Biblia adică Dumnezeiasca Scriptură (1939) [PDF]

Zitiervorschau

.

::

.:

,.

www.dacoromanica.ro

BIBLIA ADICA

DUMNEZEIASCA SCRIPTURA

niNVATATORUL(."4 )

www.dacoromanica.ro

Ate

L ¡AO

*i

LA EDITIA I: BIBLIA (VE,CHIUI, 5I NOUI, TESTAMENT), TRADU SA DUPA Th,'XTELE ORIGINALE EBRAICE I GRECE$T1 DE PREA CUCERNICII PREOTI PROPESORII VASILE RADU

51 GALA GALACTION, DIN INALTA INITIATIVA A MAJESTATII SALE REGELUI CAROL II, S'A PUS SUB TIPAR LA IMPRIMERIA NATIONALA DIN BUCURE?TI IN

ZIUA DE 8 IUNIE 1937, INTR'AL uNspRnEcELEA

AN

DE DOMNIE A MAJESTATII SALE REGELIJI CAROL PRIN INGRIJIREA DIRECTORULUI FUNDATIEI PENTRU PROF. AL. LITERATURA ?I ARTA REGELE CAROL RoSETTI, I SA SPARSIT DE TwARIT IN ZIUA DE io NOEMBRIE 1938, DOUA SUTE CINCIZECI DE ANI DURA TIPARIRE,'A, IN xo NOEMBRIE 1688, A BIBLIEI Lui *URBAN CANTACuZiNo.

TExTUL COMPUS CU RoND -FACE, CORP 8, A POST cuLEs, PAGINAT I TIPARIT, IAR COALELE AU FOST FATUITE

I BRO$ATE DE LUCRATORII TIPOGRAFI GH

MARINESCU ?I ION NICULESCU, SUB SUPRAVEGHEREA DIRECTORULUI IMPRIMERIEI NATIONALE, ING. BUCUR MARACINE, ?I A ?EFILOR TIPOGRAFI, MA?INI$TI ?I LEGATORI: MIRCEA FLORESCU, CAROL TOMER, $TEFAN BUNESCU, GH. CICERONE, MARIN SAVULESCU, AUREL

JUTARU I GH. FLORESCU.

ToATE DREPTURILE REzERvATE

www.dacoromanica.ro

BIBLIA ADICA

DUMNEZEIASCA SCRIPTURA A VECHIULUI *I A NOULUI TESTAMENT

TRADIMI DUN, TEXTELE ORIGINALE EBRAICE

SI GRECESTI DE PREOTII PROFESORI VASILE RADU

SI

GALA GALACTION

DIN INALTA INITIATIVA A

MAJESTATII SALE REGELUI CAROL II

BUCURESTI FUNDATIA PENTRU LITERATURA SI ARTA i REGELE CAROL II n

39, BuIevarduI Lascar Catargl, 39 1939 F;ditia IIIII, www.dacoromanica.ro

10.001-25 000

B.M.B. PatriMOMU

www.dacoromanica.ro

2L2,0 IlÓVOV TO5 iseoveydv, d A011ta

dextegarixec neovd,uta cmcpc7)g EixoviCet 6

Paw16; égf olg necirret. voyipcog re ;cal xavovou5g.

(Syntagma, vol. 5, p. 429)

PREA INALTATULUI BINE CREDINCIOSULUI NOSTRU STAPAN, MAJESTATII SALE REGELUI CAROL II MAJESTA TE, Un cdrturar englez, vorbind de Biblia poporului seiu, spune «Cdnd cineva mi-aduce aceaski Biblie englezei, cumpeiratei cu cdfiva bani, eu o veid stropitel de lacrimi f i tipeiritel nu cu slove obipuite de tipar, ci cu viul semge al unora dintre cei mai nobili fi mai buni fii

ai Angliei». Cugetand la Sfd nta noastrei Scripturei romemeascd f i la obeuTiile ei,

amintirile i icoanele pe care ea ni le rechiamei nu unit pemei la acele culmi zbuciumate si tragice ale trecutului Bibliei engleze. Printr'o deosebitei binecuvdntare a Dumnezeului pdrinfilor no0ri, noi cu scumpettate sf miele c'drfi bisericoti f i predaniile ortodoxe, n'am cunoscut certurile si reizboaiele religioase. Cu toate cd, bisericege, neamul nostru a lost mullet vreme stdpdnit Midi de limba slavond i mai tdrziu de limba greceascd, 101.10 streidania noastrei de neateanare a lost pap-lied f i fàrà silnicii. Luptettorii pentru romdnizarea Bisericii noastre au dus luptei de cd.rturari, in chiliile mdneistirilor, in celmeirile vlddicilor 0 in preajma Intdielor tiparnife intemeiate in fdrile rometnefti. Coresi, vleldica# Simion 1e fan, stolnicul Constantin Cantacuzino Greinsr20 ieromonahul unit Samuil Micu... auindeplinit migilloasa lor lucrare in atmosfera tihnitei i negiutoare de relzvreitire a Bisericii streimomti. Mai tetrziu, Mitropolitul Gavriil Belnulescu al Basarabiei, Episcopul Filotei al Buzdului, Mitro politul Andrei Saguna al Ardealului au indemnat la retipirire í au retipetrit una i aceea0 Biblie, mogenitd de la pdrinfi i pe care, pe ici pe colo, o mai potriveau vlddicii editori sau sfetnicii lor teologi. Poporul romdnesc, inchindndu-se de lainceputul V

www.dacoromanica.ro

PREFATA

veacului al X VIII-lea in cloud biserici, a trait mai departe o vial?" bisericeased nebeintuild de turburdri iscate din pricina credit-1(d, cinstind pi Scripturd, pi nemolipsit de propaganda sectelor citind aceeapi protestante pi neoprotestante. Dupd marele rdzboi, prefaceri adCmci s'au ardtat pe toate lard murile viefii popoarelor f i prefaceri addrici au inceput scl se arate pi pe teircimul sulletesc pi bisericesc al (*.slid romdnepti. Viafa bisericeascd patriarhald de altddald a neamului nostru, cu una ,si aceeapi credinfcl ecumenicc7,

cu aceeapi constitufie episcopal?"' pi cu acelapi Jerlf elnic, a ritmas in amurgul istoriei. Zguduirile l schimbdrile aduse de marele rdzboi, revdrsarea neamurilor peste neamuri pi impestrifarea credinfelor (lucru de neinlcIturat la glorioasa inchegare a Romciniei actuale) ne-au adus o situalie now?"' bisericeascd, aprig caracterizatd prin rivalitdfile conf esionale, prin zeloasa activitate a sectelor neo protestante pi prin pasiunea pentru citirea si rdspcIndirea Bibliei. Noua lume, pasionatei de Biblie, dar rdzvreilitä I al?" de dogmele .,si de tradifille Sfintei Biserici ,si con-

stituitcl in corporafii sectare protivn ice, pi-a filurit o noud traducere a Cilrfii Slink, pe care o rdspcindepte cu mare belsug in bate straturile poporului. Biserica nationald ortodoxd, dcindu-pi seama de schimbarea vremilor pi de zdmislirea primejdiilor, a cdulat scl stdvileascd propaganda sectaroprotestant?", retipcIrind Biblia noastrd traditional?", intemeiatc7 pe versiunea elineascd a Celor ..,Saptezeci, dup.?" ce a trecut-o printeo temeinicd revizuire pi, in bun?" parte, printr'o largà muncd de traducere noud.

