Carte Economie [PDF]

Zitiervorschau

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

IRINA-DOINA PĂŞCAN

CALITATEA RAPORTĂRILOR FINANCIARE ÎN CONTEXTUL ADOPTĂRII IFRS: CAZUL ENTITĂŢILOR ROMÂNEŞTI COTATE

Colecţia Cercetare avansată postdoctorală în ştiinţe economice

ISBN 978-606-505-995-5

Editura ASE Bucureşti 2015

Copyright © 2015, Irina-Doina Păşcan Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate autorului.

Editura ASE Piaţa Romană nr. 6, sector 1, Bucureşti, România cod 010374 www.ase.ro www.editura.ase.ro [email protected]

Referenţi: Prof. univ. dr. Rodica PAMFILIE Prof. univ. dr. Constantin MITRUŢ

ISBN 978-606-505-995-5

Autorul îşi asumă întreaga responsabilitate pentru ideile exprimate, pentru originalitatea materialului şi pentru sursele bibliografice menţionate.

Această lucrare a fost cofinanţată din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, proiect POSDRU/159/1.5/S/142115 „Performanţă şi excelenţă în cercetarea doctorală şi postdoctorală în domeniul ştiinţelor economice din România”.

Cuprins

Summary ................................................................................................................................... 4

Introducere ............................................................................................................................... 7 1. Contextul general privind apariţia şi răspândirea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară. Adoptarea IFRS la nivel european şi naţional ................... 12 1.1 Evoluţia contabilităţii în contextul globalizării economiilor naţionale .......................... 12 1.2 Raportare financiară în conformitate cu IFRS în România ........................................... 17 2. Cuantificarea efectelor adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare ........ 21 2.1 Definirea şi măsurarea calităţii informaţiilor contabile. Efectele adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare în Europa ............................................................ 21 2.2 Premise şi consecinţe economice ale îmbunătăţirii calităţii raportărilor financiare ca urmare a adoptării IFRS ............................................................................................. 39 3. Cercetări privind calitatea informaţiilor contabile raportate de entităţile româneşti cotate la Bursa de Valori Bucureşti în contextul adoptării IFRS ............... 46 3.1 Opinii ale cercetătorilor privind efectele adoptării IFRS asupra procesului de raportare financiară în cazul entităţilor româneşti cotate .......................................... 46 3.2 Măsurarea efectelor adoptării IFRS în România asupra relevanţei datelor contabile ... 55 3.3 Studiu privind calitatea rezultatelor entităţilor româneşti cotate la BVB în contextul adoptării IFRS ............................................................................................ 65

4. Concluzii ............................................................................................................................. 72

Surse bibliografice .................................................................................................................. 77

Anexe ....................................................................................................................................... 89

3

Summary Along with the economic globalization, the idea of preparing and publishing the accounting information in a common language, aimed to ensure comparability, transparency and communication between transnational stakeholders became reality by the issuance and widespread of the International Financial Reporting Standards (IFRS). At European level, the wide use of IFRS was favoured in the context of the adoption of the Regulation no. 1606 from 2002 on the application the international accounting standards, according to which entities listed on the European Union regulated markets must prepare consolidated financial statements in accordance with IFRS starting with January 1st, 2005. This Regulation summarizes the benefits emerging from the adoption and use of IFRS, related to a high degree of transparency and comparability of financial statements and, as consequence, an efficient functioning capital market. However, the achievement of these expected benefits is based on the assumption that the application of these standards contributes to the increase in the quality of accounting data reported in the financial statements. In Romania, the first attempts to introduce the financial reporting based on the IFRS are dated in 1999, but without much success, and a national strategy for the implementation of IFRS was issued in 2006. Accordingly, in Romania, the international standards are used for the preparation of consolidated financial statements of credit institutions since 2006 and of listed entities, since 2007 and for the preparation of individual financial statements of these entities, since 2012. Researchers show that „regulation of accounting affects the quality and quantity of financial reporting, which in turn have welfare and policy implications” (Fields et al., 2001, cited in Gornik-Tomaszewski, 2005:73). Based on the assumption that “high quality, reliable financial information is the lifeblood of capital markets”, the IASB Foundation’s primary mission is „to develop, in the public interest, a single set of high quality, understandable, enforceable and globally accepted financial reporting standards based upon clearly articulated principles” (IFRS Foundation, 2015).

4

Accounting literature shows that “the quality of accounting is determined by the quality of the accounting standards chosen” (Soderstrom & Sun, 2007). Moreover, since the IASB aims to issue high quality accounting standards and it continues to improve the quality of the IFRSs, financial reporting in accordance with IFRS should become “increasingly value relevant and reliable” (Soderstrom & Sun, 2007: 688). Considering the debates in the research literature on the effects of IFRS adoption on accounting quality and the recent adoption of IFRS in Romania for preparing the individual financial statements of listed entities, the general objective of our postdoctoral research (cofinanced from the European Social Fund through Sectoral Operational Programme Human Resources Development 2007-2013, project number POSDRU/159/1.5/S/142115 „Performance and excellence in doctoral and postdoctoral research in Romanian economics science domain”) and of this book is to empirically test whether the mandatory IFRS adoption in 2012 in Romania enhanced the quality of financial reporting published by Romanian entities listed on Bucharest Stock Exchange. Our scientific approach was built on the following specific objectives: OB 1: To analyze the impact of IFRS adoption of financial reporting quality at European level; OB 2: To identify the effects of IFRS adoption on the value relevance of accounting information presented by Romanian listed entities; OB 3: To analyze the effects of IFRS adoption on the quality of net income published in the individual financial statements prepared by Romanian listed entities. The structure of the book In the first chapter we present the general context of the issuance and widespread of IFRS, in order to introduce the necessity for the implementation of IFRS at the European Union level. The final part of this chapter describes the stages of gradual IFRS adoption in Romania. The second chapter describes the framework for defining and measuring accounting quality and presents a qualitative study based on the research literature that analyzes the effects of IFRS adoption on financial reporting quality at European level. The premises of improved accounting quality after the adoption of IFRS and the economic consequences of IFRS adoption are explained at the end of this chapter.

5

In the third chapter we present a review of the main studies regarding IFRS adoption in Romania, focusing on the evidences regarding the quality of financial reporting in case of Romanian listed entities. Next, a quantitative research is conducted in order to test the value relevance of accounting data reported by Romanian listed entities. Then, in order to analyze whether IFRS adoption in Romania in 2012 has contributed to the improvement of the quality of earnings, we present our research conducted based on the notes accompanying the individual financial statements, aiming to identify indices of improvement of net income due to the application of IFRS. Based on the results presented in this book, we find that IFRS adoption in Romania in 2012 for the purpose of preparing the individual financial statements does not generate significant changes in the quality of accounting information published by listed entities. Possible explanations could be related to the stages of Romanian accounting reform, which contributed to a certain degree of conformity with IFRS provisions or to the fact that, anticipating the transition towards IFRS, Romanian entities may have chosen to apply those accounting policies provided by Romanian accounting regulation that are also allowed by IFRS. However, the economic consequences of IFRS adoption in Romania must be investigated in future research, since this is the best way to appreciate the real benefits of this process.

6

Introducere Odată cu extinderea fenomenului de globalizare economică, ideea întocmirii şi prezentării informaţiilor contabile într-un limbaj comun, care să asigure comparabilitatea, transparenţa şi posibilitatea comunicării între utilizatori transnaţionali, a devenit realitate prin elaborarea şi răspândirea la nivel mondial a standardelor internaţionale de raportare financiară (engl. „International Financial Reporting Standards” – IFRS). La nivel european, larga utilizare a IFRS a fost impulsionată în contextul adoptării de către Consiliul European a Regulamentului nr. 1606 din 2002 privind aplicarea standardelor internaţionale de contabilitate, conform căruia entităţile listate pe pieţele reglementate ale Uniunii Europene au obligaţia de a întocmi situaţii financiare consolidate în conformitate cu IFRS începând cu anul 2005. În România, deşi primele încercări de introducere a raportării financiare pe baza IFRS datează din 1999, totuşi reforma contabilă îndreptată înspre asimilarea referenţialului internaţional a intrat pe linie dreaptă în anul 2006, când a fost elaborată o strategie graduală de implementare a IFRS. Astfel, în România, IFRS se aplică pentru întocmirea situaţiilor financiare consolidate ale instituţiilor de credit şi ale entităţilor cotate începând cu 2006, respectiv 2007, şi pentru întocmirea situaţiilor financiare individuale ale acestor entităţi începând cu anul 2012. Entităţile autorizate şi supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) trebuie să întocmească în scop informativ un al doilea set de situaţii financiare în conformitate cu IFRS până în 2016, iar începând cu acest an evidenţa contabilă a acestor entităţi se va ţine doar pe baza IFRS. De asemenea, prevederi recente (Ministerul Finanţelor Publice, 2015) introduc obligativitatea ca anumite entităţi cu capital de stat să întocmească, pentru exerciţiile financiare ale anilor 2016 şi 2017, în scop informativ, un set de situaţii financiare anuale individuale în baza IFRS şi să îşi ţină evidenţa contabilă potrivit prevederilor IFRS începând cu exerciţiul financiar al anului 2018. Cercetătorii au arătat că „reglementarea contabilităţii afectează calitatea şi cantitatea raportărilor financiare, care în schimb au implicaţii sociale şi politice” (Fields et al., 2001, citaţi în Gornik-Tomaszewski, 2005:73). Pornind de la premisa potrivit căreia „informaţiile financiare de înaltă calitate, credibile reprezintă esenţa, forţa motrice a pieţelor de capital”, misiunea principală a Fundaţiei IFRS este de a „dezvolta, în interesul public, un set unic de

7

standarde de raportare financiară de calitate, inteligibile, aplicabile şi acceptate la nivel global, bazate pe principii clar articulate” (Fundaţia IFRS). „Calitatea informaţiilor contabile este determinată de calitatea standardelor contabile alese”, afirmă Soderstrom & Sun (2007). În plus, având în vedere preocupările organismului internaţional de reglementare contabilă IASB de a elabora standarde contabile de înaltă calitate, precum şi îmbunătăţirea continuă a calităţii standardelor IFRS existente, raportarea financiară în conformitate cu IFRS ar trebui să devină „mai relevantă şi mai credibilă” (Soderstrom & Sun, 2007: 688). Descrierea obiectivelor generale şi specifice ale cercetării noastre în corelaţie cu obiectivele proiectului individual de cercetare postdoctorală În contextul preocupărilor existente în literatura contabilă la nivel internaţional privind testarea efectelor adoptării IFRS asupra calităţii informaţiilor contabile şi având în vedere recenta adoptare a IFRS în România ca bază pentru raportarea situaţiilor financiare individuale ale entităţilor cotate, cercetarea noastră postdoctorală cofinanţată din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 20072013, proiect POSDRU/159/1.5/S/142115 „Performanţă şi excelenţă în cercetarea doctorală şi postdoctorală în domeniul ştiinţelor economice din România” şi-a propus drept obiectiv general să testeze empiric măsura în care adoptarea obligatorie a IFRS în România în anul 2012 a contribuit la îmbunătăţirea calităţii raportărilor financiare publicate de entităţile româneşti cotate la BVB. În scopul realizării acestui obiectiv general, demersul nostru ştiinţific a urmărit îndeplinirea următoarelor obiective specifice, asumate în cadrul Proiectului individual de cercetare postdoctorală: OB 1. Analiza impactului adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare la nivel european; OB 2. Identificarea impactului adoptării IFRS asupra calităţii informaţiilor contabile prezentate de entităţile româneşti cotate prin prisma utilităţii (relevanţei) acestora pe piaţa de capital; OB 3. Analiza efectelor adoptării IFRS asupra calităţii rezultatelor publicate în raportările financiare întocmite de entităţile româneşti cotate. Activităţile de cercetare derulate pe parcursul programului de cercetare postdoctorală ne-au permis să îndeplinim aceste obiective stabilite, iar rezultatele cercetării postdoctorale sunt prezentate în această carte. Cartea noastră este structurată astfel încât să asigure prezentarea 8

cercetărilor realizate şi a rezultatelor obţinute pentru a răspunde obiectivului general şi obiectivelor specifice ale cercetării postdoctorale. În primul capitol al cărţii am prezentat abordări conceptuale privind evoluţia contabilităţii în contextul globalizării economiilor naţionale şi am descris etapele introducerii graduale a IFRS în România. Al doilea capitol al cărţii cuprinde aspecte conceptuale privind definirea şi măsurarea calităţii informaţiilor contabile, precum şi un studiu realizat asupra literaturii de specialitate pentru a cunoaşte efectele adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare la nivel european. Rezultatele acestui studiu, prezentat în subcapitolul 2.1 al cărţii, furnizează răspuns la primul obiectiv specific al cercetării postdoctorale (OB 1). În continuare am descris câteva trăsături specifice standardelor internaţionale de raportare financiară care ar putea determina, doar prin aplicarea acestora şi făcând abstracţie de incidenţa altor factori instituţionali specifici fiecărei ţări, îmbunătăţirea calităţii informaţiilor contabile după adoptarea IFRS şi am prezentat consecinţe economice favorabile care pot decurge din adoptarea IFRS. Capitolul al treilea al cărţii este dedicat cercetărilor privind calitatea informaţiilor contabile raportate de entităţile româneşti cotate la BVB în contextul adoptării IFRS. Am prezentat o sinteză a cercetărilor centrate pe adoptarea IFRS în România, care au abordat aspecte referitoare la reforma contabilităţii din România şi etapele trecerii la IFRS, beneficiile şi dificultăţile acestui proces şi au evaluat efectele adoptării IFRS în România, prin analiza modificărilor cifrelor contabile, a calităţii raportărilor financiare şi a consecinţelor economice care decurg din raportarea unor informaţii contabile calitative. Cercetarea empirică realizată cu scopul de a măsura efectele adoptării IFRS în România asupra relevanţei datelor contabile, prezentată în subcapitolul 3.2 al cărţii, permite îndeplinirea celui de-al doilea obiectiv specific al cercetării postdoctorale (OB 2). Apoi, pentru a analiza dacă adoptarea IFRS în România în anul 2012 a contribuit la creşterea calităţii rezultatului publicat în situaţiile financiare individuale ale entităţilor cotate, am realizat o cercetare pe baza examinării amănunţite a Notelor explicative din raportările anuale, cu scopul de a identifica indicii ale îmbunătăţirii calităţii rezultatului net; această cercetare contribuie la atingerea celui de-al treilea obiectiv specific al cercetării postdoctorale (OB 3). Originalitatea, relevanţa şi actualitatea conţinutului ştiinţific Originalitatea demersului nostru ştiinţific este dată de faptul că, după cunoştinţele noastre, reprezintă prima cercetare care analizează impactul adoptării obligatorii a IFRS în România în

9

2012 asupra calităţii informaţiilor contabile raportate de entităţile româneşti cotate în situaţiile financiare individuale, prin explorarea relevanţei pe piaţa de capital a informaţiilor contabile prezentate în conformitate cu IFRS. Calitatea rezultatului contabil publicat de entităţile româneşti a mai fost măsurată prin analiza relevanţei pe piaţa de capital a datelor contabile de Filip & Raffournier (2010), pe un eşantion format din 48 de entităţi cotate la BVB, dar pentru perioada 1998-2004, şi de Takacs (2012), pentru perioada 2005-2010. Însă, nu am identificat în literatura de specialitate astfel de cercetări care să abordeze impactul adoptării obligatorii a IFRS în România în 2012 asupra calităţii informaţiilor contabile. Prin cercetarea pe care am realizat-o şi o vom prezenta în această carte, ne propunem să umplem acest vid existent în literatură. Pe de altă parte, considerăm că cercetarea privind calitatea rezultatelor entităţilor româneşti cotate la BVB în contextul adoptării IFRS este originală pentru arealul investigat deoarece, faţă de cercetările existente care se bazează pe modele matematice şi prezintă limitări legate de numărul observaţiilor sau dificultatea validării statistice, demersul nostru a propus identificarea în raportările anuale a elementelor care să dovedească dacă, într-adevăr, tranziţia la IFRS a contribuit la îmbunătăţirea calităţii rezultatului contabil raportat. În plus, apreciem relevanţa cercetării realizate prin faptul că oferă atât cercetătorilor, cât şi utilizatorilor de informaţii contabile (în special investitorilor) perspective asupra efectelor adoptării IFRS într-o economie emergentă, cu o bursă de valori relativ „nouă” şi mică. Actualitatea cercetării noastre rezidă în faptul că datele necesare realizării studiilor au fost culese pentru primii ani (2012, 2013 şi 2014) de raportare obligatorie în conformitate cu IFRS a situaţiilor financiare individuale. În plus, în contextul noutăţilor legislative referitoare la obligativitatea aplicării IFRS pentru întocmirea situaţiilor financiare ale entităţilor cu capital de stat începând cu exerciţiul financiar al anului 2016, considerăm că cercetarea noastră contribuie la completarea evidenţelor empirice existente în literatura de specialitate privind efectele procesului de adoptare a IFRS în România şi oferă perspective pentru o mai bună înţelegere a consecinţelor acestui proces. Metodologia de cercetare utilizată a fost în concordanţă cu natura obiectivelor specifice stabilite. Am apelat la o cercetare de tip fundamental şi am aplicat în principal metode de cercetare calitative, pentru a prezenta conceptul de calitate a raportărilor financiare, pentru a descrie principalele metode de cuantificare a calităţii raportărilor financiare, dezvoltate şi testate de cercetători şi pentru a sintetiza experienţele statelor europene privind efectele adoptării IFRS asupra calităţii informaţiilor contabile şi consecinţele economice favorabile asociate acestui proces (OB 1 – Capitolul 2). Am realizat în continuare cercetări de tip

10

aplicativ, metodologia de cercetare fiind preponderent cantitativă, pentru a măsura empiric efectele adoptării IFRS în România asupra relevanţei pe piaţa de capital a datelor contabile privind capitalurile proprii şi rezultatul net (OB 2 – Subcapitolul 3.2) şi pentru a analiza calitatea rezultatelor entităţilor româneşti cotate la BVB în contextul adoptării IFRS (OB 3 – Subcapitolul 3.3). Considerăm că cercetarea noastră oferă următoarele contribuţii ştiinţifice: 

prezintă o descriere a principalelor metode de operaţionalizare a calităţii informaţiilor contabile;



prezintă o sinteză a realizărilor diferiţilor cercetători care au analizat efectele adoptării IFRS asupra calităţii informaţiilor contabile, prin studiul literaturii de specialitate centrat pe cunoaşterea obiectivelor, metodelor de cercetare, datelor analizate, rezultatelor obţinute şi interpretării acestor rezultate în raport cu particularităţile arealului investigat;



permite cunoaşterea efectelor adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare publicate de entităţile cotate pe pieţele financiare europene;



furnizează o trecere în revistă a cercetărilor care au analizat adoptarea IFRS în România şi prezintă mărturii ale evaluării calităţii raportărilor financiare elaborate în conformitate cu IFRS de către entităţile româneşti cotate la BVB;



permite aprecierea relevanţei pe piaţa de capital a datelor contabile raportate conform IFRS de entităţile româneşti cotate, prin măsurarea empirică a asocierii acestora cu preţul acţiunilor;



permite cunoaşterea măsurii în care adoptarea IFRS a contribuit la îmbunătăţirea calităţii rezultatelor publicate în raportările financiare întocmite de entităţile româneşti cotate.

11

1.

Contextul general privind apariţia şi răspândirea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară. Adoptarea IFRS la nivel european şi naţional

După aproximativ 40 de ani de la elaborarea primelor standarde internaţionale de raportare financiară, date statistice vin să susţină succesul procesului de adoptare a unor standarde contabile acceptate la nivel global. Michel Prada, preşedinte al adunării administratorilor din cadrul Fundaţiei IFRS, arăta în iunie 2015 că standardele internaţionale se aplică în 140 de jurisdicţii, care împreună reprezintă mai mult de 98% din produsul intern brut total la nivel mondial şi că aproape fiecare ţară din lume, inclusiv Statele Unite, permite aplicarea IFRS pentru listări transfrontaliere (Fundaţia IFRS, 2015). În cadrul acestui capitol vom prezenta cadrul general privind apariţia şi răspândirea la nivel mondial a acestor standarde internaţionale, vom sublinia necesitatea implementării IFRS în cadrul Uniunii Europene, urmând ca ultima parte să fie dedicată analizei reformei contabile din România, cu accent pe procesul de adoptare a IFRS. 1.1 Evoluţia contabilităţii în contextul globalizării economiilor naţionale

Evoluţia şi dezvoltarea contabilităţii a urmat drumul dinspre practică spre teorie; experienţa practică, precum şi particularităţile cererii de informaţii contabile, sunt cele care au conturat teoria şi metodele contabilităţii. Contabilitatea nu poate fi analizată decât ca făcând parte dintr-un sistem complex, în care factori de natură economică, financiară, politică, juridică, socială, de mediu, culturală, fiscală îşi pun amprenta asupra parcursului său. În contextul intensificării procesului de globalizare a economiilor, al creşterii numărului şi puterii companiilor transnaţionale, se nasc preocupări privind producerea şi furnizarea unor informaţii contabile relevante, prezentate într-un limbaj contabil comun, capabil să faciliteze comunicarea între toate categoriile de utilizatori. Fenomene precum normalizare, armonizare şi convergenţă contabilă şi-au făcut apariţia pentru a răspunde acestor exigenţe. Normalizarea contabilă presupune „aplicarea de norme contabile identice în acelaşi spaţiu geopolitic şi urmăreşte crearea de practici contabile uniforme” (Ionaşcu, 2003:99). Cu înţeles

12

sinonim se poate utiliza şi termenul „standardizare contabilă”, care se referă la impunerea unor standarde sau reglementări contabile, care determină utilizarea unei terminologii unitare şi realizarea de situaţii financiare unitare în ceea ce priveşte formatul, structura, definirea şi evaluarea elementelor prezentate prin intermediul acestora. Beneficiarii procesului de normalizare (standardizare) contabilă sunt, deopotrivă, entităţile care raportează informaţiile contabile, utilizatorii acestor informaţii, precum şi economiile naţionale. Practicile contabile sunt reglementate şi îmbunătăţite, informaţiile contabile comparabile permit utilizatorilor să ia decizii raţionale, transparenţa informaţiilor generează un mediu de încredere între proprietari şi manageri, credibilitatea socială a contabilităţii este asigurată prin crearea unui cadru care poate constitui baza de referinţă pentru diferiţi participanţi la activitatea economică, respectiv între producătorii informaţiilor contabile şi auditorii chemaţi să certifice calitatea acestor informaţii, raportările financiare la nivelul grupurilor de entităţi devin mai uşor de pregătit, prin facilitarea operaţiunilor de consolidare. Armonizarea contabilă internaţională reprezintă „procesul prin care regulile sau normele naţionale, diferite de la o ţară la alta, uneori divergente, sunt perfecţionate pentru a fi făcute comparabile” (Feleagă şi Feleagă, 2005: 178), iar finalitatea acestui proces o reprezintă „reducerea diferenţelor între practicile contabile, la nivel mondial, în vederea asigurării compatibilităţii şi comparabilităţii lor” (Feleagă, 1997: 228). La nivel european, procesul de armonizare contabilă a condus la elaborarea directivelor contabile. Concret, în anii ’70 în cadrul Uniunii Europene a început procesul de armonizare contabilă pentru ţările membre, iar cele mai importante directive contabile emise în perioada respectivă au fost: Directiva a IV-a privind situaţiile financiare anuale ale societăţilor de capitaluri, emisă în 1978, Directiva a VII-a privind situaţiile financiare consolidate (ale grupurilor de societăţi), emisă în 1983 şi Directiva a VIII-a privind auditul legal al situaţiilor financiare, emisă în 1984. Directivele contabile europene sunt texte normative cu caracter obligatoriu pentru statele membre ale Uniunii Europene, dar aplicarea lor se realizează într-un termen prevăzut de fiecare directivă, prin încorporarea prevederilor acestora în dreptul contabil al fiecărei ţări (Ionaşcu, 2003: 100). La nivel mondial, două organisme contabile internaţionale sunt importante în procesul de armonizare contabilă internaţională: Comitetul pentru Standarde Contabile Internaţionale

13

(„International Accounting Standards Board” – IASB) şi Comitetul pentru Standarde de Contabilitate Financiară („Financial Accounting Standards Board” – FASB). IASB (şi predecesorul său, IASC – „International Accounting Standards Committee”) a luat fiinţă la Londra, în 1973, printr-un acord între organismele profesionale din principalele ţări dezvoltate (Australia, Canada, Franţa, Germania, Japonia, Mexic, Olanda, Marea Britanie şi Irlanda, SUA). Principala sa motivaţie a fost „de a promova armonizarea internaţională a standardelor contabile, de a reduce diferenţele între ţări referitoare la practicile contabile” (Zeff, 2012). În perioada 1973-1979, IASB a emis primele treisprezece standarde internaţionale de contabilitate (IAS – „International Accounting Standards”). În 1987 a fost iniţiat un proces de revizuire a standardelor, cu scopul de a reduce numărul de opţiuni permise. Acest proces s-a finalizat în 1993, prin adoptarea a zece standarde revizuite. În 1995, IASB şi IOSCO (Organizaţia Internaţională a Comisiilor de Valori Mobiliare - „International Organization of Securities Commissions”) au arătat necesitatea de a elabora un set de patruzeci de standarde de bază (Diaconu, 2007), care să fie aplicat de entităţile care doresc să fie cotate pe pieţele financiare internaţionale; acest proces a fost finalizat în 1999. Începând cu anul 2001, odată cu restructurarea IASC în IASB, noile standarde emise sunt denumite IFRS (Standarde Internaţionale de Raportare Financiară – „International Financial Reporting Standards”). „Vechile” standarde continuă să fie denumite IAS-uri, astfel încât acronimul IFRS este folosit cu referire la standardele internaţionale de raportare financiară (emise după 2001), standardele internaţionale de contabilitate (emise în perioada 1973-2000), precum şi interpretările standardelor internaţionale de raportare financiară. FASB, organismul american de normalizare contabilă, este responsabil pentru elaborarea referenţialului contabil american, cunoscut sub denumirea „Principii contabile general acceptate” („General Accepted Accounting Principles” – GAAP) şi a Enunţurilor privind standarde de contabilitate financiară („Statements of Financial Accounting Standards” – SFAS). Aceste standarde sunt aplicate de entităţile americane, dar şi de companiile străine care doresc să acceadă la finanţare pe pieţele americane şi care îşi retratează situaţiile financiare pentru a fi conforme cu US GAAP. Demersurile celor două organisme de reglementare contabilă IASB şi FASB în direcţia unei convergenţe a referenţialelor lor s-au materializat în septembrie 2002 prin încheierea Acordului de la Norwalk. Acest acord de colaborare şi-a propus drept obiectiv dezvoltarea unor standarde compatibile şi de calitate, care să poată fi utilizate atât pentru raportarea financiară internă, la nivel naţional, cât şi pentru cea de la nivel internaţional. Cele două

14

organisme de reglementare desfăşoară proiecte comune care vizează, în principal, eliminarea diferenţelor dintre US GAAP şi IFRS (Pitulice, 2007), dar şi coordonarea programelor pentru a se asigura că, odată obţinută, convergenţa va putea fi menţinută. Referindu-se la acordul de la Norwalk, Ian Mackintosh, vicepreşedinte al IASB, afirma în noiembrie 2014, că “[d]upă mai bine de 12 ani de efort, ne apropiem de finalul acestui program. Programul de convergenţă a avut multe succese, dar şi câteva provocări. Am obţinut rezultate ale convergenţei în multe domenii, precum raportarea pe segmente, combinări de întreprinderi, evaluarea la valoarea justă şi, recent, recunoaşterea veniturilor… este cert faptul că programul de convergenţă a contribuit semnificativ la calitatea raportării financiare la nivel global…” (Mackintosh, 2014a). Ca rezultat al procesului de convergenţă contabilă internaţională şi ca o recunoaştere a calităţii standardelor emise de IASB, o decizie din 2007 a organismului american de reglementare a pieţei de capital (“Securities and Exchange Commission” – SEC) permite emitenţilor străini să-şi întocmească situaţiile financiare în conformitate cu IFRS, fără a mai fi necesară reconcilierea cu US GAAP. Deşi utilizarea IFRS de către companiile americane nu va reprezenta o cerinţă în viitorul apropiat, referenţialul IFRS rămâne foarte important pentru multe entităţi americane, prin răspândirea geografică a acestora, activităţi de fuziuni şi achiziţii, precum şi importanţa modificărilor rezultate din eforturile comune ale IASB şi FASB pe linia convergenţei contabile internaţionale. La nivel european, directivele contabile păreau a fi suficiente până în anii ’90, deşi numărul mare de opţiuni contabile prevăzute în directive şi care pot fi legiferate prin reglementările contabile ale fiecărei ţări membre a UE au determinat menţinerea unor importante diferenţieri între prevederile contabile aplicate în statele membre, fapt care a împiedicat realizarea comparabilităţii informaţiilor contabile publicate în situaţiile financiare. În anii 1990

a

devenit necesară o nouă abordare în cadrul Uniunii Europene, în contextul financiarizării şi globalizării economiilor, când mari companii europene se îndreaptă spre finanţări pe pieţele de capital din UE şi din SUA. Soluţia găsită a fost introducerea IFRS ca bază pentru raportarea situaţiilor financiare ale entităţilor europene cotate. Concret, Regulamentul (CE) nr. 1606 din 2002 privind aplicarea standardelor internaţionale de contabilitate prevede că pentru fiecare exerciţiu financiar care începe la sau după 1 ianuarie 2005, societăţile reglementate de legislaţia unui stat membru îşi elaborează situaţiile financiare consolidate în conformitate cu standardele internaţionale de contabilitate adoptate de Comisia Europeană dacă, la data încheierii bilanţului, titlurile lor

15

sunt admise pentru negociere pe piaţa reglementată a unui stat membru (Comisia Europeană, 2002: art. 4). Regulamentul nr. 1606 din 2002 nu elimină rolul directivelor contabile, acestea fiind utilizate în continuare de entităţile nelistate din UE. În plus, directivele a IV-a privind situaţiile financiare anuale şi a VII-a privind situaţiiile financiare consolidate au fost rescrise, iar prevederile acestora au fost preluate într-o nouă directivă, modernizată şi îmbunătăţită pentru a răspunde recentelor preocupări şi dezbateri la nivel european, legate, în principal, de necesitatea reducerii sarcinilor administrative ale micilor afaceri. Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 182 din 29 iunie 2013. Noua Directivă contabilă europeană se bazează pe principiul “a gândi mai întâi la scară mică” şi, în acest context, îşi propune drept obiective principale: “să garanteze că sarcinile administrative sunt proporţionale cu beneficiile pe care le aduc”, prin simplificarea obligaţiilor de raportare financiară şi reducerea sarcinilor administrative, în special pentru IMM-uri, care pot contribui la îmbunătăţirea mediului de afaceri şi “promovarea internaţionalizării IMM-urilor”; să asigure comparabilitatea informaţiilor financiare pe întreg teritoriul Uniunii Europene (Comisia Europeană, 2013). “Contabilitatea este pe cale să devină prima profesie globală din lume, în principal datorită IFRS” (Mackintosh, 2014a). Pare o afirmaţie îndrăzneaţă, însă date concrete vin să o susţină. Recenta criză financiară a constituit un exemplu real privind interconectarea globală a pieţelor de capital naţionale; în acest context, standardele contabile naţionale nu reprezintă altceva decât “o moştenire a unei epoci apuse”, care generează costuri, complexitate şi riscuri legate de interpretare pentru entităţile şi investitorii care operează pe piaţa globală (Mackintosh, 2014b). O altă mărturie o reprezintă faptul că peste 100 de ţări solicită aplicarea obligatorie a IFRS (din cele 140 de ţări incluse într-un studiu, în 116 ţări IFRS sunt obligatorii pentru toate/majoritatea entităţilor de interes public, în timp ce în restul de 24 de ţări aplicarea IFRS este permisă pentru anumite categorii de entităţi) (IFRS Foundation, 2015). Având în vedere faptul că procesul de globalizare a economiilor continuă cu paşi repezi, este de aşteptat ca argumentele în favoarea adoptării IFRS să evolueze în acelaşi ritm, aplicarea IFRS să fie extinsă şi în cazul altor ţări, iar IFRS să devină limbajul global al afacerilor.

