul plăţilor de mare valoare99 Începe de la clientul plătitor până la clientul beneficiar având următorul traseu:

-

client plătitor;

-

unitatea bancară unde îşi are deschis contul clientul plătitor;

-

sucursala BNR din judeţul unde se află clientul plătitor;

-

centrala BNR unde, atât centrala băncii plătitorului, cât şi centrala băncii

beneficiarului au conturi curente deschise; -

centrala societăţii bancare plătitoare;

Pentru că este un instrument de plată la vedere, cecul nu poate fi acceptat, conform articolului 4 din Legea 59/34 asupra cecului,dar poate fi certificat. Aşadar beneficiarul are confirmarea trasului că trăgătorul are în cont disponibilul necesar plăţii şi că plata poate să aibă loc la simpla prezentare. Certificarea unui cec100 poate fi cerută de: - trăgător, înainte de a-l da la plată; - beneficiar, înainte de a se prezenta la plată. În momentul în care cecul a fost certificat, trasul are obligaţia sa asigure posesorului suma respectivă, iar trăgătorul are dreptul să nu accepte alte plăţi ce duc la micşorarea disponibilului necesar. Atunci, în caz de neplată, trasul este obligat să despăgubească beneficiarul – posesorul cecului – care a suferit o daună. Instrumentul de plată de debit este instrumentul de plată, care circulă de la unitatea bancară a beneficiarului către unitatea bancară a trăgătorului, rezultatul fiind debitarea contului plătitorului şi creditarea contului beneficiarului101.

cecul Unitatea bancara a tragatorului

Unitatea bancara a beneficiarului

banii

99

http://legeaz.net/spete-drept-comercial/contestatie-la-executare-titulul-executoriu-15665-2012 http://legeaz.net/spete-drept-comercial/contestatie-la-executare-titulul-executoriu-15665-2012 101 Paul Bran, Ionela Costica, op. cit., 45-49 100

38

Instrumentele de plată procesabile prin compensare multilaterala sunt, conform Regulamentului 10/94, ordinul de plată şi cecul barat. Tot Regulamentul 10/94 a fost cel care a impus pentru cecul barat 4 reguli obligatorii: - cecul barat este numai instrument de plată; - cecul barat este decontat numai prin intermediul caselor de compensaţie în cazul plăţilor interbancare; - cecul barat este plătit numai de titularul de cont curent deschis la societatea bancară; - transferul debitului presupune că iniţierea decontării se face de către beneficiar prin banca sa. Participanţii puşi în legătură sunt în număr de trei dacă, trăgătorul şi beneficiarul au conturi curente deschise la: - aceeaşi societate bancară - aceeaşi unitate bancară - unitaţi bancare diferite care aparţin aceleiaşi societaţi bancare. Dacă este vorba de o plată interbancară, participanţii vor fi în număr de 5. BNR

Casa de compensatie

Banca Beneficiarului

Banca trasa

Beneficiar

Tragator Schema unei plăţi interbancare

Cecul barat nu este acceptat în compensare doar dacă este însoţit de un borderou de încasare a cecurilor, completat în prealabil de beneficiar. Acesta trebuie să completeze borderourile de încasare a cecurilor. 39

-

nr de cont

-

denumirea

-

nr si seria cecului

-

numele

Unitaţii bancare a beneficiarului

al trăgătorului

nr de cont -

denumirea Unităţii bancare trase

-

Suma

-

semnatura autorizată

-

ştampila

beneficiarului

(în cazul persoanelor fizice, este suficientă semnătura – fără ştampila beneficiarului). Dupa ce