Patriarhul fàrii, Sanctitatea Sa D. D. Dr. Miron, a pus la lucru cata destoinicie de cdrturar biblic a I. P. S. Sale Mitropolitul Moldovei pi Sucevei D. D. Nicodim, cum pi streldania mai ¡os semnafilor servitori ai Majesidlii Voastre, pi a tipdrit intreaga Sid ntd Scripture"' (dupil cti teva tipdrituri parfiale, mai vechi) in trecutul an 1936.

In imprejurdrile incurcat impletite ale ceasului de Mil, silinfele, munca pi opera Sfintei noastre Biserici aveau nevoie de ajutor pi de intregire. In lupta deschiscl cu sectanfii mai vechi pi de ultimd ord, Biblia relipdritil de Bisericd va'fi pica puf in folositd, at& de sectanfi cat pi de misionarii noptri ortodocpi. Sectantii nu primesc cerceta'ri i discutii

deal pe baza textului biblic fälmdcit din originalul ebraic, iar misionan ii no.5tri sunt constrâni, spre marea lor parere de rgu, sil se sluj eased tot de textul sectantilor. Majestatea Voastrcl, Regele drept crediticios al RomcIniei Mari, reinviind purtdrile de grijd, drepturile i pildele vechilor noptri voevozi iubitori de carte pi iubitori de bisericd, afi adus .Bisericii romd nepti sprijinul Vostru regal pi i-afi ddruit un dar pe care numai Majestatea Voastrd avea dreptul pi puterea ordone pi sd-I pogoare pad la noi. VI

www.dacoromanica.ro

PREFATA.

poruncit sd incordam din nou energiile noastre yi sei pregalim pentru Fundafia pentru Literaturei yi Arta « REGELE CAROL II » aceastcl Biblie. Am implinit porunca Majesteitii Voastre. Ne-am intors la lucru, am recercetat in ameinunfime partea noastrci de traducere, in-

diputei in Biblia din 1936, yi am tradus din nou, din textul original ebraic, toate acele ceirli care pônd acum fuseserei Mime-kite numai din Septuaginta. Regele de ctzi repeta, norocos yi consecvent, porunca data' de dike Principele Carol, in anul 1923, la intemeierea Fundafiei « Principele Carol », zmuia din noi mai jos semnalii, ca sei-I lucreze o nouei traducere a intregii Stinte Scripturi. Cu Biblia de azi, daruifi un dar cu adeveirat regesc studenfimii noasire teologice yi indeobyte preofilor noytri licenfiati in teologie. Programul I acultdfilor de teologie din Romania impune studenfilor invaleimantul limbii ebraice yi exegeza Vechiului Testament, ideal dupei textul original. Studenfii teologi se deprind de la inceput sei vada' in Vechiul Testament ebraic depozitul cel adevdrat al revelafiunii vechi-testamentare, iar pe toate celelalte versiuni (adica traducen i vechi yi noi ale Vechiului Testament) set le ayeze mai prejos deceit Biblia Ebraicä. Akatuitorii pro gramului Faculteifilor de Teologie, adicd inaltele autoriteifi ..scolare, in Infelegere cu inaltele autoriteili bisericeyti, au socotit la noi ca ci aiurea cei studenfii teologi trebue sei porneasca', in studiul exegetic al Vechiului Testament, de la textul de ()Mule. Dar ytiut este ea' in Faculteifile noastre teologice studiul limbii ebraice nu esteimpins alai de departe, 'Mc& sa acd pe studenfi destul de familiari cu limba ebraicd. Ieyind din facultate, tôndrul teolog, chiar &Ind are dispozifii I ilologice, rar se mai intoarce la gramatica ebraicä yi la diclionarul lui Gesenius. El rameme incredinfat cd adevarata Biblie a Vechiului Testament este Biblia Ebraica, pe care inveifamemtul teologic i-a propus-o Cu intaietate, dar, in acelayi limp, Mina' ne cu peirerea de reiu cd 'Mire el f i textul ebraic nu exista nici legatura directei, nici teilmaci ortodox. Mai tarziu, cemd, in viala lui de preot sau in cariera lui de profesor de religie, va avea nevoie sd stabileascei starea de obetryie a vre-unui loc biblic, el va fi constrems

sa alerge la una din traducerile (In circulafie universala) francezä, englezä, germand sau, in cazul cel mai umil, la una din Bibliile romezneyti, aduse noucl de prozelitismul protestant.., lar in cugetul lui va

Mtdei mereu nedomirirea cä textul ebraic al Vechiului Testament n'a gAsit la noi, pând astdzi, nici un traducAtor, teolog ortodox. Indeplinind zi de zi porunca pe care ne-afi dat-o, am intrevazut o perspectivâ yi o speranfa de sub cerurile viitorului. Un gad bun f i romemesc, o adeistare, asteizi de abia cc lumina de candela, au nalucit intea sulletului nostru. i Majestatea Voasträ afi sporit aceasta lumina VII

www.dacoromanica.ro

PREFATA

si afi laud set tresarei de ruldejde mima noastra, rostind la Blaj, la serbeirile « Astrei », In ziva de 20 Septemvrie 1936, aceste cuvinte, vredn ice sei fie pastrate pe table de aramei: toti cei ce simt române§te i crestine§te sä-§i intindd mâna peste « nevoile, peste micile deosebiri ale zilei i sà lucreze la plämddirea sufle-

tului acestui popor, care, fie el ortodox, fie el unit, tot popor cre§tin tot popor român este ». Este sfioasa i negr *cilia netzuinfel a servitorilor Majestäfii Voastre ca aceasta Biblie a ostenelilor lor sei ajunga Intr'o zi dupa ce va fi cunoscutei, discutatei, verificata Biblia neamului nostru Intreg viitoarei noastre reIntälniri bisericesti.

fi a

MAJESTA TE,

Ne-ali chemat la Fundafia pentru Literatura si Arta « REGELE CAROL II« si ne-afi Intovareisit cu falanga culturalei care se stradueste sà institue In poporul nostruIntä ietatea ceirfii romänesti. Slänta Scriptura este Cartea Revelafiunii Divine, Opera Sfäntului Duh,insuflatä marilor pro/eli ai Vechiului ci ai Noului Testament, dar este totdeodatel si un märef monument literar, un cedru din Libanul literaturii universale, cu Hid&

cini lnlipte In stacile Egiptului, ale Arabiei si ale Canaanului si cu mistica-i cununa remirsata peste cetafile din primal veac al crestincllei : Ierusalimul, Antiohia f i Corintul, Efesul, Alexandria si Roma. Ski nta Scriptura, prin minunata si multiplei binecuväntare, a odnIslit odriísleste pururea, ca toiagul lui Aaron, prima liante de flori In bate literaturile nafionale crestine. Printre literaturile europene, literatura englezei si literatura germana au inceput primeivara lor cu traducerea Scripturi. Biblia englezei precede opera lui Shakespeare. Biblia lui Luther deschide cale lui Klopstock ci lui Goethe. La noi Roma' nii, de.si Biblia principelui . erban Cantacuzino este cu aproape cloud' stile de ani mai veche deceit Alecsandri, Odobescu îi Emi-