16

1.2 Raportare financiară în conformitate cu IFRS în România

În prezent, în România, aplicarea Standardelor internaţionale de raportare financiară reprezintă o cerinţă impusă băncilor şi instituţiilor de credit (pentru întocmirea situaţiilor financiare consolidate şi individuale), precum şi entităţilor ale căror valori mobiliare sunt tranzacţionate pe piaţa reglementată - Bursa de Valori Bucureşti (atât pentru situaţiile financiare anuale consolidate, cât şi pentru cele individuale). Însă, adoptarea standardelor internaţionale în România a presupus parcurgerea unui proces gradual, începând cu anul 1999. Astfel, ca răspuns la preocupările privind armonizarea contabilităţii naţionale cu directivele europene şi cu standardele internaţionale, reglementările contabile publicate în 1999 prevedeau, printre altele, apariţia standardelor internaţionale de contabilitate şi a standardelor naţionale de contabilitate (Ministerul Finanţelor Publice, 1999). Totuşi, „[p]unerea în practică a acestor reglementări a fost efectuată, într-o primă fază în 2000, cu titlu experimental, pentru un număr de 13 societăţi comerciale şi naţionale” (Ristea & Jianu, 2009:6). De asemenea, trebuie subliniat faptul că în această perioadă, standardele internaţionale s-au aplicat doar parţial. O nouă reglementare emisă în 2001 solicita entităţilor mari (clasificate în funcţie de anumite criterii de mărime) să aplice standardele internaţionale, inclusiv pentru întocmirea situaţiilor financiare individuale (Ministerul Finanţelor Publice, 2001). Cercetătorii au arătat însă că, în cazul celor mai multe dintre entităţile care au avut obligaţia să aplice aceste standarde, nu s-a înregistrat o îmbunătăţire a calităţii raportărilor financiare (Bunea, 2006). O nouă etapă a reformei contabile din România a vizat elaborarea unei strategii naţionale de implementare a IFRS, strategie pusă în operă începând cu anul 2005, odată cu apariţia unei reglementări care stabilea categoriile de persoane juridice care aplică IFRS (Ministerul Finanţelor Publice, 2005). Astfel, începând cu exerciţiul financiar al anului 2006, instituţiile de credit întocmesc situaţii financiare consolidate conforme cu IFRS. Sfera de aplicare a IFRS în România se lărgeşte începând cu exerciţiul financiar al anului 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană şi ca o consecinţă a obligaţiei ţării noastre de a aplica Regulamentul IAS al Comisiei Europene din 2002, societăţile „ale căror valori mobiliare la data bilanţului sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată şi care întocmesc situaţii financiare consolidate” având obligaţia de a aplica IFRS (Ministerul Finanţelor Publice, 2006).

17

Reglementări emise de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM)/Autoritatea de Supraveghere

Financiară

(ASF)1

obligă

entităţile

autorizate,

reglementate

şi

supravegheate de CNVM/ASF2, să întocmească în scop informativ, pentru exerciţiile financiare ale anilor 2010, 2011, 2012, 2013 şi 2014, „un al doilea set de situaţii financiare anuale în conformitate cu IFRS, obţinute prin retratarea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare anuale întocmite în baza evidenţei contabile organizate potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene” aplicabile acestor entităţi (Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, 2011a şi 2011b; Autoritatea de Supraveghere Financiară, 2014). Pentru exerciţiul financiar al anului 2015, aceste entităţi îşi organizează evidenţa contabilă în baza reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene aplicabile entităţilor autorizate, reglementate şi supravegheate de CNVM. Situaţiile financiare anuale individuale aferente exerciţiului financiar al anului 2015 se întocmesc în baza IFRS prin retratarea informaţiilor din contabilitatea organizată în conformitate cu prevederile Regulamentului CNVM. Începând cu data de 1 ianuarie 2016, entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de ASF (SIIF) vor ţine evidenţa contabilă în conformitate cu IFRS şi vor întocmi şi publica situaţii financiare anuale individuale şi consolidate în conformitate cu IFRS (Autoritatea de Supraveghere Financiară, 2015). Începând cu data de 1 ianuarie 2012, instituţiile de credit ţin evidenţa contabilă în conformitate cu IFRS şi întocmesc situaţii financiare anuale individuale în conformitate cu IFRS (Banca Naţională a României, 2010a). Reglementările contabile conforme cu IFRS se aplică tuturor instituţiilor de credit care îşi desfăşoară activitatea în România, indiferent dacă sunt sau nu listate pe piaţa de capital (Banca Naţională a României, 2010b). Guvernatorul Băncii Naţionale a României susţine necesitatea utilizării IFRS ca bază a contabilităţii şi pentru întocmirea situaţiilor financiare individuale, având în vedere „importanţa armonizării informaţiei financiare furnizate de societăţi, cu deosebire în privinţa modului de evaluare şi de prezentare a performanţelor şi a riscurilor aferente activităţii acestora” (Isărescu, 2011). De asemenea, începând cu exerciţiul financiar al anului 2012, societăţile româneşti ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată au obligaţia de a aplica IFRS la întocmirea situaţiilor financiare anuale individuale (Ministerul Finanţelor Publice, 2012a: art. 1). Pentru a ţine contabilitatea pe baza prevederilor IFRS şi în scopul

1

În 2013, prin reorganizarea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi a Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, a luat fiinţă Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

18

întocmirii de situaţii financiare anuale individuale în conformitate cu IFRS, au fost aprobate Reglementări contabile conforme cu IFRS aplicabile acestor entităţi (Ministerul Finanţelor Publice, 2012b). Pe lista entităţilor româneşti care îşi publică datele contabile în conformitate cu IFRS se vor afla, începând cu anul 2016, anumite entităţi cu capital de stat. Prevederi recente obligă un număr de 17 entităţi cu capital de stat3 să întocmească, pentru exerciţiile financiare ale anilor 2016 şi 2017, în scop informativ, un set de situaţii financiare anuale individuale în baza Reglementărilor contabile conforme cu IFRS, aplicabile societăţilor ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată. Aceste situaţii financiare anuale individuale întocmite în baza IFRS se obţin prin retratarea informaţiilor din contabilitatea organizată în baza reglementărilor contabile româneşti aplicabile acestor entităţi. De asemenea, situaţiile financiare anuale ale anilor 2016 şi 2017 se întocmesc şi se publică, în condiţiile prevăzute de Legea contabilităţii, conform reglementărilor contabile româneşti. Începând cu exerciţiul financiar al anului 2018, aceste 17 entităţi cu capital de stat îşi vor organiza şi conduce contabilitatea potrivit Reglementărilor contabile conforme cu IFRS, aplicabile societăţilor ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată (Ministerul Finanţelor Publice, 2015). Această prezentare succintă a etapelor adoptării IFRS în cadrul entităţilor româneşti ne-a permis să surprindem modificări semnificative ale reglementărilor contabile, derulate într-o perioadă relativ scurtă, realizate în scopul asigurării conformităţii informaţiilor contabile raportate de entităţile de interes public cu standardele internaţionale. În 1999 s-a vorbit pentru prima dată despre standarde internaţionale în reglementările contabile din România, iar în perioada 2001-2005 mai mult de 1.700 de entităţi trebuiau să aplice reglementările contabile armonizate cu standardele internaţionale de contabilitate (doar 10% dintre aceste entităţi fiind listate la BVB) (Albu et al., 2014); conformitatea cu spiritul standardelor internaţionale a fost însă pusă sub semnul întrebării, poate şi din cauza slabei conştientizări a importanţei şi 2

3

Acestea cuprind societăţile de servicii de investiţii financiare, societăţile de administrare a investiţiilor, organismele de plasament colectiv, depozitari centrali, case de compensare şi operatori de piaţă/sistem. Aceste entităţi, menţionate în Anexa la Ordinul MFP nr. 666 din 2015, sunt: Compania Naţională Poşta Română S.A.; Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" S.A.; Complexul Energetic Oltenia S.A.; Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători "C.F.R. - Călători" S.A.; Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R. - Marfă" S.A.; Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A.; Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale "Hidroelectrica" S.A.; Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" S.A.; Societatea Comercială Electrocentrale Bucureşti S.A.; Compania Naţională Loteria Română S.A.; Societatea Comercială "Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române - TAROM" S.A.; Societatea Comercială Complexul Energetic Hunedoara S.A.; Societatea Naţională a Sării - "SALROM" S.A.; Regia Autonomă "Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA"; Compania Naţională "Aeroporturi Bucureşti" S.A.; Regia Autonomă "Registrul Auto Român"; Societatea Naţională de Radiocomunicaţii S.A.

19

efectelor acestui proces, atât la nivelul entităţilor, cât şi al utilizatorilor de informaţii contabile. Considerăm însă că etapa actuală a reformei contabile în domeniul adoptării IFRS are şi va avea mai mult succes, datorită faptului că entităţile care au obligaţia de a aplica IFRS înţeleg utilitatea şi beneficiile raportării informaţiilor contabile în conformitate cu IFRS, dar au şi pregătirea, cunoştinţele şi resursele necesare pentru realizarea acestui demers. Organismul de reglementare contabilă din România prezintă importanţa raportării pe baza IFRS, făcând referire (în prima parte a reglementărilor contabile conforme cu IFRS) la „necesitatea alinierii la practica internaţională pentru promovarea transparenţei şi comparabilităţii situaţiilor financiare”, la faptul că anumite entităţi româneşti cotate aparţin unor grupuri multinaţionale care aplică IFRS, ceea ce impune asigurarea concordanţei între informaţiile publicate de acestea, „urmărind interesul statului de a se proteja de eventuale ieşiri de capital străin prin exploatarea neconcordanţelor de tratament contabil între societăţi care aparţin unor grupuri multinaţionale”.

20

2. Cuantificarea efectelor adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare Larga răspândire a IFRS la nivel mondial, impulsionată în contextul Regulamentului IAS din 2002, a deschis câmpul pentru realizarea a numeroase studii empirice care analizează diferite perspective ale adoptării voluntare sau obligatorii a IFRS. Rezultatele obţinute de cercetători oferă mărturii privind avantajele adoptării IFRS, indică şi limite ale acestui proces, subliniază efectele tranziţiei la IFRS asupra rezultatului, capitalurilor proprii sau a altor elemente publicate în situaţiile financiare. Hung & Subramanyan (2004) consideră că „studiul implicaţiilor asupra situaţiilor financiare este important deoarece, în timp ce adoptarea standardelor internaţionale ar putea conduce la consecinţe economice indirecte precum creşterea lichidităţii sau diminuarea costului capitalului, singurele efecte directe ale adoptării acestor standarde sunt situaţiile financiare modificate…” Regulamentul IAS din 2002 sintetizează beneficiile adoptării şi utilizării standardelor IFRS în cadrul UE, referitoare la asigurarea unui nivel ridicat de transparenţă şi de comparabilitate a situaţiilor financiare şi, drept consecinţă, funcţionarea eficientă a pieţei de capital comunitare şi a pieţei interne (Comisia Europeană, 2002: art. 1). Însă, beneficiile aşteptate ca urmare a adoptării IFRS, referitoare la creşterea comparabilităţii şi a transparenţei raportărilor financiare, pot fi atinse doar dacă aplicarea IFRS contribuie la îmbunătăţirea calităţii informaţiilor contabile. 2.1 Definirea şi măsurarea calităţii informaţiilor contabile. Efectele adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare în Europa4 În sens general, calitatea unui obiect, serviciu sau a unor date este apreciată în funcţie de utilitatea acestuia/acestora pentru persoana care le utilizează. În mod similar, considerăm că informaţiile contabile sunt calitative dacă sunt utile entităţii sau diferitelor categorii de utilizatori externi în procesul de luare a deciziilor. Dar cum poate fi definită calitatea informaţiilor contabile? Cum poate fi evaluată (măsurată) calitatea informaţiilor contabile prezentate în situaţiile financiare? Având în vedere că IFRS sunt considerate standarde contabile de înaltă calitate, simpla aplicare a acestor standarde O sinteză a rezultatelor parţiale ale acestui studiu au fost prezentate la conferinţa internaţională „Emerging Market Queries in Finance and Business”, Bucureşti, 24-25 octombrie 2014(b), în lucrarea cu titlul „Measuring the effects on IFRS adoption on accounting quality: a review” („Măsurarea efectelor adoptării IFRS asupra calităţii datelor contabile: studiu al literaturii de specialitate”), autor Păşcan, I.-D. 4

21

poate asigura îmbunătăţirea calităţii raportărilor financiare? Care sunt efectele tranziţiei de la standarde contabile naţionale la IFRS asupra calităţii raportărilor financiare în Europa? În acest paragraf (subcapitol) al cărţii noastre vom răspunde la întrebările formulate, prin intermediul unei cercetări calitative realizate pe baza literaturii contabile. Cercetarea pe care am realizat-o a avut în vedere lucrările publicate în jurnale incluse în baza de date ProQuest Central. Pentru a analiza efectul tranziţiei de la standarde contabile naţionale la IFRS asupra calităţii datelor contabile în Europa, am selectat lucrările ştiinţifice pe care le-am inclus în studiul nostru conform următoarei metodologii: în baza de date ProQuest am căutat lucrări care conţin termenii „IFRS” în abstract şi „accounting quality” (trad. „calitatea informaţiilor contabile”) în textul intergal; am urmărit doar lucrări cu text disponibil integral, scrise în engleză sau franceză, publicate în jurnale sau proceedings; interogarea bazei de date a generat o listă de 1.590 articole, publicate între 2002-2014; am realizat o recenzie a articolelor din lista rezultată şi am eliminat articolele care au analizat relaţia dintre anumite modificări ale IFRS şi calitatea informaţiilor contabile, precum şi articolele care nu au fost centrate pe state europene; în urma acestui demers, am reţinut 30 de articole care au făcut obiectul analizei pentru a răspunde la întrebările de cercetare formulate. În plus, pentru a nu omite lucrări valoroase publicate în acest domeniu, am urmărit referinţele bibliografice ale anumitor lucrări şi am căutat lucrările pe care le-am considerat fundamentale pentru cercetarea realizată. Definirea calităţii informaţiilor contabile Pentru a defini calitatea informaţiilor contabile vom utiliza în primul rând prevederile Cadrului general conceptual pentru raportarea financiară emis de IASB în 2010 (odată cu modificarea şi redenumirea vechiului Cadru general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare). Considerăm că aceasta este calea firească de urmat având în vedere că, odată cu adoptarea IFRS, entităţile trebuie să aplice şi prevederile Cadrului Conceptual al IASB, ca fundament teoretic al tuturor standardelor contabile. Cadrul Conceptual stabileşte obiectivul raportării financiare cu scop general prin referire la principalii utilizatori, de unde decurg caracteristicile calitative ale informaţiilor contabile utile. Caracteristicile calitative ale informaţiilor financiare utile ajută la identificarea tipurilor de informaţii care pot fi utile pentru investitorii existenţi şi potenţiali, împrumutători şi alţi creditori în deciziile pe care aceştia le iau cu privire la entitatea raportoare pe baza rapoartelor financiare ale acesteia. Caracteristicile calitative ale informaţiilor financiare utile se aplică informaţiilor financiare 22

oferite în situaţiile financiare, precum şi informaţiilor financiare oferite prin alte modalităţi (Cadrul general conceptual, 2010: QC1 şi QC3). Pentru ca informaţiile financiare să fie utile, ele trebuie să fie relevante şi să reprezinte exact ceea ce îşi propun să reprezinte. Utilitatea informaţiilor financiare este amplificată dacă acestea sunt comparabile, verificabile, oportune şi inteligibile (Cadrul general conceptual, 2010: QC4). Aşadar, din perspectiva Cadrului Conceptual, informaţiile prezentate în situaţiile financiare sunt calitative dacă sunt utile în procesul de luare a deciziilor privind oferirea de resurse entităţii şi dacă satisfac caracteristicile calitative fundamentale (relevanţa şi reprezentarea exactă) şi caracteristicile calitative amplificatoare (comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea şi inteligibilitatea). Interesaţi de studiul efectelor adoptării IFRS asupra calităţii informaţiilor contabile, diferiţi cercetători au prezentat definiţii ale conceptului de calitate asociată raportărilor financiare. Astfel, Martinez-Ferrero (2014) defineşte calitatea raportărilor financiare drept „fidelitatea informaţiilor transmise prin procesul de raportare financiară… Calitatea raportărilor financiare solicită entităţilor să extindă în mod voluntar volumul şi calitatea informaţiilor pe care le raportează, pentru a se asigura că participanţii sunt pe deplin informaţi pentru a lua decizii de investiţii, creditare etc. bine fundamentate”. Chen et al. (2010) propun definirea calităţii informaţiilor contabile cu referire la „măsura în care informaţiile din situaţiile financiare reflectă realitatea economică”. În opinia cercetătorilor Platikanova & Perramon (2012), „calitatea informaţiilor este mare dacă utilizatorii sunt capabili să identifice similarităţi şi diferenţe între două seturi de fenomene economice”, în contextul în care IFRS „ar trebui să elimine externalităţile rezultate din lipsa comparabilităţii”. Pentru a defini calitatea informaţiilor contabile, cercetătorii fac referire la elemente precum reprezentarea fidelă a informaţiilor comunicate în procesul de raportare financiară, utilitatea informaţiilor contabile în luarea deciziilor de investiţii, creditare etc., măsura în care informaţiile din situaţiile financiare reflectă realitatea economică, comparabilitate. Constatăm astfel definirea calităţii informaţiilor contabile prin utilizarea caracteristicilor calitative prevăzute în Cadrul conceptual al IASB (2010) şi în raport cu utilitatea acestora pentru diferiţi utilizatori de informaţii.

23

În opinia noastră, informaţiile contabile calitative sunt cele care, prin selectarea şi aplicarea politicilor contabile adecvate şi adaptate specificului entităţii, redau realitatea economică a tranzacţiilor derulate, în mod transparent, coerent şi inteligibil.

Modalităţi de măsurare a calităţii informaţiilor contabile Studiul literaturii de specialitate ne-a permis să realizăm o delimitare a modalităţilor de măsurare a calităţii informaţiilor contabile şi o încadrare a acestora în şase categorii: a) calitatea prezentării de informaţii (engl. „disclosure quality”); b) relevanţa datelor contabile pe piaţa de capital (engl. „value relevance”); c) relevanţa datelor contabile pentru deciziile de creditare (engl. „credit relevance”); d) utilizarea practicilor de gestiune (manipulare) a rezultatului (engl. „earnings management practices”); e) oportunitatea recunoaşterii pierderii (engl. „timeliness of loss recognition”) şi f) conservatismul contabil (engl. „accounting conservatism”). În continuare vom detalia fiecare dintre aceste metode de operaţionalizare a calităţii informaţiilor contabile şi vom explica, făcând apel la cercetările analizate, modul în care metodele enumerate sunt utilizate pentru a aprecia calitatea informaţiilor contabile ca urmare a adoptării IFRS. a) Calitatea prezentării de informaţii Calitatea raportărilor financiare poate fi apreciată analizând calitatea prezentării (divulgării) informaţiilor în situaţiile financiare (engl. „disclosure quality”). Calitatea prezentării este definită de cercetători cu referire la următoarele atribute: „cantitatea informaţiilor relevante comunicate, oportunitatea, precizia, credibilitatea acestora şi cât de pe larg sunt prezentate” (Brown & Hillegeist, 2007: 26). Calitatea prezentării afectează riscul informaţional prin difuzarea informaţiilor publice şi private în rândul investitorilor. Djatej et al. (2009) au comparat calitatea informaţiilor publice şi a celor private pentru entităţile din 29 ţări europene (17 caracterizate ca fiind vesteuropene şi 12 est-europene). Pentru a delimita informaţiile publice de cele private, cercetătorii au considerat analiştii financiari drept surogat pentru investitori şi au definit informaţiile publice ca fiind informaţii disponibile tuturor analiştilor, iar cele private ca fiind

24

informaţii individuale ale analiştilor. Rezultatele cercetării au indicat că implementarea IFRS într-o anumită ţară contribuie la creşterea calităţii informaţiilor publice şi descreşterea calităţii informaţiilor private, atât pentru entităţile din ţări est europene, cât şi pentru cele din ţări vest-europene. Cantitatea informaţiilor comunicate este măsurată în literatura de specialitate cu ajutorul indicelui de informare (engl. „disclosure index”), care compară numărul efectiv de elemente prezentate cu numărul total de elemente care ar putea fi prezentate conform cerinţelor unui anumit standard. Fekete et al. (2008) au utilizat indicele de informare pentru a testa gradul de conformitate cu cerinţele de prezentare prevăzute în patru standarde privind procesul de consolidare, în cazul entităţilor listate la Bursa de Valori din Budapesta, categoria A; utilizând date culese din primele situaţii financiare consolidate întocmite în conformitate cu IFRS pentru anul 2006 (ca urmare a aplicării Regulamentului IAS din 2002), autorii au obţinut un indice de informare de 0,62, ceea ce indică o nerespectare a cerinţelor de prezentare din standardele analizate. Gîrbină & Bunea (2009) au utilizat o metodologie de cercetare similară pe un eşantion format din 10 entităţi româneşti cotate, pentru a analiza dacă acestea îndeplinesc cerinţele de prezentare din standardele internaţionale referitoare la riscul generat de instrumentele financiare. b) Relevanţa datelor contabile pe piaţa de capital Numeroase cercetări în domeniul contabilităţii utilizează modele matematice care testează asocierea dintre anumite date contabile (de exemplu, capitaluri proprii, rezultat net, fond comercial etc.) şi indicatori ai pieţelor de capital (preţul acţiunilor sau randamentul acţiunilor). Astfel de metode sunt denumite utilizând termenul „value relevance”, care indică “abilitatea situaţiilor financiare de a capta sau de a sintetiza informaţii, indiferent de sursă, care afectează valoarea acţiunilor” (Francis & Shipper, 1999: 327). În legătură cu adoptarea IFRS şi efectele sale asupra calităţii informaţiilor contabile, aceste modele se utilizează pentru a testa dacă trecerea la IFRS contribuie la îmbunătăţirea value relevance, adică la îmbunătăţirea asocierii dintre datele contabile şi indicatorii pieţelor de capital, fapt care sugerează creşterea calităţii informaţiilor contabile raportate în conformitate cu IFRS. O astfel de metodologie oferă oportunitatea de a analiza în ce măsură informaţiile prezentate în conformitate cu IFRS „sunt mai reprezentative pentru evenimentele încorporate în valorile de piaţă (preţul sau randamentul acţiunilor)” şi, prin urmare, mai utilizate şi valorizate de către investitori (Lenormand & Touchais, 2009).