posesorul a completat borderoul, este confirmată data punerii la unitatea

bancară prin punerea ştampilei de ghiseu. Borderoul este completat in 3 exemplare care au urmatoarea destinaţie: - beneficiarul păstrează primul exemplar - unitatea bancară iniţiatoare al doilea exemplar - al treilea exemplar este prezentat în cadrul şedinţei de compensare de unitatea bancară prezentatoare unitaţii bancare primitoare, el rămânând dupa încheierea şedinţei la unitatea bancară prezentatoare. Dacă : - nu au fost completate toate rubricile102 - sunt modificari sau adaugari - nu sunt însoţite de borderouri de încasare a cecurilor, - agenţii de compensare ai unitaţii bancare primitoare pot exclude cecurile din compensare. Şedinţa de compensare, are loc în fiecare zi lucrătoare în două etape, între orele 10-11.30. Până la ora 10, când începe şedinţa de compensare, are loc pregatirea şedinţei de compensare103. Instrumentele de plată sunt grupate de către unitaţile bancare iniţiatoare (prezentatoare) pe unitaţi bancare destinatoare (primitoare) şi, în cadrul acestora, pe instrumente de plată de debit, de credit, în pachete de maxim 100 de bucaţi104 , pachete introduse în plicuri special sigilate. 102

Cezar Basno, Nicolae Dardac, Sisteme de plăţi, compensări şi decontări, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003, p. 108-120 103 http://legeaz.net/spete-drept-comercial/contestatie-la-executare-titulul-executoriu-15665-2012 104 PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 323 din 14 octombrie 1994

40

Oricare dintre pachete este însoţit, în mod obligatoriu, de o bandă de control totalizatoare a sumelor înscrise pe instrumentele ce le conţine. Totalul fiecarei benzi de control, este preluat într-o Dispoziţie Centralizatoare de Încasare. Acestea se emit în număr de patru (la CEC), având acelaşi conţinut dar destinaţii şi culori diferite, şi anume: - exemplarul 4 – vernil – este păstrat de unitatea prezentatoare; - exemplarul 3 – roz – este remis unitaţii bancare primitoare, fără a fi introdus în compensare (în şedinţa de verificare) ; - exemplarul 2 – roz – este remis în ziua compensării Unităţii bancare primitoare; - exemplarul 1 – alb – este remis inspectorului de compensare al BNR, în cadrul şedinţei de compensare. Acestei dispoziţii i se alătură lista cecurilor amânate la compensare, remisa de unitatea bancară primitoare în şedinţa de compensare precedenta. Dispoziţiile centralizatoare sunt obligatoriu dactilografiate. Pe baza acestor dispoziţii, unitatea bancară prezentatoare, completează câte un Borderou al Dispoziţiilor Centralizatoare de Încasare pentru fiecare unitate bancară primitoare105 . Acesta trebuie întocmit in 3 exemplare, cu aceeaşi destinaţie şi dispoziţii centralizatoare de încasare, şi anume: - unitatea bancară prezentatoare - unitatea bancară primitoare, în cadrul şedinţei de compensare - inspectoratului de compensare, în timpul şedinţei de compensare Instrumentele de plată sunt analizate de unitaţile bancare primitoare (destinatare),urmând ca apoi sa fie acceptate sau refuzate. Cecul106 poate fi acceptat parţial de unitatea bancara destinatară, în limita disponibilului existent în contul trăgătorului. Refuzul parţial al unui cec poate fi făcut de unitatea bancară destinatară, doar din motivul inexistenţei în ziua respectivă a unui disponibil suficient în contul plătitorului. El poate fi făcut doar pentru diferenţa dintre suma menţionată în cec şi disponibilul existent în contul plaăitorului. 5.2. Refuzul cecului la plată Cecurile pot fi refuzate la plată107, dacă nu sunt completate corespunzator ; conţin modificări, adăugiri, diferite condiţionări ; nu sunt însoţite de borderouri de încasare ; pachetul

105

PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 323 din 14 octombrie 1994 http://legeaz.net/spete-drept-comercial/contestatie-la-executare-titulul-executoriu-15665-2012 107 http://legeaz.net/dictionar-juridic/anularea-biletului-la-ordin-cambiei-cecului 106