nescu, Creanga, Caragiale si Cosbuc, totusi, pentru anumite pricini proprii noastre bisericesti f i culturale, nu se poate dovedi di ea a aval asupra lor o Inräurire prea statornica .,si hoteírltoare. Cu atat mai mare cuvdnt simfim azi cu tolii cd Sfänta Scripturä trebue "indeplineasca, la noi, rodnica ei menire si sa pc7trundei ca o refea de apc1 vie ogoarele inimii f i ale literaturii romemesti. Ali hotiírlt, Majestate, ca mire atätea carfi pe care Fundafiile Regale le pun la Indemäna cititorilor romel ni sia fie ca Opera Eternä si ca Prima Carte din lume i SkInta Scriptura. Infelegem prea bine al « Regele Culturii » nu putea sei lase *NI din amliteatrul sau cultural blocul Sfintei Scripturi, cel ce, ca alta lature a lui, lormeazei perete In Biserica VIII

www.dacoromanica.ro

PREFATA

strdbund. Agteptdm cu bucurie acest dar august, &fruit neamului nostru gi menit set se reispandeasa gi In colibe fi in palate, si pe mesele arturarilor gi pe pupitrele studenfilor, fi printre iubitorii cucerniciei gi printre cdutiltorit poeziei.

Sarcina pe care ne-afi dat-o fi care a insemnat o culminafie In strdduinfele noastre gi In munca noastret ;fluid i negtiutd, inceputd de cdteva decenii, ne-a pus statornic inainte problema limbii ¡iterare cuve-

nite unei traducen i a Sfintei Scripturi. Ne-am silit sd finem, In traducerea aceasta, o cale mijlocie, nelcisdndu-ne Induplecafi nici de cei ce doreau sd regdseascd In noua Biblie bate arhaismele f i tot graiul traduccitorilor Bibliei de la 1688, nici de progresigtii gi neolatinigtii de azi, care ar voi sd gteargd din limba noastrd bate dovezile lungului nostru trai

laolaltei cu alte neamuri järä de obtirgie romand. Este un adevetr pe care fl Intetrim cu smerenie In fella Majestdfii V oastre : graiul omului are in el nestatornicia gi fluiditatea a tot ce este omenesc gi pdmeintesc.

Dupef cum In moravuri, in port, In traiul zilnic, In diferitele aspecte ale viefii sociale, total se miga gi se schimbel, Cu papi de ani sau de veacuri, dupci amestecate gi felurite frirduriri gi dupe)" mersul viefii universale, tntocmai aga este gi cu graiul dintre noi. Oamenii infelepli au observat gi au spus de mult cei vorba omului indepline,ste o slujbel In unele

privinfe asemetatoare cu slujba indeplinitd de monad. Cuvdntul este un mijloc de contact, de schimb gi (ca si la bani) de adunare de comori. Cui i-a trecut prin gtind, vreodatcI, cd s'ar putea invegnici un sistem monetar? Care om cuminte poate sd ne ceard sei oprim In loc gi sd proclamdm q Ne varietur cutare vdrstel sau cutare lazet a unei limbi, Wet vie gi in necontenitel transformare? Dar graiul nostru cel neodihnit gi evolutiv poate sd f ie oprit In loc gi letsat mogtenire celor ce ne vor urma : pe pleici de amnia, pe ziduri de temple gi de mausolee, in operele poefilor de geniugiin traducerile Sf intei Scripturi. Sfeinta Scripture)" are, de trei mii de ani, puterea sd fixeze, pe calea popoarelor f i in viafa limbilor, unele etape ale lexicului ale sintaxei. Cdnd gi and, Biblia inscrie, prin traducerea ei, In istoria neamurilor iubitoare de Cluistos, mari momente religioase f i ¡iterare. Ne-am dal osteneala, Majestate, set umplem sacrele 'netsurf ale Ceirfii Eterne cu ¡amura limbii romdnegti, aga cum am deprins-o din gura mamei, aga cum am invelfat-o din cdrfile clasicilor romeini gi aga cum ne-o impune astelzi, cdtre mijlocul secolului al XX-lea, treapta ei de dezvoltare gi de imbogeifire. Pentru graiul pus de noi In Sfeinta Carte, Vd aducem chezilgie, 111 ajestate, unul : V rancea tinerefii lui gi lunga lui deprindere cu limba celrfilor bisericegti, iar : patruzeci de ani de activitate

literard, incununatel deuneizi chiar de 'mina Majestelfii Voastre. IX

www.dacoromanica.ro

PREFAM

Cu vointa rectilinie, necurmat aceeqi de cel putin paisprezece ani, Majestatea Voastrei (Ili voit, ati poruncit, all fault sei creased din scirguinta noastrel de ceirturari bisericoti, profesori de Exegeza Vechiului ,si

Noului Testament, mobilizati la Fundatia pentru Literaturei i Arta # REGELE CAROL II», aceasta nouil traducere a Ciirtii Eterne. Ingaduiti traduceitorilor acestei Biblii sei salute adanc steaua Voastrel regalia f i sit fericeasca pe Majestatea Voastrei cei V'a ajutat Domnul Fi Dumnezeul f i Mil' ntuitorul nostru Iisus Christos sa afezati numele Vostru in reind cu numele Regilor de sfeintel pomenire din Israil, cei ce

ctitoreau i impodobeau Casa Viului Dumnezeu, cei ce porunceau ca

Legea-I Slantel sit fie improspeitatd in mima poporului.

MAJESTA TE, Inaintea celor de PM- i a celor viitori, dati-ne Augusta Voastrei fmputernicire sei chemeim Biblia aceasta, pentru ca astfel sa-i reimand numele f i astfel sil se pomeneascei, In neam de neamul nostru:

BIBLIA REGELE CAROL II.

Bucure§ti, Octombrie 1937,

Suntem, Majestate, ai Majestatii Voastre prea smeriVi ostenitori Pi. VASILE RADU si GALA GALACT1ON

X

www.dacoromanica.ro

VECHIUL TESTAMENT

FACEREA _12. S'r pämäntul a odräslit pajiste

1.

Cele »ase zile ale Creafiunii. La inceput, a fácut Dumnezeu cerul pamântul. i pamántul era fára, chip i pustiu

intuneric era deasupra adâncului, iar Duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor. Si a zis Dumnezeu: 4 SA% fie lumina! »

s'a acut

Si a vazut Dumnezeu ea' lumina este bun& si a despärtit Dumnezeu lumina de intunerie. Si a numit Dumnezeu lumina ziuä intunericul I-a numit noapte. i a fost sear& si a fost dimineaVá: ziva tutaia.

S'r a zis Dumnezeu: « Sä, fie o tärie In mijlocul apelor, care sä, desparta' apele de ape ».

i a fäcut Dumnezeu taria cerului si a despärtit apele care sunt dedesubtul täriei de apele care sunt deasupra täriei. s'a Newt asa.