25

Un număr mare de cercetări empirice au analizat relevanţa valorilor contabile pe piaţa de capital pentru a măsura efectele adoptării IFRS asupra calităţii datelor contabile. Considerăm că o astfel de preferinţă poate fi explicată în contextul accentului pus pe investitori (în special prin noul Cadru conceptual emis de IASB în 2010), ca utilizatori privilegiaţi ai informaţiilor cuprinse în raportările financiare întocmite de entităţi. Studiul lucrărilor ştiinţifice care au analizat relevanţa datelor contabile pe piaţa de capital ne-a oferit posibilitatea de a identifica o tipologie a modelelor empirice utilizate de cercetători; pot fi estimate modele bazate pe preţul acţiunilor, modele bazate pe randamentul acţiunilor sau modele mixte. Modelul bazat pe preţul acţiunilor (engl. „price model”) testează asocierea dintre preţul acţiunilor şi valoarea lor contabilă, însă poate fi utilizat pentru a testa relevanţa oricărei date contabile (de exemplu, componentele altor elemente ale rezultatului global, în Dhaliwal et al., 1999). Barth et al. (2008) au aplicat modelul preţului (considerând preţul acţiunilor drept variabilă dependentă, iar rezultatul net şi capitalurile proprii – variabile independente) pe un eşantion constituit din entităţi care aplică IFRS din 21 ţări, pe perioada 1994-2003; rezultatele indică faptul că datele contabile sunt mai puternic asociate cu preţul acţiunilor pentru entităţile care adoptă IFRS, deci datele contabile raportate pe baza IFRS sunt mai calitative. Pentru a cuantifica efectele adoptării IFRS asupra calităţii informaţiilor contabile, modelul preţului a fost de asemenea estimat de Muller (2014) pe un eşantion format din entităţi cotate pe bursele din Londra, Frankfurt şi Paris; Dimitropoulos et al. (2013) pe cazul entităţilor cotate din Grecia; Paananen & Lin (2009) pe date publicate de entităţi din Germania, precum şi numeroşi alţi cercetători. Modelul bazat pe randamentul acţiunilor (engl. „return model”) a fost estimat de Filip & Raffournier (2010), care au măsurat relevanţa rezultatelor nete publicate de 48 de entităţi româneşti cotate la BVB, pentru perioada 1998-2004; studiul arată că rezultatul net publicat de entităţile româneşti prezintă o asociere mai puternică cu randamentul acţiunilor în perioada 2002-2004. c) Relevanţa datelor contabile pentru deciziile de creditare Având în vedere faptul că există „o varietate de solicitări de raportări financiare din partea altor părţi interesate decât investitorii pieţelor financiare” (Soderstrom & Sun, 2007), cercetătorii au dezvoltat şi alte modalităţi de măsurare a calităţii informaţiilor contabile, cu scopul de a răspunde necesităţilor specifice de informaţii contabile utile exprimate de alţi

26

utilizatori. În acest context, pentru a măsura calitatea raportărilor financiare din perspectiva împrumutătorilor şi a altor creditori, cercetătorii au propus conceptul de relevanţă a datelor contabile pentru deciziile de creditare (engl. „credit relevance”) şi l-au utilizat pentru a aprecia dacă adoptarea IFRS contribuie la obţinerea de situaţii financiare mai utile. Relevanţa datelor contabile pentru deciziile de creditare este definită drept „abilitatea informaţiilor contabile de a sintetiza informaţii încorporate în rating-urile de credit” (Kosi et al., 2010: 2). Alţi cercetători definesc acest concept ca fiind „asocierea dintre informaţiile contabile şi aşteptările creditorilor privind fluxurile de numerar viitoare ce sunt exprimate prin rating-urile de credit” (Hann et al., 2007, citaţi în Kosi et al., 2010: 14) şi măsoară relevanţa datelor contabile pentru deciziile de creditare pe baza senzitivităţii rating-urilor de credit la diferite variabile contabile (Wu & Zhang, 2009, citaşi în Kosi et al., 2010: 14). Testele aplicate de Kosi et al. (2010) pe un eşantion format din 1.711 entităţi din 17 ţări care au avut obligaţia de a-şi prezenta informaţiile contabile în conformitate cu IFRS în 2005 au indicat că informaţiile contabile raportate pe baza IFRS sunt mai relevante pentru deciziile de creditare decât cele raportate pe baza reglementărilor contabile locale. În concluzie, cercetătorii au demonstrat că, din perspectiva creditorilor, adoptarea obligatorie a IFRS contribuie la creşterea calităţii informaţiilor contabile. Tot din perspectiva măsurii în care informaţiile contabile sunt considerate utile, deci calitative, de către creditori, Moscariello et al. (2014) au analizat efectul adoptării obligatorii a IFRS în UE asupra costului datoriei entităţilor. Autorii au explicat legătura dintre adoptarea IFRS şi costul datoriei prin faptul că cel din urmă este influenţat de riscul asociat informaţiilor inadecvate privind compania respectivă, informaţiile contabile fiind apreciate de creditori prin prisma calităţii şi relevanţei. „Această situaţie apare deoarece obţinerea informaţiilor este costisitoare şi/sau prezentările de informaţii ale unei companii pot fi lipsite de credibilitate. Creditorul compensează acest risc prin alegerea unei rate a dobânzii (sau a unui alt aspect al contractului de credit) care reflectă riscul informaţional precum şi riscul economic asociat debitorului” (Moscariello et al., 2014: 65). Prezentarea de informaţii credibile poate reduce acest risc, iar costurile cu dobânda pot fi diminuate ca rezultat al unor prezentări de informaţii suplimentare solicitate în diferite circumstanţe (cum ar fi, spre exemplu, o ofertă publică iniţială). În consecinţă, ca rezultat al trecerii obligatorii la IFRS, este posibil ca informaţii contabile noi, credibile şi relevante, să devină disponibile şi să fie valorificate de creditori pentru a determina componenta privind costul cu dobânda aferentă unui contract de credit. Rata dobânzii astfel rezultată ar putea fi mai mare sau mai mică, în funcţie de diferenţa dintre

27

prezentările credibile de informaţii conform IFRS şi informaţiile prealabile, cu un grad de risc mai mare, estimate de creditor. Utilizând date culese de la entităţi din Regatul Unit şi Italia pentru perioada 2002-2008, Moscariello et al. (2014) au arătat că datele contabile sunt mai puternic asociate cu costul datoriei după adoptarea obligatorie a IFRS în Italia, sugerând efecte favorabile ale adoptării obligatorii a IFRS, prin prezentarea de informaţii mai credibile în conformitate cu IFRS. d) Utilizarea practicilor de gestiune (manipulare) a rezultatului A patra categorie de abordări consideră că adoptarea IFRS contribuie la îmbunătăţirea calităţii informaţiilor contabile dacă sunt limitate practicile de manipulare a rezultatului (engl. „earnings management practices”). Legătura dintre adoptarea IFRS şi practicile de manipulare a rezultatului este explicată de Barth et al. (2008) prin referire la faptul că IFRS elimină anumite alternative contabile, reducând astfel posibilităţile de manifestare a comportamentului oportunistic al managerilor privind determinarea şi raportarea rezultatului, ceea ce determină îmbunătăţirea calităţii informaţiilor contabile. Conceptul de gestiune (manipulare) a rezultatului contabil (engl. „earnings management”) este utilizat cu referire la strategia utilizată de managementul unei entităţi cu scopul de a manipula în mod deliberat profiturile entităţii, astfel încât cifrele obţinute să corespundă unei ţinte prestabilite. Manipularea rezultatului (incluzând netezirea rezultatului şi procedeul „big bath”5) reprezintă o componentă a conceptului mai larg de manipulare contabilă (sau manipulare a situaţiilor financiare), care include şi contabilitatea creativă. Contabilitatea creativă este definită drept „abilitatea profesioniştilor contabili de a acţiona în sensul dorit de ei în ceea ce priveşte reflectarea poziţiei financiare şi a performanţelor societăţii, acest proces realizându-se cu respectarea literei legii însă nu şi a spiritului acesteia” (Balaciu, 2012: 17). Manipularea contabilă este bazată în principal pe dorinţa de a influenţa percepţia participanţilor pe piaţă privind riscul asociat unei entităţi (Breton & Stolowy, 2000: 2). Breton & Stolowy (2000) clasifică riscul în două categorii, respectiv riscul legat de variaţia rezultatului, măsurat prin rezultatul pe acţiune (engl. „earnings per share” – EPS) şi riscul asociat cu structura financiară a entităţii, măsurat prin gradul de îndatorare generală (engl. „debt/equity ratio”) şi consideră că activităţile de manipulare contabilă sunt structurate în 5

Procedeul numit „big bath” (trad. marea îmbăiere) înseamnă că, în anul în care o entitate înregistrează pierdere, managerii majorează pierderea respectivă prin includerea tuturor pierderilor probabile viitoare, ceea ce va permite prezentarea unor câştiguri ridicate, în anii care urmează (Feleagă (Malciu) & Feleagă, 2005: 393).

28

raport cu cele două laturi ale riscului. Astfel, autorii oferă manipulării contabile o semnificaţie mai largă, considerând că practicile de manipulare a informaţiilor contabile nu se referă doar la rezultatul prezentat în contul de profit şi pierdere, ci afectează şi poziţia financiară reflectată prin bilanţ. În plus, cercetări recente au identificat practici de manipulare contabilă a informaţiilor privind fluxurile de numerar (Matiş et al., 2009; Negrea et al., 2011). Practicile de manipulare a rezultatului sunt definite drept „alterarea performanţei economice raportate de o entitate de către persoane din interior, fie pentru a induce în eroare anumiţi utilizatori externi de informaţii, fie pentru a influenţa rezultatele contractuale” (Leuz et al., 2003: 506). În acest mod, managerii îşi utilizează controlul asupra entităţii pentru a obţine beneficii pentru ei înşişi în defavoarea altor părţi interesate; aceştia au posibilitatea, de exemplu, de a supraevalua rezultatele şi de a ascunde realizările nefavorabile (precum pierderile) sau de a crea rezerve pentru perioade viitoare prin subestimarea rezultatelor în anii cu performanţă bună. Pentru a detecta dacă practicile de manipulare a rezultatului sunt utilizate la nivelul entităţilor, Leuz et al. (2003) au dezvoltat patru modele matematice care surprind finalitatea activităţilor managerilor de manipulare a rezultatelor: 

Netezirea rezultatului din exploatare utilizând angajamentele (engl. „smoothing reported operating earnings using accruals”). Managerii pot ascunde modificări ale performanţei economice a entităţii atât prin decizii de exploatare reale, cât şi prin opţiuni contabile. Având în vedere posibilitatea managerilor de a alege opţiunile contabile, autorii au propus utilizarea angajamentelor pentru a aprecia măsura în care managerii netezesc, adică reduc variabilitatea rezultatelor raportate prin alterarea componentei contabile a rezultatului.



Netezirea rezultatului şi corelaţia dintre modificarea angajamentelor şi a fluxurilor de numerar din exploatare (engl. „smoothing and the correlation between changes in accounting accruals and operating cash flows”). Managerii au posibilitatea de a ascunde şocurile economice asupra fluxurilor de numerar din exploatare, de exemplu, prin accelerarea raportării veniturilor viitoare sau amânarea raportării cheltuielilor curente pentru a ascunde slaba performanţă curentă ori prin subaprecierea performanţei curente pentru a crea rezerve pentru perioade viitoare. În fiecare dintre aceste situaţii, angajamentele amortizează şocurile fluxurilor de numerar, rezultând o corelaţie negativă între modificarea angajamentelor şi cea a fluxurilor de numerar din

29

exploatare. Această corelaţia negativă este un rezultat firesc al contabilităţii de angajamente (Dechow, 1994 citat de Leuz et al. 2003: 510), însă dimensiuni mai mari ale acestei corelaţii indică netezirea rezultatului raportat care, în aceste condiţii, nu reflectă performanţa economică reală a entităţii. 

Mărimea angajamentelor (engl. „the magnitude of accruals”). A treia modalitate de măsurare a manipulării rezultatului propusă de Leuz et al. (2003) ia în calcul analiza mărimii (dimensiunii) angajamentelor, ca indiciu că managerii supraevaluează rezultatele raportate pentru a atinge o anumită ţintă sau pentru a raporta o performanţă extraordinară în anumite situaţii (de exemplu, emisiunea de noi acţiuni).



Evitarea raportării de pierderi mici (engl. „small loss avoidance”). Deşi managerii şi-ar dori să evite raportarea oricăror pierderi, indiferent de mărimea acestora, posibilităţile lor de manipulare a rezultatului nu le permit să raporteze profit în schimbul unor pierderi mari; pierderile mici însă pot face obiectul practicilor de manipulare utilizate de manageri, iar detectarea unor astfel de practici poate fi realizată utilizând rata profituri mici per pierderi mici.

În contextul adoptării IFRS, modelele matematice care permit detectarea practicilor de manipulare a rezultatelor sunt utilizate de cercetători pentru a aprecia calitatea rezultatelor contabile raportate în conformitate cu IFRS; se consideră că diminuarea practicilor de manipulare a rezultatelor ca urmare a trecerii la IFRS demonstrează creşterea calităţii informaţiilor contabile raportate, având în vedere că rezultatele care nu sunt manipulate reflectă mai bine realitatea economică a tranzacţiilor derulate şi astfel sunt mai utile pentru diferiţi utilizatori externi ai raportărilor financiare. Cercetătorii au testat mai multe modalităţi pentru a aprecia utilizarea practicilor de manipulare a rezultatului după adoptarea IFRS, printre care: 

netezirea rezultatului – procedeu de manipulare a informaţiilor contabile care are drept efect prezentarea unei creşteri continue a profitului şi reducerea variaţiilor mari ale profitului, prin crearea unor „rezerve” în anii cu profit suficient de mare (Zeghal et al., 2012; Ahmed et al., 2013; Paanamen & Lin, 2009; Christensen et al., 2008; Chen et al., 2010; Hellman, 2011; Uyar, 2013);



manipularea rezultatului pentru a atinge sau depăşi o valoare-ţintă (Ahmed et al., 2013; Chen et al., 2010);

30



raportarea de rezultate pozitive mici (Zeghal et al., 2012; Christensen et al., 2008; Uyar, 2013);



calitatea angajamentelor (Zeghal et al., 2012; Martinez-Ferrero, 2014; Chen et al., 2010);



angajamentele discreţionare6 (Zeghal et al., 2012; Bouchareb et al., 2014; Boumediene et al., 2014; Chen et al., 2010; Uyar, 2013).

Rezultatele studiilor menţionate mai sus sunt sintetizate în Tabelul nr. 1. e) Oportunitatea recunoaşterii pierderii Oportunitatea recunoaşterii pierderii (engl. „timeliness of loss recognition”) este definită drept „abilitatea rezultatului de a reflecta veştile bune şi veştile proaste încorporate în venituri” (Zeghal et al., 2012: 10). Acest concept este utilizat pentru a testa calitatea raportărilor financiare după adoptarea IFRS, axându-se în principal pe calitatea rezultatului contabil determinat şi prezentat în conformitate cu IFRS. Astfel, se consideră că una dintre trăsăturile rezultatelor contabile de înaltă calitate este aceea de a diagnostica şi de a declara pierderile atunci cand acestea au loc (Chen et al., 2010). f) Conservatismul contabil Conservatismul contabil (engl. „accounting conservatism”) este unul dintre cele mai vechi concepte contabile (Maşca & Neag, 2014), utilizat încă din secolul al XV-lea în Italia în parteneriatele comerciale (Basu, 1997) şi frecvent analizat în studiile empirice recente în legătură cu manifestarea prudenţei în contabilitate. Conservatismul contabil poate fi explicat prin faptul că, în general, pierderile nerealizate sunt recunoscute mai devreme decât câştigurile nerealizate. Maşca (2015b) arată că prudenţa se regăseşte în multe standarde contabile emise şi revizuite de IASB, precum nerecunoaşterea activelor contingente, recunoaşterea datoriilor probabile (prin intermediul provizioanelor), evaluarea stocurilor la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoare realizabilă netă, deprecierea imobilizărilor corporale. Conservatismul contabil este utilizat în literatura de specialitate ca o modalitate de măsurare a calităţii raportărilor financiare, deoarece acesta implică „a încorporare mai rapidă, mai

6

Angajamentele discreţionare sunt acea parte a angajamentelor care poate fi influenţată, manipulată de managementul entităţii, prin selectarea anumitor opţiuni contabile, nivelul angajamentelor discreţionare indicând gradul de manipulare a rezultatelor prezentate în raportările financiare.

31

oportună a pierderilor economice în rezultatul contabil decât a câştigurilor economice” (Martínez-Ferrero, 2014: 53). Oportunitatea recunoaşterii pierderii şi conservatismul contabil sunt adesea estimate împreună în studiile empirice, deoarece oportunitatea recunoaşterii pierderii este considerată una dintre formele de manifestare a conservatismului, denumită conservatismul condiţionat. Oportunitatea şi conservatismul sunt considerate a fi „atribute dezirabile ale rezultatului şi împreună surprind o mare parte a conceptului des utilizat de transparenţă a situaţiilor financiare” (Zeghal et al., 2012: 10). Maşca & Neag (2014) au realizat o sinteză a lucrărilor de specialitate care analizează impactul adoptării IFRS asupra conservatismului contabil şi au arătat că, în general, după adoptarea obligatorie a IFRS în Europa, nivelul conservatismului a scăzut în ţările care au avut cele mai mari diferenţe între standardele contabile locale şi IFRS (Franţa, Germania, Grecia, Olanda, Portugalia, Spania şi Elveţia). Autorii consideră că diminuarea conservatismului contabil are un efect negativ asupra calităţii raportărilor financiare, deoarece determină reducerea credibilităţii şi implicit a interesului utilizatorilor de informaţii contabile conforme cu IFRS. Efectele adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare în Europa Pe baza studiului calitativ realizat asupra lucrărilor de specialitate care au măsurat empiric efectele adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare în Europa, am sintetizat în tabelul următor metodele utilizate pentru a cuantifica efectele trecerii la IFRS asupra calităţii informaţiilor contabile, precum şi rezultatele obţinute prin aplicarea acestor modele în diferite ţări europene sau grupuri de ţări europene. Tabel 1. Cercetări privind calitatea raportărilor financiare în contextul adoptării IFRS

State europene incluse în eşantion Lenormand & Franţa Touchais (2009) Nafti et al. Franţa (2013) Studiu

Metode utilizate relevanţa datelor contabile pe piaţa de capital relevanţa datelor contabile pe piaţa de capital

32

Rezultate obţinute Impact pozitiv asupra rezultatului şi capitalurilor proprii Aplicarea IFRS a majorat conţinutul informaţional al datelor contabile

Studiu Boumediene et al. (2014)

State europene incluse în eşantion Franţa

Metode utilizate utilizarea practicilor de manipulare a rezultatului (angajamente discreţionare) utilizarea practicilor de manipulare a rezultatului (angajamente discreţionare) utilizarea practicilor de manipulare a rezultatului (netezirea rezultatului; raportarea de rezultate pozitive mici); oportunitatea recunoaşterii pierderii utilizarea practicilor de manipulare a rezultatului (netezirea rezultatului); oportunitatea recunoaşterii pierderii; relevanţa datelor contabile pe piaţa de capital relevanţa datelor contabile pe piaţa de capital

Bouchareb et al. (2014)

Franţa

Christensen et al. (2008)

Germania

Paanamen & Lin (2009)

Germania

Karampinis & Hevas (2009)

Grecia

Kousenidis et al. (2010)

Grecia

relevanţa datelor contabile pe piaţa de capital

Maggina & Tsaklanganos (2011)

Grecia

relevanţa datelor contabile pe piaţa de capital

33

Rezultate obţinute Gradul de utilizare a practicilor de manipulare a rezultatului s-a diminuat

Nivelul angajamentelor discreţionare s-a redus semnificativ după aplicarea IFRS Nicio dovadă a îmbunătăţirii calităţii raportărilor financiare pentru entităţile obligate să adopte IFRS Adoptarea voluntară a IFRS este asociată cu diminuarea practicilor de manipulare a rezultatului şi cu recunoaşterea mai oportună a pierderii Diminuarea calităţii raportărilor financiare Calitatea raportărilor contabile îmbunătăţită pentru entităţile care au adoptat voluntar IFRS

Adoptarea IFRS a influenţat în mod pozitiv relevanţa pe piaţa de capital a datelor contabile privind rezultatul net consolidat şi capitaluri proprii consolidate, deşi nu a avut niciun efect asupra rezultatului net şi capitalurilor proprii din situaţiile financiare individuale Adoptarea IFRS a redus conţinutul informaţional al capitalurilor proprii analizat în corelaţie cu preţul acţiunilor şi a îmbunătăţit conţinutul informaţional al rezultatului Nici un efect al adoptării IFRS asupra preţului sau randamentului acţiunilor

Studiu Klimczak (2011)

State europene incluse în eşantion Polonia

Takacs (2012)

România

Hellman (2011)

Suedia

Karğın (2013)

Turcia

Uyar (2013)

Turcia

Chen et al. (2010)

Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Regatul Unit

Metode utilizate relevanţa datelor contabile pe piaţa de capital relevanţa datelor contabile pe piaţa de capital

Rezultate obţinute Impactul mediu al adoptării IFRS este relativ mic

Adoptarea IFRS a avut un efect negativ adupra informaţiilor contabile din perspectiva pieţei financiare utilizarea practicilor Adoptarea voluntară a IFRS a de manipulare a oferit entităţilor posibilitatea rezultatului (netezirea să utilizeze practicile de rezultatului) manipulare a rezultatului relevanţa datelor Relevanţa pe piaţa de capital a contabile pe piaţa de datelor contabile privind capital capitalurile proprii s-a îmbunătăţit după adoptarea IFRS, dar nu au fost observate îmbunătăţiri ale relevanţei rezultatului utilizarea practicilor Calitatea raportărilor de manipulare a financiare s-a îmbunătăţit şi rezultatului piaţa a devenit mai activă (angajamante discreţionare; raportarea de rezultate pozitive mici; netezirea rezultatului); oportunitatea recunoaşterii pierderii; relevanţa datelor contabile pe piaţa de capital utilizarea practicilor După adoptarea IFRS: de manipulare a diminuarea practicilor de rezultatului (netezirea manipulare a rezultatului spre rezultatului; o valoare-ţintă, diminuarea manipularea valorii angajamentelor rezultatului spre o discreţionare şi creşterea valoare-ţintă; calităţii angajamentelor, dar angajamente creşterea practicilor de discreţionare; netezire a rezultatului şi calitatea pierderi mari care nu sunt angajamentelor); raportate oportun oportunitatea recunoaşterii pierderii

34

Studiu Kosi et al. (2010)

Lopes et al. (2010)

State europene incluse în Metode utilizate eşantion Austria, Finlanda, relevanţa datelor Franţa, Germania, contabile pentru Grecia, Irlanda, deciziile de creditare Italia, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveţia, Regatul Unit

Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Regatul Unit, Norvegia, Elveţia

utilizarea practicilor de manipulare a rezultatului (valoarea absolută a angajamentelor neobişnuite)

Narktabtee & Austria, Belgia, Patpanichchot Danemarca, (2011a) Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Regatul Unit

relevanţa datelor contabile pe piaţa de capital

35

Rezultate obţinute Creşterea relevanţei datelor contabile necesare calculării ratei de acoperire a dobânzilor din profit (EBIT); Creşterea relevanţei datelor contabile referitoare la profitabilitate, în cazul entităţilor care au avut obligaţia de a adopta IFRS, din ţări cu sistem puternic de protecţie a creditorilor Pentru entităţile din UE, adoptarea IFRS a generat un efect negativ asupra calităţii raportărilor financiare; Pentru entităţile europene care nu sunt situate în state membre ale UE, adoptarea IFRS a îmbunătăţit calitatea raportărilor financiare; Calitatea raportărilor financiare nu creşte doar pentru că adoptarea IFRS este obligatorie. Adoptarea IFRS conduce la îmbunătăţirea relevanţei datelor contabile pe piaţa de capital; ţările care beneficiază de adoptarea IFRS sunt cele cu cea mai mare deviaţie a standardelor contabile locale faţă de IFRS şi cu nivel ridicat de protecţie a investitorilor

Studiu Zeghal et al. (2012)

Ahmed et al. (2013)

State europene incluse în eşantion Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Regatul Unit

Metode utilizate

Rezultate obţinute

Unele îmbunătăţiri ale calităţii raportărilor financiare; Entităţile europene manifestă diminuarea relevanţei datelor contabile pe piaţa de capital şi diminuarea oportunităţii recunoaşterii pierderii după aplicarea IFRS; Rezultate mai pronunţate pentru entităţile din ţările în care distanţa dintre reglementările contabile locale şi IFRS este însemnată; Nu s-a identificat nicio schimbare a calităţii rezultatului pentru entităţile din ţările care au realizat convergenţa reglementărilor locale cu IFRS înainte de tranziţia obligatorie la IFRS. utilizarea practicilor Creşterea practicilor de de manipulare a netezire a rezultatului; rezultatului (netezirea Reducere semnificativă a rezultatului; oportunităţii recunoaşterii manipularea pierderii; rezultatului spre o Diminuarea calităţii valoare-ţintă); raportărilor financiare; oportunitatea Aceste efecte au loc în recunoaşterii principal în ţări cu mecanisme pierderii puternice de aplicare a legislaţiei utilizarea practicilor Calitatea raportărilor de manipulare a financiare a crescut la rezultatului (calitatea entităţile care au adoptat IFRS; angajamentelor); Pentru entităţile situate în zone conservatismul cu corupţie scăzută, în ţări care contabil au adoptat IFRS şi aflate în expansiune, calitatea informaţiilor contabile are o influenţă pozitivă asupra performanţei financiare utilizarea practicilor de manipulare a rezultatului (netezirea rezultatului; raportarea de rezultate pozitive mici; calitatea angajamentelor; angajamentele discreţionare); oportunitatea recunoaşterii pierderii; relevanţa datelor contabile pe piaţa de capital

Grecia, Italia, Portugalia, Spania, Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Olanda, Norvegia, Suedia, Elveţia, Regatul Unit MartinezRegatul Unit, Ferrero Irlanda, (2014) Germania, Olanda, Luxemburg, Austria, Danemarca, Norvegia, Finlanda, Suedia, Elveţia, Franţa, Italia, Spania, Belgia, Portugalia, Grecia Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei pe baza lucrărilor ştiinţifice analizate

36

Datele prezentate în acest tabel indică faptul că cercetătorii au utilizat o varietate de modalităţi pentru a testa empiric efectele adoptării IFRS în Europa asupra calităţii raportărilor financiare. Rezultatele obţinute de cercetători furnizează evidenţe mixte cu privire la măsura în care adoptarea standardelor internaţionale a contribuit la îmbunătăţirea calităţii informaţiilor contabile publicate; concluziile anumitor studii arată că informaţiile contabile raportate în conformitate cu IFRS sunt mai calitative decât cele raportate pe baza standardelor contabile locale utilizate anterior, însă există şi studii care au relevat efecte negative ale adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare sau au obţinut rezultate neconcludente, nesemnificative din punct de vedere statistic privind calitatea informaţiilor contabile raportate în conformitate cu IFRS. Remarcăm de asemenea faptul că, utilizând aceleaşi metode pentru măsurarea calităţii raportărilor financiare, cercetătorii au obţinut rezultate diferite (chiar contrare) cu privire la abilitatea standardelor internaţionale de a contribui la creşterea calităţii informaţiilor contabile. Una dintre explicaţii ar putea fi legată de circumstanţele în care entităţile au adoptat IFRS, respectiv adoptare voluntară sau adoptare obligatorie. Christensen et al. (2008) sugerează că îmbunătăţiri ale calităţii raportărilor financiare se înregistrează doar în cazul entităţilor care au motivaţii, interese pentru a adopta standardele internaţionale, iar aceste motivaţii domină standardele contabile în determinarea calităţii informaţiilor contabile. De asemenea, cercetătorii prezintă diferiţi factori determinanţi ai calităţii care, alături de adoptarea IFRS, accentuează calitatea raportărilor financiare. Considerăm că o prezentare exhaustivă a unor astfel de factori determinanţi aparţine cercetătorilor Soderstrom & Sun (2007), care susţin că după adoptarea IFRS, calitatea raportărilor financiare depinde de trei factori: 

calitatea standardelor;



sistemul juridic şi politic al unei ţări; şi



motivaţiile privind raportarea financiară, referitoare la dezvoltarea pieţelor financiare, structura capitalului, structura acţionariatului şi sistemul fiscal.

Efectele adoptării obligatorii a IFRS asupra calităţii informaţiilor contabile depind de calitatea standardelor IFRS comparativ cu calitatea standardelor naţionale şi de eficacitatea mecanismelor de adoptare. Calitatea standardelor contabile utilizate în procesul de raportare financiară este adesea estimată în literatura contabilă prin „distanţa” dintre reglementările contabile naţionale utilizate anterior şi IFRS. Ahmed et al. (2013) susţin că dacă IFRS sunt superioare calitativ comparativ cu standardele locale şi dacă sunt aplicate în mod corespunzător, atunci este de aşteptat ca adoptarea obligatorie a IFRS să contribuie la

37

îmbunătăţirea calităţii raportărilor financiare”. Aceiaşi autori consideră că un standard contabil de înaltă calitate este „un standard care fie limitează comportamentul oportunistic al managerilor prin opţiuni contabile, fie în mod inerent respinge netezirea sau supraevaluarea rezultatului”. Alţi cercetători explică modul în care îmbunătăţirea calităţii informaţiilor contabile depinde atât de caracteristicile ţării, cât şi ale entităţii, care influenţează motivaţiile privind raportarea financiară; „entităţile care îşi desfăşoară activitatea într-un mediu cu protecţie slabă a investitorilor, iar caracteristicile entităţii induc sau permit managerilor să exercite un comportament oportunistic (precum dimensiune redusă, volatilitate ridicată a fluxurilor de numerar, volatilitate ridicată a vânzărilor, pierderi frecvente) nu beneficiază de îmbunătăţire semnificativă a relevanţei datelor contabile pe piaţa de capital ca urmare a adoptării IFRS” (Narktabtee & Patpanichchot, 2011b). Pe baza studiului prezentat, putem constata că literatura de specialitate furnizează evidenţe mixte cu privire la efectele adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare. Rezultatele obţinute de cercetători sunt interpretate în funcţie de: “distanţa” dintre reglementările contabile naţionale aplicate anterior şi IFRS; gradul de conformitate cu IFRS a raportărilor financiare; factori instituţionali specifici unei ţări; aşteptările participanţilor la bursă faţă de aplicarea unui nou referenţial contabil. În opinia noastră, efectele adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare trebuie interpretate în funcţie de caracteristici specifice entităţii raportoare şi ale ţării în care aceasta îşi desfăşoară activitatea. De asemenea, deşi există o varietate de modele propuse şi utilizate de cercetători pentru a măsura calitatea raportărilor financiare în contextul adoptării IFRS, constatăm că niciunul dintre aceste modele nu are valoare absolută, aplicarea de modele diferite generând rezultate divergente în acelaşi areal geografic, pentru aceeaşi perioadă şi pe baza aceloraşi date. Astfel, considerăm că testarea efectelor adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare este importantă, dar nu suficientă; astfel de cercetări ar trebui completate prin investigarea consecinţelor economice ale creşterii calităţii informaţiilor prezentate în situaţiile financiare asupra entităţii care le raportează, asupra utilizatorilor săi de informaţii, dar şi la nivel macroeconomic, din perspectiva ţării care a adoptat standardele contabile de înaltă calitate.

38

2.2 Premise şi consecinţe economice ale îmbunătăţirii calităţii raportărilor financiare ca urmare a adoptării IFRS7

Standardele internaţionale de raportare financiară sunt considerate a fi standarde contabile de înaltă calitate, iar din adoptarea acestora se aşteaptă să rezulte beneficii legate de comparabilitatea şi transparenţa informaţiilor contabile publicate, precum şi funcţionarea eficientă a pieţelor de capital. Însă, obţinerea acestor beneficii aşteptate este condiţionată de îmbunătăţirea calităţii raportărilor financiare întocmite în conformitate cu IFRS. Din această perspectivă, în cadrul acestui paragraf ne propunem să răspundem la următoarele întrebări: 

De ce este de aşteptat ca adoptarea IFRS să conducă la creşterea calităţii raportărilor financiare? sau, cu alte cuvinte, care sunt atributele specifice IFRS care garantează că adoptarea acestor standarde îşi va atinge finalitatea propusă?



Dacă adoptarea IFRS contribuie la creşterea calităţii raportărilor financiare, care sunt consecinţele economice care decurg din publicarea şi utilizarea unor informaţii contabile mai calitative?