41

conţine cecuri a căror unitate bancară destinatară nu este cea la care a ajuns ; clientul plătitor nu are în cont disponibilul necesar. Refuzul de plată are loc în ziua compensării, ele fiind deja prezentate anterior în vederea verificării. Numarul maxim de refuzuri la plată este 100. Oricare dintre cecurile refuzate, va fi ănsoţit de un formular de justificare al refuzului, completat fara abrevieri. Fiind completat într-un singur exemplar, el este remis împreună cu instrumentul de plată refuzat unitaţii bancare iniţiatoare. Atunci când refuzul este parţial, formularul de justificare a refuzului va fi completat în două exemplare. Un exemplar

ramâne la unitatea bancară primitoare, iar cel de-al doilea

exemplar este remis unităţii bancare iniţiatoare. Atât formularele de justificare a refuzului cât şi cecul 108 vor avea menţionate suma acceptată la plată în cifre şi litere, certificate prin semnătura şi ştampila aplicată pe cec, de agentul de compensare al unităţii bancare primitoare. Formularele vor fi însoţite de o bandă de control centralizatoare a sumelor înscrise pe cecurile refuzate. Refuzul va fi întocmit în trei exemplare, cu următoarele destinaţii : -exemplarul 1-alb- inspectorului de compensare în cadrul şedinţei de compensare; - exemplarul 2 – roz – unitaţii bancare primitoare în cadrul şedinţei de compensare; - exemplarul 3 – vernil – este păstrat de unitatea bancară iniţiatoare a refuzului. Compensarea cecurilor poate fi amânată de unitatea bancară primitoare în cazul în care nu dispune de datele necesare acceptării sau refuzării lor. În cazul acesta ele vor fi penalizate. Unitatea bancară primitoare poate apela la această procedura maxim trei zile lucratoare, în a patra ea având obligaţia de a accepta sau refuza respectivul cec109.. Pe baza refuzurilor unitatea bancară prezentatoare, completează câte un borderou al refuzurilor la plată pentru fiecare unitate bancară primitoare. Acesta va fi întocmit în 3 exemplare. Pregătirea operaţiunii de compensare este completarea Formularului de Compensare şi este ultima operaţiune. Pe baza borderourilor dispoziţiilor centralizatoare de încasat se va completa rubrica “ Sume de încasat “, iar pe baza formularului de refuz la plată, rubrica “Sume de plătit refuzate”.

108 109

http://legeaz.net/spete-drept-comercial/contestatie-la-executare-titulul-executoriu-15665-2012 I. Turcu, op. cit., p. 69

42

În partea a doua a şedinţei de compensare, ce are loc între orele 11.00 – 11.30, se face schimbul reciproc de plicuri conţinând refuzurile aferente cecurilor, care au fost prezentate

110

anterior şi care sunt compensate în cadrul şedinţei respective. Agenţii de compensare deschid plicurile sigilate şi verifică dacă111: - unitatea bancară pe care o reprezintă este destinatara de drept a refuzului; - numarul de cecuri refuzate este corect; - totalurile de pe benzile de control al refuzurilor este corect. Inspectorul de compensare are sarcina sa ia de la toti agenţii totalurile sumelor de plătit refuzate şi soldurile din formularele din compensare, înscriindu-le în formularul de compensare centralizator. Totalul general al sumelor de încasat refuzate şi totalul soldurilor debitoare sa fie identic cu totalul soldurilor creditoare. Dupa încheierea compensării multilaterale, între orele 11.30 – 12.00 are loc şedinţa de verificare a instrumentelor ce vor fi compensate în ziua urmatoare. Deci:

CECURI (pachete de maxim 100 instrumente)

Dispozitii centralizatoare de incasare

Borderou al dispozitiilor Centralizatoare de incasare

Banda de control FORMULAR DE COMPENSARE Sume de

incasat

Sume de platit refuzate

Cecuri si justificarea raspunsului la plata

110

Formularul de refuz la plata

110 Mariana Negruş –„Mijloace şi modalităţi de plată internaţionale”, Editura. Academiei,

Bucureşti, 1996 111 Vasile Săvoiu – „Banca Centrală şi sisteme de plăţi, de interes naţional”, Ed.itura Enciclopedică, Bucureşti, 1998 111

