Caractere Generale Ale Mamiferelor [PDF]

Zitiervorschau

Caractere generale ale mamiferelor Mamiferele sunt vertebrate superioare homeoterme cu corpul acoperit cu par, care nasc pui vii pe care ii hranesc cu lapte, produs de glandele mamare. Au o larga raspandire geografica, in toate mediile de viata: majoritatea sunt terestre, unele subterane, dar si acvatice, semi-acvatice si chiar zburatoare. Ca urmare a adaptarii lor la diferite medii de viata, aspectul forma si dimensiunile corpului variaza foarte mult. Corpul lor, alcatuit din cap, trunchi si coada (care poate lipsi), se sprijina pe doua perechi de membre adaptate in general pentru mers. La mamiferele acvatice corpul devine hidrodinamic, iar membrele devin inotatoare. La lilieci, mamifere zburatoare, membrele anterioare sunt adaptate pentru zbor. Tegumentul mamiferelor are doua categorii de productii: cornoase si glandulare. Scheletul este alcatuit din oase masive, pline cu maduva. Musculatura este bine diferentiata. Cavitatea toracica este separata de cavitatea abdominala prin muschiul diafragma, cu rol in respiratie. Sistemul nervos este cel mai bine dezvoltat. Emisferele cerebrale cu scoarta neteda la formele inferioare devin cutate la formele superioare, scoarta cerebrala formand girusuri. Organele de simt sunt bine dezvoltate. Sistemul digestiv sufera modificari in functie de regimul alimentar al mamiferelor. Structura dentitiei este utilizata ca un criteriu in clasificarea mamiferelor. Dintii, fixati in alveole, sunt diferentiati: incisivi, canini, premolari si

molari. Forma, structura si numarul dintilor se modifica la diferitele grupe in functie de modul de hranire. Circulatia sangelui este inchisa, dubla si completa, la fel ca la pasari, iar inima este tetracamerala. Respiratia este pulmonara la toate mamiferele. Excretia se realizeaza printr-un sistem excretor care cuprinde doi rinichi bine dezvoltati, doua uretere, o vezica urinara si uretra. Reproducerea este sexuata, sexele sunt separate, fecundatia este interna. Mamiferele se grupeaza in numeroase ordine. Generalitati despre mamifere

MAMIFERE Mamiferele sunt animale cu sânge cald, care îsi hrånesc puii cu ajutorul unor glande producåtoare de lapte. Unele specii de mamifere sunt cele mai inteligente vietuitoare de pe Påmânt. Mamiferele sunt un grup de vietuitoare extrem de divers, putând fi întâlnite în aproape orice tip de habitat de pe Påmânt. Ele tråiesc pe uscat, în climå caldå sau rece, în mare si au cucerit si våzduhul. Mamiferele sunt animale cu sânge cald, acoperite cu piele sau blanå. Acest lucru înseamnå cå toate speciile îsi controleazå temperatura corpului prin transpiratie sau gâfâit când este cald si prin tremurat când este frig. GRUPURI DE MAMIFERE Pe scara temporalå a evolutiei, mamiferele au apårut destul de târziu. Au existat mamifere si în timpul erei dinozaurilor, dar acestea erau animale mici, asemånåtoare cu soarecii de câmp, veveritele si bursucii de azi. Mamiferele apartin clasei Mamalia. Aceastå claså este compuså din trei grupuri principale. Animalele din cel mai primitiv grup depun ouå,ca reptilele si påsårile. Acestea sunt monotremele si doar douå specii au supravietuit pânå în ziua de azi – ornitorincul si echidna. MARSUPIALELE Desi marsupialele dau nastere la pui vii, acestia sunt doar partial dezvoltati. În consecintå, puii stau în marsupiul (buzunar) mamei lor, hrånindu-se cu laptele ei pânå când se dezvoltå complet. Cangurul este probabil cel mai cunoscut marsupial. Cele mai multe specii de marsupiale se gåsesc în Australia si Noua Zeelandå. MAMIFERELE SUPERIOARE Mamiferele placentare constituie grupul cel mai avansat. Termenul „placentar“ se referå la faptul cå animalele din acest grup cresc (dezvoltå) puii în interiorul corpurilor lor, furnizându-le substantele nutritive prin intermediul placentei din uter. Existå multe specii diferite de