Concret, în continuare vom sintetiza premisele îmbunătăţirii calităţii raportărilor financiare ca urmare a trecerii la IFRS şi vom prezenta opiniile cercetătorilor cu privire la principalele consecinţe economice ale îmbunătăţirii calităţii raportărilor financiare ca urmare a adoptării IFRS. Premise ale îmbunătăţirii calităţii raportărilor financiare ca urmare a trecerii la IFRS Anumite trăsături specifice standardelor internaţionale de raportare financiară ar putea determina îmbunătăţirea calităţii informaţiilor contabile, doar prin aplicarea acestora şi făcând abstracţie de incidenţa altor factori instituţionali specifici fiecărei ţări. Vom prezenta în continuare câteva elemente care explică de ce trecerea la IFRS ar putea să conducă la producerea unor informaţii contabile calitative.

7

Rezultatele acestui studiu sunt sintetizate în Păşcan & Neag (2015) „Economic consequences of the adoption of the International Financial Reporting Standards: evidences in the research literature”, Proceedings of the 8 th International Conference on Applied Economics Contemporary Issues in Economy under the title Market or Government?, vol. Economics and Finance, 18-19 iunie, Torun, Polonia şi Păşcan (2014d) „Premise şi consecinţe ale îmbunătăţirii calităţii datelor contabile ca urmare a adoptării IFRS”, working paper, prezentată în cadrul primului seminar naţional de diseminare a rezultatelor cercetării în cadrul proiectului „Performanţă şi excelenţă în cercetarea doctorală şi postdoctorală în domeniul ştiinţelor economice din România” POSDRU/159/1.5/S/142115, 12-13 decembrie, ASE Bucureşti

39

a) IFRS sunt standarde contabile bazate pe principii Obiectivul principal al IASC şi al succesorului său, IASB, este de a elabora un singur set de standarde de raportare financiară de înaltă calitate, inteligibile, aplicabile şi acceptate la nivel global, bazate pe principii clar articulate. Cu un număr mai mic de pagini şi mai puţin detaliate comparativ cu standardele contabile bazate de reguli, IFRS abordează principalele aspecte de natură contabilă, de la prezentarea situaţiilor financiare până la combinările de întreprinderi. IFRS sunt considerate standarde “bazate pe principii” (engl. „principle-based standards”) deoarece oferă îndrumări generale cu privire la recunoaşterea, evaluarea şi prezentarea elementelor în situaţiile financiare. Profesioniştii contabili se bazează pe principiile generale prevăzute în IFRS pentru a-şi ghida raţionamentul profesional. Scandaluri binecunoscute (precum Enron, WorldCom) pot reprezenta un exemplu privind modul în care regulile rigide pot fi manipulate pentru a produce informaţii contabile denaturate, care ascund performanţa reală. Fiind standarde contabile bazate pe principii, IFRS ar putea contribui la creşterea calităţii informaţiilor contabile, prin faptul că sunt mai dificil de eludat (spre exemplu, este mai dificil de evitat recunoaşterea unei datorii atunci când sunt prevăzute şi explicate clar criteriile de recunoaştere). b) IFRS permit metode de evaluare care reflectă mai bine poziţia financiară şi performanţa De exemplu, utilizarea valorii juste ar putea contribui la o mai bună reflectare a realităţii economice, comparativ cu reglementările contabile naţionale. Valorile contabile care reflectă mai bine realitatea economică pot contribui la îmbunătăţirea calităţii informaţiilor contabile prin faptul că oferă investitorilor informaţii mai utile în luarea deciziilor de investiţii. c) Limitarea opţiunilor contabile permise Pentru a reflecta mai fidel poziţia financiară şi performanţa unei entităţi, începând cu 2001, IASB şi-a propus să elimine alternative contabile permise. Un astfel de demers, având drept finalitate reducerea numărului de opţiuni contabile permise, constituie o premisă pentru creşterea calităţii informaţiilor contabile ca urmare a adoptării IFRS, având în vedere faptul că se îngrădeşte comportamentul oportunistic al managerilor în determinarea valorilor contabile, de exemplu, prin limitarea posibilităţilor de manipulare a rezultatului.

40

Ewert & Wagenhofer (2005) citaţi de Barth et al. (2008) au arătat că standardele contabile care limitează comportamentul oportunistic al managerilor permit determinarea unor rezultate contabile care reflectă mai bine realitatea economică şi, prin urmare, sunt mai calitative. De asemenea, calitatea informaţiilor contabile ar putea fi îmbunătăţită în situaţia în care, concomitent cu adoptarea IFRS, ar exista şi modificări ale sistemului de raportare financiară, spre exemplu, printr-un mecanism de aplicare mai riguros (Barth et al., 2008: 468). Însă, pe baza studiului prezentat în cadrul paragrafului precedent am constatat că literatura de specialitate indică efecte mixte asupra calităţii informaţiilor contabile ca urmare a trecerii la IFRS. Anumiţi cercetători au demonstrat empiric faptul că adoptarea IFRS a contribuit la creşterea calităţii informaţiilor contabile (spre exemplu, Lenormand & Touchais, 2009, pe cazul entităţilor din Franţa; Narktabtee & Patpanichchot, 2011, pe un eşantion de entităţi din 17 state UE). Alte studii publicate au arătat că adoptarea IFRS a produs efecte negative asupra calităţii raportărilor financiare (pentru exemplificare, menţionăm studiile realizate de Paanamen & Lin, 2009, pentru Germania; Lopes et al., 2010, pentru un eşantion care a inclus entităţi din 16 state UE; Hellman, 2011, pe cazul Suediei). Astfel, rezultatele studiilor realizate în acest domeniu nu susţin, în unanimitate, prezumţia că adoptarea IFRS determină publicarea unor raportări financiare mai transperente, mai comparabile şi, prin urmare, mai calitative. Cercetătorii explică aceste rezultate mixte prin referire la faptul că, după adoptarea IFRS, creşterea calităţii informaţiilor contabile depinde şi de alţi factori. Cu alte cuvinte, doar aplicarea unor standarde globale de înaltă calitate nu garantează producerea şi publicarea unor raportări financiare calitative. Diferiţi determinanţi ai calităţii datelor contabile sunt propuşi şi testaţi în cercetările contabile (Soderstrom & Sun, 2007; Ahmed et al., 2013; etc.). Şi, chiar dacă practicile de raportare financiară ale entităţilor ar deveni mai transparente şi mai comparabile ca urmare a aplicării IFRS, consecinţele economice ale acestei îmbunătăţiri a calităţii informaţiilor contabile nu pot fi cunoscute dinainte, nici nu există vreo garanţie că astfel de consecinţe economice favorabile vor fi înregistrate. Considerăm că doar cunoaşterea consecinţelor economice care decurg din adoptarea IFRS, analizate în raport cu diferite categorii de utilizatori ai raportărilor financiare, ar putea contribui la înţelegerea pe deplin a efectelor procesului de convergenţă contabilă internaţională.

41

Consecinţe economice ale îmbunătăţirii calităţii raportărilor financiare ca urmare a adoptării IFRS Consecinţe economice sunt definite în literatura de specialitate drept „impactul rapoartelor contabile asupra comportamentului firmei şi a utilizatorilor săi de informaţii în procesul de luare a deciziilor” (Zeff, 1978 citat de Brüggemann et al., 2013: 8). De asemenea, consecinţele economice reprezintă „orice efecte ale raportărilor financiare asupre valorii firmei şi asupra bunăstării celor care iau decizii pe baza informaţiilor contabile sau sunt afectaţi de asemenea decizii” (Brüggemann et al., 2013). Pe baza literaturii de specialitate, vom prezenta în continuare consecinţele economice ale îmbunătăţirii calităţii informaţiilor contabile ca urmare a adoptării IFRS. Brüggemann et al. (2013) au clasificat consecinţele economice care rezultă din adoptarea obligatorie a IFRS în funcţie de obiectivele propuse de UE în Regulamentul IAS din 2002, astfel: 

Efecte asupra raportărilor financiare, referitoare la: •

conformitatea cu cerinţele şi opţiunile contabile prevăzute de IFRS. În opinia noastră, este important ca astfel de consecinţe să fie testate, deoarece oferă informaţii privind măsura în care adoptarea IFRS facilitează comparabilitatea între ţări a situaţiilor financiare;

•

proprietăţi ale datelor contabile, legate, în principal de calitatea rezultatului (apreciată cu ajutorul unor dimensiuni precum netezirea rezultatului, conservatism condiţionat, angajamente discreţionare). Studiul proprietăţilor datelor contabile indică, în principal, dacă obiectivul privind transparenţa situaţiilor financiare a fost îndeplinit ca urmare a adoptării obligatorii a IFRS;

•

relevanţa datelor contabile pe piaţa de capital, respectiv abilitatea informaţiilor publicate în situaţiile financiare conforme cu IFRS de a reda valoarea unei entităţi;

42





Efecte asupra pieţelor de capital, care ar putea presupune: •

creşterea lichidităţii pieţelor de capital;

•

diminuarea spread-ului bid-ask;

•

diminuarea costului capitalului;

•

creşterea investiţiilor de capital ale investitorilor instituţionali;

•

diminuarea costului datoriei publice;

•

creşterea eficienţei investiţiilor de capital la nivelul firmei;

•

creşterea conţinutului informaţional al raportărilor privind rezultatul;

•

îmbunătăţirea calităţii mediului informaţional al analiştilor;

Efecte macroeconomice, precum creşterea investiţiilor străine.

Ahmed et al. (2013: 1346) sintetizează consecinţele economice favorabile asociate cu adoptarea obligatorie a IFRS astfel: •

îmbunătăţirea acurateţei previziunilor analiştilor şi reducerea dispersiei;

•

îmbunătăţirea lichidităţii şi reducerea costului capitalului;

•

reacţii pozitive ale preţului acţiunilor la evenimente asociate cu creşterea probabilităţii de adoptare obligatorie a IFRS.

De asemenea, creşterea calităţii informaţiilor contabile facilitează transparenţa, care reduce asimetria informaţională şi satisface necesităţile informaţionale ale investitorilor şi ale altor utilizatori. Companiile cu o mai bună calitate a informaţiilor contabile vor obţine performanţe viitoare superioare, datorită faptul că piaţa evaluează în mod pozitiv acele companii determinate să elaboreze informaţii de calitate pentru acţionari şi alţi utilizatori, dorind să reducă sau să evite asimetriile informaţionale dintre participanţi (Martinez-Ferrero, 2014). Amiram (2012) a arătat că investiţiile străine de portofoliu cresc în ţările care adoptă IFRS, iar Moscariello et al. (2014) au remarcat consecinţe pozitive ale adoptării obligatorii a IFRS asupra costului capitalului împrumutat. O direcţie de cercetare interesantă a fost urmată de Daske et al. (2013), care au studiat consecinţele economice asociate adoptării IFRS, analizând eterogenitatea la nivelul entităţilor în ceea ce priveşte modul de implementare a noilor standarde. Entităţile au fost clasificate în „label” (cele care au implementat IFRS de formă) şi „serious” (entităţi care au adoptat IFRS ca parte a unei strategii de creştere a transparenţei). Consecinţe economice favorabile, privind creşterea lichidităţii şi diminuarea costului capitalului, au fost sesizate doar în cazul entităţilor

43

denumite „serious”, care au înţeles beneficiile acestui proces şi au raportat informaţiile contabile în spiritul standardelor internaţionale. O altă cercetare care a propus testarea consecinţelor economice ale adoptării IFRS în funcţie de eterogenitatea entităţilor analizate a fost publicată de Christensen et al. (2007). Autorii au studiat consecinţele economice ale adoptării obligatorii a IFRS în cadrul entităţilor din Regatul Unit, pornind de la premisa că aceste consecinţe depind de faptul că entităţile percep (sau nu) beneficii ale adoptării IFRS. Concret, adoptarea obligatorie a IFRS nu produce avantaje pentru toate entităţile în mod uniform, ci generează câştigători şi perdanţi; obligaţia de a aplica IFRS determină beneficii nete pentru entităţile care ar fi decis în mod voluntar să treacă la IFRS dacă ar fi avut oportunitatea, pe când alte entităţi sunt forţate să se conformeze cu prevederile acestor standarde, în ciuda voinţei lor. Cercetarea a avut în vedere două tipuri de consecinţe economice. În primul rând, a fost analizată reacţia pieţei financiare (măsurată prin preţul acţiunilor) la noutăţile legate de decizia UE privind adoptarea obligatorie a IFRS. În al doilea rând, autorii au avut în vedere modificarea relativă a costului capitalului între momentul în care UE a început să ia în considerare adoptarea IFRS şi momentul în care decizia de a adopta IFRS a fost efectiv definitivă şi obligatorie pentru toate statele membre. Ipoteza formulată de cercetători a fost validată prin rezultatele obţinute; astfel, reacţia preţului acţiunilor entităţilor din Regatul Unit la noutăţile în favoarea (în defavoarea) adoptării obligatorii a IFRS este asociată pozitiv (negativ) cu dorinţa acestor entităţi de a adopta IFRS; de asemenea, modificarea costului capitalului este asociată negativ cu variabilele care exprimă dorinţa entităţilor din Regatul Unit de a adopta IFRS. Concluzia generală a acestui studiu este că adoptarea obligatorie a IFRS generează diferenţe semnificative între entităţi, un aspect important atunci când se analizează costurile şi beneficiile acestui proces asupra unei societăţi (comunităţi). Autorii afirmă că „implementarea obligatorie a IFRS are potenţialul de a redistribui bogăţia în rândul agenţilor în comunitate, prin modificări ale costului capitalului”. Studiul literaturii de specialitate ne-a permis să identificăm numeroase consecinţe economice ale creşterii calităţii informaţiilor contabile ca urmare a adoptării IFRS şi să conturăm o tipologie a acestora; consecinţele economice pot fi analizate în contextul adoptării voluntare sau obligatorii a IFRS, în funcţie de măsura în care obiectivele procesului de convergenţă contabilă la nivel european şi internaţional au fost atinse, precum şi în concordanţă cu beneficiile percepute de fiecare categorie de utilizatori ai informaţiilor publicate în raportările financiare întocmite în spiritul standardelor IFRS.

44

Standardele contabile globale constituie una din cele mai importante modificări ale procesului de reglementare a contabilităţii. Decizia CE de a impune adoptarea IFRS pentru entităţile listate pe pieţele reglementate ale UE, eforturile diferitelor jursidicţii de a realiza convergenţa reglementărilor contabile naţionale cu IFRS, precum şi dezbaterile recente privind utilizarea IFRS de către entităţile cotate din Statele Unite, sugerează că IFRS reprezintă un set de standarde contabile de înaltă calitate. Şi totuşi, consecinţele economice ale acestei schimbări sunt încă discutabile. Studierea consecinţelor economice ale adoptării IFRS trebuie să urmărească, pe de o parte, beneficiile directe asupra entităţilor care raportează aceste informaţii şi, pe de altă parte, beneficiile resimţite de principalii utilizatori ai informaţiilor contabile.

45

3. Cercetări privind calitatea informaţiilor contabile raportate de entităţile româneşti cotate la Bursa de Valori Bucureşti în contextul adoptării IFRS

Analiza procesului de implementare a IFRS în România şi a impactului acestui proces asupra cifrelor contabile raportate de entităţile româneşti sau asupra percepţiei diferitelor categorii de utilizatori de informaţii contabile privind „noile” situaţii financiare prezintă din ce în ce mai mult interes pentru cercetători. Studiul adoptării IFRS în România a fost centrat iniţial pe aspecte teoretice, iar în ultimii ani se remarcă tot mai multe studii empirice care testează impactul adoptării IFRS în România asupra cifrelor contabile şi asupra calităţii informaţiilor contabile. Prezentarea literaturii de specialitate referitoare la adoptarea IFRS în România ne-a oferit posibilitatea de a cunoaşte principalele direcţii de cercetare şi rezultatele obţinute, dar şi de a identifica viduri în cercetarea contabilă din ţara noastră, care vor fi completate prin cele două studii pe care le-am realizat asupra entităţilor cotate la BVB, în contextul adoptării obligatorii a IFRS în 2012. 3.1 Opinii ale cercetătorilor privind efectele adoptării IFRS asupra procesului de raportare financiară în cazul entităţilor româneşti cotate În cadrul acestui paragraf vom prezenta o sinteză a cercetărilor centrate pe adoptarea IFRS în România, care ne permite să cunoaştem principalele abordări şi rezultatele empirice obţinute, astfel încât să apreciem reuşita acestui proces prin prisma îmbunătăţirii calităţii raportărilor financiare publicate şi a consecinţelor economice favorabile asociate unor informaţii contabile mai calitative. În acest scop, lucrările analizate au fost grupate în trei categorii; am inclus în prima categorie acele lucrări care au investigat impactul adoptării IFRS în România asupra cifrelor contabile, respectiv au arătat în ce măsură modificarea referenţialului contabil a contribuit la modificarea datelor contabile referitoare la poziţia financiară sau performanţa unei entităţi; în a doua categorie de lucrări ne-am propus să prezentăm cercetările care au abordat efectele adoptării IFRS în România asupra calităţii raportărilor financiare, utilizând diferite modalităţi de măsurare a calităţii regăsite în literatura contabilă; ultima categorie de lucrări analizate grupează mărturiile existente în literatură privind consecinţele economice

46

care au decurs din adoptarea în România a standardelor internaţionale. În consecinţă, o sinteză a acestor lucrări este prezentată în continuare, pe următoarele direcţii de cercetare: Impactul adoptării IFRS asupra cifrelor contabile

Ionaşcu et al. (2007) au realizat o estimare a costurilor aferente implementării IFRS în România. Autorii au identificat patru categorii de costuri ale armonizării cu standardele internaţionale: costuri pentru instruirea personalului, onorariile consultanţilor, costuri pentru ajustarea sistemului informaţional existent şi costuri pentru dubla raportare (în conformitate cu reglementările din România şi, respectiv, în conformitate cu IFRS). Costul mediu de implementare a fost evaluat la 30.000 euro, fiind considerat nesemnificativ în comparaţie cu valoarea cheltuielilor de exploatare anuale raportate de companiile listate incluse în studiu (costurile de implementare au reprezentat doar 0,035% din cheltuielile de exploatare medii) (Păşcan, 2012: 283). Păşcan & Ţurcaş (2012) au analizat impactul adoptării pentru prima dată a IFRS asupra performanţei entităţilor româneşti cotate, exprimată prin rezultatul net raportat în primele situaţii financiare consolidate întocmite în conformitate cu IFRS pentru exerciţiul financiar al anului 2007. Au fost incluse în studiu toate entităţile româneşti cotate pe BVB, categoriile I şi II, care întocmesc situaţii financiare consolidate şi, prin urmare, au obligaţia de a aplica IFRS începând cu 1 ianuarie 2007, eşantionul final fiind format din 14 entităţi. Rezultatele arată că doar un număr mic de entităţi a explicat modul în care „trecerea de la principiile contabile general acceptate (GAAP) anterioare la IFRS-uri le-a afectat poziţia financiară raportată, performanţele financiare şi fluxurile de trezorerie” (IFRS 1 „Aplicarea pentru prima dată a standardelor internaţionale de raportare financiară”, paragraful 38). Impactul adoptării pentru prima dată a IFRS asupra performanţei grupurilor româneşti cotate diferă de la o entitate la alta, IFRS generând o creştere sau diminuare uşoară a rezultatului net raportat în situaţiile financiare consolidate ale anumitor entităţi, respectiv o creştere spectaculoasă a rezultatului net în cazul uneia dintre entităţile analizate. Aceste efecte diferite ale aplicării IFRS se pot datora mărimii entităţilor, domeniului de activitate al acestora sau circumstanţei care a determinat trecerea la IFRS (unele entităţi au trecut voluntar la aplicarea IFRS în situaţiile lor consolidate, pe când altele s-au supus unei obligaţii prevăzute de lege). Începând cu exerciţiul financiar al anului 2009, standardele internaţionale de raportare financiară (IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare”) solicită prezentarea unui nou indicator

47

care exprimă performanţa financiară a entităţilor, numit rezultatul global. Astfel, din 2009, entităţile româneşti cotate care întocmesc situaţii financiare consolidate au obligaţia de a raporta rezultatul global. În acest context, Păşcan & Neag (2012) au testat dacă rezultatul global introdus de IFRS este o măsură mai bună a performanţei financiare comparativ cu rezultatul net. Eşantionul a fost format din entităţile româneşti cotate la Bursa de Valori din Bucureşti, secţiunea BVB, categoriile I şi II, care întocmesc situaţii financiare consolidate şi care, prin urmare, sunt obligate să aplice IFRS aşa cum sunt adoptate de UE, raportând astfel rezultatul global. Rezultatele studiului au arătat că pentru entităţile româneşti cotate analizate, atât rezultatul net, cât şi rezultatul global, sunt asociate cu preţul acţiunilor, dar informaţiile contabile referitoare la rezultatul net sunt mai relevante pe piaţa de capital (deci mai utile pentru investitori) comparativ cu cele referitoare la rezultatul global. Pe de altă parte, rezultatele studiului au arătat că nu există diferenţe semnificative din punct de vedere statistic între cele două modalităţi de măsurare şi raportare a performanţei financiare (rezultatul net şi rezultatul global) publicate de întreprinderile româneşti cotate. Rezultate similare au fost obţinute pe baza datelor privind rezultatul global şi rezultatul net raportate în situaţiile financiare individuale ale entităţilor româneşti cotate întocmite în conformitate cu IFRS începând cu exerciţiul financiar al anului 2012 (Păşcan, 2014a). În consecinţă, în cazul entităţilor româneşti cotate, rezultatul global nu este o modalitate mai bună de măsurare a performanţei financiare comparativ cu rezultatul net. Neag (2014) a analizat indicii de proporţionalitate pentru a estima importanţa reconcilierilor capitalurilor proprii şi rezultatului net la data trecerii la IFRS, pe un eşantion format din 65 entităţi cotate la BVB. Au fost utilizate date aferente anului 2011, raportate atât în conformitate cu reglementările contabile din România, cât şi în conformitate cu IFRS, culese din situaţiile financiare anuale individuale ale entităţilor analizate. Rezultatele studiului indică faptul că impactul adoptării IFRS asupra rezultatului net este relativ redus, având în vedere că 19 din cele 65 entităţi studiate nu au prezentat diferenţe între rezultatul net conform RAR şi cel conform IFRS şi pentru alte 19 entităţi diferenţele sunt cuprinse între -0,05 şi +0,05. Referitor la impactul total al adoptării IFRS asupra capitalurilor proprii şi rezultatului net, rezultatele studiului indică faptul că valoarea capitalurilor proprii raportate conform reglementărilor contabile din România este în medie cu 1,78% mai mare decât valoarea capitalurilor proprii conform IFRS, iar rezultatul net prezentat pe baza reglementărilor contabile din România este în medie cu 7,8% mai mare decât rezultatul net obţinut pe baza IFRS.

48

Efectele adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare Pentru a prezenta rezultatele cercetărilor privind efectele adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare în România, vom utiliza delimitarea modalităţilor de măsurare a calităţii, descrisă în subcapitolul 2.1 al acestei cărţi. a) Calitatea prezentării de informaţii Gîrbină & Bunea (2009) au analizat calitatea prezentării de informaţii privind riscurile printro metodologie bazată pe indicele de informare. Pentru eşantionul format din 10 entităţi româneşti cotate şi utilizând date aferente exerciţiului financiar 2007, cercetătorii au obţinut o valoare medie relativ redusă a indicelui de informare de 0,38. O metodologie similară a fost utilizată de Morariu & Dăucianu (2015) pentru a analiza prezentarea informaţiilor privind riscurile conform cerinţelor cuprinse în IFRS 7 „Instrumente financiare: informaţii de furnizat”. Au fost studiate situaţiile financiare raportate pentru anul 2012 de cele 64 de entităţi cotate la BVB incluse în eşantion. Rezultatele indică o conformitate scăzută sau medie cu cerinţele de publicare prevăzute de IFRS 7 în cazul a 52% din entităţile analizate, autorii concluzionând că entităţile „au tendinţa de a nu divulga informaţiile care le pot afecta poziţia pe piaţă”. Tiron-Tudor & Raţiu (2010) au utilizat indicele de informare pentru a studia nivelul prezentării de informaţii în situaţiile financiare consolidate publicate de entităţile româneşti cotate, în perioada 2006-2009. Rezultatele au indicat creşterea transparenţei informaţiilor publicate în situaţiile financiare consolidate, sugerând îmbunătăţirea calităţii informaţiilor contabile raportate în conformitate cu IFRS având în vedere că grupurile de entităţi româneşti cotate au obligaţia de a aplica IFRS începând cu anul 2007. Identificarea gradului de conformitate a situaţiilor financiare cu cerinţele IFRS a reprezentat o temă de cercetare şi pentru Fădur & Rusu (2012), care au calculat gradul mediu de diseminare a informaţiilor privind imobilizările necorporale pe baza unui punctaj obţinut de fiecare entitate studiată în urma unui set de întrebări, formulate în spiritul IAS 38 „Imobilizări necorporale”. Au fost analizate situaţiile financiare anuale consolidate aferente exerciţiului financiar 2010, întocmite conform prevederilor IFRS, pentru 19 entităţi cotate la Bursa de Valori din Bucureşti şi 36 entităţi franceze cotate la Bursa de Valori din Paris. Concluziile studiului au arătat că, în comparaţie cu entităţile româneşti, entităţile franceze respectă într-o măsură mai mare prevederile IFRS privind raportarea imobilizărilor necorporale. În plus, testele efectuate arată că există o corelaţie directă şi semnificativă între ponderea

49

imobilizărilor necorporale în total active imobilizate şi gradul mediu de diseminare a informaţiilor privind activele imateriale (Păşcan, 2012: 282). Albu et al. (2014) au analizat transparenţa şi calitatea prezentărilor de informaţii în raportările financiare publicate pentru anul 2012 de entităţile non-financiare listate la categoria I a Bursei de Valori Bucureşti. Dimensiunea redusă a eşantionului (15 entităţi), cauzată de numărul relativ mic de entităţi listate pe BVB, indicată adesea drept limită a cercetărilor derulate în cazul economiilor emergente, este compensată de autori printr-o analiză în profunzime, realizată pe baza a 50 de elemente referitoare la prezentarea de informaţii, grupate în doi indici, unul pentru transparenţă şi altul pentru calitatea informaţiilor prezentate. Astfel, pentru a aprecia transparenţa raportărilor financiare, au fost calculate anumite sub-scoruri precum: nivelul de conformitate; aspecte privind raportări voluntare de informaţii financiare şi nonfinanciare; aspecte referitoare la transparenţa informaţională generală; transparenţa informaţiilor privind guvernanţa corporativă; prezentarea generală a informaţiilor. Pentru a estima calitatea informaţiilor prezentate au fost analizate 21 de elemente care surprind caracteristicile calitative ale informaţiilor financiare utile. Pe baza rezultatelor obţinute, autorii arată că entităţile româneşti cotate au un nivel mediu de transparenţă şi calitate a informaţiilor contabile (cu o valoare medie de 1,289 pentru transparenţă şi 1,155 pentru calitate, pe o scală Likert de 3 puncte, unde 0 înseamnă nicio prezentare de informaţii, 1 – prezentare limitată, iar 2 – prezentare detaliată). Concluzia generală a acestui studiu este că reformele contabile derulate au contribuit la atingerea unui nivel semnificativ al prezentărilor voluntare de informaţii şi un nivel mediu al transparenţei informaţiilor prezentate. b) Relevanţa pe piaţa de capital a datelor contabile raportate de entităţile româneşti Filip & Raffournier (2010) au studiat calitatea rezultatului publicat în situaţiile financiare anuale individuale ale entităţilor româneşti cotate la BVB, pentru perioada 1998-2004. Autorii au utilizat un model matematic bazat pe randamentul acţiunilor pentru a testa empiric asocierea rezultatului şi modificării rezultatului cu randamentul acţiunilor. Constatările autorilor arată că rezultatele contabile par să fie mai value relevant, adică mai puternic asociate cu randamentul acţiunilor decât cele raportate pentru entităţi din alte state ale Europei Centrale şi de Est. Pentru a estima impactul reglementărilor contabile8 asupra relevanţei datelor contabile, autorii au analizat distinct perioadele 1998-2000 şi 2002-2004. Rezultatul obţinut pentru R2 mediu (element care arată puterea explicativă a modelului şi evoluţia sa este 8

Autorii se referă la Ordinul MFP nr. 94 din 2001 pentru aprobarea reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.