43

Banda de control

Formularul de compensare se întocmeste în două exemplare (alb, vernil).Primul exemplar îi revine inspectorului de compensare la sfarşitul şedinţei de compensare şi al doilea exemplar este păstrat de unitatea bancara iniţiatoare. Dupa finalizarea formularului de compensare112, agenţii de compensare merg spre sala de compensare cu plicuri conţinând: pachete cu cecuri ; borderourile dispoziţiilor centralizatoare de încasat ; refuzul şi formularul de compensare113. La ora 10 începe prima parte a şedinţei, între agenţii de compensare a tuturor unităţilor bancare care participă la şedinţă şi se face schimbul reciproc de plicuri ce conţin pachetele cu cecuri şi borderourile. Fiecare agent le desface şi verifică: - dacă unitatea bancară pe care o reprezintă este primitoarea de drept a cecurilor; - numărul instrumentelor de plată pe care le conţine fiecare pachet; - totalul benzilor de control al pachetelor; - sumele preluate în borderourile dispoziţiilor centralizatoare de încasare şi totalurile acestora;114 Inspectorul de compensare strânge de la fiecare agent totalurile obţinute prin adunarea sumelor de încasat şi sumele de plătit, înscriindu-le în Formularul de Compensare Centralizator 115

. Pentru ca prima parte a şedinţei de compensare să se încheie este neapărată nevoie ca

cele două totaluri generale sa fie la fel.

Total general

Total general

INSTITUTUL BANCAR ROMAN COLEGIUL BANCAR

112 113

http://legeaz.net/spete-drept-comercial/contestatie-la-executare-titulul-executoriu-15665-2012 I. Turcu, op. cit., p. 56

114

114Mariana Diaconescu, op. cit., 45-47 115Mariana Negruş, Mijloace şi modalităţi de plată internaţionale, Editura Academiei, Bucureşti, 1996, 64-67

115

44

CAPITOLUL 6: RISCURI ÎN UTILIZAREA CECULUI. PIERDEREA, FURTUL, DISTRUGEREA SAU ANULAREA CECURILOR Circulaţia cecului din momentul emiterii lui şi până in momentul prezentării la plată, poate presupune şi efectuarea unor operaţii suplimentare cum sunt: riscuri în utilizarea cecurilor, pierderea, furtul, distrugerea sau anularea cecurilor. În continuare le vom analiza pe fiecare dintre aceste riscuri ce apar în utilizarea cecului. 6.1. Riscuri în utilizarea cecurilor Cu toate că este unul dintre cele mai folosite instrumente de plată, cecul prezinta în folosirea sa un anumit grad de risc determinat de doi factori:116 1. beneficiarul cecului nu poate avea certitudinea că trăgătorul are constituit provizionul necesar acoperiri plaţii ordonate prin cec; 2. pierderea sau furtul cecului, care, direct în cazul cecului la purtator sau printr-o semnătură falsă în cazul altor cecuri permit încasarea de o altă persoană decat beneficiarul de drept contravalorii înscrisului117. Există posibilitatea verificării existenţei acoperirii unui cec emis prin: • certificarea cecului, caz în care banca blocheaza pentru un numar de zile suma certificată; • vizarea cecului, situaţie în care banca doar certifică existenţa depozitului, dar nu se obligă să-l blocheze. Când se prezintă cecurile pentru încasare, lucrătorii bancari le supun unui control riguros care are în vedere urmatoarele obiective: a). respectarea condiţiilor de redactare - cecul trebuie să conţină toate elementele obligatorii prevăzute de lege pentru ca titlul sa fie un document valid din punct de vedere juridic, cu repectarea normelor de scriere; 118 b). data emiterii - este obligatorie pentru a se putea controla dacă cecul a fost prezentat la încasare în termenul legal. În ţara noastră sunt admise cecurile încasate sau post datate, cu condiţia de a nu fi fost revocate. Revocarea este posibilă numai în cazul furtului sau pierderii cecului respectiv; 116 117

116Stanciu. D. Cărpenaru, op. cit., p. 518 . 117Cezar Basno, Nicolae Dardac, op. cit., p.108-120

118

118Alexandru Ţiclea, Corneliu Bârsan, op. cit., 89-93, p. 118-123 şi p.156-182 119Ovidiu