Si a numit Dumnezeu taria

cer ;

si a fost sear& FA a fost climineatà: ziva

a doua. S'r a zis Dumnezeu: « Sa se adune apele cele de sub cer la un loo i sä se iveasca, uscatul ». Si s'a fäcut asa. Si a numit Dumnezeu uscatul iar adunarea apelor a numit-o mä,ri. S'r a väzut Dunmezeu ca, este bine. S'r a zis Dumnezeu: « Sä odräsleascii,

pämantul pajiste verde, ierburi avand

sämäntä, in ele i pomi roditori, care BA,

faca, dupä soiul lor, ronde cu samânta In ele, pe pämänt ». Si s'a fäcut asa.

verde, ierburi având sämänVa, in ele, dupà, neamul lor, i pomi roditori, cu rod care are samântil in el, chip& neamul lor. Si a vazut Dumnezeu ca este bine.

Si a fost sear& si a fost dimineatii;

ziva a treia.

i a zis Dumnezeu: « Sä fie luminätori pe bolta cerului, ca sä, despartä ziva de noapte i sa, fie semne ale anotimpurilor, ale zilelor si ale anilor. Si ea fie luminatori, pe bolta cerului, ca sä lumineze pe pämant ».

fäcut asa.

i s'a

Deci a facut Dumnezeu cei doi luminatori mari: lumingtorul cel mai mare, ca ni stäpaneasca ziva,

torul col mai mic, ca sá stapäneasca

noaptea, precum i stelele.

Si i-a pus Duranezeu pe bolta

cerului, ca sa., lumineze pe pämant, i sä stäpaneasca peste zi si peste noapte i ni desparta lumina de intuneric. bine.

i a väzut Dumnezeu cá, este

Si a fost searä, i a fost dimineatä:

ziva a patra. Si a zis Dumnezeu: e Sä., misune apele de sumedenie de jivine cu viata In ele si pasärile ni zboare pe pamânt si pe intinsul cerului ».

Si a fticut Dumnezeu chiii cei

mari i toate vietäVile viermuitoare de care raisuna apele, chip& soiul lor, i toate

päsarile zburatoare, dupa soiul lor. a vitzut Dumnezeu ca. este bine. i le-a binecuvântat Dumnezeu zi-

and: Präsiti-va i va inmulii

1 www.dacoromanica.ro

i (rm-

FACEREA, 2 pleti apele mt.-jailor §i pasarle 85, se inmulteascit pe pamitnt ».

i s'a ficut sear& 0 s'a facut dimineata: ziva a cineea. i a zis Dumnezeu:

Sa scoata

mántul fiinte vii dupii fel 0 fel: dobitoace, taritoare si fiare, dupa soiul lor ».

s'a fácut sea. i a facut Dumnezeu fiarele pa-

mantului, dupit soiul lor, EA dobitoacele dupa soiul lor toate taritoarele de pe pamânt, dupi soiul lor. i a vitzut Dum-

nezeu ca este bine.

i a zis Dumnezeu: Sä. facem om, dup.& chipul nostru i dupit asemanarea noastrit, care sä sib& stitpánire peste pe§tii

re:aril 0 peste pisitrile cerului 0 peste dobitoace 0 peste tot ptimantul §i peste toate jivinele care se taritsc pe pamiint. i a facut Dumnezeu pe om, dup5, chipul Eau, dupit chipul lui Dumnezeu 1-a hicut, barbat i femeie-i-a fä.cut.

i i-a binecuvantat pe ei Dum-

nezeu i le-a zis lor Dumnezeu: # Fiti roditori i vit inmultiti, i umplqi pa-

mantul i supuneti-1, §i stipaniti peste pe§tii márii 0 peste piísiirile cerului

peste toate vietape care se mi§ea

pe pamant s. i a zis Dumnezeu: 4 Jata, vä dau voua toate ierbmile care au gambit& in

ele, de pe toata fata pamântului, o toti pomii care au roade eu samanä in ele. Acestea sa fie hrana voastra.

i tuturor dobitoacelor pamantului

tuturor päsärilor cerului o tuturor ji-

vinelor care se tarase pe pämant EA care

au in ele suflare de viata, le dau ca

hrana toata iarba i toata buruiana. » lea facut a§a. i a privit Dumnezeu la toate cate le Meuse i iatä, erau bune foarte. a fost seará EA a fost climineata: ziva a §asea.

2. Dumnezeu sfintefte ziva a gaptea.

Adam §i Eva in Rai. 1. A§a s'au desavar§it cerul o pitmantul i toatit °Oliva lor.

a sfitr§it Duirmezeu in ziva a

laj'Ava luorarea sa pe care o Meuse EA

s'a odihnit In ziva a qaptea de toatit

lucrarea sa pe care o fäcuse. i a binecuvantat Dumnezeu ziva a qaptea. §i a sfintit-o, caci intru ea s'a odihnit de toata lucrarea sa pe care a facut-o Dumnezeu. Iatä ohar§iile cerului 0 ale pamantului, atunci citnd au fost zidite. In vre-

mea cand Domnul Dumnezeu a fä.cut pamitntul i cerul, Niel un copacel nu era pe pamant

niel o buruianit nu rdsitrise, citci Domnul Dumnezeu nu slobozea ploaie pe pamant o nu era nici un ore ca sit-1 lucreze,

Ci numai aburi se ridicau de pe

pamant i adapau toatit fate. pamantului. Atunci a zidit Domnul Dumnezeu pe om din arana pitmantului 0 a suflat In narile lui suflare de viatit, EA s'a fiicut Adam, flint& vie.

i a sadit Domnul Dumnezeu o

gradina, in Eden, spre Räsitrit, 0 a sä-

läluit

pe omul pe care 11 zidise. Apoi Domnul Dumnezeu a poruncit

sä rasara din pamant tot felul de pomi, frumo0 la vedere buni la mancare; iar in mijlocul gradinii emu pomul EA pomul cuno§tintei binelui i raului,

i un fluviu ie§ea din Eden, ca

sit ude gradina, o de acolo se despartea In patru brate.

Numele celui dintai este Fison. Acesta inconjoarit tot tinutul favila; acolo se aflit aur.

*i aurul acestui tinut e de mare

pret. Acolo se aflii bdeliul i onixul. *i numele fluviului al doilea este Ghihon ;acesta inconjoara tot tinutulell§. i numele fluviului al treilea este Tigre, care curge la rasaritul Asiriei. lar

al patrulea fiuviu este Eufratul. i a luat Doinnul Dumnezeu pe Adam §i I-a pus in gradina Edenului, ea s'o lucreze i s'o pazeasca. i a poruncit Domnul Dumnezeu lui Adam, zicand: # Din to0 pomii gritdinii vei mamas, Dar din pomul cuno§tintei binelui EA faului O. nu mananci, fiiiidca in ziva cand vei manca din el, ye]. muri!» Apoi a zis bomnul Dumnezeu: e Nu

este bine sit fie omul singur. Ii voi face lui un ajutor de potriva lui.

2 www.dacoromanica.ro

FACEREA, 3

lepciune, a luat din roadele lui si a mancat si a dat i barbatului ei care era cu ea, si a mancat i el.