mamifere superioare. Acestea includ mamifere zburåtoare (liliecii), mamifere marine (foci, delfini si balene), erbivore mari (elefanti si girafe) si carnivore puternice (canide, feline si ursi). Primatele includ maimutele, maimutele antropoide si oamenii. CELE MAI MARI MAMIFERE Balenele sunt cele mai mari mamifere care au trãit vreodatã pe Pãmânt. Aceste balene cu cocoasã se hrãnesc prin filtrare, umplându-si gura cu cantitãti mari de apã de mare plinã de plancton pe care îl retin în gurã eliminând apa printr-o retea de formatiuni numite fanoane care actioneazã ca o sitã. Dimensiunea uriasã a balenelor înseamnã cã ele trebuie sã consume cantitãti enorme de plancton în fiecare zi. Deoarece mamiferele au nevoie de aer pentru a respira, balenele trebuie sã iasã regulat la suprafatã pentru a inhala aer. Balena albastrã este cel mai mare animal de pe planetã. Acest urias mamifer marin poate atinge 30 de metri în lungime si 150 de tone în greutate. Mamiferele care se hrãnesc doar cu insecte sunt cunoscute sub numele de insectivore. Furnicarul urias din America de sud are gheare puternice, un bot lung si o limbã lipicioasã care îl ajutã sã sape în musuroaiele de furnici si sã devoreze furnicile din interior. O blanã deasã îl protejeazã de muscãturile insectelor. ÎNGRIJIREA PUILOR Mamiferele îsi datoreazå mare parte din succesul lor grijirii pårintesti. Ele sunt în general cei mai grijulii pårinti din naturå. Femela hråneste puii cu lapte produs de corpul ei si are grijå de ei pânå când acestia se pot descurca singuri. În aceastå perioadå, puii deprind tehnicile esentiale de supravietuire, cum ar fi comportamentul social si metode de obtinere a hranei. Unii dintre puii mamiferelor, cum ar fi soarecii, se nasc orbi si complet neajutorati, necesitând o perioadå de îngrijire intenså din partea pårintilor. Altii, cum ar fi cerbul, sunt în stare så se ridice si så alerge la câteva minute dupå ce s-au nåscut SIMTURILE MAMIFERELOR Mamiferele au simturi puternic dezvoltate, lucru ce a contribuit si el la succesul acestor animale. Unele mamifere au doi ochi plasati câte unul în fiecare parte a capului. Fiecare ochi oferå o vedere diferitå asupra mediului înconjuråtor. Altele au vedere binocularå. Ochii sunt plasati în fata capului si lucreazå împreunå. Acest tip de vedere permite animalului så stabileascå distantele cu mai mare precizie. Unele mamifere au simturi specializate, cum ar fi sonarul liliacului (ecolocatie) si muståtile sensibile ale cârtitei. Pentru unele mamifere, simtul mirosului este cel mai important. De exemplu, câinii folosesc mesaje mirositoare pentru a-si marca teritoriul. Ornitorincul cu cioc de ratã din Australia este unul din putinele mamifere care depune ouã. Femela se ocupã de puii neajutorati într-o vizuinã, hrãnindu-i cu laptele produs de glande speciale de pe corpul ei. Mamiferele care se hrãnesc doar cu insecte sunt cunoscute sub numele de insectivore. În climatele reci, unele mamifere, cum ar fi acest Pârs european, hiberneazã. În aceastã perioadã ele un mãnâncã, ci trãiesc din rezervele de grãsime acumulate de organism. Liliecii mãnâncã insecte si se hrãnesc cu nectarul din flori. Liliecii sunt singurele mamifere au adevãrat zburãtoare. Aripa unui liliac este compusã dintr-o membranã subtire care se întinde între degete corp si picior.