Căpăţână, Drept comercial, Editura All Beck, Bucureşti, 2001.56-59

45

c). respectarea normelor de barare şi girare - succesiunea cu regularitate a girurilor atesta îndreptatirea beneficiarului în calitatea sa; d). corespondenţa sumei exprimată în cifre şi litere - este recomandabil ca acestea să fie cuprinse în cec în concordanţa, fără alterări;119 e). semnătura trăgătorului, emitent al cecului - semnătura de pe cec trebuie să corespundă specimenului aflat la banca trăgătorului;119 Pentru a evita fraudele comise, fie deliberat de către escroci, fie din neglijenţă sau dintr-o necunoaştere a legislaţiei în domeniu pe plan naţional au fost adoptate de fiecare ţară măsuri severe pornind de la amenzi foarte mari până la pedeapsa cu închisoarea. În România a luat fiinţa în anul 1996 Centrala Incidentelor de Plăţi, organism aflat sub conducerea BNR, care organizează Fişierul Naţional al Cecurilor şi conţine informaţii cu privire la incidentele de plată prin cec şi numele persoanelor care au dat nastere la astfel de incidente. 6.2. Pierderea, furtul, distrugerea sau anularea cecurilor. Un cec alterat este acela care conţine ştersături, modificări sau adăugiri ale unor cuvinte, date, menţiuni din textul instrumentului. Un cec pierdut, sustras, sau distrus poate fi anulat prin declarare la Centrala Incidentelor de Plăţi de către bancă la iniţiativa persoanei care doreşte anularea. Un cec poate fi anulat şi din inişiativa băncii atunci când trăgătorul 120 , ca urmare a producerii unui incident major a fost declarat în interdicţie bancara şi nu a restituit băncii, în maxim zece zile, formularele de cec cumpărate anterior de la aceasta şi solicitate prin somatie. Atunci când un trăgător emite un cec 121 fără ca acesta să dispună de fondurile necesare la tras în momentul emiterii lui, atrage obligaţia băncii trase de a refuza cecul la plată, iar pentru trăgător sancţiuni civile şi penale.Cei care falsifică cecuri sunt pedepsiţi conform legilor în vigoare. Informaţiile, datele şi raportările privind cecurile sunt confidenţiale.Denumirea “cec 122” (cheque, check) a apărut în Anglia medievală. Istoricii atribuie lui Thomas Greslam meritul de a fi introdus în 1557 primul cec bancar, care la sfârşitul secolului XVII funcţiona ca şi cecul actual.

119

120 Ovidiu Capatana - "Drept comercial", Editura Allback,2001 121Satnciu Carpenaru - " Drept Comercial Român" , Editura All, 1996; 122Mariana Diaconescu-„ Bănci. Sisteme de plăţi. Riscuri, Ed. Economică”, 1999 120 121