Cad Domnul Dumnezeu fácuse din

pamant toate vietuitoarele campului toate pasarile cerului FA le adusese la

Adam, ca st vaza cum le va numi; pe fiecare vietate, cum era s'o nu-

Atunci li s'au deschis ochii la aman-

doi

i si-au dat seama ca sunt goi si

au cusut frunze de smochin i si-au facut

measca Adam, asa era sa fie numele ei. Si a pus Adam nume tuturor do-. bitoacelor i tuturor pasiirilor cerului

pestelci.

Atunoi Domnul Dumnezeu a adus

Si au auzit umbletul Domnului Dumnezeu, care se plirnba in adierea serii prin griidina, i s'au ascuas Adam femeia lui, de fats. Domnului Dum-

coasta pe care a luat-o din Adam femeie si a adus-o catre Adam. Atunci Adam a gait: « Aceasta este

Adam si i-a zis: o Unde esti? » Atunci el a raspuns: o Auzit-am pasii tái in gradinii i m'am temut, fiindcii stint gol, si m'am ascuns s. Si a zis Domnul: o Cine ti-a spus

tuturor fiarelor campiei, dar pentru Adam

nu s'a aflat un ajutor de potriva lui.

un somn greu peste Adam i el a adormit, iar Domnul a luat una din coastele lui si a strans carnea la loc. Si a facut Domnul Dumnezeu

nezeu printre pomii Si a strigat Domnul Dumnezeu pe

carnea mea. Aceasta se va cherna femeie,

tie et esti gol? Nu cumva ai mancat din pomul din care ti-am poruncit

Pentru aceea, va Lasa omul pe tatal eau si pe mama sa si se va lipi de femeia

Atunci Adam a zis: u Femeia pe care mi-ai dat-o ea fie cu mine, ea mi-a

acum os din oasele mele si carne din caci din barbat a fost luatä. »

nu mananci ? »

dat din pom i eu am mancat ! »

i vor fi amandoi un trup. Si Adam si femeia lui erau amandoi goi si nu se rusinau.

sa,

Si a intrebat-o Domnul Dumnezeu Po femeie: o Pentru ce ai fácut ateasta ?» Iar femeia a faspuns: « Sarpele m'a amagit i eu am mancat s.

3.

Zis-a Domnul Dumnezeu catre

peicat. ceiderea Ccilcarea poruncii Feigikluinfa lzbeivitorului. Ci sarpele era cel mai viclean dintre

sarpe: s Pentru et ai facut aceasta, ble-

stemat sit flu tu intre toate dobitoacele si intro toate fiarele campului; pe pantece sä te târasti i pulbere sa manânci, in toate zilele vietii tale ! Dusmanie voi pune intro tine fo.' femeie, intro semintia ta i semintia ei;

to ate fiarele campului pe care le facuse

Domnul Dumnezeu. Si el a zis catre

femeie: Adevarat este ca a spus Dumnezeu Bt nu mancati din toti pomii dinii? »

kceasta iti va zdrobi capul, iar tu

de el, ca sa nu muriti!

ai ascultat de indemnul femeii tale si ai mancat din pomul din caro ti-am

vi impunge calcaiul. » Apoi a zis femeii: « Voi inmulti foarte suferintele sarcinii tale ! Intru duren 'i vei nato fii; si dorul tau va fi dupii barbatul tau i el te va stä,pani.» lar lui Adam i-a zis: « Pentru

Si a raspuns femeia sarpelui: o Din roadele pomilor gradinii avem voie mâncarn, Dar din rodul pomului care este in mijlocul gradinii, a spus Dumnezeu: Sti nu mâncati din el, nici sit va atingeti

Atunci sarpele zise &Una femeie: « Nu yeti muri debe! Dar Dumnezeu stie et in ziva cand yeti manca din el, deschide-se-vor ochii vostri i yeti fi ca Dumnezeu, cunoscand binele

poruncit:

Sa nu mánanci din el ! »

blestemat st fie pamantul din pricina ta! Cu truda sä te hranesti din el, in toate zidele vietii tele! aduca, Spini i palamida st manânci buruienile campului.

i raul.

Si femeia, vaziind et rodul pomului

Intru sudoarea fetei tale sä nanci paine, pan& and te vei intoarce

este bun de mancare i ispititor la vedere i de dorit, ca unul care dä inte-

3

www.dacoromanica.ro

1*

l'ACEREA, 4

Atunci a grait Domnul catre Cain: « Unde este Abel, fratele tau? » lar el

in pamant, clici din el ai fost luat. Cid pulbere esti i in pulbere te vei intoarce ! » i a pus Adam femeii sale numele

a raspuns: 4( Nu tiu! Nu cumva sunt paznicul fratelui meu? »

Eva, caci ea a fost mama tuturor celor vii.

Atunci Doranul zise: s Ce-ai facut !

Glasul sangelui fratelui tau striga catre mine din pamant. i acum blestemat sa fii tu pe pamantul care f}i-a deschis gura ca s'a primeasca sangele fratelui tau, din mana fa!

i a facut Domnul Dumnezeu lui

i femeii sale vesminte de pide

Ada,m

i-a imbracat cu ele.

*i a zis Domnul Dumnezeu: « Tata

Adam s'a facut ca unul dintre noi, cunoscand binele i raul. i acum, sa nu intindil mana si ja j din pomul vietii sä, mlinânce i s'a träiasca in veci! » Deci 1-a scos Domnul Dumnezeu din gradina Edenului, ca sá lucreze pamantul din care fusese luat.

Calad vei munci pamantul, sa nu-ti

mai dea vlaga lui! Zbuciumat si fugar «a fii pe pamant ! » i a zis Cain catre Domnul:

delegea mea este prea mare, ca sa mi se mai ierte !

Tata, astazi tu ma alungi de pe fata acestui piimant i trebue sa ma ascund de tine. Ratiicitor si fugar voi

i 1-a gonit pe Adam, kd 1-a asezat

la raskritul gradinii Edenului. Apoi a pus heruvimi cu sabie de flaca* ca

fi pe pamiint, iar cine va da peste mine, ma va ucide! »

pazeascii drumul spre pomul vietii.

Ci i-a raspuns Dumnezeu: « Nu

4.

asa! Oricine va ucide pe Cain va caclea sub inseptitet razbunare ! a pus Dum-

Cain fi Abel fi urniafii lor. i Adam a cunoscut pe Eva femeia

sa.

nezeu lui Cain un semn, ca nimeni caro-1

i ea a zämislit i a nascut pe Cain

va gasi s'a nu-1 omoare. i a purces Cain din fata lui Dumnezeu si s'a salasluit in pamântul Nod, la rasärit de Eden. i a cunoscut Cain pe femeia sa,

si a zis: « Dobandit-am un om de la Dumnezeu ».