50

utilizată pentru a analiza calitatea datelor contabile) este cu puţin mai mare în perioada 20022004 (23,3%) comparativ cu cel obţinut pentru perioada 1998-2000 (21,2%), ceea ce indică faptul că „înlocuirea vechiului sistem contabil cu unul orientat spre piaţă şi o reglementare bazată pe IFRS-uri a avut doar un impact limitat asupra relevanţei datelor contabile”. În opinia autorilor, aceste rezultate nu sunt surprinzătoare, având în vedere „mixtura de filozofii contabile” ce au caracterizat reforma contabilă din România. În plus, „în ciuda susţinerii orientării spre IFRS, noua reglementare (n.a. Ordinul MFP nr. 94 din 2001) nu a abandonat caracteristicile tradiţionale ale sistemului contabil continental european: Ministerul Finanţelor a controlat implementarea IFRS prin instrucţiuni anuale; doar standardele care nu erau în contradicţie cu regulile naţionale trebuiau să fie aplicate; şi legătura dintre contabilitate şi fiscalitate a fost la fel de puternică… În aceste condiţii, este posibil ca mulţi dintre participanţii pe piaţa de capital să fi considerat că reforma a avut doar un impact limitat asupra calităţii informaţiilor contabile, ceea ce ar putea explica slaba creştere a relevanţei datelor contabile pe piaţa de capital după 2001” (Filip & Raffournier, 2010 citaţi în Păşcan, 2012: 281). Takacs (2012) a analizat relevanţa pe piaţa de capital a informaţiilor contabile raportate de entităţile cotate pe BVB în perioada 2005-2010, utilizând atât modelul bazat pe preţul acţiunilor, cât şi modelul bazat pe randamentul acţiunilor. Rezultatele indică un efect negativ al adoptării IFRS asupra informaţiilor contabile din perspectiva pieţei de capital. c) Utilizarea practicilor de manipulare a rezultatului Brad et al. (2014a) au realizat o comparaţie între reglementările contabile româneşti şi IFRS, prin prisma modelelor matematice privind manipularea rezultatelor, în cazul entităţilor româneşti cotate la BVB. Autorii au utilizat date raportate în conformitate cu reglementările contabile româneşti pentru perioada 2010 şi 2011 şi în conformitate cu IFRS, pentru perioada 2011 şi 2012, pe un eşantion format din 56 de entităţi cotate la BVB. Autorii au utilizat trei modele matematice pentru detectarea netezirii rezultatului şi un model pentru detectarea preferinţei managerilor de a raporta profituri mici în schimbul unor pierderi importante. Rezultatele studiului au arătat îmbunătăţiri semnificative în anul adoptării IFRS. Nechita (2014) a analizat fenomenul de manipulare a rezultatelor în contextul implementării IFRS pentru situaţiile financiare individuale întocmite de entităţile cotate la BVB. Au fost utilizate aceleaşi trei modele matematice referitoare la netezirea rezultatului, testate şi de Brad et al. (2014a) pe date culese manual din situaţiile financiare individuale întocmite de 62 de entităţi, pentru perioada 2010-2012. Concluziile acestei cercetări au arătat că practicile de 51

netezire a rezultatului nu sunt utilizate după implementarea IFRS de către entităţile cotate, fapt care sugerează îmbunătăţirea calităţii datelor contabile după adoptarea IFRS. Brad et al. (2014b) au analizat angajamentele discreţionare în contextul adoptării IFRS în România în anul 2012. Autorii au comparat media, mediana şi varianţa angajamentelor discreţionare calculate pe baza datelor raportate conform reglementărilor contabile româneşti şi conform IFRS, dar nu au identificat diferenţe semnificative din punct de vedere statistic între angajamentele discreţionare conform reglementărilor contabile din România şi IFRS şi nici nu au putut observa factori specifici care să fi influenţat valoarea angajamentelor discreţionare. Gajevszky (2014) a studiat relaţia dintre opinia de audit modificată şi angajamentele discreţionare pe un eşantion format din 60 de entităţi româneşti cotate, pe baza datelor raportate pentru anul 2012. Autoarea a utilizat un model de regresie multiplă, având drept variabilă dependentă angajamentele discreţionare. Concluziile acestui studiu au indicat că diminuarea practicilor de manipulare a rezultatelor se regăseşte în cazul entităţilor auditate de companii de audit din categoria Big 4. Carp (2015) a analizat impactul adoptării obligatorii a IFRS asupra procesului de manipulare a rezultatelor, prin aplicarea modelelor econometrice bazate pe angajamente non-discreţionare şi angajamente discreţionare, pe date culese de la 62 de entităţi româneşti cotate pentru exerciţiile financiare ale anilor 2009-2013. Concluziile studiului susţin reducerea intensităţii practicilor de manipulare a rezultatelor în contextul aplicării IFRS şi, astfel, un efect pozitiv al standardelor internaţionale asupra calităţii informaţiilor contabile raportate de entităţile româneşti cotate. d) Conservatismul contabil Maşca (2015a) tratează implicaţiile conservatismului contabil în sustenabilitatea afacerilor, pe baza unui studiu efectuat asupra a 21 de entităţi listate la BVB, utilizând datele din raportările financiare publicate pentru anul 2013. Pentru a determina dacă entităţile cotate la BVB considerate sustenabile (prin prisma indicatorului rezultat pe acţiune) au întocmit raportările financiare în contextul conservatismului contabil condiţionat, autoarea a utilizat definiţia conservatismului care presupune că „cele mai mari valori ale datoriilor şi ale cheltuielilor trebuie să fie raportate”. Astfel, analiza a fost centrată pe recunoaşterea provizioanelor în raportările financiare ale entităţilor sustenabile, deoarece înregistrarea constituirii unui provizion presupune atât creşterea datoriilor, cât şi creşterea cheltuielilor. Pe de altă parte,

52

utilizând definirea conservatismului drept „subevaluarea activelor nete, care presupune că cele mai mici valori ale activelor şi cele mai mari valori ale cheltuielilor trebuie să fie raportate”, autoarea a analizat ajustările pentru deprecierea activelor raportate de entităţile studiate. Rezultatele cercetării relevă că 20 din cele 21 de entităţi analizate constituie provizioane, iar 19 entităţi înregistrează ajustări pentru deprecierea activelor. Concluzia generală este că entităţile cotate şi sustenabile au utilizat intens practicile de conservatism contabil condiţionat, şi astfel au transmis un mesaj de încredere în raportările financiare publicate.

Consecinţe economice ale adoptării IFRS în România Ionaşcu et al. (2010) au studiat posibilele beneficii economice ale adoptării IFRS în România, prin evaluarea costului capitalului înainte şi după adoptarea IFRS. Derulată pe un eşantion format din 37 companii cotate la Bursa de Valori din Bucureşti, cercetarea indică diminuarea semnificativă a costului capitalului de la 0,8 înainte de adoptarea IFRS (anul 1999) la 0,07 după implementarea acestora (anul 2003). În opinia autorilor, aceste rezultate constituie „un argument statistic pentru a susţine că IFRS au indus o comunicare financiară mai bună care a generat avantajul economic al unui cost mai redus al capitalului pentru companiile româneşti cotate” (Păşcan, 2012: 283). Ionaşcu & Ionaşcu (2012) au studiat utilizarea informaţiilor contabile de către analiştii financiari din România, în special în legătură cu modelele utilizate şi factorii care afectează acurateţea previziunilor. Datele necesare cercetării au fost culese pe baza chestionarelor trimise departamentelor de cercetare ale companiilor de brokeraj autorizate de BVB (analiza a fost efectuată pe baza celor 20 de chestionare returnate din cele 61 trimise). Lucrarea şi-a propus de asemenea să surprindă percepţia analiştilor financiari români cu privire la rolul adoptării IFRS în reducerea erorilor de previziune. Majoritatea analiştilor chestionaţi consideră că adoptarea IFRS va îmbunătăţi semnificativ acurateţea previziunilor. Dintre caracteristicile IFRS care ar putea contribui la diminuarea erorilor de previziune, analiştii au indicat în special faptul că adoptarea IFRS contribuie la sporirea comparabilităţii la nivel internaţional, IFRS-urile conţin cerinţe de publicare extensive şi raportarea financiară conformă cu IFRS utilizează într-o mai mare măsură valoarea justă (Păşcan, 2012: 285). Pe baza acestei prezentări detaliate a lucrărilor de specialitate, ne-am propus să analizăm rezultatele studiilor referitoare la adoptarea IFRS în România, cu accent pe cercetările care au măsurat efectele trecerii la IFRS asupra calităţii raportărilor financiare şi a consecinţelor

53

economice care decurg din acest proces. Am urmărit, în principal, obiectivele stabilite de cercetători, eşantionul analizat, tipul datelor utilizate, perioada inclusă în studiu, metodele de cercetare şi modelele matematice utilizate de cercetători pentru a măsura calitatea raportărilor financiare în contextul aplicării IFRS în cazul entităţilor româneşti cotate la BVB, precum şi rezultatele obţinute în funcţie de metodologia utilizată şi interpretarea rezultatelor. Pe ansamblu, rezultatele analizei noastre indică faptul că cercetările dedicate efectelor adoptării IFRS în România asupra calităţii raportărilor financiare sunt într-un stadiu incipient. Această situaţie poate fi explicată prin faptul că IFRS au fost introduse relativ recent ca bază pentru raportarea situaţiilor financiare anuale consolidate şi individuale ale entităţilor româneşti cotate. Pe de altă parte, numărul mic de observaţii disponibile, cauzat de numărul redus al entităţilor cotate pe segmentul BVB (în iulie 2015, exceptând instituţiile financiare, un număr total de 79 de entităţi româneşti erau listate pe piaţa reglementată) poate genera dificultăţi în aplicarea, interpretarea şi validarea modelelor matematice consacrate pe cazul pieţelor de capital dezvoltate. Remarcăm percepţiile optimiste ale profesioniştilor contabili, utilizatorilor de informaţii contabile şi managerilor entităţilor cu privire la obţinerea de beneficii economice ca urmare a adoptării IFRS în România. Cercetările aplicative care au măsurat calitatea informaţiilor contabile ca urmare a adoptării IFRS au utilizat, cu preponderenţă, trei metode de operaţionalizare a calităţii: calitatea prezentării de informaţii; relevanţa pe piaţa de capital a datelor contabile şi utilizarea practicilor de manipulare a rezultatului. Am identificat şi o lucrare care analizează conservatismul contabil pe cazul entităţilor cotate la BVB, iar concluziile arată că entităţile sustenabile au transmis un mesaj de încredere în raportările financiare publicate în conformitate cu IFRS pentru exerciţiul financiar al anului 2013, prin faptul au utilizat intens practicile de conservatism contabil condiţionat (Maşca, 2015a). Ipoteza că adoptarea IFRS contribuie la îmbunătăţirea calităţii raportărilor financiare nu este întotdeauna confirmată de rezultatele cercetărilor realizate pe cazul entităţilor româneşti. Anumite cercetări sugerează că după adoptarea IFRS calitatea prezentării de informaţii s-a îmbunătăţit, prin creşterea transparenţei informaţiilor publicate în situaţiile financiare consolidate (Tiron-Tudor & Raţiu, 2010), în timp ce altele indică un grad de informare privind riscurile relativ mic (Gîrbină & Bunea, 2009). Puţine studii au analizat relevanţa pe piaţa de capital a datelor contabile, iar concluziile acestora arată că reforma contabilă îndreptată spre asimilarea referenţialului internaţional a avut doar un impact limitat asupra relevanţei informaţiilor contabile raportate în perioada 1998-2004 (Filip & Raffournier, 2010)

54

şi adoptarea IFRS a avut un efect negativ asupra informaţiilor contabile din perspectiva pieţei de capital, în perioada 2005-2010 (Takacs, 2012). Totuşi, adoptarea IFRS în România pare să fie asociată cu diminuarea practicilor de manipulare a rezultatelor, care sugerează creşterea calităţii raportărilor financiare întocmite în conformitate cu IFRS (Brad et al., 2014a; Nechita, 2014; Gajevszky, 2014), deşi analiza angajamentelor discreţionare conform reglementărilor contabile din România şi IFRS nu a condus la identificarea unor diferenţe semnificative (Brad et al., 2014b). Referitor la consecinţele economice care decurg din creşterea calităţii informaţiilor contabile raportate conform IFRS de către entităţile româneşti, studiile analizate indică diminuarea semnificativă a costului capitalului în anul 2003 (Ionaşcu et al., 2010), precum şi îmbunătăţirea acurateţei previziunilor analiştilor (Ionaşcu & Ionaşcu, 2012) . Rezultatele obţinute pe cazul României se suprapun tendinţei pe care am constatat-o la nivel european, prin analiza realizată asupra literaturii de specialitate care abordează calitatea raportărilor financiare în contextul adoptării IFRS la subcapitolul 2.2 al acestei cărţi, în sensul că nu există un consens privind efectele implementării IFRS asupra îmbunătăţirii transparenţei, comparabilităţii şi utilităţii informaţiilor contabile. În plus, cercetările viitoare ar trebui să fie concentrate pe documentarea consecinţelor economice care rezultă din raportarea financiară în conformitate cu IFRS în cazul entităţilor româneşti.

3.2 Măsurarea efectelor adoptării IFRS în România asupra relevanţei datelor contabile9 Adoptarea obligatorie a IFRS în România pentru întocmirea situaţiilor financiare individuale ale entităţilor cotate, începând cu exerciţiul financiar al anului 2012, constituie prilej pentru măsurarea calităţii informaţiilor contabile. Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) sunt considerate standarde contabile de înaltă calitate; prin urmare, adoptarea IFRS ar trebui să conducă la îmbunătăţirea calităţii datelor raportate, care ar trebui să devină mai utile pentru diferitele categorii de utilizatori de informaţii şi, în special, pentru investitori. Literatura de specialitate prezentată la subcapitolul precedent a evidenţiat faptul că există un număr limitat de studii care investighează calitatea raportărilor financiare în contextul adoptării IFRS în România, iar cercetările care au utilizat drept metodologie testarea relevanţei datelor contabile pe piaţa de capital se opresc la analiza datelor raportate până în 9

Rezultatele acestui studiu au fost publicate în lucrarea “Measuring the effects of IFRS adoption in Romania on the value relevance of accounting data”, Annales Universitatis Apulensis Series Oeconomica, vol. 16(2), 2014c, pp. 263-273, autor Păşcan, I.-D.

55

2010, astfel încât nu surprind efectele adoptării obligatorii a IFRS pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale individuale începând cu anul 2012. În acest context, cercetarea pe care o vom prezenta în cadrul acestui paragraf are drept obiectiv să testeze dacă adoptarea obligatorie a IFRS în România în 2012 contribuie la îmbunătăţirea calităţii raportărilor financiare. Pentru a măsura calitatea raportărilor financiare, am analizat relevanţa pe piaţa de capital a datelor contabile referitoare la capitaluri proprii şi rezultat raportate pentru perioada 2010-2013 de entităţile româneşti cotate la BVB. Eşantionul este format din toate entităţile româneşti cotate la Bursa de Valori Bucureşti, secţiunea BVB, care trebuie să întocmească situaţii financiare individuale în conformitate cu IFRS începând cu exerciţiul financiar al anului 2012. Lista entităţilor obligate să aplice IFRS la întocmirea situaţiilor financiare individuale începând cu 2012 este cuprinsă în Ordinul MFP nr. 881 din 2012 (Ministerul Finanţelor Publice, 2012a). Numărul total al acestor entităţi (după eliminarea instituţiilor financiare) este de 68; însă, am exclus din studiu 4 entităţi deoarece acestea au fost recent delistate şi, în consecinţă, asocierea dintre preţul acţiunilor şi datele contabile nu mai este nici relevantă, nici posibil de estimat. Tabelul următor cuprinde lista entităţilor analizate. Tabel 2. Prezentarea entităţilor incluse în eşantion Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19.

Simbol ARS ALR ALT ALU AMO ATB ARM ARTE BRM BIO SPCU TEL CAOR CBC BCM CEON CMCM CMF CMP

Denumirea entităţii Aerostar S.A. Alro S.A. Altur S.A. Alumil Rom Industry S.A. Amonil S.A. Antibiotice S.A. Armatura S.A. Artego S.A. Bermas S.A. Biofarm S.A. Boromir Prod S.A. CNTEE Transelectrica Calipso S.A. Carbochim S.A. Casa de Bucovina S.A. Cemacon S.A. Comcm S.A. Comelf S.A. Compa S.A. 56

Cod fiscal 950531 1515374 1520249 10042631 2071105 1973096 199001 2157428 723636 341563 1145077 13328043 56150 201535 10376500 677858 1868287 568656 788767

Judeţ BC OT OT B IL IS CJ GJ MS B BZ B BH CJ SV SJ CT BN SB

Nr. Simbol Denumirea entităţii Cod fiscal Judeţ crt. 20. ENP Compania Energopetrol S.A. 1323700 PH 21. COFI Concefa S.A. 787460 SB 22. COMI Condmag S.A. 1100008 BV 23. CGC Contor Group S.A. 6308493 AR 24. DAFR Dafora S.A. 7203436 SB 25. ELJ Electroaparataj S.A. 51 DB 26. ELGS Electroarges S.A. 156027 AG 27. ELMA Electromagnetica S.A. 414118 B 28. EPT Electroputere S.A. 6312800 DJ 29. RMAH Farmaceutica Remedia S.A. 2115198 HD 30. ECT Grup Industrial Electrocontact S.A. 607321 BT 31. IMP Impact Developer & Contractor S.A. 1553483 IF 32. MECF Mecanica Ceahlau S.A. 2045262 NT 33. MEF Mefin S.A. 1332032 PH 34. MJM MJ Maillis Romania S.A. 6770017 IF 35. OIL Oil Terminal S.A. 2410163 CT 36. OLT Oltchim S.A. 1475261 VL 37. SNP OMV Petrom S.A. 1590082 B 38. PEI Petrolexportimport S.A. 1578364 B 39. PREH Prefab S.A. 1916198 B 40. PPL Prodplast S.A. 108 B 41. RTRA Retrasib S.A. 3906360 SB 42. ROCE Romcarbon S.A. 1158050 BZ 43. RRC Rompetrol Rafinare S.A. 1860712 CT 44. PTR Rompetrol Well Services S.A. 1346607 PH 45. RPH Ropharma S.A. 1962437 BV 46. TGN SNTGN Transgaz S.A. 13068733 SB 47. SNO Sartierul Naval Orsova S.A. 1614734 MH 48. COTR Transilvania Constructii S.A. 199044 CJ 49. STZ Sinteza S.A. 67329 BH 50. SRT Siretul Pascani S.A. 1997826 IS 51. SOCP Socep S.A. 1870767 CT 52. STIB Stirom S.A. 335588 B 53. TRP Teraplast S.A. 3094980 BN 54. ART TMK – Artrom S.A. 1510210 OT 55. TBM Turbomecanica S.A. 3156315 B 56. TUFE Turism Felix S.A. 108526 BH 57. EFO THR Marea Neagra S.A. 2980547 CT 58. UAM UAMT S.A. 54620 BH 59. UCM UCM Resita S.A. 1056654 B 60. UZT Uztel S.A. 1352846 PH 61. VESY Ves S.A. 1223604 MS 62. APC Voestapline Vae Apcarom S.A. 1151753 BZ 63. VNC Vrancart S.A. 1454846 VN 64. SCD Zentiva S.A. 336206 B Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei pe baza Ordinului MFP nr. 881 din 2012

57

Cercetarea noastră cuprinde perioada 2010-2013. Pentru exerciţiile financiare ale anilor 2010 şi 2011, entităţile analizate au întocmit situaţii financiare anuale individuale în conformitate cu reglementările contabile româneşti (Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene), astfel încât perioada 2010-2011 este denumită în studiul nostru perioada pre-IFRS. Anii 2012 şi 2013 reprezintă primii doi ani de aplicare obligatorie a IFRS la întocmirea situaţiilor financiare anuale individuale ale entităţilor româneşti cotate; astfel, perioada 20122013 este menţionată drept perioada post-IFRS. Anumite entităţi din eşantion nu au fost listate la secţiunea BVB pe toată perioada analizată (anterior, acestea au fost listate la secţiunea RASDAQ) şi am exclus din studiu datele aferente acestor entităţi pentru perioada respectivă. În consecinţă, cercetarea a fost realizată pe un număr total de 249 observaţii (59 de observaţii pentru anul 2010; 62 pentru anul 2011; 64 pentru anul 2012; 64 pentru anul 2013). Utilizând o metodologie de cercetare similară unor autori precum Dimitropoulos et al. (2013), Muller (2014), am analizat impactul adoptării IFRS în România asupra calităţii informaţiilor contabile prin măsurarea relevanţei pe piaţa de capital a datelor contabile. Am aplicat modelul preţului, care a presupus drept variabilă dependentă preţul de închidere al unei acţiuni, iar variabilele independente au fost, pe rând, valoarea capitalurilor proprii pe acţiune şi, respectiv, valoarea rezultatului net pe acţiune. Modelele matematice aplicate sunt următoarele: Pit = α0 + α1BVit + εit

(1)

Pit = α0 + α1NIit + εit

(2)

unde: 

Pit reprezintă preţul de închidere al acţiunii entităţii i la sfârşitul anului t;



BVit reprezintă valoarea capitalurilor proprii pe acţiune (valoarea capitalurilor proprii ale entităţii i raportată pentru exerciţiul financiar al anului t, împărţită la numărul total de acţiuni pentru entitatea i la sfârşitul anului t); şi



NIit reprezintă valoarea rezultatului net pe acţiune (valoarea rezultatului net al entităţii i raportată pentru exerciţiul financiar al anului t, împărţită la numărul total de acţiuni pentru entitatea i la sfârşitul anului t).

Datele necesare studiului, referitoare la valoarea capitalurilor proprii, valoarea rezultatului net, preţul de închidere al acţiunilor, numătul total de acţiuni aflate în circulaţie la o anumită entitate, au fost colectate din situaţiile financiare anuale individuale ale entităţilor analizate şi 58

de pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (http://bvb.ro/). Valoarea capitalurilor proprii pe acţiune şi, respectiv, valoarea rezultatului net pe acţiune, au fost calculate în Excel; datele utilizate pentru determinarea acestor indicatori, precum şi rezultatele obţinute sunt sintetizate în tabelele prezentate în anexele 1-4 ale acestei cărţi. Procesarea datelor a fost realizată cu ajutorul softului econometric EViews, iar pentru testarea obiectivelor am utilizat modelele de regresie liniară simplă şi metoda celor mai mici pătrate (OLS - Ordinary Least Squares). Rezultatele cercetării privind relevanţa pe piaţa de capital a datelor contabile raportate conform IFRS de entităţile româneşti cotate Pentru a răspunde obiectivului specific al cercetării noastre, am aplicat cele două modele matematice pentru fiecare dintre cei patru ani supuşi analizei. Rezultatele sunt sintetizate în tabelul de mai jos: Tabel 3. Relevanţa pe piaţa de capital a datelor contabile privind capitalurile proprii şi rezultatul net pe perioada 2010-2013 Ecuaţia (1) Variabila independentă: Capitaluri proprii 2010 2011 2012 2013 α0 -1,230 (-0,464) -1,149 (-0,887) -1,199 (-1,081) -0,494 (-1,082) α1 0,854*** (11,949) 0,684 *** (21,081) 0,745*** (24,027) 0,668*** (53,596) Nr. obs. 59 62 64 64 R2 0,715 0,881 0,903 0,979 R2 Ajustat 0,710 0,879 0,901 0,979 F-statistic 142,781*** 444,406*** 577,293*** 2872,559*** Ecuaţia (2) Variabila independentă: Rezultat net 2010 2011 2012 α0 3,497*** (2,730) 0,951*** (2,112) 1,055*** (2,810) α1 8,267*** (27,431) 6,909*** (63,078) 7,732*** (72,901) Nr. obs. 59 62 64 R2 0,930 0,985 0,988 R2 Ajustat 0,928 0,985 0,988 F-statistic 752,447*** 3978,784*** 5314,622*** *** Semnificativ diferit de 0 la 1% Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei

2013 2,105*** (2,716) 6,503*** (30,327) 64 0,937 0,936 919,701***

Rezultatele estimării modelelor prin metoda celor mai mici pătrate (OLS) prezentate în Tabelul nr. 3 arată că, pentru ambele modele şi în toţi cei patru ani, coeficientul α1 ataşat variabilelor independente este pozitiv şi semnificativ diferit de zero la 1%, sugerând că există o corelaţie pozitivă între valoarea capitalurilor proprii pe acţiune şi preţul acţiunii şi, respectiv, între valoarea rezultatului net pe acţiune şi preţul acţiunii. Mai mult, aşa cum menţionează anumiţi cercetători, “o cifră contabilă se consideră a fi relevantă pe piaţa de

59

capital atunci când coeficientul său de regresie (α1) este semnificativ din punct de vedere statistic” (Filip & Raffournier, 2010: 91). În studiul nostru, rezultatele obţinute pentru coeficientul α1 arată că atât capitalurile proprii, cât şi rezultatul net raportare de entităţile româneşti cotate pentru perioada 2010-2013 sunt relevante din perspectiva pieţei de capital. O altă observaţie importantă care se poate desprinde din tabelul de mai sus o constituie faptul că, pe toată perioada analizată, puterea explicativă a celor două modele (dată de R2 Ajustat) este ridicată, sugerând o puternică asociere între datele contabile studiate şi preţul acţiunilor. Având în vedere că puterea explicativă a unui model econometric este utilizată ca o măsură a utilităţii pe piaţa de capital şi, prin urmare, a calităţii datelor contabile (Muller, 2014: 980), studiul nostru a vizat în continuare analiza evoluţiei rezultatelor obţinute pentru R2 Ajustat. Tabel 4. Evoluţia relevanţei datelor contabile privind capitalurile proprii

An Nr. observaţii R2 Ajustat ∆ R2 Ajustat R2 Ajustat Mediu ∆ R2 Ajustat Mediu

Pre-IFRS 2010 2011 59 62 0,710 0,879 x 0,169 0,795

Post-IFRS 2012 2013 64 64 0,901 0,979 0,022 0,078 0,940

0,145 Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei

Tabel 5. Evoluţia relevanţei datelor contabile privind rezultatul net

An Nr. observaţii R2 Ajustat ∆ R2 Ajustat R2 Ajustat Mediu ∆ R2 Ajustat Mediu

Pre-IFRS 2010 2011 59 62 0,928 0,985 x 0,057 0,957

Post-IFRS 2012 2013 64 64 0,988 0,936 0,03 -0,052 0,962

0,005 Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei

Rezultatele prezentate în Tabelul nr. 4 arată că relevanţa pe piaţa de capital a datelor contabile privind capitalurile proprii este în creştere de la an la an. Cea mai importantă creştere (de 16,9%) este înregistrată în anul 2011. Adoptarea IFRS în 2012 contribuie la îmbunătăţirea calităţii capitalurilor proprii, care creşte cu 2,2% în 2012 şi cu 7,8% în 2013. În medie, în perioada post-IFRS, relevanţa informaţiilor privind capitalurile proprii este cu 14,5% mai mare decât în perioada pre-IFRS. Aceste rezultate demonstrează că adoptarea IFRS determină 60

creşterea calităţii informaţiilor contabile (exprimate prin valoarea capitalurilor proprii) raportate în situaţiile financiare anuale individuale ale entităţilor româneşti cotate. Tabelul nr. 5 prezintă evoluţia relevanţei rezultatului net pe acţiune, în decursul perioadei 2010-2013. Rezultatele sunt în principal similare cu cele obţinute în cazul analizei datelor privind capitalurile proprii. În medie, se constată de asemenea o creştere a calităţii rezultatului net în perioada post-IFRS comparativ cu perioada pre-IFRS, însă această creştere de doar 0,5% ar putea să nu fie semnificativă din punct de vedere statistic. Cea mai importantă creştere a relevanţei datelor privind rezultatul net (de 5,7%) o regăsim tot în 2011, similar rezultelor descrise pentru capitaluri proprii. Considerăm că această creştere importantă a relevanţei datelor contabile privind capitalurile proprii şi rezultatul net înregistrată în anul 2011 poate fi explicată cu referire la legislaţia în domeniul contabilităţii din acea perioadă. O reglementare emisă în iulie 2010 de Banca Naţională a României solicită instituţiilor de credit să ţină evidenţa contabilă şi să întocmească situaţiile financiare anuale individuale în conformitate cu IFRS, începând cu data de 1 ianuarie 2012 (Banca Naţională a României, 2010a). De asemenea, conform unei reglementări din 2011, entităţile autorizate şi supravegheate de CNVM (recent reorganizat în ASF) trebuie să întocmească, în scopuri informative, un set adiţional de situaţii financiare în conformitate cu IFRS (Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, 2011a). În aceste condiţii, considerăm că entităţile româneşti cotate au început să se pregătească pentru tranziţia la IFRS, şi-au aliniat practicile contabile cu cele permise de IFRS, iar pe de altă parte investitorii, anticipând posibilele schimbări care urmau să aibă loc în reglementările contabile, au fost mai încrezători în calitatea informaţiilor contabile. Aceasta ar putea fi şi explicaţia pentru creşterea relativ mică a calităţii informaţiilor contabile înregistrată în anul 2012, după adoptarea IFRS, comparativ cu 2011, anul ultimelor raportări în conformitate cu reglementările contabile româneşti. Comparând rezultatele prezentate în tabelele 4 şi 5, putem constata că, de-a lungul perioadei analizate, creşterea relevanţei rezultatului net este mai mică decât creşterea relevanţei capitalurilor proprii. Pentru a explica aceste rezultate, ne vom referi la concluziile unui studiu privind efectele adoptării obligatorii a IFRS în 2012 asupra rezultatului net şi capitalurilor proprii în cazul entităţilor româneşti cotate. Astfel, Neag (2014) a constatat că dintre cele 65 de entităţi româneşti cotate analizate, un număr mare (19 entităţi, reprezentând în jur de 30% din entităţile incluse în eşantion) nu a prezentat diferenţe între rezultatul net raportat în conformitate cu reglementarea contabilă din România şi rezultatul net raportat în conformitate