122

46

CONCLUZII

Cambia, biletul la ordin şi cecul sunt utilizate ca instrumente de plată şi de credit pentru că: - iau naştere prin emiterea şi introducerea lor în circuitul activităţii comerciale şi bancare; ele dau voie posesorilor lor să-şi realizeze la scadenţă drepturile literale şi autonome menţionate în cuprinsul lor; - deşi se poate aprecia că pot circula ca o monedă, că au o valoare ca şi moneda şi pot fi schimbate pe monede (bancnote) prin încasare, scontare, nescontare sau cesiune, titlurile de credit se diferenţiază de monedă prin trăsăturile lor specifice, în sensul că: sunt titluri negociabile, sunt transmisibile cu respectarea normelor prevăzute în legislaţiile naţionale şi în dreptul comercial internaţional; au valoare în lei sau în valută determinată şi nu aproximativă ori variabilă; reprezintă o creanţă în numerar cauzată de un act de comerţ sau prestaţie de serviciu (provizion) şi urmează a fi plătită la un anumit termen etc. Titlurile de credit ajută la îndeplinirea unei obligaţii băneşti ca şi biletele de bancă, având faţă de acestea avantajul evitării unei deplasări de numerar. Titlurile de credit pot fi cedate, fie în deplină proprietate, fie în gaj pentru a se obţine credit, adică o sumă de bani, înainte de scadenţa plăţii. De exemplu, banca poate accepta o cambie înainte de împlinirea termenului menţionat în cuprinsul titlului, plătind posesorului suma prevăzută în titlu minus taxa scontului. La rândul ei, banca îl poate ceda altei bănci prin rescontare sau poate plăti cu el o datorie proprie. În acest fel titlul de credit mobilizează o creanţă bănească, fiind deci instrument de credit. Aşadar, din considerentele expuse mai înainte dar şi datorită faptului că mijloacele tradiţionale de plată moneda, valuta şi aurul nu mai fac faţă lichidităţii unor angajamente de plată în volum mereu crescând, corespunzător creşterii volumului schimburilor economice interne şi internaţionale, s-a ajuns ca utilizarea titlurilor de credit, ca instrumente de plată şi de credit, în relaţiile de comerţ intern şi exterior să aibă un rol mult mai important. Aceste aspecte conferă o deosebită însemnătate cunoaşterii problemelor teoretice de bază şi în special a practicilor referitoare la instrumentele de plată şi de credit. Cu toate acestea, evoluţiile recente din ţările dezvoltate subliniază scăderea masivă a rolului cecului ca instrument de plată. În ultimul deceniu, dar mai ales în anii 2007-2011 a scăzut substanţial partea cecului în cadrul plăţilor fără numerar ca număr de instrumente emise şi ca valoare reprezentată.

47

În fapt, aceste fenomene se petrec în competiţia care se derulează între cec şi alte instrumente de plată, care se dovedesc a fi preferate de utilizatori şi, implicit, de mediul bancar. În epoca de glorie, până la începutul anilor ’90, cecul s-a afirmat, deopotrivă: - ca instrument de plată între firme; - ca instrument de plată preferat de către titularii de cont persoane fizice. Odată cu trecerea timpului, cele două categorii de utilizatori şi-au modificat preferinţele. Astfel, firmele s-au orientat treptat către transferurile de credit formă sigură şi rapidă de plată. În consecinţă a crescut numărul instrumentelor de plată emise şi, implicit, valorile medii ale acestora. În ce priveşte titularii de cont persoane fizice, aceştia au fost cuceriţi de facilităţile specifice oferite de carduri, inclusiv cele ce implică beneficierea de credite. La rândul lor furnizorii de mărfuri şi servicii au susţinut total sistemul cardurilor care le asigură încasări operative şi riscuri restrânse în comparaţie cu cecul. Aşa se face că prin concordanţa deplină a participanţilor la sistemul de plăţi de detaliu, instrumentul de referinţă pentru plăţile de valori mici a devenit cardul, descrescînd substanţial rolul cecului. Aşa cum vedem, într-o epocă în care se pune preţ pe operativitate în efectuarea plăţilor, pe corectitudine, stabilitate şi responsabilitate în efectuarea plăţilor de către plătitor, în condiţiile în care tehnologiile care se dezvoltă sprijină alte instrumente, cecul, care reprezintă optimul unei alte etape cu alte motivări ale participanţilor şi cu alte intercondiţionări tehnologice, este sortit unei restrângeri severe, diferită în fiecare ţară europeană. Bunurile obţinute de producători sunt destinate pentru satisfacerea nevoiaşilor. Prin schimb, aceste bunuri trec, prin intermediul banilor, de la producător la consumatori. Varietatea bunurilor care fac obiectul circulaţiei (bunuri mobile, imobile, corporale şi incorporale) determină mai multe forme juridice cu ajutorul carora se obţine circulaţia. Altă formă juridică modernă a mersului bunurilor o alcătuieşte circulaţia înscrisurilor (titlurilor) care anexează anumite valori patrimoniale. Aceste valori circulă prin emiterea înscrisurilor (titlurilor) care le reprezintă: de exemplu, acţiunile şi obligaţiunile emise de societăţile pe acţiuni, cambia, cecul, conosamentul etc. Ca să se desemneze titlurile ce încorporează anumite valori patrimoniale este folosită noţiunea generică de “titluri de credit” sau titluri de valoare”. Titlurile comerciale de valoare au următoarele caracteristici: -caracter constitutiv, adică dreptul este incorporat în titlu şi în consecinţă dreptul poate fi exercitat numai în temeiul înscrisului; -caracter formal, adică el trebuie să îmbrace forma determinată de lege şi să cuprindă elementele care îi sunt proprii; 48