Apoi, a doua ()ara, a nascut pe i Abel era pastor de oi, iar Cain era muncitor de pamânt. fratele sau, Abel.

si a zámislit si a niiscut pe Enoh. s'a apucat i a zidit o cetate i cetatii i-a pus numele Enoh, dupá numele

i dupa catava vreme, Cain a adus din roadele pamantului prinos lui Dum-

fiului sau.

nezeu.

lar lui Enoh i s'a nascut Irad.

i Abel a adus si el din cele intai nascute ale oilor sale si din grasimea lar, lar Dumnezeu a privit cu indurare pe Abel si jertfa lui, lar la Cain i la jertfa lui nu s'a uitat. Çli Cain s'a aprins de manie fata lui s'a posomorit.

Irad a fost tatâl lui Mehuiael i Mehu-

iael a fost tatal lui Metusael, iar Metusael a fost talla lui Lameh. i Lameh luat doua femei; cea dintai se numea Ada, iar cea de a doua se numea Tila. i Ada a nascut pe Iabel; acesta a fost parintele celor ce saliisluesc in corturi i pase turmele.

i a intrebat Domnul pe Cain: « De

ce te-ai aprins de mânie i de ce s'a posomorit fata ta?

lar numele fratelui gil a fost

Oare daca ti-e bina mima, nu tii

fruntea sus ? lar daca' ti-e Mima haina, pacatul sta la panda, la usa ta. i pofta

Iubal; acesta a fost parintele tuturor celar ce canta, din chitara' si din flaut. i Tila a nascut i ea pe Tubalcain, Murar de unelte de aroma i de

lui da n'avala spre tine, dar tu pune stapanire pe el! » sala:

ia

«

zis

Cain lui Abel, fratele

fier, iar sora lui Tubalcain a fost Naama. Ci Lameh zis-a catre femeile sale: Ada i Tila, ascultati de glasul mea!

mergem pe câmp! s lar cand

erau pe camp, Cain a tabarit pe Abel, fratele sau, i 1-a omorit.

Femei ale lui Lameh, luati aminte la

www.dacoromanica.ro 4

FACEREA, 5

spusa mea: Am ucis un om pentru rana mea si un bilietan pentru Vänätaia mea! Si dacii va fi de sapte ori räzbunat Cain, atunci Lameh va fi de saptezeci sapte de ori. Si Adam a cunoscut iaräsi pe femeia ea a näscut un fiu i i-a pus numele Set, # ciici - a zis ea - mi-a dat Dumnezeu alti odraslä, in locul lui Abel, pe care 1-a omorit Cain ». Si lui Set do asemeni i s'a näscut un fiu, chruia i-a pus numele Enos. Atunci

au inceput oamenii sä, cheme numele Domnului.

Deci toate zilele lui Chenan au fost nouä sute zece ani. Apoi a murit. zeci

Si Mahalaleel era in varstit de saii cinci de ani i i s'a näscut Tared.

Si a mai trait Mahalaleel, ce i s'a niiscut Iared, opt sute treizeci de ani, si a avut fu i fiice. Deci toate miele lui Mahalaleel au

fost opt sute nouäzeci Apoi a murit. saizeci

Enoh.

i

cinci de ani.

Si Iared era in varstä de o sutä i doi de ani cand i s'a niiscut

Si a mai trait Iared, dupä ce i

s'a näscut Enoh, opt sute de ani, i a

avut fi

5.

6irul patriarhilor, de la Adam pincl la Noe.

Iatä izvodul neamurilor lui Adam. In ziva când 1-a ficut Dumnezeu pe om, 1-a facut dup5, asemänarea lui Dumnezeu. Bärbat i femeie fäcutu-i-a i i-a

binecuväntat pe ei i le-a pus numele Om, in ziva &Ind i-a Emit. Si Adam ora in varstä de o But& treizeci de ani i i s'a näscut un fiu, dup5, asem5,narea i dup5, chipul situ, si

i-a pus numele Set. Si a mai träit Adam, dupli ce i s'a

näscut Set, opt sute de ani, si a avut fiice.

Deci toate zilele pe care le-a triit Adam au fost nouä sute treizeci de ani. Apoi a murit. i Set era in viirstä de o sutit cinci ani i i s'a näscut Enos. Si a mai träit Set, dup5, ce i s'a näscut Enos, opt sute sapte ani, i a avut fa si fiice.

i fiice.

toate zilele vietii lui Iared au fost nouä sute saizeci i doi de ani. Apoi a murit. Deci

Si Enoh era in viirstii, de saizeci cinci de ani °And i s'a miscut Matusalem.

Si Enoh a umblat in ciile Domnului, dupit ce i s'a näscut Matusalern,

trei sute de ani, i a avut fa f}i

fiice.

Deci au fost toate zilele lui Enoh

trei sute saizeci i cinci de ani.

Si fiindcä Enoh umbla in cäile

Domnului, nu s'a mai vilzut, cäci Dum-

nezeu 1-a luat la sine. Si Matusalem era in värstit de o slit& optzeci i apte de ani i i s'a niiscut Lameh.

Si a mai trait Matusalem, dupä, ce i s'a näscut Lameh, sapte sute optzeci j doi de ani fji a avid fi i fiice. Deci toat,e zilele lui Matusalem au

fost nouä sute saizeci i noug de ani. Apoi a rnurit.

Si Lameh era in viirst5, de o sutii

Deci toate zilele lui Set au fost

optzeci i doi de ani i i s'a näscut un fiu.

Si Enos era in viirstä de nouäzeci de ani i i s'a näscut Chenan. Si a mai trilit Enos, dupä ce i s'a niiscut Chenan, opt sute cincisprezece

« Acesta ne va mängála de munca i de truda mäinilor noastre, clisunate de pft-

noug sute doisprezece ani. Apoi a murit.

ani, si a avut fil si fice.

Deci toate zilele lui Enos au fost nou5., sute cinci ani. Apoi a murit. Si Chenan era in värstä, de saptezeci de ani j i s'a näscut Mahalaleel.

Si a mai trait Chenan, dupä ce

i s'a näscut Mahalaleel, opt sute patruzeci de ani, i a avut fu i fiice.

Si i-a pus numele Noe, zicänd:

mäntul pe care 1-a blestemat Dumnezeu! »

Si a mai triiit Lameh, dupä ce

i s'a näscut Noe, cinci sute nouazeci si cinci de ani, i a avut fu i fiice. Deci toate zilele vietii lui Lameh au fost sapte sute saptezeci i apte de ani. Apoi a murit. Si Noe era in varstii de cinci sute de ani i i s'au näscut lui Noe: Sem, Ham si Iafet.

5 www.dacoromanica.ro

FACEREA, 6, 7

s'o ungi pe dinauntru ai pe dinafarii cu

G.

Rdutatea

smoalii.

pdcatelelor lui Adam 'in-

Iatä i mäsura dupa care s'o faci: troj sute de coti sa fie lungimea writbiei, cincizeci de coti lärgimea i treizeci de coi ináltimea ei. SA, faci coräbiei rasuflatori i sä

ifirtitd pe Dumnezeu. Noe singur va sccipa de pato p.

lar dup.& ce oamenii au inceput so inmulteasca pe fata pämantului s'au näscut fete, Atunci au viizut fiji lui Dumnezeu fetele oamenilor sunt frumoase i ai-au luat de nevesto, din toate, pe acelea pe care i le-au ales. Si a zis Domnul: ,

714 www.dacoromanica.ro

zice Domnul.

