Caracterizarea Psihopedagogica A Unui Copil [PDF]

Zitiervorschau

CARACTERIZAREA PSIHOPEDAGOGICĂ A UNUI COPIL

I. DATE GENERALE DESPRE COPIL SI FAMILIA SA Numele şi prenumele copilului: N.R. Data naşterii: 22 noiembrie 2004 Date medicale a. Antecedente patologice Copilul s-a născut în condiţii normale, cu o greutate la naştere de 3300 grame. Păna la 3 ani a fost bolnăvicioasă, ceea ce a impus tratamente cu antibiotice. A contactat mai multe boli ale copilariei: oreion, varicelă, gripe şi afecţiuni bronho-pneumnale. Este foarte sensibilă la schimbările atmosferice, are o imunitate scăzută a organismului. Datorită acestor cauze, copilul a fost adus la grădiniţă abia la vârsta de aproape 4 ani. b. Evoluţia psiho-fizică In perioada până la venirea la grădiniţă, copilul achiziţionează multiple experienţe care îi marchează evoluţia psihică ulterioară. Aceste experienţe sunt acumulate, mai ales, în cadrul jocurilor iniţiate de sora ei, dar şi prin intermediul părinţilor care îi citesc mult, care comunică cu ea De asemeanea, copilului îi place să vizioneze desene animate la televizor şi să se joace pe calculator. Datorită experienţei acumulate, copilul are dezvoltate în limitele normalului, dimensiunile activităţilor psihice. Din punct de vedere fizic, copilul înregistreză după vârsta de 4 ani, progrese vizibile în ceea ce priveşte rezistenţa la efort, greutate corporală, participare mai intensă la jocuri dinamice şi de mişcare. 3. Date despre familia copilului Familia se compune din mama, tata, o soră de 15 ani. In aceeaşi localitate locuiesc bunicii dinspre tată. 4. Profesiunea părinţilor •

tata: inginer

•

mama: profesor

5. Condiţii de locuit Familia împreună cu copiii locuieşte la bloc, într-un apartament cu trei camere, copiii ocupând o cameră. Camera copiilor este dotată cu mobilier corespunzător, cu aparatură audio-video şi un computer, cu multe jocuri şi jucării, dar şi o bibliotecă bogată în cărţi pentru copii. 6. Climatul educativ în familie In urma observărilor făcute cu prilejul vizitelor la domiciliul copilului, dar şi

ca urmare a

discuţiilor purtate cu părinţii, am putut constata că în familie domneşte un climat favorabil, bazat pe afectivitate, responsabilitate şi grija faţă de copii. Am remarcat grija pe care o poartă sora mai mare. Ambii părinţi acordă timp copiilor, mai ales celei mici, care are nevoie de multă încurajare şi afectivitate, fără însă a o răsfăţa. Am constatat unitatea de cerinţe a părinţilor, perseverenţa şi consecvenţa în formularea unor cerinţe, în respetarea unui program, a ordinii şi curăţeniei, etc. 7. Comportarea copilului în familie In relaţiile dintre părinţi şi copil se remară modul de adresare politicos, bazat pe respect reciproc. Părinţii cer copilului să fie ordonat, să respecte un program al zilei atunci când stă acasă, dar urmăresc permanent realizarea acestor lucruri. Am remarcat tendinţa copilului de a apela mai des la sora mai mare atunci când i se cere să relizeze ceva mai deosebit( aranjatul mesei, îmbrăcatul). Când i se cere să facă ordine la jucării, la cărţi, este de ajutor, uneori aranjându-le şi pe ale surorii ei. Este foarte harnică şi meticuloasă cu hainele, jucăriile şi cărţile de poveşti şi colorat. La grădiniţă, când trebuie să iasă la joacă în curte, apelează la ceilalţi copii pentru a o îmbrăca sau încheia, deşi poate face acest lucru uşor şi singură. Îi place să fie protejată. 8. Aspecte ale activităţii copilului în familie Copilul manifestă un interes sporit pentru activităţile intelectuale: îi place să i se citească, urmăreşte emisiunile de pe programul Animal Planet şi desenele animate cu Tom şi Jerry de la televizor; alături de părinţi şi sora mai mare , utilizează computerul, citeşte după imagini utilizând un vocabular bogat şi un limbaj corect ; întreabă şi doreşte de fiecare dată să i se răspundă la întrebări. Preferă jocurile de perspicacitate şi logico-matematice.