-caracter literal, adică întinderea şi natura dreptului, ca şi obligaţia corelativă dreptului, sunt determinate exclusive de menţiunile cuprinse în înscris; înscrisul conferă un drept autonom: dreptul şi obligaţia corelative născute din titlu sunt independente faţă de actul juridic din care decurg, iar în cazul transmiterii titlului, dobânditorul are un drept autonom care este independent de dreptul transmiţătorului. Cele 2 funcţiuni principale ale cecului : a). instrument de retragere de fonduri din soldul creditor al propriului cont bancar; b). instrument de plată cu moneda scripturală. În unele cazuri, cecul este folosit şi ca instrument de credit, în sensul că trăgătorul sau beneficiarul pot obţine, prin el, un credit pe termen foarte scurt 123 în una dintre următoarele modalități: a) cecul se emite la o dată când provizionul nu este constituit dar se constituie până în ziua prezentarii cecului la încasare; în acest interval de timp, beneficiarul acordă “credit” trăgătorului, ca şi în cazul unei cambii; b) cecul este predat de către beneficiar băncii sale sau pentru scont sau pentru încasare; în ambele situaţii banca creditează imediat contul remitentului cu suma corespunzătoare fără a mai aştepta încasarea la tras, acordând astfel credit. Avantajele cecului : Pentru posesor (trăgător sau beneficiar) avantajul constă în evitarea deţinerii şi mânuirii banilor, iar pentru fisc avantajul constă în posibilitatea controlului plăţilor. Din această cauză reglementarile legale cu privire la utilizarea cecului au avut ca urmare dezvoltarea puternică a acestui mod de executare a obligaţiei de plată în perioada postbelică, dar după 1990 fenomenul marchează o tendinţă de descreştere datorită concurenţei altor instrumente de plată mai puţin costisitoare: viramentul bancar şi cardurile de plăţi. Dezavantajele majore ale cecului sunt: incertitudinea plaţii (datorită emiterii cecurilor fără acoperire) şi costul ridicat al prelucrării faţă de costul transferurilor electronice, Cecul se aseamănă cu cambia în privinţa celor trei protagonişti: trăgător, tras, beneficiar. Deosebiri între cec şi cambia: cecul nu poate fi tras decât asupra unei bănci, potrivit art. 3 al.1 al Legii 59/1934 modificată;cecul este întotdeauna plătit numai “la vedere”. Faptul că trasul (spre deosebire de cambia) nu poate fi decât o bancă a alimentat opinia în doctrină că cecul poate fi considerat o cambia trasă la vedere asupra unei bănci.

123

49

În calitate de tras poate fi desemnată numai o societate bancară. Legea prevede însă că cecul tras şi plătibil în străinătate este valabil ca cec, chiar dacă trasul nu este o societate bancară (art. 3 din lege).

Bibliografie

Cărţi, manuale, tratate : 1. Cezar Basno, Nicolae Dardac, Sisteme de plăţi, compensări şi decontări, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003 2. Stanciu D. Cărpenaru, Drept comercial român, ediţia 5, Editura All Beck, Bucureşti, 2004 3 .Vasile Cocriş, Dan Chirleşan, Tehnica operaţiunilor bancare, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi, 2006 4 . Alexandru Ţiclea, Corneliu Bârsan, Societăţile comerciale de la A la Z, vol. 2, Casa de Editură şi Presă „Şansa” SRL, Bucureşti, 1999 5. Ovidiu Căpăţână, Drept comercial, Editura All Beck, Bucureşti, 2001 6. Stanciu Cărpenaru, Drept comercial român , Editura All, Bucureşti, 1996 7. Mariana Diaconescu, Bănci. Sisteme de plăţi. Riscuri, Editura Economică, Bucureşti, 1999 8. Mariana Negruş, Mijloace şi modalităţi de plată internaţionale, Editura Academiei, Bucureşti, 1996 9. Vasile Săvoiu, Banca Centrală şi sisteme de plăţi, de interes naţional, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1998 10. Matei Ion Viorel, Instrumente de plată şi credit, sinteze curs anul 3 FB, 2012 11. Basno Cesar, Dardac Nicolae, Operaţiuni bancare - instrumente şi tehnici de plată, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,1996 12. Ionescu Lucian C. coordonator, Băncile şi operaţiunile bancare, Bucureşti, Editura Economică,1996 13. Tudorache Dumitru, Pârjol Toader, Monedă, bănci, credit, Editura Universitară, Bucuresti, 2005 50