61

cu IFRS. Autoarea a prezentat şi posibile explicaţii ale acestor constatări surprinzătoare, referitoare la o posibilă lipsă a conformităţii în aplicarea IFRS sau la faptul că, în ultimii ani, reglementarea contabilă din România a fost modificată şi multe tratamente contabile au devenit conforme cu IFRS. Suntem şi noi de părere că adoptarea IFRS pentru întocmirea situaţiilor financiare individuale nu generează modificări importante ale calităţii informaţiilor contabile publicate de entităţile româneşti cotate (măsurată prin relevanţa datelor contabile pe piaţa de capital) deoarece etapele reformei contabilităţii din România au contribuit la o anumită conformitate a reglementării contabile româneşti cu prevederile IFRS. Pe de altă parte, considerăm că entităţile româneşti cotate, anticipând tranziţia spre IFRS, au ales să aplice acele politici contabile prevăzute de reglementarea contabilă din România care sunt permise şi de IFRS. Pentru a testa validitatea (robusteţea) rezultatelor pe care le-am obţinut, am exclus din eşantion entităţile româneşti cotate care sunt societăţi-mamă şi am estimat din nou cele două modele pe numărul rămas de observaţii (201 observaţii). Motivăm acest demers prin referire la una dintre specificităţile Bursei de Valori din Bucureşti, care constă în faptul că cea mai mare parte a entităţilor cotate nu sunt societăţi-mamă; în schimb, pe pieţele de capital europene dezvoltate, majoritatea entităţilor cotate deţin una sau mai mult filiale. Concret, din numărul total de 64 de entităţi incluse în eşantionul nostru, 12 sunt societăţi-mamă şi, prin urmare, au obligaţia de a întocmi situaţii financiare consolidate. În plus, aşa cum am prezentat în capitolul 1 al acestei cărţi, începând cu 2007, anul în care România a devenit stat membru al Uniunii Europene, entităţile româneşti cotate trebuie să-şi întocmească situaţiile financiare consolidate în conformitate cu IFRS, pentru a se supune Regulamentului IAS din 2002 al Consiliului European. Cu alte cuvinte, cele 12 entităţi româneşti cotate au adoptat IFRS pentru întocmirea situaţiilor financiare consolidate începând cu anul 2007 şi pentru întocmirea situaţiilor financiare individuale începând cu anul 2012. Ne întrebăm dacă, în cazul acestor 12 entităţi, situaţiile financiare individuale întocmite conform IFRS ar putea să aducă informaţii contabile mai utile sau superior calitative comparativ cu cele deja raportate conform IFRS încă din 2007 şi disponibile prin intermediul situaţiilor financiare consolidate? Din moment ce informaţii contabile conforme cu IFRS sunt disponibile investitorilor începând cu 2007, ce noutăţi ar putea să aducă raportarea situaţiilor financiare individuale în conformitate cu IFRS începând cu 2012? Considerăm că, pentru cele 12 entităţi româneşti cotate, raportarea situaţiilor financiare individuale ale anilor 2012 şi 2013 în conformitate cu IFRS nu generează creşterea calităţii

62

informaţiilor contabile. Astfel, excluzând cele 12 entităţi din eşantion, ne aşteptăm ca rezultatele regresiilor să fie similare cu cele obţinute pentru întreg eşantionul. În tabelul următor am prezentat rezultatele celor două regresii, obţinute după excluderea din eşantion a societăţilor-mamă, pe un număr de 201 observaţii rămase. Tabel 6. Relevanţa pe piaţa de capital a datelor contabile privind capitalurile proprii şi rezultatul net – după eliminarea societăţilor-mamă Ecuaţia (1) Variabila independentă: Capitaluri proprii 2010 2011 2012 α0 -1,410 (-0,421) -1,394 (-0,867) -1,351 (-1,001) α1 0,858*** (10,581) 0,687*** (18,866) 0,751*** (21,913) Nr. obs. 47 50 52 R2 0,713 0,881 0,906 R2 Ajustat 0,707 0,879 0,904 *** *** F-statistic 111,959 355,911 480,160*** Ecuaţia (2) Variabila independentă: Rezultat net 2010 2011 2012 α0 3,931 (2,541) 0,942 (1,936) 0,689 (1,974) α1 8,270*** (25,437) 6,915*** (64,920) 7,771*** (87,266) Nr. obs. 47 50 52 R2 0,935 0,989 0,993 R2 Ajustat 0,934 0,989 0,993 *** *** F-statistic 647,060 4214,588 7615,368*** *** Semnificativ diferit de 0 la 1% Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei

2013 -0,572 (-1,072) 0,671*** (50,774) 52 0,981 0,981 2577,959*** 2013 2,106 (2,356) 6,571*** (29,192) 52 0,945 0,943 852,163***

Similar rezultatelor obţinute pentru întreg eşantionul, datele sintetizate în tabelul nr. 6 indică îmbunătăţirea relevanţei valorilor capitalurilor proprii şi rezultatului net pe perioada 2010-2013. Pentru a testa afirmaţia noastră de mai sus, referitoare la faptul că pentru cele 12 entităţi româneşti cotate, care au întocmit situaţii financiare consolidate în conformitate cu IFRS începând cu anul 2007, raportarea situaţiilor financiare individuale ale anilor 2012 şi 2013 pe baza IFRS nu determină creşterea calităţii informaţiilor contabile, am comparat rezultatele celor două regresii liniare obţinute pentru întreg eşantionul cu cele obţinute pentru eşantionul rezultat după eliminarea observaţiilor aferente societăţilor-mamă. Am urmărit în special evoluţia utilităţii datelor contabile în perioada analizată, măsurată cu ajutorul puterii explicative a modelelor econometrice aplicate (R2 Ajustat). Rezultatele acestei comparaţii sunt prezentate în tabelul de mai jos.

63

Tabel 7. Evoluţia relevanţei pe piaţa de capital a datelor contabile – întreg eşantionul versus eşantion după eliminarea societăţilor-mamă Pre-IFRS Post-IFRS An 2010 2011 2012 2013 Ecuaţia (1) Variabila independentă: Capitaluri proprii Întreg eşantionul (A) R2 Ajustat 0,710 0,879 0,901 0,979 2 R Ajustat Mediu 0,795 0,940 2 ∆ R Ajustat Mediu 0,145 Eşantionul după eliminarea observaţiilor aferente societăţilor-mamă (B) R2 Ajustat 0,707 0,879 0,904 0,981 R2 Ajustat Mediu 0,793 0,943 ∆ R2 Ajustat Mediu 0,150 Diferenţe (B) – (A) 0,005 Ecuaţia (1) Variabila independentă: Rezultat net Întreg eşantionul (A) R2 Ajustat 0,928 0,985 0,988 0,936 R2 Ajustat Mediu 0,957 0,962 ∆ R2 Ajustat Mediu 0,005 Eşantionul după eliminarea observaţiilor aferente societăţilor-mamă (B) R2 Ajustat 0,934 0,989 0,993 0,943 R2 Ajustat Mediu 0,962 0,968 ∆ R2 Ajustat Mediu 0,006 Diferenţe (B) – (A) 0,001 Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei Conform rezultatelor prezentate în tabelul nr. 7, creşterea calităţii informaţiilor privind capitalurile proprii în perioada post-IFRS comparativ cu perioada pre-IFRS este cu 0,5 puncte procentuale mai mare pentru eşantionul obţinut după eliminarea societăţilor-mamă decât pentru întreg eşantionul. Rezultate similare se înregistrează şi în cazul informaţiilor privind rezultatul net, această creştere fiind cu doar 0,1 puncte procentuale mai mare. Considerăm că diferenţele obţinute între cele două eşantioane analizate nu sunt semnificative din punct de vedere statistic şi afirmaţia noastră este validată prin testele pe care le-am efectuat. Concluzii ale analizei privind relevanţa pe piaţa de capital a datelor contabile raportate conform IFRS de entităţile româneşti cotate

Cercetarea pe care am realizat-o arată că, în medie, în România, în perioada post-IFRS, relevanţa pe piaţa de capital a datelor privind capitalurile proprii este cu 14,5% mai mare decât în perioada pre-IFRS, indicând că adoptarea IFRS în România contribuie la creşterea

64

calităţii informaţiilor contabile raportate în situaţiile financiare individuale (atunci când analiza include date privind capitalurile proprii); de asemenea, calitatea datelor privind rezultatul net a înregistrat o creştere de 0,5% în perioada post-IFRS comparativ cu perioada pre-IFRS, însă considerăm că acest rezultat nu este semnificativ din punct de vedere statistic. Rezultate similare au fost obţinute atunci când am exclus din eşantion societăţile-mamă, datorită faptului că acestea întocmesc situaţii financiare consolidate conforme cu IFRS încă din 2007, astfel că investitorii aveau deja acces la informaţii contabile întocmite în conformitate cu standarde contabile de înaltă calitate. Rezultatele acestui studiu trebuie analizate cu precauţie, din cauza potenţialelor limite ale cercetării, pe care le sintetizăm în continuare. Una dintre limite se referă la faptul că anumite entităţi incluse în eşantion au aplicat voluntar IFRS la întocmirea situaţiilor financiare individuale şi astfel au prezentat informaţii contabile în conformitate cu IFRS înainte de 2012, anul adoptării obligatorii a IFRS. Pentru aceste entităţi, este de aşteptat ca adoptarea obligatorie a IFRS din anul 2012 să nu contribuie la îmbunătăţirea calităţii informaţiilor contabile. Excluderea acestor entităţi din eşantion ar putea conduce la rezultate mai fidele pentru obiectivul pe care l-am propus. O altă limită a studiului nostru ar putea fi legată de faptul că anumite entităţi analizate au raportat valori negative pentru capitaluri proprii şi/sau pentru rezultat net. S-ar putea ca analiza noastră să fie îmbunătăţită dacă pierderile ar fi eliminate, iar asocierea dintre datele contabile şi preţul acţiunilor ar fi testată doar pentru valori pozitive. 3.3 Studiu privind calitatea rezultatelor entităţilor româneşti cotate la BVB în contextul adoptării IFRS10

Recenta adoptare a IFRS în România a constituit prilej pentru cercetători de a analiza efectele tranziţiei la IFRS asupra procesului de raportare financiară în cadrul entităţilor româneşti cotate. Urmând direcţiile de cercetare existente la nivel internaţional şi utilizând metodele de cercetare bine cunoscute care testează calitatea datelor contabile raportate în conformitate cu

10

Această cercetare a fost prezentată de Păşcan, I.-D. (2015) în lucrarea cu titlul „Cercetări privind calitatea rezultatelor entităţilor româneşti cotate la BVB în contextul adoptării IFRS”, working paper, cel de-al doilea seminar naţional de diseminare a rezultatelor cercetării în cadrul proiectului „Performanţă şi excelenţă în cercetarea doctorală şi postdoctorală în domeniul ştiinţelor economice din România” POSDRU/159/1.5/S/142115, 29-30 mai, ASE Bucureşti

65

IFRS, cercetătorii au analizat dacă adoptarea IFRS în România a contribuit la îmbunătăţirea calităţii datelor contabile. Cele mai multe dintre lucrările analizate în cadrul subcapitolului 3.1 al acestei cărţi au utilizat modele matematice pentru a testa creşterea calităţii rezultatului net raportat în conformitate cu IFRS, precum cele referitoare la netezirea rezultatului sau angajamentele discreţionare. Însă, alături de faptul că anumite rezultate obţinute de cercetători nu au putut fi validate din punct de vedere statistic (Brad et al., 2014b), aceste studii au prezentat drept limite, de cele mai multe ori, dimensiunea redusă a eşantionului şi prin urmare, numărul mic de observaţii (Takacs, 2012). Considerăm că numărul mic al entităţilor cotate la BVB, precum şi eterogenitatea acestora (în ceea ce priveşte domeniul de activitate, mărimea acestora, natura rezultatului – profit/pierdere) ar putea face dificilă sau mai puţin relevantă testarea unor modele matematice conturate pe cazul unor burse dezvoltate. Pe de altă parte, numărul mic de entităţi listate pe BVB ar putea fi transformat într-un avantaj pentru cercetătorii care au acest domeniu de interes, prin faptul că au posibilitatea de a analiza trăsături specifice fiecărei entităţi şi modul concret în care tranziţia la IFRS a generat modificări ale poziţiei financiare şi performanţei, precum şi ale metodelor şi estimărilor contabile. În acest context, obiectivul general al cercetării pe care o vom prezenta în cadrul acestui paragraf este de a analiza dacă adoptarea IFRS în România a contribuit la creşterea calităţii rezultatului publicat în situaţiile financiare individuale ale entităţilor româneşti care au obligaţia de a adopta IFRS începând cu anul 2012. Metodologia de cercetare: pentru îndeplinirea obiectivului stabilit, am avut în vedere studiul amănunţit al Notelor explicative din raportările anuale, cu scopul de a identifica indicii ale îmbunătăţirii calităţii rezultatului net ca urmare a aplicării IFRS. Concret, am analizat Notele explicative din raportările anuale ale entităţilor româneşti cotate la BVB, întocmite pentru anii 2011 (reglementări contabile româneşti - RAR), 2012 (anul trecerii la IFRS şi prezentarea efectelor tranziţiei), 2013 şi 2014 (IFRS), pentru a identifica indicii ale îmbunătăţirii calităţii rezultatului net ca urmare a adoptării IFRS. În ceea ce priveşte eşantionul, în această lucrare au fost analizate entităţile cotate la BVB din domeniul farmaceutic (entităţi cu cod CAEN din subgrupa 21 “Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice”), respectiv Antibiotice SA (ATB), Biofarm SA (BIO) şi Zentiva SA (SCD).

66

Datele necesare studiului au fost culese manual din raportările anuale, disponibile pe site-ul BVB sau pe site-urile entităţilor analizate. O metodologie similară a fost utilizată de Nichols et al. (2012), care au studiat modificările raportării pe segmente în cazul celor mai mari entităţi europene (blue chips), ca urmare a implementării standardului revizuit IFRS 8 „Segmente operaţionale”. Pentru a răspunde obiectivului general al cercetării noastre, am avut în vedere identificarea şi analiza următoarelor elemente care ar putea să indice dacă, în România, tranziţia la IFRS a contribuit la îmbunătăţirea calităţii rezultatului contabil raportat: 

tipul opiniei de audit;



numărul de pagini ale raportărilor anuale (o creştere a numărului de pagini ar putea reprezenta un indiciu privind creşterea transparenţei datelor prezentate şi, prin urmare, îmbunătăţirea calităţii acestora);



modificări ale metodelor şi estimărilor contabile cu impact asupra rezultatului net, ca urmare a trecerii la IFRS;



decizia de a aplica anticipat standarde sau interpretări noi, cu impact asupra măsurării performanţei (aceasta putând sugera interesul pentru a raporta date mai calitative, conforme cu noile modificări ale referenţialului internaţional);



schimbări voluntare ale politicilor contabile cu impact asupra rezultatului net – decizia conducerii entităţii de a schimba anumite politici contabile ar trebui să urmărească o prezentare mai fidelă a realităţii economice din cadrul entităţii respective, incluzând şi rezultatul net.

Rezultatele analizei Primele situaţii financiare anuale individuale întocmite în conformitate cu IFRS pentru anul 2012 au inclus şi date comparative pentru anul 2011, retratate pe baza prevederilor IFRS. Astfel, pentru entităţile analizate, utilizând date aferente exerciţiului financiar 2011 din primele situaţii financiare conforme cu IFRS raportate pentru anul 2012 şi din ultimele situaţii financiare conforme cu reglementările contabile din România (RAR) întocmite pentru anul 2011, am avut posibilitatea de a realiza o comparaţie între rezultatul net raportat pe baza celor două referenţiale contabile, pentru aceeaşi perioadă de timp (anul 2011). Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos.

67

Tabel 8. Comparaţie între rezultatul net RAR şi rezultatul net IFRS Entitate

Rezultat net RAR 2011

Rezultat net IFRS 2011

Modificare absolută

Modificare relativă

Antibiotice SA

20.298.909 lei

20.196.416 lei

(102.493) lei

(0,5049)%

Biofarm SA

14.220.788 lei

14.220.788 lei

0 lei

0%

Zentiva SA

33.857.309 lei

34.177.108 lei

(319.799) lei

(0,9445)%

Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei În cazul entităţii Biofarm SA, există diferenţe pentru anul 2012 între rezultatul net conform RAR şi cel conform IFRS, modificarea absolută fiind de (56.153) lei, reprezentând în termeni relativi o diminuare cu 0,2676% a rezultatului net conform IFRS faţă de cel raportat conform RAR. În continuare am sintetizat informaţiile culese din raportările financiare ale entităţilor analizate, întocmite pentru anii 2011-2014, care ar putea indica îmbunătăţirea calităţii rezultatului net ca urmare a adoptării IFRS în România. Tabel 9. Sinteză a informaţiilor culese din raportările financiare ale entităţilor analizate

Entitate

Informaţii Opinie audit Nr. pag. raport anual Modificări metode şi estimări contabile la trecerea la IFRS

ATB

Aplicare anticipată standarde noi Schimbări voluntare politici contabile

2011 fără rezerve

2012 cu rezerve

2013 cu rezerve

2014 cu rezerve

64

91

97

81

-

-

• modificare politici contabile evaluare stoc produse finite; • modificare politici contabile imobilizări corporale (utilizare valoare justă drept cost presupus la data tranziţiei); • variaţie provizion calcule actuariale; • cheltuieli impozit amânat (urmare a retratărilor) -

Nu

Nu

-

Nu

Nu

Nu

Nu

68

Entitate

BIO

SCD

Informaţii Opinie audit Nr. pag. raport anual Modificări metode şi estimări contabile la trecerea la IFRS Aplicare anticipată standarde noi Schimbări voluntare politici contabile Opinie audit Nr. pag. raport anual Modificări metode şi estimări contabile la trecerea la IFRS

Aplicare anticipată standarde noi Schimbări voluntare politici contabile

2011 fără rezerve

2012 fără rezerve

2013 fără rezerve

2014 fără rezerve

59

84

82

84

-

-

• depreciere imobilizări corporale (utilizare valoare justa drept cost presupus la data tranziţiei); • ajustare cheltuială recalculată conform IFRS -

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

fără rezerve

fără rezerve

70

71

-

-

fără rezerve

fără rezerve

8311

78

• reclasificarea anumitor elemente de venituri şi cheltuieli conform cerinţelor IFRS; • reclasificarea unor cheltuieli cu beneficiile angajaţilor (87.000 lei) la alte elemente ale rezultatului global -

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei

Informaţiile cuprinse în tabelul de mai sus pot fi interpretate în raport cu obiectivul general al acestui studiu, astfel: 

Se constată creşterea numărului de pagini al raportărilor anuale începând cu anul 2012, respectiv anul trecerii la IFRS; această creştere ar putea sugera preocupări ale entităţilor româneşti cu privire la creşterea transparenţei informaţiilor contabile; însă, o analiză atentă a notelor explicative la situaţiile financiare anuale arată că sunt detaliate

11

Numărul mare de pagini cuprinse în raportările anuale ale entităţii Zentiva SA întocmite conform reglementărilor contabile din România pentru anul 2011 se explică prin faptul că notele explicative sunt prezentate atât în limba română, cât şi în limba engleză.

69

aspecte teoretice generale referitoare la politicile contabile conforme cu IFRS aplicate, fără a explica modul concret în care acestea sunt puse în operă la nivelul entităţii. 

Cu excepţia uneia dintre entităţile analizate (Antibiotice SA), auditorii au exprimat opinie de audit fără rezerve, pe toată perioada inclusă în studiu; am remarcat de asemenea că niciuna dintre entităţi nu şi-a schimbat auditorul în cursul perioadei analizate. În cazul entităţii Antibiotice SA, începând cu anul 2012 auditorul a exprimat o opinie de audit cu rezerve, motivată prin faptul că situaţiile financiare includ costuri cu servicii achiziţionare pentru care nu se poate cuantifica nivelul reducerilor comerciale incluse în acestea şi, prin urmare, nu se poate estima impactul în Situaţia rezultatului global.



Principalele modificări ale metodelor şi estimărilor contabile cu impact asupra rezultatului net, ca urmare a trecerii la IFRS au fost legate de: modificarea politicii contabile privind imobilizările corporale (utilizarea valorii juste drept cost presupus la data tranziţiei); reclasificarea anumitor elemente de venituri şi cheltuieli conform cerinţelor IFRS; recunoaşterea cheltuielii cu impozitul amânat, ca urmare a retratărilor efectuate. Însă, aşa cum se poate observa şi din tabelul nr. 8, considerăm că aceste modificări au avut un impact limitat asupra rezultatului net raportat în conformitate cu IFRS.



În perioada 2012-2014, entităţile analizate au decis să nu aplice anticipat standarde sau interpretări noi, cu impact asupra măsurării performanţei; în plus, informaţiile prezentate în notele explicative arată că modificările standardelor internaţionale nu afectează poziţia financiară sau performanţa entităţilor raportoare.



Nu am identificat schimbări voluntare ale politicilor contabile cu impact asupra rezultatului net în situaţiile financiare întocmite în conformitate cu IFRS în cazul entităţilor incluse în eşantion.

Concluziile analizei privind calitatea rezultatelor entităţilor româneşti cotate la BVB în contextul adoptării IFRS

Prin intermediul acestui studiu ne-am propus să identificăm elemente concrete care ar putea arăta că în România, tranziţia la IFRS a generat îmbunătăţirea calităţii rezultatului publicat de entităţile cotate la BVB. Metodologia utilizată şi rezultatele obţinute indică însă faptul că adoptarea IFRS a generat doar un impact limitat asupra rezultatului net, iar modificările

70

metodelor sau estimărilor contabile au fost făcute doar în scopul asigurării conformităţii cu litera, dar nu şi cu spiritul IFRS. În ultimii ani, reglementările contabile din România au fost modificate şi multe metode sau tratamente contabile au devenit conforme cu IFRS. În acest mod se poate justifica numărul redus al modificărilor de metode contabile, ca urmare a trecerii la IFRS. Pe de altă parte, există posibilitatea ca entităţile analizate să nu fie interesate de informaţii contabile conforme cu IFRS, astfel încât tranziţia la IFRS este considerată o obligaţie legală, şi nu un proces pozitiv care ar putea genera beneficii în favoarea entităţii respective, prin creşterea calităţii informaţiilor raportate. Cercetarea va fi extinsă asupra entităţilor româneşti care au prezentat diferenţe între rezultatul net conform RAR şi cel conform IFRS, pentru a analiza trăsături specifice fiecărei entităţi şi modul concret în care tranziţia la IFRS a generat modificări ale poziţiei financiare şi performanţei, precum şi ale metodelor şi estimărilor contabile.

71

4. Concluzii

Cercetarea noastră postdoctorală cofinanţată din Fondul Social European, prin Programul Operaţional

Sectorial

Dezvoltarea

POSDRU/159/1.5/S/142115

„Performanţă

Resurselor şi

Umane

excelenţă

în

2007-2013, cercetarea

proiect

doctorală

şi

postdoctorală în domeniul ştiinţelor economice din România” a avut drept obiectiv general să testeze empiric măsura în care adoptarea obligatorie a IFRS în România în anul 2012 a contribuit la îmbunătăţirea calităţii raportărilor financiare publicate de entităţile româneşti cotate la BVB. Rezultatele obţinute pe parcursul programului postdoctoral în corelaţie cu obiectivul general şi cu obiectivele specifice stabilite, prezentate pe parcursul acestei lucrari, sunt sintetizate în continuare. În contextul actual care caracterizează economia mondială (expansiunea tranzacţiilor internaţionale, creşterea rolului pieţelor financiare, creşterea investiţiilor străine directe, creşterea numărului de corporaţii multinaţionale), abordările conceptuale din primul capitol al cărţii ne-au permis să conturăm necesitatea introducerii şi aplicării standardelor internaţionale de raportare financiară pe scară largă la nivel internaţional, referitoare la imperativul de a asigura comunicarea unor informaţii contabile relevante, transparente, comparabile, într-un limbaj contabil comun, inteligibil pentru investitori transnaţionali şi pentru toate categoriile de utilizatori ai raportărilor financiare. De asemenea, având în vedere faptul că procesul de globalizare a economiilor continuă cu paşi repezi, este de aşteptat ca argumentele în favoarea adoptării IFRS să evolueze în acelaşi ritm, aplicarea IFRS să fie extinsă, iar IFRS să devină limbajul global al afacerilor. Pe baza prezentării etapelor adoptării IFRS în România, am remarcat faptul că reglementările contabile îndreptate spre realizarea conformităţii datelor contabile raportate de entităţile de interes public cu standardele internaţionale au înregistrat modificări semnificative, într-o perioadă de timp relativ scurtă. Concret, în 1999 s-a vorbit pentru prima dată despre standarde internaţionale de contabilitate în reglementările contabile din România, iar în perioada 20012005 mai mult de 1.700 de entităţi trebuiau să aplice reglementările contabile armonizate cu standardele internaţionale de contabilitate (Albu et al., 2014); însă, conformitatea cu spiritul standardelor internaţionale a fost pusă sub semnul întrebării, poate şi din cauza slabei conştientizări a importanţei şi efectelor acestui proces, atât la nivelul entităţilor, cât şi al utilizatorilor de informaţii contabile. Considerăm însă că etapa actuală a reformei contabile în

72

domeniul adoptării IFRS are mai mult succes, datorită faptului că entităţile româneşti care au obligaţia de a-şi prezenta raportările financiare în conformitate cu IFRS (instituţii financiare, entităţi listate pe piaţa reglementată, entităţi reglementate şi supravegheate de ASF, anumite entităţi cu capital de stat) înţeleg utilitatea şi beneficiile acestui demers, având în acelaşi timp pregătirea, cunoştinţele şi resursele necesare. Cercetarea calitativă prezentată în capitolul al doilea al acestei cărţi a constituit prilej pentru definirea conceptului de calitate asociat informaţiilor contabile, cunoaşterea celor mai des utilizate modalităţi de măsurare a calităţii informaţiilor contabile, sintetizarea experienţelor europene privind efectele adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare, precum şi pentru analiza premiselor şi consecinţelor economice ale îmbunătăţirii calităţii raportărilor financiare ca urmare a adoptării IFRS. Lucrările de specialitate analizate arată că pentru a defini calitatea datelor contabile, cercetătorii fac referire cel mai adesea la elemente precum reprezentarea fidelă a informaţiilor comunicate în procesul de raportare financiară, utilitatea informaţiilor contabile în luarea deciziilor de investiţii, creditare etc, măsura în care informaţiile din situaţiile financiare reflectă realitatea economică, comparabilitate. În opinia noastră, informaţiile contabile calitative sunt cele care, prin selectarea şi aplicarea politicilor contabile adecvate şi adaptate specificului entităţii, redau realitatea economică a tranzacţiilor derulate, în mod transparent, coerent şi inteligibil. Pentru a măsura calitatea informaţiilor contabile, cercetătorii au dezvoltat şi au testat mai multe modele matematice pe care, pe baza analizei literaturii, le-am încadrat în şase categorii: calitatea prezentării de informaţii, relevanţa datelor contabile pe piaţa de capital, relevanţa datelor contabile pentru deciziile de creditare, utilizarea practicilor de gestiune (manipulare) a rezultatului, oportunitatea recunoaşterii pierderii şi conservatismul contabil. Pe baza cercetării realizate pentru identificarea impactului adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare la nivel european, putem concluziona că rezultatele obţinute de cercetători furnizează evidenţe mixte cu privire la măsura în care adoptarea standardelor internaţionale a contribuit la îmbunătăţirea calităţii informaţiilor contabile publicate; anumite studii arată că informaţiile contabile raportate în conformitate cu IFRS sunt mai calitative decât cele raportate pe baza standardelor contabile locale utilizate anterior, însă există şi studii care au relevat efecte negative ale adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare sau au obţinut rezultate neconcludente, nesemnificative din punct de vedere statistic privind calitatea informaţiilor contabile raportate în conformitate cu IFRS. Rezultatele diferite privind 73