II. ACTIVITATEA COPILULUI IN GRADINITA SI IN AFARA GRADINITEI Rezultate obţinute de copil în cadrul categoriilor de activităţi structurate în conţinutul învăţământului preşcolar Copilul obţine rezultate foarte bune la activităţile matematice, artistico-plastice, educarea limbajului, cunoaşterea mediului. Ii place să joace jocuri cu roluri, manifestând tendinţe de conducător de joc, preferă jocurile de perspicacitate, puzzle, reconstituiri de imagini. Odată cu venirea la grădiniţă, copilul şi-a consolidat deprinderile de comportare civilizată formate în familie, le aplică în relaţiile cu colegii şi cu adulţii cu care vine în contact, este foarte politicoasă. Se remarcă o concordanţă între comportarea copilului în familie şi la grădinţă. Orice mică greşeală ce vizează modul de comportare este sancţionată de părinţi prin atenţionarea copilului şi foarte rar, prin sancţionare. In general, copilul îndeplineşte sarcinile primite de la educatoare, părinţi sau alţi adulţi din imediata lui apropiere. Rar se întâmplă ca el să selecţioneze dintre aceste sarcini doar pe unele pentru a le îndeplini, pe celelalte încercând să le transfere altor copii, oferindu-le în schimb alte servicii (,,te las în locul meu la calculator, ca tu să-mi citeşti la film’’, ,îţi desenez eu, ca tu să îmi scrii semnele grafice’’ etc.) La sosirea în grădiniţă, copilul a manifestat reţinere, s-a desprins cu greu de mama, se temea de necunoscut, simţea nevoie de protecţie. După două săptămâni, fetiţa s-a acomodat cu colegii, cu regimul grădiniţei şi a început acumularea de noi cunoştinţe, priceperi şi deprinderi. După un semestru de activitate, progresul copilului era vizibil, ea manifestând acum iniţiativă în joc, tendinţa de a se afirma prin răspunsuri ample, corecte, complete. Rezultate în activitatea de învatare În realizarea unor concursuri pentru preşcolari, lucrările ei (desene, picturi, colaje realizate de copiii din întrega grupă) au fost trimise de către educatoare la diverse concursuri şcolare. La fiecare din acestea, a primit diplome de participare şi premii

III. CARACTERISTICI ALE DEZVOLTĂRII PSIHO - SOCIALE ALE COPILULUI 1. Caracteristici ale proceselor senzorio-perceptive Am observat că în desene face abstracţie de elementele de detaliu, fapt care face ca desenele ei să fie ceva mai sărăcăcioase în elemente, dar foarte expresive. Desenează foarte mult peisaje, respectând proporţiile, redând corect mărimile obiectelor şi mai ales relaţiile dintre ele, ceea ce semnifică că are reprezentări bune ale realităţii înconjurătoare. Nu respectă perspectiva, elementele din desen nefiind dispuse în două planuri, obiecte în planul apropiat şi obiecte în planul depărtat. 2. Caracteristici ale psihomotricităţii Are o motricitate fină dezvoltată, coordonarea ochi – mână este bine realizată. Are rezistenţă la efort fizic bună; mişcările pot fi uşor transferabile şi aplicabile în noi situaţii, fiind din ce în ce mai diferenţiate, mai fine. Are formate priceperi şi deprinderi complexe care îi permit să se descurce în situaţii diferite; execută orice mişcare chiar dacă uneori i se cere efort fizic mare. Execută cu plăcere exerciţiile de educaţie fizică şi participă cu entuziasm la întrecerile organizate în grădiniţă. 3. Caracteristici ale dezvoltării individuale Gandirea are caracter operatoriu: răspunsurile la solicitările educatoarei sunt coerente, stabile, corespunzătoare cerinţelor pe care aceasta le formulează. Se observă ca a participat activ la realizarea activităţilor didactice, pentru că ştie să îndeplinească corect diferite sarcini de lucru (să lucreze exerciţiile din auxiliarele de la grupă). Nivelul operaţiilor gândirii se află la nivel concret, legat de acţiuni obiectuale; la activităţile matematice participă foarte activ, realizează operaţiile de adunare, scadere cu 1/2 unităţi cu ajutorul obiectelor( numărătoare, jetoane), compune probleme după ilustraţii şi la rezolvă singură. Poate efectua anumite raţionamente de tipul „dacă......, atunci”, cu condiţia să se sprijine pe obiecte concrete sau exemple.

Caracteristici ale memoriei Întipărirea involuntară şi voluntară este rapidă, ea memorează cu foarte mare uşurinţă poeziile, învaţă foarte repede cântecele, respectă linia melodică a acestora. De asemenea, are o capacitate bună de stocare a infomaţiilor, ştiind foarte multe poveşti, pe care le relatează cu detalii. Acest fapt dovedeşte că memoria de lungă durată este bună. Perioada păstrării informaţiilor este foarte mare, copilul reuşind să redea evenimente petrecute cu mult timp înainte. Memorează textual replicile personajelor din poveşti, de multe ori fiind implicată în realizarea unor dramatizări în care îi revin rolurile cele mai lungi. Are o imaginaţie bogată, legată şi stimulată de trăirile sale afective: bucuria, plăcerea (cadouri primite de la Moş Crăciun, jucăriile sale) dar şi frica, spaima (frica de întuneric, de necunoscuţi). Imaginaţia este strâns