14. Eugenia Florescu, Regimul juridic al titlurilor de credit şi al valorilor mobiliare,Editura Rosetti,Bucuresti,2005 15. Ligia Georgescu Golosoiu, Mijloace, modalităţi şi instrumente de plată, Editura A.S.E.,Bucuresti, 2002 16. Paul Bran şi Ionela Costică, Relaţii financiare şi monetare internationale, Editura Economica,Bucuresti,1995 17.Elena Bojesteanu, Relaţii monetar-financiare internationale, EdituraA.S.E.,Bucuresti,2010 18. Faghi Mădălina, Acreditivul documentar - modalitate de plată bancară internatională, EdituraWalters Kluwer,Bucuresti,2007 19. Vasile Lavinia, Anghelache Gabriela, Cerinţe şi opţiuni în managementul riscurilor financiar-valutare, Editura A.S.E.,Bucuresti ,2006 20. Tănase Gabriel, Lungu Ion, Sisteme informatice pentru tranzacţii interbancare, Editura A.S.E.,Bucuresti ,2006 21.Ion Rosu si Claudia Baicu,, Relaţii monetar financiare internationale”, Editura Fundatiei Romania de Maine,Bucuresti ,2006

Legislaţie folosită: -PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 323 din 14 octombrie 1994; -PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 287 din 14 octombrie 1994; - art.14 din Legea nr.42/1934; -art.3 din Legea nr.58/1934; -Curtea de Casaţie secţia III,decizia nr.758/1928 în, Practica judiciară comercială, vol. I, Editura Lumina, Bucureşti 1991, p.123-124; -MONITORUL OFICIAL,nr.292

din 14 octombrie,1994,autorizarea contractarii creditelor externe;

- BNR, Reglementări privind cambia şi biletul la ordin, 1994, p. 51;

Site-uri internet folosite: -http://legeaz.net/spete-drept-comercial/contestatie-la-executare-titulul-executoriu15665-2012; -http://legeaz.net/dictionar-juridic/anularea-biletului-la-ordin-cambiei-cecului; -http://www.bcr.ro/ro/corporate/companii/trade-finance/avalizare-cambii-bileteordin; -http://www.efin.ro/garantii_bancare/aval/ghid_biletul_la_ordin_avalizat.html; 51

-http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=8794; http://avocata.wordpress.com/2009/10/01/biletul-la-ordin-avantaje/; -http://www.efin.ro/risco/bilet-la-ordin.html; -http://avocata.wordpress.com/;

-http://legestart.ro/biletul-la-ordin-este-titlu-executoriu/; -http://www.sca-burlacu.ro/2010/10/10/fila-cec-sau-biletul-la-ordin-o-garantiea-platii/; -http://legeaz.net/dictionar-juridic/bilet-la-ordin; - http://www.conta.ro/forum/topic/45654-biletul-la-ordin/; - http://www.contzilla.ro/2009/03/monografie-contabila-plati-op-bilet-la-ordinnumerar/; -http://legeaz.net/legea-58-1934-cambiei-biletului-la-ordin/; -http://www.ecto.ro/bilet-la-ordin/; -http://www.euroavocatura.ro/dictionar/1043/Bilet_la_ordin;

-http://www.financiarul.ro/2008/10/31/noile-cecuri-si-bilete-la-ordin; -http://ro.wikipedia.org/wiki/Bilet_la_ordin; -http://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=205;

52