îmbunătăţirea calităţii informaţiilor contabile după adoptarea IFRS sunt explicate în literatură prin prezentarea unor factori determinanţi ai calităţii care, alături de adoptarea IFRS, accentuează calitatea raportărilor financiare. Aceşti factori se referă, în principal, la calitatea standardelor IFRS în raport cu calitatea standardelor locale aplicate anterior şi eficacitatea mecanismelor de adoptare, sistemul juridic şi politic al unei ţări, precum şi motivaţiile pe care le au entităţile atunci când raportează informaţii contabile pe baza IFRS. În opinia noastră, efectele adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare trebuie interpretate în funcţie de caracteristici specifice entităţii raportoare şi ale ţării în care aceasta îşi desfăşoară activitatea. Pe de altă parte, deşi există o varietate de modele propuse şi utilizate de cercetători pentru a măsura calitatea raportărilor financiare în contextul adoptării IFRS, constatăm pe baza cercetării realizate că niciunul dintre aceste modele nu are valoare absolută, aplicarea de modele diferite generând rezultate divergente în acelaşi areal geografic, pentru aceeaşi perioadă şi pe baza aceloraşi date. Astfel, considerăm că testarea efectelor adoptării IFRS asupra calităţii raportărilor financiare este importantă, dar nu suficientă; astfel de cercetări ar trebui completate prin investigarea consecinţelor economice ale creşterii calităţii informaţiilor prezentate în situaţiile financiare asupra entităţii care le raportează, asupra utilizatorilor săi de informaţii, dar şi la nivel macroeconomic, din perspectiva ţării care a adoptat standardele contabile de înaltă calitate. Înainte de a măsura efectele adoptării obligatorii a IFRS în România asupra calităţii raportărilor financiare, am realizat o trecere în revistă a principalelor studii referitoare la aplicarea IFRS în România. Pe ansamblu, rezultatele analizei noastre indică faptul că cercetările dedicate efectelor adoptării IFRS în România asupra calităţii raportărilor financiare sunt într-un stadiu incipient. Cercetările aplicative analizate care au măsurat calitatea informaţiilor contabile ca urmare a adoptării IFRS au aplicat, cu preponderenţă, trei metode de operaţionalizare a calităţii: calitatea prezentării de informaţii; relevanţa pe piaţa de capital a datelor contabile şi utilizarea practicilor de manipulare a rezultatului. Similar tendinţei pe care am regăsit-o la nivel european, studiul nostru a relevat că ipoteza potrivit căreia adoptarea IFRS contribuie la îmbunătăţirea calităţii raportărilor financiare nu este întotdeauna confirmată de rezultatele cercetărilor realizate pe cazul entităţilor româneşti. Anumite cercetări sugerează că după adoptarea IFRS calitatea prezentării de informaţii s-a îmbunătăţit, prin creşterea transparenţei informaţiilor publicate în situaţiile financiare consolidate (TironTudor & Raţiu, 2010), în timp ce altele indică un grad de informare privind riscurile relativ 74

mic (Gîrbină & Bunea, 2009). Puţine studii au analizat relevanţa pe piaţa de capital a datelor contabile, iar concluziile acestora arată că reforma contabilă îndreptată spre asimilarea referenţialului internaţional a avut doar un impact limitat asupra relevanţei informaţiilor contabile raportate în perioada 1998-2004 (Filip & Raffournier, 2010) şi adoptarea IFRS a avut un efect negativ asupra informaţiilor contabile din perspectiva pieţei de capital, în perioada 2005-2010 (Takacs, 2012). Totuşi, adoptarea IFRS în România pare să fie asociată cu diminuarea practicilor de manipulare a rezultatelor, care sugerează creşterea calităţii raportărilor financiare întocmite în conformitate cu IFRS (Brad et al., 2014a; Nechita, 2014; Gajevszky, 2014). Referitor la consecinţele economice care decurg din creşterea calităţii informaţiilor contabile raportate conform IFRS de către entităţile româneşti, studiile analizate indică diminuarea semnificativă a costului capitalului în anul 2003 (Ionaşcu et al., 2010), precum şi îmbunătăţirea acurateţei previziunilor analiştilor (Ionaşcu & Ionaşcu, 2012). Cercetarea cantitativă pe care am realizat-o pentru a testa relevanţa pe piaţa de capital a datelor contabile raportate conform IFRS de entităţile româneşti cotate a arătat că, în medie, în perioada post-IFRS, relevanţa pe piaţa de capital a datelor privind capitalurile proprii este cu 14,5% mai mare decât în perioada pre-IFRS, indicând că adoptarea IFRS în România contribuie la creşterea calităţii informaţiilor contabile raportate în situaţiile financiare individuale (atunci când analiza include date privind capitalurile proprii); de asemenea, calitatea datelor privind rezultatul net a înregistrat o creştere de 0,5% în perioada post-IFRS comparativ cu perioada pre-IFRS, însă considerăm că acest rezultat nu este semnificativ din punct de vedere statistic. Rezultate similare au fost obţinute atunci când am exclus din eşantion societăţile-mamă, datorită faptului că acestea întocmesc situaţii financiare consolidate conforme cu IFRS încă din 2007, astfel că investitorii aveau deja acces la informaţii contabile întocmite în conformitate cu standarde contabile de înaltă calitate. Pentru a analiza calitatea rezultatelor entităţilor româneşti cotate la BVB în contextul adoptării IFRS, ne-am propus să identificăm elemente concrete care ar putea arăta că în România, tranziţia la IFRS a generat îmbunătăţirea calităţii rezultatului. Rezultatele obţinute pe cazul celor trei entităţi analizate pe perioada 2010-2014 indică însă faptul că adoptarea IFRS a generat doar un impact limitat asupra rezultatului net, iar modificările metodelor sau estimărilor contabile au fost făcute doar în scopul asigurării conformităţii cu litera, dar nu şi cu spiritul IFRS. În ultimii ani, reglementările contabile din România au fost modificate şi multe metode sau tratamente contabile au devenit conforme cu IFRS. Pe de altă parte, anumite entităţi româneşti

75

cotate ar putea să nu fie interesate de informaţii contabile conforme cu IFRS, considerând tranziţia la IFRS ca fiind o obligaţie legală, şi nu un proces pozitiv care ar putea genera creşterea calităţii informaţiilor raportate. Trecerea la IFRS nu a fost generată de solicitări de informaţii contabile calitative din partea utilizatorilor de informaţii, ci a reprezentat calea firească de urmat după aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană; devenind stat membru al UE în 2007, România a trebuit să aplice Regulamentul din 2002 privind utilizarea IFRS pentru întocmirea situaţiilor financiare consolidate ale entităţilor cotate. Cercetările realizate ne conduc spre concluzia că adoptarea IFRS în România pentru întocmirea situaţiilor financiare individuale nu generează modificări importante ale calităţii informaţiilor contabile publicate de entităţile cotate. În opinia noastră, aceste rezultate pot fi explicate cu referire la etapele reformei contabilităţii din România, care au contribuit la o anumită conformitate a reglementării contabile româneşti cu prevederile IFRS; pe de altă parte, considerăm că entităţile româneşti cotate, anticipând tranziţia spre IFRS, au ales să aplice acele politici contabile prevăzute de reglementarea contabilă din România care sunt permise şi de IFRS. Şi totuşi, consecinţele economice ale trecerii la IFRS trebuie investigate prin cercetări viitoare, deoarece reprezintă cea mai bună modalitate de a aprecia beneficiile reale ale adoptării IFRS în România.

76

Surse bibliografice Albu, N., Albu, C., Bunea, S., Calu, D.A. & Gîrbină, M. (2011) “A story about IAS/IFRS implementation in Romania”, Journal of Accounting in Emerging Economies, vol. 1(1): 76 -100 Albu, N., Vasile, L. G., Albu, C. N. & Mateescu, R. (2014) „Transparency and quality of financial disclosures. The case of Romanian listed companies”, Theoretical Journal of Accounting, vol. 78 (134): 7-24 Ahmed, A. S., Neel, M. & Wang, D. (2013) “Does Mandatory Adoption of IFRS Improve Accounting Quality? Preliminary Evidence”, Contemporary Accounting Research, vol. 30 (4): 1344-1372 Amiram, D. (2012) “Financial Information Globalization and Foreign Investment Decisions”, Journal of International Accounting Research, vol. 11 (2): 57-81 Autoritatea de Supraveghere Financiară (2014) Instrucţiunea nr. 2 din 6 august 2014 privind aplicarea Standardelor internaţionale de raportare financiară de către entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară din Sectorul Instrumentelor şi Investiţiilor Financiare, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 593 din 8 august 2014 Autoritatea de Supraveghere Financiară (2015) Instrucţiunea nr.1/2015 pentru modificarea şi completarea Instrucţiunii nr. 2/2014 privind aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară de către entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară din Sectorul Instrumentelor şi Investiţiilor Financiare, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 343 din 19 mai 2015 Balaciu, D. (2012) Contabilitate creativă, Editura Universităţii din Oradea Banca Naţională a României (2010a) Ordin nr. 9 din 16 iulie 2010 privind aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară de către instituţiile de credit, ca bază a contabilităţii şi pentru întocmirea de situaţii financiare anuale individuale, începând cu exerciţiul financiar al anului 2012, publicat în Monitorul Oficial nr. 535 partea I din 30 iulie 2010 Banca Naţională a României (2010b) Ordin nr. 27 din 16 decembrie 2010 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aplicabile instituţiilor de credit, publicat în Monitorul Oficial nr. 890 partea I din 30 decembrie 2010

77

Barth, M. E., Landsman, W. R. & Lang, M. H. (2008) “International accounting standards and accounting quality”, Journal of Accounting Research, vol. 46(3): 467-498 Basu, S. (1997) “The conservatism principle and the asymmetric timeliness of earnings”, Journal of Accounting and Economics, vol. 24: 3-37 Bertoni, M., Cristea, Ş. & De Rosa, B. (2007) “Provocări în procesul de armonizare din România şi Italia”, Contabilitatea, Expertiza şi Auditul Afacerilor, vol. 3: 34-41 Bircea, I. & Ştefănescu, D. (2011) Statistică şi analiză economico-financiară, Editura Universităţii Petru Maior, Tîrgu Mureş Bouchareb, M., Ajina, A. & Souid, S. (2014) “Does the Adoption of IAS/IFRS with a Strong Governance Mechanism Can Deter Earnings Management?” International Journal of Academic Research in Economics and Management Sciences, vol. 3(1): 264-282 Boumediene, E., Boumediene, S. L. & Nafti, O. (2014) “Impact of Adopting IAS-IFRS on the Handling of Accounting Data: The Case of France”, The Journal of Applied Business Research, vol. 30(4): 1239-1252 Brad, L., Dobre, F., Turlea, C. & Braşoveanu, I. V. (2014a) “The impact of IFRS adoption in Romania upon the earnings management of the Bucharest Stick Exchange entities”, Procedia Economics and Finance, vol. 15: 871-876 Brad, L., Dobre, F. & Ciobanu, R. (2014b) “Evidence of no difference between the values of discretional accruals computed using the Romanian accounting standards and the international financial reporting standards”, 9th International Conference Accounting and Management Information Systems AMIS 2014: 556-567 Breton, G. & Stolowy, H. (2000) A Framework for the Classification of Accounts Manipulations, HEC Accounting & Management Control Working Paper No. 708/2000, disponibil

on

line

pe

SSRN:

http://ssrn.com/abstract=263290

sau

http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.263290 Brown, S. & Hillegeist, S. A. (2007) “How Disclosure Quality Affects the Level of Information Asymmetry”, Review of Accounting Studies, vol. 12: 1-53 Brüggemann,U., Hitz, J-M. & Sellhorn, T. (2013) „Intended and Unintended Consequences of Mandatory IFRS Adoption: A Review of Extant Evidence and Suggestions for Future Research”, European Accounting Review, vol. 22 (1): 1-37 Bunea, Ş. (2006) “Analiza impactului procesului de convergenţă contabilă asupra evoluţiei unor sisteme contabile naţionale şi învăţăminte pentru România”, Congresul al XVI-lea al profesiei contabile din România: 201-216 Bursa de Valori Bucureşti (2015) http://www.bvb.ro 78

Calu, D., Olimid, L., Dumitru, M. & Avram, V. (2010) “Une évaluation des effets de la thanatogénèse dans la comptabilité roumaine”, Crises et nouvelles problématiques de la Valeur, Nice, Franţa, 20 pag., disponibil on line pe http://halshs.archivesouvertes.fr/docs/00/48/42/91/PDF/p152.pdf Carp, M. (2015) “Impactul trecerii la IFRS asupra calităţii rezultatelor raportate de companiile româneşti cotate”, Audit financiar, vol. 8(128): 17-31 Chen, H., Tang, Q., Jiang, Y. & Lin, Z. (2010) “The role of International Financial Reporting Standards in accounting quality: Evidence from the European Union”, Journal of International Financial Management & Accounting, vol. 21(3): 1-57 Christensen, H. B., Lee, E. & Walker, M. (2007) “Cross-sectional variation in the economic consequences of international accounting harmonization: The case of mandatory IFRS adoption in the UK”, The International Journal of Accounting, vol. 42: 341–379 Christensen, H. B., Lee, E. & Walker, M. (2008) “Incentives or standards: What determines accounting quality changes around IFRS adoption?”, working paper, disponibil on line pe

https://research.mbs.ac.uk/investmentrisk/Portals/0/docs/ChristensenLeeWalker

2008-IncentivesStandards.pdf Comisia Europeană (2002) Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaţionale de contabilitate, Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene JO L 243, 11.09.2002, disponibil

on

line

pe

http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=

CONSLEG:2002R1606:20080410:RO:PDF Comisia Europeană (2013) Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 182 din 29 iunie

2013,

disponibilă

on

line

pe

http://eur-lex.europa.eu/legal-

content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32013L0034&from=EN Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (2011a) Ordin nr. 11/2011 pentru aprobarea Instrucţiunii nr. 3/2011 privind aplicarea Standardelor internaţionale de raportare financiară de către entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare, publicat în Monitorul Oficial nr. 145 din 28 februarie 2011 Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (2011b) Ordinul nr. 116 din 21 decembrie 2011 pentru aprobarea Instrucţiunii nr. 6/2011 privind aplicarea Standardelor internaţionale de raportare financiară de către entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de 79

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, publicat în Monitorul Oficial nr. 82 din 1 februarie 2012, cu modificările ulterioare Committee of European Securities Regulators CESR (2003) Recommendation for additional guidance regarding the transition to IFRS. European Regulation on the Application of IFRS in 2005. CESR/03–323e, 23 decembrie 2003, Paris, Franţa, disponibil on line pe http://www.cesr-eu.org/index.php?page=consultation_details&id=22 Daske, H., Hail, L. & Leuz, C. (2013) „Adopting a label: heterogeneity in the economic consequences around IAS/IFRS adoptions”, Journal of Accounting Research, vol. 51 (3): 495-547 Dhaliwal, D., Subramanyam, K.R. & Trezevant, R. (1999) “Is comprehensive income superior to net income as a measure of firm performance?”, Journal of Accounting and Economics, vol. 26: 43-67 Diaconu, P. (2007) “Adoptarea standardelor internaţionale de contabilitate – un process evolutiv”, Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor, vol. 1: 12-18 Dimitropoulos, P. E., Asteriou, D., Kousenidis, D. & Leventis, S. (2013) „The impact of IFRS on accounting quality: Evidence from Greece”, Advances in Accounting, incorporating Advances in International Accounting, vol. 29(1): 108-123 Djatej, A., Gao, G., Sarikas, R. & Senteney, D. (2009) „An investigation of the comparative impact of degree of implementation of IFRS upon the public and private information quality of East and West European firms”, Advances in Accounting, incorporating Advances in International Accounting, vol. 25: 208-215 Dumontier, P. & Raffouriner, B. (1998) „Why Firms Comply with IAS: an Empirical Analysis with Swiss Data”, Journal of International Financial Management and Accounting, vol. 9 (3): 216-242 Fădur, C. & Rusu, A. (2012) “Financial reporting of intangible assets. Comparative study Romania – France concerning the application of IAS/IFRS”, 7th International Conference Accounting and Management Information Systems (AMIS 2012), Academia de Studii Economice Bucureşti, 13-14 iunie, 22 pag. Fekete, S., Matiş, D. & Lukacs, J. (2008) „Factors influencing the extent of corporate compliance with IFRS. The case of Hungarian listed companies”, Annales Universitatis Apulensis Series Oeconomica, vol. 1: 46-57 Feleagă, N. (1996) Controverse contabile. Dificultăţi conceptuale şi credibilitatea contabilităţii, Editura Economică, Bucureşti

80

Feleagă, N. (1997) Dincolo de frontierele vagabondajului contabil, Editura Economică, Bucureşti Feleagă (Malciu), L. & Feleagă, N. (2005) Politici şi opţiuni contabile, Editura Economică, Bucureşti Feleagă, L. & Feleagă, N. (2005) Contabilitate financiară – o abordare europeană şi internaţională, vol. I şi vol. II, Editura Infomega, Bucureşti Feleagă, L. & Feleagă, N. (2006) “Convergenţe contabile internaţionale prin prisma aderării la Uniunea Europeană”, Economie Teoretică şi Aplicată, vol. 3: 37-44 Feleagă, N. & Feleagă, L. (2007) “Le passage des entreprises Rounaines aux normes IFRS: Quels anantages? Quelles difficultes?”, The Annals of the University of Oradea, Economic Sciences, vol. 2: 328-331 Feleagă, N., Feleagă, L., Sandu, R. & Avram, V. (2009) “Quelques propos sur la reforme comptable. Le cas de la Roumanie”, Analele Universităţii din Oradea, vol. 3 Finanţe, Bănci şi Contabilitate: 954-959 Filip, A. & Raffournier, B. (2010) “The value relevance of earnings in a transition economy: The case of Romania”, The International Journal of Accounting, vol. 45: 77-103 Francis, J. & Schipper, K. (1999) “Have Financial Statements Lost Their Relevance?”, Journal of Accounting Research, vol. 37(2): 319-352 Fundaţia IFRS (2015) http://www.ifrs.org Gajevszky, A. (2014) “The impact of auditor’s opinion on earnings management: evidence from Romania”, Network Intelligence Studies, vol. II, issue 1(3): 61-73 Gîrbină, M. M. & Bunea, Ş. (2009) “Este informarea privind riscul entităţilor româneşti în conformitate cu IFRS 7?”, Journal of Accounting and Management Information Systems, vol. 8(1): 53-77 Gornik-Tomaszewski, G. (2005) “Antecedents and expected outcomes of the new accounting regulation in the European Union”, Research in Accounting Regulation, vol. 18: 69-103 Hellman, N. (2011) “Soft Adoption and Reporting Incentives: A Study of the Impact of IFRS on Financial Statements in Sweden”, Journal of International Accounting Research, vol. 10(1): 61-83 Hung, M. & Subramanyam, K. R. (2007) “Financial statement effects of adopting international accounting standards: the case of Germany”, Review of Accounting Studies, vol. 12: 623-657 IASB (2010) Cadrul general conceptual pentru raportarea financiară, septembrie

81

IFRS Foundation (2015) Financial Reporting Standards for the World Economy, iunie, disponibil on line pe http://www.ifrs.org/Use-around-the-world/Documents/FinancialReporting-Standards-World-Economy-June-2015.pdf Ionaşcu, I. (2003) Dinamica doctrinelor contabilităţii contemporane, Editura Economică, Bucureşti Ionaşcu, I., Ionaşcu, M., Olimid, L. & Calu, D. A. (2007) “An empirical evaluation of the costs of harmonizing with international regulations (EU Directives and IAS/IFRS)”, Accounting in Europe, vol. 4: 169-206 Ionaşcu, I., Stere, M. & Ionaşcu, M. (2010) “Implementarea IFRS şi reducerea costului capitalului pentru companiile româneşti cotate”, Revista Audit Financiar, nr. 1: 32-36 Ionaşcu, M. & Ionaşcu, I. (2012) “The use of accounting information by financial analysts in emergent markets: the case of Romania”, 7th International Conference Accounting and Management Information Systems (AMIS 2012), Academia de Studii Economice Bucureşti, 13-14 iunie, 12 pag. Ionescu, C. (2005) “Implicaţiile adoptării IFRS asupra contabilităţii româneşti”, Simpozion Ştiinţific Internaţional „Provocările cunoaşterii în contextul integrării europene”, Universitatea Spiru Haret, Bucureşti, 13-14 mai, 7 pag. Isărescu, M. (2011) Cuvânt de deschidere cu ocazia conferinţei: IFRS-experienţa internaţională şi implementarea de către sectorul bancar din România în 2012, 20 iunie, disponibil on line pe http://www.bnro.ro/Cuvant-de-deschidere-cu-ocaziaconferintei-IFRS-experienta-internationala-si-implementarea-de-catre-sectorul-bancardin-Romania-in-2012---20-iunie-2011-7072.aspx Karampinis, N. & Hevas, D. (2009) “The Effect of the Mandatory Application of IFRS on the Value Relevance of Accounting Data: Some Evidence from Greece”, European Research Studies, vol. XII(1): 73-100 Karğın, S. (2013) “The Impact of IFRS on the Value Relevance of Accounting Information: Evidence from Turkish Firms”, International Journal of Economics and Finance, vol. 5(4): 71-80 Klimczak, K. M. (2011) “Market reaction to mandatory IFRS adoption: evidence from Poland”, Accounting and Management Information Systems, vol. 10(2): 228-248 Kosi, U., Pope, P. F. & Florou, A. (2010) “Credit relevance and mandatory IFRS adoption”, Intacct Working Paper Series, disponibil on line pe http://ssrn.com/abstract=1679672, 74 pag.

82

Kousenidis, D. V., Ladas, A. C. & Negakis, C. I. (2010) “Value Relevance of Accounting Information in the Pre- and Post-IFRS Accounting Periods”, European Research Studies, vol. XIII (1): 143-152 KPMG România (2010) “Sondaj cu privire la aplicarea IFRS în România”, 2010, disponibil on

line

pe

http://www.finmedia.ro/conferences/conferintele/ifrs/ed1/prezentari

/30032010/Angela%20Manolache.pdf Lenormand, G. & Touchais, L. (2009) “Do IFRS improve the quality of financial information? A value relevance approach”, Comptabilité – Contrôle – Audit, vol. 15(2): 145-164 Leuz, C., Nanda, D. & Wysocki, P. D. (2003) “Earnings management and investor protection: an international comparison”, Journal of Financial Economics, vol. 69: 505-527 Lopes, C., Cerqueira, A. & Brandão, E. (2010) “Impact of IFRS adoption on accounting quality in European firms”, Journal of Modern Accounting and Auditing, vol. 6(9): 20-31 Mackintosh, I. (2014a) “The maturing of IFRS”, noiembrie, disponibil on line pe http://www.ifrs.org/Alerts/Conference/Documents/2014/Ian-Mackintosh-MaturingIFRS-speech-November-2014.pdf Mackintosh, I. (2014b) “Are truly global standards achievable?”, august, disponibil on line pe http://www.ifrs.org/Alerts/Conference/Documents/2014/Ian-Mackintosh-speech-Areglobal-standards-achievable-August-2014.pdf Maggina, A. & Tsaklanganos, A. (2011) “Market Reaction to IAS/IFRS Evidence from the Athens Stock Exchange”, International Journal of Accounting and Financial Reporting, vol. 1(1): 1-17 Malciu, L. (1998) Cererea şi oferta de informaţii contabile, Editura Economică, Bucureşti Martínez-Ferrero, J. (2014) “Consequences of financial reporting quality on corporate performance. Evidence at the international level”, Estudios de Economía, vol. 41(1): 49-88 Maşca, E. (2013) Standarde naţionale şi internaţionale de raportare financiară pentru firmele nelistate la bursă, Editura Media Image, Tg. Mureş Maşca E. & Neag, R. (2014) “Accounting conservatism in Europe: a literature review”, Proceedings of the 2nd International Scientific Conference IFRS: Global Rules and Local Use, Oct. 10, Prague: 113-127 Maşca, E. (2015a) „Accounting conservatism – an argument for sustainable businesses”, Ovidius University Annals Economic Sciences Series, vol. XV(1): 815-820

83

Maşca, E. (2015b) „The continuity of conservatism in the standards developed by the IASB”, Ovidius University Annals Economic Sciences Series, vol. XV(1): 809-814 Matiş, D., Vladu, A. B. & Negrea, L. (2009) „Cash-flow reporting between potential creative accounting techniques and hedging opportunities Case study Romania”, Annales Universitatis Apulensis Series Oeconomica, vol. 11(1): 140-153 Ministerul Finanţelor Publice (1999) Ordin nr. 403 din 22 aprilie 1999 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele de Contabilitate Internaţionale, publicat în Monitorul Oficial nr. 480 din 4 octombrie 1999 Ministerul Finanţelor Publice (2001) Ordin nr. 94 din 29 ianuarie 2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, publicat în Monitorul Oficial nr. 85 din 20 februarie 2001 Ministerul Finanţelor Publice (2005) Ordin nr. 907 din 27 iunie 2005 privind aprobarea categoriilor de persoane juridice care aplică reglementări contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, respectiv reglementări contabile conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 597 din 11 iulie 2005, cu modificările ulterioare Ministerul Finanţelor Publice (2006) Ordinul nr. 1121 din 4 iulie 2006 privind aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară, publicat în Monitorul Oficial nr. 602 din 12 iulie 2006, cu modificările ulterioare Ministerul Finanţelor Publice (2009) Ordinul nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 766 din 10 noiembrie 2009 Ministerul Finanţelor Publice (2012a) Ordinul nr. 881 din 25 iunie 2012 privind aplicarea de către societăţile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată a Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară, publicat în Monitorul Oficial nr. 424 din 26 iunie 2012 Ministerul Finanţelor Publice (2012b) Ordinul nr. 1286 din 1 octombrie 2012 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, aplicabile societăţilor comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, publicat în Monitorul Oficial Partea I nr. 687 din 4 octombrie 2012

84

Ministerul Finanţelor Publice (2015) Ordinul nr. 666 din 9 iunie 2015 privind aplicarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară de către unele entităţi cu capital de stat, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 442 din 22 iunie 2015 Morariu, A. & Dăucianu (Avram), M. (2015) „Paradigmele riscurilor pe piaţa de capital – un studiu relevant al entităţilor cotate la Bursa de Valori Bucureşti”, Audit financiar, vol. 9(129): 3-10 Moscariello, N., Skerratt, L. & Pizzo, M. (2014) “Mandatory IFRS adoption and the cost of debt in Italy and UK”, Accounting and Business Research, vol. 44(1): 63-82 Muller, V.-O. (2014) “The impact of IFRS adoption on the quality of consolidated financial reporting”, Procedia Social and Behavioral Sciences, vol. 109: 976-982 Nafti, O., Boumediene, E. & Boumediene, S. L. (2013) “IAS-IFRS Adoption Impact on Accounting Information: The Case of France”, Journal of Modern Accounting and Auditing, vol. 9(3): 321-334 Narktabtee, K. & Patpanichchot, S. (2011a) “Investor Protection, Deviation of Local Accounting Standards from IFRS, and the Effectiveness of the IFRS Adoption”, Journal of Modern Accounting and Auditing, vol. 7(12): 1329-1343 Narktabtee, K. & Patpanichchot, S. (2011b) “The impact of country-level vs firm-level factors on the effectiveness of IFRS adoption: the case of European Union”, International Business & Economics Research Journal, vol. 10(10): 79-92 Neag, R. (2000) Reforma contabilităţii româneşti între modelele francez şi anglo-saxon, Editura Economică, Bucureşti Neag, R. (2003) Contabilitate financiară între naţional şi internaţional, Editura Universităţii „Petru Maior”, Tîrgu-Mureş Neag, R. (2014) “The effects of IFRS on net income and equity: evidence from Romanian listed companies”, Procedia Economics and Finance, vol. 15: 1787-1790 Nechita, E. (2014) “Earnings management analysis after IFRS adoption: evidence from Bucharest Stock Exchange listed companies”, Proceedings of the 9th International Conference Accounting and Management Information Systems (AMIS 2014): 674-690 Nichols, N., Street, D. & Cereola, S. (2012) “An analysis of the impact of adopting IFRS 8 on the segment disclosures of European blue chip companies”, Journal of International Accounting, Auditing and Taxation, vol. 21: 79-105 Negrea, L., Matiş, D. & Mustaţă, R. (2011) „Cash flow reporting and creative accounting”, The Annals of the University of Oradea, Economic Sciences, Tom XXI, vol. 2: 597-602 85

Paananen, M. & Lin, H. (2009) „The development of accounting quality of IAS and IFRS over time: the case of Germany”, Journal of International Accounting Research, vol. 8(1): 31-55 Păşcan, I.-D. (2012) Teza de doctorat cu titlul „Standardele IFRS şi impactul lor asupra performanţei: cazul întreprinderilor româneşti cotate”, coordonator ştiinţific prof. univ. dr. Liliana Feleagă, Bucureşti, 2012 Păşcan, I.-D. & Neag, R. (2012) „Study on the value relevance of comprehensive income. Case of Romanian listed entities”, Proceedings of the 7th International Conference Accounting and Management Information Systems (AMIS 2012): 1095-1108 Păşcan, I.-D. & Ţurcaş, M. (2012) „Measuring the impact of first-time adoption of International Financial Reporting Standards on the performance of Romanian listed entities”, Procedia Economics and Finance, vol. 3: 211-216 Păşcan, I.-D. & Neag, R. (2013) „IFRS adoption and its effects on accounting numbers: some considerations about the IASB’s Framework”, Advances in Accounting, Auditing and Risk Management, Proceedings of the 2nd International Conference on Finance, Accounting and Auditing (FAA '13), Braşov, România, pp. 51-56 Păşcan, I.-D. (2014a) „Does comprehensive income tell us more about an entity’s performance compared to net income? Study on Romanian listed entities”, Procedia Economics and Finance, vol. 15: 1077-1082 Păşcan, I.-D. (2014b) „Measuring the effects on IFRS adoption on accounting quality: a review”, lucrare prezentată la Emerging Market Queries in Finance and Business, 24-25 octombrie, Bucureşti Păşcan, I.-D. (2014c) “Measuring the effects of IFRS adoption in Romania on the value relevance of accounting data”, Annales Universitatis Apulensis Series Oeconomica, vol. 16(2): 263-273 Păşcan (2014d) „Premise şi consecinţe ale îmbunătăţirii calităţii datelor contabile ca urmare a adoptării IFRS”, working paper, prezentată în cadrul primului seminar naţional de diseminare a rezultatelor cercetării în cadrul proiectului „Performanţă şi excelenţă în cercetarea doctorală şi postdoctorală în domeniul ştiinţelor economice din România” POSDRU/159/1.5/S/142115, 12-13 decembrie, ASE Bucureşti Păşcan, I.-D. & Neag, R. (2015) „Economic consequences of the adoption of the International Financial Reporting Standards: evidences in the research literature”, Proceedings of the 8th International Conference on Applied Economics Contemporary Issues in Economy

86

under the title Market or Government?, 18-19 iunie, Torun, Polonia, vol. Economics and Finance Păşcan, I.-D. (2015) „Cercetări privind calitatea rezultatelor entităţilor româneşti cotate la BVB în contextul adoptării IFRS”, working paper, prezentată în cadrul celul de-al doilea seminar naţional de diseminare a rezultatelor cercetării în cadrul proiectului „Performanţă şi excelenţă în cercetarea doctorală şi postdoctorală în domeniul ştiinţelor economice din România” POSDRU/159/1.5/S/142115, 29-30 mai, ASE Bucureşti Pitulice, C. (2007) Teorie şi practică privind grupurile de societăţi şi situaţiile financiare consolidate, Editura Contaplus, Bucureşti Platikanova, P. & Perramon, J. (2012) “Economic consequences of the first-time IFRS introduction in Europe”, Revista Española de Financiación Y Contabilidad, vol. XLI(156): 497-519 Ristea, M. & Jianu, I. (2009) L’experience de la Roumanie dans l’application des normes IAS/IFRS, La place de la dimension européenne dans la Comptabilité Contrôle Audit, Strasbourg,

Franţa,

pp.