ISAIA, 60

Portile tale mereu vor sta in

21. a Iatä, acesta este legiimántul meu

cu ei, zice Domnul: Duhul meu care odihneste peste tine, si cuvintele male pe care le-am pus in gura ta s'a nu se depärteze din gura ta nici din gura urmasilor täi i nici din gura urmasilor urmasilor täi s,

zice

Domnul,

zi i noapte vor rämknea deschise,

ca oamenii sit care la tine bog54iile noroadelor, i imparaVii lor vor pAsi in frunte.

lar poporul i imparitVia care nu

n de

vor sluji Vie vor pieri ; atari popoare vor fi

acum i 'Ana in veac ! »

1VIAreVul Liban la tine va veni cu chiparosii, ulmii i molifVii lui, ca sii im-

60.

podobeasci, sfântul mea locas, iar eu

Slava cea netreciitoare a noului Ierusalim.

cinste 85, dau locului ande se odihnesc

Lumineazk-te, lumineazä-te, Ieru-

picioarele mele.

salime, ciici a venit lamina ta si slava Domnului peste tine a disärit!

Si feciorii apiisitorilor taj smeriVi vor veni la tine s't se vor inchina la picioarele tale toVi cei ce te-au urit, pe tine te vor numi: cetatea Donumlui,

Pe cat& vreme intunericul acopere bezna popoarele, Vie iVi räsare

Sionul Sfintului lui Israil.

Domnul si slava sa sträluceste peste tine.

Popoarele umblä in lumina ta

Din pkräsit5, i defilimata i niipustitä ce erai, voi face din tine mândria cea deapururi i inclintarea popoarelor,

impäraVii in razele rásärítuluí täu.

Ridici iraprejur ochii täi çi vezi, caci toVi se adunä, se indreaptä i vin spre tine. Fili tdi vin de departe si fiicele tale vin aduse in brats. Atunci vei vedea s't vei sträluci; mima ta se va zbuciuma si se va largi, deoarece spre tine se va indrepta bogäVia máril i avuViile popoarelor care

din neam in neam.

Tu vei suge laptele noroadeIor FA

la sitnul impArateselor alAptat vei fi. Atunci vei cunoaste cá eu sunt Domnul, Mântuitorul i Riscumpärätorul tau, Viteazul lui Iacob. In loo de ararna iti voi aduce aur, in loo de fier, argint, i in loo de lemn, anima., in loo de pietre, fier. Si voi pune

tine vor ourge. Caravane de c5,mile te vor prididi,

judecatori ai tki: pacea,

dromadere de Madian i Efa, Din Seba ele vor sosi grilmadä, incärcate cu atur sit tamale i vestind cu bucurie faptele

i stäpknitor peste tine: dreptatea. Si nu se va mai auzi de silnicie in Vara ta, de pritpiid si de pustiire in cuprinsul Värii tale. Zidurilor tale le voi zice: mintuire; i porVilor tale: slay&

cele de slavä ale Domnului.

Toate turmele din Chedar la tine se vor aduna; berbecii din Nebaiot vor sta la Indemb.na ta i ea o jertfä bineplácutá se vor urca pe jertfelnicul meu,

Nu te va mai lumina soarele in

timpul zilei, FA luna nu-si va mai reviirsa

lumina sa, ci Domnul va fi deapururi

ca eä se prosläveasc5, locasul cel plin de slava al mea. Cine zboadi ca norul i ca porum-

lamina ta i Dumnezeul täu striducirea ta. Soarele täu nu va. mai asfinVi luna nu va mai descreste, chici Domnul va fi lumina ta cea deapurud i zilele jelirii tale se vor apropia de sfärsit.

biVele spre sklasurile lor?

Da, pentru mine se adung coräbiile, in frunte cu cele din Tarsis, ca sä de departe pe feciorii tái, impreun5, cu aurul i argintul lor, pentru numele Domnului Dumnezeului tau i Proa Santului lui Israil, care te preamareste !

Atunci poporul tau intreg va fi

popor numai de drepVi, i pämiintul pe

veci Il vor

odraslä din cele

Feciori de neam sträin zidi-vor

sitdite de Domnul, lucrul mkinilor mele, fiteut spre slava mea.

vor fi; did intru urgia mea te-am lovit, dar intru indurarea mea m'am milosti-

o seminVie FA cel mai neinsemnat popor

zidurile tale si impliraVii lor in slujba ta

vit de tine.

Atunci cel mai mic va ajunge ca

puternio. Eu Domnul sm hotiirit acestea si la vreme voi fi plinitorul lor ! 715

www.dacoromanica.ro

ISAIA, 61, 62 colVe§te, tot a§a i Domnul Dumnezeu

61.

Robul Domnului soli-va mintuire, iertare fri infiere pentru cei Cu inimd primitoare.

va face dreptatea sii riisarà i inaintea tuturor neamurilor slava sa!

Duhul Doinnului este peste mine, cAci Domnul m'a uns s binevestesc 8E-

Ierusalimul, diadema celor

racilor, m'a trimis sä vindec pe cei cu inima zdrobitit, sä vestesc celor robiti liberare i celor in lanturi mântuire,

SA, cräinicesc un an de milostivire al Domnului pi o zi de rlizbunare a Dumnezeului nostru;

Sä mangiii pe cei intristati; celor

62.

muntele rugeiciunilor.

Din pricina Sionului nu voi tiicea pi din pricina Ierusalimului nu voi sta locului, prtnii ce dreptatea lui nu va fasiiri ca reviirsatul zorilor i phnä ce mantuirea lui nu va lumina ca o fiche aprinsä.

ce jelesc Sionul, sä le pun pe cap cununa in Ion de cenu§ä, untdelemn de bucurie In loo de veaminte de jale, slay& In loo

Atunci neamurile vor vedea dreptatea ta i toVi imparaVii slava ta, pi te vor cherna pe tine cu nume nou pe care il va rosti gura Domnului.

preamArirea lui.

Si tu vei fi ca o cununii strillucitoare in mitna Domnului §.1 ca o diademit im-

de desnadejde. Ei vor fi numiti: stejari ai dreptiiVii, sad al Domnului, spre Ei vor zidi pe vechile ridica-vor de iznoavli striivechile mine, innoi-vor cetäVile därâmate, paragina veacurilor trecute.

Oameni de neam strain vor veni §i 1§i vor papte turmele, feciori din alt norod vor fi plugarii i vierii noptri, lar voi veVi fi preoVi ai Domnului, slujitori ai Dumnezeului nostru yeti fi numiti. BunitäVile popoarelor voi le yeti manca pi cu averile ion vá yeti mändri. Fiinddi ocara ion era indoitii, batjocurá pi scuipari erau paltea ion, pentru aceasta in pämantul lor mopteni-vor indoit i de slava cea deapururi ei se vor bucura. Si fiindcá eu Bunt Domnul care iubesc dreptatea i uriisc jaful cel filrit de lege, le voi da cu credinciopie plata lor legämitnt vepnic cu ei voi incheia. Cu nume mare va fi neamul lor intre neamuri i odraslele lor in mijlocul noroadelor. Coi ce Ii vor vedea vor da márturie cá ei sunt neam binecuvfi,ntat de Domnul. Bucura-mii-voi intru Domnul, siilta-va de veselie sufletul meu Intru Dumnezeul meu, did m'a imbrlicat In haina mântuirii i cu vepmfintul dreptliVii m'a acoperit. Ca unui mire mi-a pus cununä, §i ca pe o mireasä m'a impodobit Cu podoabä.

