Caracterizarea Personajelor Din Opera Și A Fost Noapte [PDF]

Zitiervorschau

Caracterizarea Lenței din opera „Și-a fost noapte” de Aureliu Busuioc Lența este personajul principal din opera „Și-a fost noapte” de Aureliu Busuioc, fiica tușei Maria Vâlceva și o fată simpatizată de mai mulți băieți. Din caracterizarea directă făcută de autor înțelegem că „ Era subţire, chiar slăbuţă, şi, într-adevăr, aducea cu actriţa americană, lucru observat şi de colege, care-o tachinau mereu cu asemănarea aceasta.” Lența putea fi ușor recunoscută după râs, ne dăm seama din fragmentul „Avea un râs scurt, degajat” Ea era o fire rușinoasă și foarte sentimentală, acest lucru îl vedem în fragmentele „Lenţa simţi că i se umezesc ochii.” sau „și roșea din ce în ce mai tare”. Deși Plamen era îndrăgostit de Lența aceasta nu manifesta interes și reacționa impulsiv sau chiar îl tachina sugerează fragmentele „Mă urmăreşti, Plamen? îi aruncă Lenţa peste umăr. Linişteşte-te!” sau „mă iei peste picior”. Chiar dacă avea pretenții in materie de sexul doctorilor nu uită bunele maniere și zise „Mulţumesc” atât doctorilor cât și lui Werner pentru ajutor Firea ei sentimentală o descoperim și atunci când manifestă compătimire față de cercetașul ce s-a predat, sugerează fragmentul „— Săraca, făcu Lenţa”. Lența era o tânără cu o voce impecabilă și atât de dulce, chiar a fost confundată cu vocea unei interprete ne dăm seama din fragmentul „Ea cânta ultima strofă din poezia lui Hans Leip, dar atât de aproape de felul în care o interpreta Lale Andersen”. Se pare că așezarea armatei în localitate avea și un avantaj cel puțin pentru Lența, cel expus de fragmentul „încercau s-o înveţe pe Lenţa să folosească bicicleta fratelui său” dar datorită lui Werner aceasta evita un major impact sugerează fragmentul „fie că uitase unde-i frâna, fie că nu-i auzea ... fata nimeri în braţele lui Werner”.

Caracterizarea lui Werner din romanul „Și-a fost noapte” de Aureliu Busuioc Werner este personajul principal din romanul „Și-a fost noapte” de Aureliu Busuioc și un austriac nascut in Tirol inrolat in armata. De fire este glumet, m-ai ales cand a auzit ca Lența dorea să fie verificată de o doctoriță sugerează fragmentul „Doctorii n-au sex, râse Werner. Dar să sperăm că sunt şi doctoriţe”. Dar acest lucru se pare că nu stă în sângele lui Werner, aflăm din fragmentul „Şi veseli. Vă place să glumiţi mereu... — De nevoie, domnişoară Lenţa” Pe lângă asta e o fire deschisa și își expune ușor gândurile și punctul de vedere chiar dacă informația ține de cei din jur și ei se află în apropiere, ne dăm seama din fragmentul „— Într-adevăr, ruşinoasă fetiţa, zise Werner. Dar frumoasă foc!”. Acesta știa și româna fiind că a petrecut o parte din viața lui în România și înțelegea și un pic dialectele, sugerează fragmentele „După vorbă, cred că-i din Transnistria, zise Werner” „E părul nostru naţional, râse Werner. De fapt, al germanilor. Noi, austriecii, adică tirolezii, suntem roşcaţi...” Deși era contra inamicilor simțea o greutate pe suflet pentru a pedepsi și a preda inamicii ce erau niște persoane inofensive și bune în realitate, ba chiar nu era obișnuit cu așa situații și după spusele textului „Werner nu se simţea în apele lui”. Dar acest lucru nu îl face șă nu folosească logica și să profite de posibilitati, ne dăm seama din fragmentul „Werner găsi totuşi că poate profita de ora pe care i-o dăduse Stolz şi îşi îndreptă paşii spre gazdă să-şi mai astâmpere foamea.”. Werner este un erou pentru Lența deoarece în momentul potrivit o salvă de la impact după spusele operei – „fata nimeri în braţele lui Werner”. De aici se începu toată povestea lor de dragoste care continuă până la adânci bătrâneți.