1-16,

disponibil

on

line

pe

http://halshs.archives-

ouvertes.fr/halshs-00459361/en/ Securities and Exchange Commission SEC (2007) “Acceptance from Foreign Private Issuers of Financial Statements Prepared in Accordance with International Financial Reporting Standards without Reconciliation to U.S. GAAP”, Release No. 33-8879, 21 decembrie, disponibil on line pe: www.sec.gov/rules/final/2007/33-8879.pdf Soderstrom , N. S. & Sun K. J. (2007) “IFRS Adoption and Accounting Quality: A Review”, European Accounting Review, vol. 16(4): 675-702 Takacs, L. M. (2012) “The Value Relevance of Earnings in a Transition Economy: Evidence from Romanian Stock Market”, Annales Universitatis Apulensis Series Oeconomica, vol. 14(1): 88-103 Tiron-Tudor, A. & Raţiu, R. V. (2010) „How transparent are companies listed on the Bucharest Stock Exchange when disclose there consolidated financial statements?”, Annales Universitatis Apulensis – Series Oeconomica, vol. 12(1): 185-190 Toma, M. (2010) “Dificultăţi ale implementării standardelor internaţionale în România”, Curierul Naţional, anul 15, nr. 5632, 18 Martie, disponibil on line pe http://www.curierulnational.ro/Specializat/2010-0318/Dificultati+ale+implementarii+standardelor+internationale+in+Romania+ Uyar, M. (2013) “The Impact of Switching Standard on Accounting Quality”, Journal of Modern Accounting and Auditing, vol. 9(4): 459-479 87

Zeff, S. A. (2012) “The Evolution of the IASC into the IASB and the Challenges it Faces”, The Accounting Review, vol. 87 (3): 807-837 Zeghal, D., Chtourou, S. M. & Fourati, Y. M.. (2012) „The Effect of Mandatory Adoption of IFRS on Earnings Quality: Evidence from the European Union”, Journal of International Accounting Research, vol. 11(2): 1-25

88

Anexe Anexa 1. Date privind valoarea capitalurilor proprii pe acţiune (BV) şi valoarea rezultatului net pe acţiune (NI) aferente anului 2010

0

1

Preţ acţiune (lei/acţ) 2

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45.

ARS ALR ALT ALU AMO ATB ARM BRM BIO SPCU TEL CBC BCM CEON CMCM CMF CMP ENP COMI CGC DAFR ELJ ELGS ELMA EPT RMAH ECT IMP MECF MEF MJM OIL OLT SNP PEI PREH PPL ROCE RRC PTR RPH TGN SNO COTR STZ

1,010000 2,990000 0,040500 1,450000 0,014200 0,620000 0,129700 0,785000 0,205000 0,280000 19,35000 3,100000 0,082000 0,108900 0,363000 1,660000 0,427000 0,900000 0,459000 0,070000 0,123900 0,146900 0,979000 0,345000 0,093900 0,201000 0,031300 0,470100 0,090000 0,695000 2,400000 0,221000 0,203000 0,335000 19,40000 1,900000 1,379000 0,235800 0,057500 0,313000 1,100000 280,0000 4,380000 33,10000 0,240000

Nr. Simbol crt.

3

Capitaluri proprii (lei) 4

Rezultat net (lei) 5

117.136.530 713.779.135 824.388.338 31.250.000 1.112.658.091 454.897.291 40.000.000 21.553.049 1.094.861.499 123.589.496 73.303.142 3.882.399 167.339.600 244.389.650 236.316.678 23.412.940 218.821.038 2.024.655 229.725.317 193.829.166 973.577.335 64.615.351 28.620.280 338.019.352 337.602.913 106.089.800 145.000.000 200.000.000 239.908.460 5.292.720 10.431.728 582.430.253 343.023.858 56.644.108.335 408.697 48.533.419 17.072.385 264.122.096 21.099.276.002 278.190.900 291.005.550 11.773.844 11.422.919 709.520 66.112.590

78.877.353 1.459.251.506 108.439.259 63.634.679 87.691.859 262.612.444 2.237.534 21.674.004 145.761.009 130.775.179 2.355.441.697 64.486.210 40.396.649 38.725.473 275.044.109 30.750.032 275.193.053 9.896.839 117.163.671 64.299.742 160.430.934 34.928.076 15.614.013 257.050.017 117.141.948 27.260.497 13.006.308 315.930.582 35.666.330 29.983.492 -7.835.064 193.051.096 -548.546.339 16.195.075.527 12.777.689 212.174.792 44.642.546 144.289.439 581.590.514 117.200.142 81.736.819 2.586.426.275 88.030.024 123.216.699 168.963.482

11.276.413 159.781.849 2.948.021 2.173.848 435.115 12.539.100 -6.413.841 1.944.272 14.414.793 507.082 9.557.424 2.127.709 859.195 -697.030 -3.236.239 520.653 9.515.839 53.675 11.786.731 -2.243.606 8.146.877 4.947.018 7.583.271 26.270.469 -7.335.655 1.959.398 -411.725 -17.546.665 2.222.540 -1.622.245 -9.247.729 2.008.441 -223.315.891 1.799.154.602 -1.540.819 3.362.632 1.685.730 -530.738 -669.762.488 14.553.986 10.881.737 376.352.986 17.330 335.165 15.329

Nr. acţiuni

89

BV (lei/acţ)

NI (lei/acţ)

6 = 4/3

7 = 5/3

0,673380 2,044402 0,131539 2,036310 0,078813 0,577301 0,055938 1,005612 0,133132 1,058142 32,13289 16,60989 0,241405 0,158458 1,163879 1,313378 1,257617 4,888161 0,510016 0,331734 0,164785 0,540554 0,545558 0,760459 0,346981 0,256957 0,089699 1,579653 0,148666 5,665044 -0,751080 0,331458 -1,599149 0,285909 31,26446 4,371726 2,614898 0,546298 0,027564 0,421294 0,280877 219,6756 7,706439 173,6621 2,555693

0,096267 0,223853 0,003576 0,069563 0,000391 0,027565 -0,160346 0,090209 0,013166 0,004103 0,130382 0,086141 0,005134 -0,002852 -0,013695 0,022238 0,043487 0,026511 0,006204 0,051308 0,008368 0,076561 0,264961 0,077719 -0,021729 0,018469 -0,002839 -0,087733 0,009264 -0,306505 -0,886500 0,003448 -0,651021 0,031762 -3,770077 0,069285 0,098740 0,076777 -0,002009 -0,031743 0,037394 31,96518 0,001517 0,472383 0,000232

Nr. Simbol crt. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59.

SRT SOCP TRP ART TBM TUFE EFO UAM UCM UZT VESY APC VNC SCD

Preţ acţiune (lei/acţ) 0,018200 0,370000 0,420000 1,620000 0,094500 0,178000 0,146000 0,520000 0,172000 1,852307 0,068500 0,699500 0,074000 1,000000

Nr. acţiuni 158.760.836 343.425.744 297.875.880 116.251.294 369.442.475 496.149.456 192.983.313 25.085.447 94.269.404 5.365.459 118.817.185 73.796.185 795.518.590 416.961.150

Capitaluri proprii (lei)

Rezultat net (lei)

BV (lei/acţ)

NI (lei/acţ)

13.381.535 93.902.014 156.250.524 295.203.976 86.931.908 185.903.831 330.326.324 46.003.756,00 -252.736.359 88.912.889 23.587.150 69.250.166 86.237.496 339.350.534

-5.831.453 4.462.356 6.496.220 -10.897.336 -10.547.173 5.032.298 2.047.460 308.681 -376.606.942 -17.600.833 116.515 5.817.276 3.104.765 57.377.448

0,084287 0,273427 0,524549 2,539361 0,235306 0,374693 1,711683 1,833882 -2,681001 16,57135 0,198516 0,938398 0,108404 0,813866

-0,036731 0,012994 1,163884 0,021808 -0,093739 -0,028549 0,010610 0,012305 -3,995007 -3,280397 0,000981 0,078829 0,003903 0,137609

Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei pe baza datelor culese manual din situaţiile financiare anuale individuale ale entităţilor analizate întocmite pentru anul 2010 şi de pe site-ul BVB

90

Anexa 2. Date privind valoarea capitalurilor proprii pe acţiune (BV) şi valoarea rezultatului net pe acţiune (NI) aferente anului 2011

0

1

Preţ acţiune (lei/acţ) 2

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50.

ARS ALR ALT ALU AMO ATB ARM ARTE BRM BIO SPCU TEL CBC BCM CEON CMCM CMF CMP ENP COFI COMI CGC DAFR ELJ ELGS ELMA EPT RMAH ECT IMP MECF MEF MJM OIL OLT SNP PEI PREH PPL RTRA ROCE RRC PTR RPH TGN SNO COTR STZ SRT

0,990000 3,250000 0,034000 1,030000 0,013600 0,390000 0,100000 2,100000 0,840000 0,192900 0,169900 17,40000 5,800000 0,072000 0,051500 0,160000 1,800000 0,389000 1,040000 0,023700 0,162600 0,024000 0,061000 0,107000 0,330000 0,272000 0,044000 0,199000 0,032900 0,182000 0,115000 1,100000 0,210000 0,180000 1,097000 0,290000 17,90000 1,050000 0,960000 0,190000 0,166900 0,038300 0,281000 0,690000 223,3500 2,820000 26,00000 0,520000 0,014100

Nr. Simbol crt.

3

Capitaluri proprii (lei) 4

Rezultat net (lei) 5

117.136.530 713.779.135 824.388.338 31.250.000 1.112.658.091 568.007.100 40.000.000 9.949.377 21.553.049 1.094.861.499 233.063.738 73.303.142 3.882.399 167.339.600 262.872.486 236.316.678 23.412.940 218.821.038 2.024.655 630.041.255 381.335.751 193.829.166 1.002.323.294 64.615.351 61.975.340 676.038.704 337.602.913 106.089.800 145.000.000 200.000.000 239.908.460 5.292.720 14.531.761 582.430.253 343.211.383 56.644.108.335 408.697 48.533.419 17.072.385 100.012.054 264.122.096 44.109.205.726 278.190.900 291.005.550 11.773.844 11.422.919 945.803 66.112.590 158.760.836

102.543.403 1.553.478.084 108.817.663 67.317.750 65.085.786 287.058.407 174.910 78.885.933 23.061.192 153.957.996 128.786.567 2.468.483.558 64.750.678 41.188.707 33.427.837 262.717.089 31.673.000 292.562.890 9.953.612 61.029.381 133.194.377 -6.250.349 157.590.102 30.891.869 26.260.086 269.148.044 -20.898.016 39.835.319 11.698.064 296.828.110 42.913.158 34.928.783 -8.607.446 345.226.806 -826.884.427 18.890.890.000 13.013.030 202.531.399 47.572.517 23.037.153 133.187.048 -134.091.000 128.436.335 91.212.485 3.262.877.964 88.410.039 129.964.290 167.543.309 13.152.686

11.618.296 100.784.686 378.406 3.683.071 -22.741.061 20.298.909 -2.099.932 4.349.174 1.988.160 14.220.788 1.177.363 90.913.316 1.468.013 792.059 -7.053.127 1.139.891 923.006 17.369.837 56.773 -51.905.451 850.645 -67.032.139 2.008.175 -3.915.426 7.310.566 15.075.281 -48.063.969 4.077.449 -596.485 -22.261.045 7.246.828 11.263 -4.872.415 545.419 -278.342.623 3.685.610.000 235.341 917.740 2.929.971 1.188.188 2.712.128 -735.847.584 15.813.330 10.687.756 379.571.465 380.016 1.085.936 -1.330.486 -823.285

Nr. acţiuni

91

BV (lei/acţ)

NI (lei/acţ)

6 = 4/3

7 = 5/3

0,875418 2,176413 0,131998 2,154168 0,058496 0,505378 0,004373 7,928731 1,069974 0,140619 0,552581 33,67500 16,67801 0,246138 0,127164 1,111716 1,352799 1,336996 4,916202 0,096866 0,349284 -0,032247 0,157225 0,478089 0,423718 0,398125 -0,061901 0,375487 0,080676 1,484141 0,178873 6,599401 -0,592320 0,592735 -2,409257 0,333501 31,84029 4,173030 2,786519 0,230344 0,504263 -0,003040 0,461684 0,313439 277,1294 7,739706 137,4116 2,534212 0,082846

0,099186 0,141199 0,000459 0,117858 -0,020438 0,035737 -0,052498 0,437130 0,092245 0,012989 0,005052 1,240238 0,378120 0,004733 -0,026831 0,004824 0,039423 0,079379 0,028041 -0,082384 0,002231 -0,345831 0,002004 -0,060596 0,117959 0,022299 -0,142368 0,038434 -0,004114 -0,111305 0,030207 0,002128 -0,335294 0,000936 -0,810995 0,065066 0,575832 0,018909 0,171620 0,011880 0,010268 -0,016682 0,056843 0,036727 32,23853 0,033268 1,148163 -0,020125 -0,005186

Nr. Simbol crt. 51. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64.

SOCP TRP ART TBM TUFE EFO UAM UCM UZT VESY APC VNC SCD

Preţ acţiune (lei/acţ) 0,344500 0,200300 1,346000 0,046600 0,160000 0,072000 0,460000 0,059900 1,852307 0,053800 0,650000 0,067000 0,887000

Nr. acţiuni 343.425.744 297.875.880 116.251.294 369.442.475 496.149.456 578.949.939 39.481.911 965.668.064 5.365.459 118.817.185 73.796.185 795.518.590 416.961.150

Capitaluri proprii (lei) 99.800.086 130.073.872 428.779.732 67.520.493 173.052.703 232.964.488 46.546.752 -598.079.487 86.197.982 18.237.037 61.770.689 88.234.850 256.395.839

Rezultat net (lei)

BV (lei/acţ)

NI (lei/acţ)

7.092.137 -14.642.198 67.503.261 -19.411.417 6.738.894 172.844 542.995 -328.082.796 5.443.317 -5.239.798 7.163.903 1.997.353 33.857.309

0,290602 0,436671 3,688387 0,182763 0,348791 0,402391 1,178939 -0,619343 16,06535 0,153488 0,837044 0,110915 0,614915

0,020651 -0,049155 0,580667 -0,052542 0,013582 0,000299 0,013753 -0,339747 1,014511 -0,044100 0,097077 0,002511 0,081200

Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei pe baza datelor culese manual din situaţiile financiare anuale individuale ale entităţilor analizate întocmite pentru anul 2011 şi de pe site-ul BVB

92

Anexa 3. Date privind valoarea capitalurilor proprii pe acţiune (BV) şi valoarea rezultatului net pe acţiune (NI) aferente anului 2012

0

1

Preţ acţiune (lei/acţ) 2

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47.

ARS ALR ALT ALU AMO ATB ARM ARTE BRM BIO SPCU TEL COAR CBC BCM CEON CMCM CMF CMP ENP COFI COMI CGC DAFR ELJ ELGS ELMA EPT RMAH ECT IMP MECF MEF MJM OIL OLT SNP PEI PREH PPL RTRA ROCE RRC PTR RPH TGN SNO

1,437000 2,000000 0,029500 1,136000 0,006600 0,376400 0,115000 8,500000 1,500000 0,208500 0,136400 12,69000 2,490000 8,200000 0,073200 0,020400 0,119000 1,500000 0,550000 0,910000 0,010200 0,087000 0,024000 0,033300 0,123500 0,398100 0,188900 0,016000 0,265200 0,033200 0,115000 0,127000 1,580000 0,119000 0,160000 0,516000 0,428100 19,40000 1,451000 1,090000 0,210000 0,149000 0,031500 0,324900 0,670000 218,0000 2,000000

Nr. Simbol crt.

3

Capitaluri proprii (lei) 4

Rezultat net (lei) 5

117.136.530 713.779.135 824.388.338 31.250.000 1.112.658.091 568.007.100 40.000.000 9.949.377 21.553.049 1.094.861.499 233.063.738 73.303.142 17.978.469 3.882.399 167.339.600 262.872.486 236.316.678 23.412.940 218.821.038 2.024.655 630.041.255 381.335.751 193.829.166 1.002.323.294 64.615.351 80.850.271 676.038.704 337.602.913 106.089.800 145.000.000 197.866.574 239.908.460 5.292.720 14.531.761 582.430.253 343.211.383 56.644.108.335 408.697 48.533.419 17.072.385 100.012.054 264.122.096 44.109.205.726 278.190.900 291.199.635 11.773.844 11.422.919

128.061.000 1.184.214.070 72.305.647 68.165.021 63.951.062 346.548.531 -839.922 89.946.304 22.087.527 164.539.257 108.382.162 2.430.758.272 64.831.648 51.346.500 36.709.103 15.939.384 265.566.431 72.144.738 286.483.979 12.818.972 -37.549.560 82.384.809 2.685.721 -112.031.411 16.954.355 44.904.146 242.655.031 -17.273.010 41.118.064 9.776.105 326.121.386 45.989.700 34.134.594 -14.660.725 396.244.467 -1.522.329.485 22.911.450.000 14.160.829 203.721.850 45.117.474 20.664.142 116.528.181 2.143.733.843 141.276.156 107.774.582 2.987.576.449 80.874.571

15.068.000 -155.270.970 5.310.245 3.185.627 128.793 27.110.836 -3.938.834 11.699.944 1.581.486 21.036.200 -1.364.520 34.487.968 -3.766.326 285.742 864.237 -17.522.029 2.867.130 3.862.535 22.473.705 764.606 -53.194.040 -22.824.079 12.990.202 -22.669.545 618.455 13.145.892 15.955.898 -56.784.692 5.553.843 -1.099.911 -74.892.467 7.406.938 -794.977 -6.573.039 540.105 -569.443.477 3.850.610.000 1.147.799 2.373.051 -2.168.184 -3.162.979 689.282 -297.653.500 22.053.148 6.988.615 329.305.243 -7.812.773

Nr. acţiuni

93

BV (lei/acţ)

NI (lei/acţ)

6 = 4/3

7 = 5/3

1,093263 1,659076 0,087708 2,181281 0,057476 0,610113 -0,020998 9,040396 1,024798 0,150283 0,465032 33,16036 3,606072 13,22546 0,219369 0,060635 1,123774 3,081404 1,309216 6,331435 -0,059599 0,216043 0,013856 -0,111772 0,262389 0,555399 0,358937 -0,051164 0,387578 0,067421 1,648188 0,191697 6,449348 -1,008875 0,680329 -4,435545 0,404481 34,64872 4,197558 2,642717 0,206617 0,441191 0,048601 0,507839 0,370105 253,7469 7,080027

0,128636 -0,217534 0,006441 0,101940 0,000116 0,047730 -0,098471 1,175947 0,073376 0,019214 -0,005855 0,470484 -0,209491 0,073599 0,005165 -0,066656 0,012133 0,164974 0,102704 0,377648 -0,084429 -0,059853 0,067019 -0,022617 0,009571 0,162596 0,023602 -0,168200 0,052350 -0,007586 -0,378500 0,030874 -0,150202 -0,452322 0,000927 -1,659163 0,067979 2,808435 0,048895 -0,126999 -0,031626 0,002610 -0,006748 0,079273 0,023999 27,96922 -0,683956

Nr. Simbol crt. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64.

COTR STZ SRT SOCP STIB TRP ART TBM TUFE EFO UAM UCM UZT VESY APC VNC SCD

Preţ acţiune (lei/acţ) 29,69000 0,340000 0,010400 0,212000 4,500000 0,206000 1,335000 0,029700 0,152500 0,061500 0,443300 0,526166 1,852307 0,030900 0,735000 0,067000 0,775000

Nr. acţiuni 945.803 66.112.590 158.760.836 343.425.744 16.278.692 297.875.880 116.170.334 369.442.475 496.149.456 578.949.939 39.481.911 109.933.904 5.365.459 118.817.185 73.796.185 795.518.590 416.961.150

Capitaluri proprii (lei) 111.825.942 87.309.324 9.496.084 100.358.649 276.318.770 114.259.853 430.705.644 41.377.556 175.626.966 220.875.055 63.058.577 -387.279.604 89.884.633 19.436.039 62.892.025 96.673.094 251.857.380

Rezultat net (lei)

BV (lei/acţ)

NI (lei/acţ)

2.156.606 1.102.075 -3.621.224 2.231.745 13.506.278 -8.979.353 42.493.632 -13.707.000 2.948.355 3.154.284 3.076.455 3.158.715 3.470.934 566.475 5.309.131 5.249.901 32.095.077

118,2339 1,320616 0,059814 0,292228 16,97426 0,383582 3,707536 0,112000 0,353980 0,381510 1,597151 -3,522840 16,75246 0,163579 0,852240 0,121522 0,604031

2,280185 0,016670 -0,022809 0,006498 0,829691 -0,030145 0,365787 -0,037102 0,005942 0,005448 0,077921 0,028733 0,646903 0,004768 0,071943 0,006599 0,076974

Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei pe baza datelor culese manual din situaţiile financiare anuale individuale ale entităţilor analizate întocmite pentru anul 2012 şi de pe site-ul BVB

94

Anexa 4. Date privind valoarea capitalurilor proprii pe acţiune (BV) şi valoarea rezultatului net pe acţiune (NI) aferente anului 2013

0

1

Preţ acţiune (lei/acţ) 2

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47.

ARS ALR ALT ALU AMO ATB ARM ARTE BRM BIO SPCU TEL COAR CBC BCM CEON CMCM CMF CMP ENP COFI COMI CGC DAFR ELJ ELGS ELMA EPT RMAH ECT IMP MECF MEF MJM OIL OLT SNP PEI PREH PPL RTRA ROCE RRC PTR RPH TGN SNO

1,093257 1,447000 0,042700 1,012000 0,005100 0,558000 0,109700 10,00000 1,050000 0,302000 0,099800 15,79000 1,950000 6,500000 0,093000 0,051300 0,205000 1,800000 0,516000 1,360000 0,010200 0,076100 0,027100 0,030000 0,131000 0,658500 0,217500 0,019000 0,295000 0,028500 0,544000 0,142000 1,500000 0,034000 0,113500 0,307000 0,469800 21,00000 2,200000 2,500000 0,155000 0,062800 0,042800 0,478000 0,349000 185,2500 1,295000

Nr. Simbol crt.

3

Capitaluri proprii (lei) 4

Rezultat net (lei) 5

117.136.530 713.779.135 824.388.338 31.250.000 1.112.658.091 671.338.040 40.000.000 9.949.377 21.553.049 1.094.861.499 233.063.738 73.303.142 20.584.931 3.882.399 167.339.600 262.872.486 236.316.678 23.412.940 218.821.038 2.024.655 630.041.255 381.335.751 193.829.166 1.002.323.294 64.615.351 80.850.271 676.038.704 337.602.913 106.089.800 145.000.000 197.866.574 239.908.460 5.292.720 14.531.761 582.430.253 343.211.383 56.644.108.335 408.697 48.533.419 17.072.385 100.012.054 264.122.096 44.109.205.726 278.190.900 509.599.360 11.773.844 11.422.919

132.384.920 1.194.974.592 73.148.048 69.995.968 66.181.568 348.651.360 -1.900.690 89.150.656 22.051.752 175.887.136 97.524.024 2.598.712.832 64.442.040 51.772.364 37.317.876 9.281.693 99.219.832 72.900.072 300.703.296 3.590.492 -55.163.512 59.099.488 -3.517.209 -50.951.080 13.134.325 56.956.440 259.043.280 -83.842.952 40.294.104 9.323.228 281.430.496 45.397.868 31.941.182 -23.615.294 437.815.392 -2.288.160.256 26.164.748.288 14.738.555 204.610.768 54.525.828 22.744.542 90.534.680 2.419.266.560 160.807.632 114.164.552 3.072.633.344 78.460.416

14.863.993 -120.577.152 842.402 559.578 1.569.835 31.380.856 -1.060.768 5.185.992 1.277.371 25.581.080 -4.715.107 200.927.856 -6.905.762 359.181 620.463 -6.535.138 1.036.494 2.733.891 21.374.414 -3.520.122 -17.209.146 -23.285.324 -6.048.112 -145.660.560 -1.869.560 12.052.296 16.273.854 -83.842.952 3.013.374 -534.807 -42.457.620 727.130 -2.193.702 -8.954.570 0 -946.867.200 4.839.327.232 351.815 803.402 9.326.482 2.080.400 52.135 -224.026.000 27.599.020 7.202.901 334.491.424 -2.860.961

Nr. acţiuni

95

BV (lei/acţ)

NI (lei/acţ)

6 = 4/3

7 = 5/3

1,130176 1,674152 0,088730 2,239871 0,059481 0,519338 -0,047517 8,960426 1,023138 0,160648 0,418444 35,45159 3,130544 13,33515 0,223007 0,035309 0,419860 3,113666 1,374197 1,773385 -0,087555 0,154980 -0,018146 -0,050833 0,203269 0,704468 0,383178 -0,248348 0,379811 0,064298 1,422325 0,189230 6,034928 -1,625081 0,751704 -6,666912 0,461915 36,06230 4,215874 3,193803 0,227418 0,342776 0,054847 0,578048 0,224028 260,9711 6,868684

0,126895 -0,168928 0,001022 0,017906 0,001411 0,046744 -0,026519 0,521238 0,059266 0,023365 -0,020231 2,741054 -0,335477 0,092515 0,003708 -0,024860 0,004386 0,116768 0,097680 -1,738628 -0,027314 -0,061063 -0,031203 -0,145323 -0,028934 0,149069 0,024072 -0,248348 0,028404 -0,003688 -0,214577 0,003031 -0,414475 -0,616207 0,000000 -2,758846 0,085434 0,860821 0,016554 0,546291 0,020801 0,000197 -0,005079 0,099209 0,014134 28,40970 -0,250458

Nr. Simbol crt. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64.

COTR STZ SRT SOCP STIB TRP ART TBM TUFE EFO UAM UCM UZT VESY APC VNC SCD

Preţ acţiune (lei/acţ) 60,00000 0,359000 0,006800 0,176900 4,100000 0,158800 2,200000 0,026500 0,163500 0,063000 0,890500 0,526166 3,295000 0,039000 0,715000 0,069100 1,070000

Nr. acţiuni 945.803 66.112.590 158.760.836 343.425.744 16.278.692 288.875.880 116.170.334 369.442.475 496.149.456 578.949.939 39.481.911 109.933.904 5.365.459 118.817.185 73.796.185 863.717.920 416.961.150

Capitaluri proprii (lei) 113.392.256 86.197.128 9.514.248 103.113.576 280.737.792 114.040.688 442.801.184 32.785.328 178.123.616 220.674.128 72.673.904 -487.589.120 94.107.224 18.354.080 62.566.832 108.525.920 272.064.608

Rezultat net (lei) 2.701.287 56.087 18.164 3.564.275 3.764.906 5.201.129 11.821.386 -8.592.228 3.985.094 714.345 9.650.996 2.201.640 1.711.914 -1.081.962 4.692.946 -6.822.732 40.297.608

BV (lei/acţ)

NI (lei/acţ)

119,8899 1,303793 0,059928 0,300250 17,24572 0,394774 3,811655 0,088743 0,359012 0,381163 1,840689 -4,435293 17,53945 0,154473 0,847833 0,125650 0,652494

2,856078 0,000848 0,000114 0,010379 0,231278 0,018005 0,101759 -0,023257 0,008032 0,001234 0,244441 0,020027 0,319062 -0,009106 0,063593 -0,007899 0,096646

Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei pe baza datelor culese manual din situaţiile financiare anuale individuale ale entităţilor analizate întocmite pentru anul 2013 şi de pe site-ul BVB

96