Burn Out [PDF]

Zitiervorschau

 UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI”, CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI MASTERAT ÎN MANAGEMENT, CONSILIERE ŞI ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ ÎN INSTITUŢII INCLUZIVE

LUCRARE DE DISERTAŢIE

ASPECTE ALE BURNOUT-ULUI PROFESORILOR DIN INSITUŢIILE INCLUZIVE

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: Lect. univ. Dr. ADRIAN ROŞAN   MASTERAND: TÖRÖK HAJNALKA   CLUJ-NAPOCA 2013

CUPRINS   Abstract INTRODUCERE I. Aspecte ale burnout-ului 1.1. Definiţie şi generalităţi 1.2. Simptomele fizice ale burnout-ului 1.2. Simptome psihice ale burnout-ului 1.3. Consecinţele burnoutului 1.3.1. Efectele asupra performanţei la locul de muncă 1.3.2. Consecinţele psihice ale burnoutului 1.3.3. Consecinţele interpersonale 1.3.4. Consecinţele atitudinale 1.4. Stres şi burnout 1.5. Burnout-ul ca proces 1.6. Teorii despre burnout 1.6.1. Teoria burnout-ului Maslach 1.6.2. Modelul solicitărilor la locul de muncă 1.7. Factori care influenţează apariţia burnout-ului 1.7.1. Variabile demografice 1.7.2. Suportul social 1.7.2.1. Reţea socială 1.7.2.2. Suportul organizaţional 1.7.3. Autoeficacitatea 1.8. Cercul burnoutului 1.9. Intervenţii în burnout

II. Metodologie 2.1. Obiective şi ipoteze 2.1.1. Obiectiv general 2.1.2. Obiective specifice 2.1.3. Ipoteze cadru 2.1.4. Operaţionalizarea ipotezelor cadru 2.2. Participanţii la studiu 2.3. Instrumente utilizate 2.3.1. Scala de evaluare a autoeficacităţii profesorilor 2.3.2. Chestionarul de evaluare a burnout-ului Maslach 2.3.3. Suportul supervizorului 2.4 Procedura 2.5. Analiza cantitativă şi calitativă III.Concluzii, limite şi direcţii noi de cercetare IV. Bibliografie Anexe  

METODOLOGIE 2.1. Obiective şi ipoteze   2.1.1. Obiectiv general • Evaluarea burnoutului şi a factorilor care influenţează burnoutul la profesorii care lucrează în instituţiile incluzive. 2.1.2. Obiective specifice • Evaluarea nivelului de burnout al profesorilor care lucrează în instituţiile incluzive • Evaluarea suportului supervizorului/directorului şcolii acordat participanţilor la acest studiu • Evaluarea autoeficacităţii subiecţilor care lucrează în şcolile speciale • Evaluarea relaţiei între statutul marital şi nivelul burnoutului • Evaluarea relaţiei între venitul familiei şi nivelul burnoutului

2.1.3. Ipoteze cadru 1. Există o corelaţie negativă între nivelul burnoutului şi nivelul autoeficacităţii profesorilor 2. Lipsa suportului din partea supervizorului/directorului instituţiei este un predictor pentru un nivel al burnoutului mai ridicat 3. Există o corelaţie semnificativă între diminuarea realizării personale şi cele trei dimensiuni ai autoeficacităţii profesorilor (eficacitate în angajamentul studenţilor, eficacitate în strategii de predare, eficacitate în managementul clasei) 4. Statutul marital este un predictor constant în dezvoltarea sindromului burnout 5. La subiecţii unde venitul familiei este mai mare, nivelul burnoutului va fi semnificativ mai scăzut, comparativ cu subiecţii unde venitul familiei este mai mic. 6. Burnoutul profesorilor are un rol important în intenţia profesorilor de a părăsi locul de muncă

2.2. Participanţii la studiu • Lotul de participanţi este constituit din 29 de femei şi 1 bărbat • cu vârste cuprinse între 21 şi 57 de ani, vârsta lor medie fiind 35,9 ani. • Toţi participanţii la studiu sunt profesori psihopedagogi care lucrează în şcolile speciale din Cluj-Napoca, Bucureşti şi Miercurea Ciuc

2.3. Instrumente utilizate 2.3.1. Date Generale 2.3.2. Scala de evaluare a autoeficacităţii profesorilor • •

Elaborat de Tschannen-Moran şi Woolfolk Hoy (2001) Are trei dimensiuni: strategiile de instrucţii, managementul clasei şi angajamentul studenţilor.

2.3.3. Chestionarul de evaluare a burnout-ului Maslach •

Conține 25de itemi şi este structurat pe 3 dimensiuni: extenuare emoţională (9 itemi), depersonalizare (6 itemi), reducerea realizărilor personale (10 itemi).

 2.3.4. Suportul supervizorului • • •

elaborat de Greenhaus şi colaboratorii în 1990, evaluează percepţia angajaţilor despre suportul supervizorului conţine 9 itemi

primit

din

partea

2.4 Procedura • Toate chestionarele au fost introduse pe platforma Google Documents şi transformate în chestionare online, urmând să fie trimise electronic la particpanţii studiului. • Rezultatele chestionarelor au apărut într-o bază de date online care ulterior au fost descărcate şi introduse în programul de statistică SPSS. • Chestionarele au fost completate de profesori din Bucureşti, angajaţi ai Şcolii pentru Deficienţi de Vedere, din Cluj-Napoca, angajaţi ai Liceului Tehnologic Special Pentru Deficienti de Auz şi angajaţi ai Asociaţiei Authelp din Miercurea Ciuc.

Ipoteza1. Testul T. Scala de evaluare a autoeficacităţii profesorilor One-Sample Statistics   N Mean MeanAut oef

30 6.2361

One-Sample Test   t

MeanAuto ef

3.39 0

Std. Deviation 1.39565

Std. Error Mean .25481

Test Value = 7.1 Sig. (2Mean tailed) Differenc e

df

29

.002

-.86389

95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper -1.3850

-.3427

• În urma aplicării scalei de evaluare a autoeficacităţii profesorilor am constatat o medie a autoeficacităţii a profesorilor care lucrează în instituţii incluzive de 6.23 Raportat la etalonul probei reprezintă un nivel autoeficacităţii profesorilor sub medie înregistrându-se diferenţe puternic semnificative la o valoare a lui t=-3, 39, p