C4 Metode de Cunoastere A Grupurilor - Tehnica Sociometrica [PDF]

Zitiervorschau

Dinamica grupurilor Curs 4 Metode de cunoaştere a grupurilor sociale 1. Tehnica sociometrică 2. Autobiografia grupurilor 3. Observaţia sistematică a grupurilor pe baza categoriilor informaţionale 4. Profilul psihosocial al grupului 1. Tehnica sociometrică Este dezvoltata de Jacob Levy Moreno, psihosociologul american de origine română si este destinata investigarii relaţiilor interpersonale, mai precis a celor preferentiale/socioafective/ simpatetice. Termenul „sociometrie” provine din termenii latini „socius” şi „metrum”, care înseamnă social şi măsurătoare. Sociometria nu studiază structura grupului formal, ierarhia oficială, ci structura informala. În cadrul unui test sociometric, alegerile se fac după criteriile (operationalizate prin intrebarile testului) care interesează într-un anumit domeniu, loc, timp şi conjunctură. Criteriul de selecţie trebuie să fie mai degrabă specific, decât general sau vag. Definite vag, criteriile evocă răspunsuri vagi. Membrii grupului trebuie să aibă o experienţă faţă de criteriu, altfel întrebările nu stârnesc răspunsuri importante. De asemenea trebuie să fie actual, real şi nu ipotetic, exprimat simplu şi cât mai exact. Explorările sociometrice se aplică în interiorul unui grup dat: comunitate, familie, grup de lucru. Aceste explorări pot fi didactice sau orientate spre acţiune. Scopul sociometriei poate fi: •

Facilitarea schimbărilor individuale sau de grup;

•

Sporirea reciprocităţii, a interacţiunii sociale şi a empatiei;

•

Explorarea modelului alegerii sociale şi reducerea conflictelor;

•

Dezvăluirea dinamicii deschise sau ascunse a grupului;

•

Creşterea coeziunii şi productivităţii grupului.

Tehnica sociometrică, descrisă de Moreno în cartea sa „Who Shall Survive?” din 1934, necesită respectarea unor rigori metodologice, dar şi capacitatea de a descifra fenomenele relevante. Testul sociometric măsoară relaţiile afectiv-simpatetice dintre membrii grupului. El conţine întrebări de 1

genul: Dacă ar fi să te stabileşti într-un apartament, cu cine ai prefera să coabitezi? Dacă echipa ta de muncă s-ar restructura, cu cine ţi-ar plăcea să lucrezi în continuare dintre actualii membri ai echipei? Cu cine nu ţi-ar plăcea? Instructajul trebuie sa includa informatii despre: •

scopul aplicării testului: li se explică membrilor grupului finalitatea aplicării testului; ex: restructurarea grupului de muncă/scop didactic;

•

asigurarea caracterului confidenţial al testului

•

determinarea situaţiei de alegere, care cuprinde: precizarea criteriului testului, ordinea de preferinţă, limitarea sau nelimitarea numărului răspunsurilor.

În faza aplicării testului, subiecţilor li se cere să nu comunice între ei, să răspundă cu sinceritate, prin nominalizări la toate întrebările. Sociomatricea reprezintă un tabel cu dublă intrare, în care sunt consemnate toate alegerile sau respingerile emise şi primite de fiecare. Sociograma reprezintă redarea grafică a relaţiilor afectiv-simpatetice dintre membrii grupului. Aceasta poate fi individuală (redă situaţia relaţiilor afective doar a unui singur membru al grupului) şi colectivă (redă situaţia dintre absolut toţi membrii grupului). Indicii sociometrici se calculează pornind fie de la datele înscrise în sociomatrice, fie de la cele ce sunt figurate în sociogramă. Indicii sociometrici includ: •

indicele de statut sociometric

Iss= alegeri primite de x / (N – 1) unde N este numărul de membri ai grupului •

indicele de statut preferenţial

Isp= alegeri – respingeri primite de x / (N – 1) unde N este numărul de membri ai grupului •

indicele de putere preferenţială oferă informaţii despre intensitatea forţei de atracţie preferenţială intragrupală; zonele delimitate de cercurile concentrice (5) ale sociogramei desemnează zone preferenţiale diferite: subiecţii foarte populari, plasaţi în centru au indice de putere +3, cei populari (al doilea cerc) un indice de +2, cei acceptaţi (al treilea cerc) +1, cei izolaţi (al patrulea cerc) 0, cei respinşi (ultimul cerc) -1.

IpG = Σ (F Ip) / N unde Ip este frecvenţa indicelui de putere preferenţială individuală, F este numarul de membri care au acelasi indice de putere prefentiala (se afla in acelasi cerc) şi N numărul total de membri ai grupului

2

•

indicele de stabilitate preferenţială a grupului evidenţiază echilibrul interpersonal realizat în cadrul grupului sau între membrii care intră în relaţii reciproce. Cu cât un grup va avea mai multe reciprocităţi pozitive, cu atât stabilitatea sa preferenţială va fi mai mare.

Isp G = (Rp – Rn) /N unde Rp reprezintă reciprocităţi pozitive, Rn reciprocităţi negative, iar N numărul de membri ai grupului •

indicele de coeziune

CG = C / N (N – 1) / 2 unde C este numărul alegerilor reciproce (pozitive) din cadrul grupului, iar N numărul de membri ai grupului Pe baza datelor oferite de testul sociometric se pot afla: locul individului în cadrul grupului, expansivitatea sa afectivă (câte alegeri face din grup), gradul în care preferinţele unui subiect sunt cunoscute de ceilalţi membri ai grupului (transparenţa relaţiilor), gradul în care un subiect confirmă exact toate alegerile emise de toţi ceilalţi membri (transpătrunderea relaţiilor), disonanţa sociometrică (diferenţa dintre alegerea sociometrică şi percepţia sociometrică), tipurile de relaţii dintre membrii grupului, reciprocitatea sau unilateralitatea relaţiilor, poziţia la nivel informal a liderului formal, liderul informal. Limitele metodei sociometrice constau în faptul că nu există garanţia că răspunsurile sunt omogene şi sincere (unele sunt spontane, altele generate de situaţia de aplicare a testului). De aceea este recomandată utilizarea şi a altor tehnici care să completeze datele sociometrice (ex: observarea conduitelor reale, notarea frecvenţei contactelor interpersonale, cercetarea structurilor de comunicare în grup). Pentru a investiga dinamica structurii socioafective a grupului se poate utiliza panelul sociometric, adica aplicarea repetata a testului sociometric.

3