legată de percepţie şi experienţa concretă: desene animate, activităţi

cotidiene. Îi plac foarte mult desenele animate, pentru că redă prin desene şi povesteşte astfel de fimuleţe. Comunicarea şi limbajul verbal Are un vocabular bogat, cu o adaptabilitate deosebită la împrejurări. Manifestă o adevărată plăcere de a-şi însuşi cuvinte noi din poveşti şi diferite activităţi. Foloseşte „clişee verbale” preluate din vorbirea adulţilor, expresii pe care le spun mama sau tata sau sora ei mai mare. Se exprimă corect din punct de vedere gramatical (o mare importanţă având şi modelele verbale ale familiei şi anturajului apropiat al copilului). Are capacitate de verbalizare crescută (povesteşte tot ce face, vede sau aude). Vorbeşte în timp ce desenează, se joacă sau chiar povesteşte (flexibilitate verbală). Este foarte comunicativă şi nu refuză să interacţioneze verbal cu persoanele, copii sau adulţi, chiar dacă nu îi cunoaşte şi îi vede pentru prima dată. 4. Caracteristici ale proceselor psihice reglatorii În ceea ce priveşte afectivitatea, am observat că este foarte ataşată de educatoare. De asemenea, îşi iubeşte foarte mult părinţii şi bunicii. Este foarte sensibilă, nu îi place să fie certată în faţa celorlaţi copii din grupă, chiar suferă foarte mult.

Îşi stăpâneşte plânsul în public când se loveşte. În relaţia cu sora ei este foarte amabilă, preia din responsabilităţile mamei. Manifestă preferinţe faţă de anumiţi copii în a se juca sau împrieteni cu ei( curăţenia, modul de a fi îmbrăcaţi, exprimarea acestora), are prietenele ei de la grădiniţă. Voinţa este bine dezvoltată. Îşi propune scopuri şi se străduieşte să le atingă. Se autoreglează bine în activităţi de învăţare şi creaţie desfăşurate individual sau în grup. Se manifestă reglajul voluntar în raport cu norme sau comportamente morale, rolul de frână al voinţei. Ascultă observaţiile educatoarei atunci când i se spune că nu este bine sau că nu este frumos ceva ce a facut şi se autocorectează. 5. Caracteristici ale atenţiei Urmăreşte atentă propria activitate cât şi unele aspecte din ambianţă (a crescut volumul atenţiei). Poate în acelaşi timp să observe ceva şi să asculte explicaţiile educatoarei (mobilitatea atenţiei). Se manifestă atenţia voluntară (continuă rezolvarea unei sarcini până la atingerea scopului).

IV. TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE Ca temperament are un comportament exteriorizat, este energică, vioaie, echilibrată, uşor adaptabilă,vorbăreaţă. Are aptitudini muzicale, matematice. Inteligenţa este concretă. Trăsăturile de caracter sunt: sociabilitatea, capacitatea de comunicare, spirit de prietenie, sinceritate, respect faţă de adulţi, politeţe, spirit de ordine, hărnicie, respect pentru muncă, sârguinţă, corectitudine, spirit de iniţiativă, disciplină, perseverenţă, modestie, stăpânire de sine, încredere în propriile puteri, curaj.

V. CONCLUZII SI RECOMANDARI

Consider că acest copil a achiziţionat şi dobândit cunoştinţe, priceperi, deprinderi şi abilităţi care îi vor permite să se adapteze la noile situaţii pe care i le va oferi viaţa de şcolar. Recomand familiei să o

ajute mai mult pentru a-şi învinge complet teama de greşală, iar

învăţătoarei să o încurajeze şi să o stimuleze permanent în ceea ce face, să o antreneze într-o gamă variată de activităţi (fără a le neglija pe cele care vizează dezvoltarea fizică). Alte recomandări: -

cunoaşterea capacităţilor copilului, a performanţelor realizate, evidenţierea progreselor realizate de la o etapă la alta;

-

crearea unui climat de de linişte, calm, încredere în forţele copilului, pentru obţinerea unui randament şcolar pe măsura capacităţilor sale;

-

organizarea eficientă a timpului de studiu;

-

valorificarea aptitudinilor muzicale şi matematice pe care le-a dovedit în activităţile şcolare;

-

folosirea strategiilor diferenţiate după investigarea prealabilă a nivelului de dezvoltare intelectuală, a socializării şi a volumului de cunoştinţe , pentru a se adapta solicitările educative la nivelul şi ritmul dezvoltării, spre a se stimula dezvoltarea maximală a disponibilităţilor latente.