Ca pämäntul care odräslepte ierburi §i ca o gràdinii In care säminVa, in-

päräteascii in raäna Dumnezeului tau.

Si nu Vi se va mai zice Vie: o näpustitä » §i VArii tale: o pustiitä ci tu te vei cherna: intru ea am binevoit §i Vera ta: cea cu bfirbat », deoarece Dom-

nul va binevoi intru tine §i pämäntul va avea sot. Si in ce chip se insoVe§te tänärul cu fecioara, cel ce te-a zidit se va insoVi cu tine, §.1 in ce chip mirele se veselepte de

mireasii, apa se va veseli de tine Dumnezeul tau. Pe zidurile tale, Ierusalime, voi pune strAjdri, care nici zi, nici noapte nu vor tiicea,! Voi care aduceVi aminte Domnului de filgilduinVele lui, BA: n'aveVi odihnä !

Si sä nu-i dati rägaz pan& ce nu va clädi la loo Sionul pi pb,nit ce nu va face Ierusalimul, pe pilmânt, de mare slavii !

8: Juratu-s'a Domnul pe dreapta lui, pe bratul situ cel tare: 4 Nu voi mai da de aici inainte grâul tâu hranii vriijmapilor täi i cei de neam strain, vinul tau, rodul muncii tale, nu-1 vor mai bea.

Ci numai cei ce au adunat graul

vor mânca §.1 vor läuda pe Domnul i coi

care au facut culesul vor boa vinul, in curtile templului meu cel dint ! » TreceVi, treceVi pe porli! PreettiVi calea! NeteziVi-i, neteziVi-i drumul,

curigiVi-1 de pietre, inàlai steag peste neamuri.

716 www.dacoromanica.ro

ISALA, 63, 64

Sionului:

Dar ei s'au razvratit si au turburat Duhul lui cel sfant. Atunci el li s'a facut dusman si s'a razboit impotriva lor.

Si ei se vor cherna: « popor sfânt, mantuitii Domnului», i ie i se va zice: cea cautatä », cetatea cea neparasita

stravechi, de sluga sa Moise: Unde este cel ce a scos din mare pe pastorul turmei sale ? Unde este cel ce a pus, in mijlocul lor, Duhul sit,u cel sfant?

63.

càläuzit dreapta lui Moise, cel ce a des-

Tata., Domnul ve,steste ace,stea pana

la marginile pámantului: « Zicei fiicei

lata, Mantuitorul tau vine! Plata lui este cu el tfi rasplatirile merg inaintea lui!» !

Pedeapsa lui Edom, indcircltnicit in pdcate.

Cine este cel ce vine din Edom, in vesminte stacojii, din Bosra? Mare este In imbracárnintea lui si se ridica mândru plin de puterea lui s Eu sunt acela al carui cuvant este: dreptate,a i puternic este sil mantuiascii! »

Ci ei isi aduserä, aminte de vremile

Cel care cu bratail sau slavit a

picat apele inaintea lor, faciindu-0 un

nume vesnic ?

Cel ce i-a purtat prin adancurile

marii, ca pe un cal in pustie, i ei nu s'au poticnit?

Ca vitele care coboarä in vale

stacojie i vesmantul tau este rosu ea

larga, astfel Duhul Domnului Ii ducea la astfel calauzit-ai pe poporul tä,u, ca sa-ti faci nume prea Priveste din ceruri i vezi din palatul tau cel sfant j stralucit: unde este rfivna i putere,a ta? Unde este zbuciumul inimii tale i indurarea ta?

nit pe vesmantul meu i mi-am pátat

esti pitrintele nostru! Avraam nu ne stie, Israil nu ne cunoaste. Tu, Doamne, esti

Pentru ce imbracamintea ta este

al unuia care calca, strugurii? Singur am calcat in tease si dintre popoare nimeni nu era cu mine; si am calcat intru mania mea, i-am strivit intru intarataxea mea si sangele lor a 04toat,e straiele mele.

Caci o zi de razbunare era sortita In inima mea i anul ascumpiirarii sosise.

Priveam in jur: nici un ajutor! Mä

cuprindea

mirarea,

dar nu era

nici

un sprijin! Atunci braVul meu m'a ajutat i urgia mea a fost sprijinul meu. In urgia mea am calcat in picioare noroade si le-am zdrobit in furia mea, si sangele lor 1-am imprastiat pe pamiint.* Milostivirile Domnului läudându-le,

le voi pomeni, faptele cele slavite ale Celui Vesnic, asa precum le-a savfirsit pentru noi Domnul, cel plin de bunatáll cu casa lui Israil; pomeni-voi cele ce

a fkiptuit pentru noi, dupa indurarile

Au contenit pentru mine! Dar tu

'fatal nostru; Mántuitorul nostru, din carunta strä,vechime este numele tau!

Pentru ce, Doamne, ne-ai 1Isat ratacim din calle tale i ne-ai impietrit inimile noastre ca a, nu ne mai temem de tine? Intoarce-te! De mila robilor de mila semint,illor care sunt mostenirea ta!

Pentru ce au pangaiit cei nele-

giuiti templul tau i dusmanii nostri au caleat in picioare altarul tau? Am ajuns ca un popor peste care tu de multa vreme nu mai stapa'nesti care nu mai este numit cu numele tau. O, daca ai sfasia cerurile í te-ai pogori, munii s'ar zgudui inaintea ta!

sale 11.1 dupti multimea milelor sale.

a zis: « Cu adevarat ei sunt poporul meu, fil care nu vor fi necredinSi

ciosi!»

Si

el le-a fost mantuitor in toate

stramtorarile lor. Si n'a fost niei sol i nici

inger, ci fata lui i-a mantuit. Intru iubirea lui i intru indurarea lui, el i-a ritseumparat, i-a sprijinit i i-a calauzit In toatä vremea de demult.

64.

Fafd in /ata': cei alungati i cei miluifi. Ca un foc care arde vreascurile, ca o para care fierbe apa in clocot, fa pe vrajmasii tal sa cunoa,sca numele tau tremure noroadele inaintea ta, Facand minuni neasteptate,

Despre care niciodatä, nu s'a pome-

nit. Caci urechea n'a auzit, nici ochiul

717 www.dacoromanica.ro

ISAIA, 65

n'a vazut alt Dumnezeu gaff), de tine, sivarsind unele ca acestea, pentru cei ce nadajduese in el. Tu vil intru intampinarea celor ce

cu bucurie savarsese fapte bune aduc aminte de tine umbland pe cäile tale. Si tu te-ai intaratat impotriva noas-

trii din pricing' cä, eram vinovati prin necredinta i prin färädelegea noastrá ! Toti am ajuns ca spurcatii i toatä, calea vietii noastre ca un vesmant in-

gnat ! Noi toti am cäzut ca frunzele uscate i farädelegile noastre ne spulberau ca vantul.

Nimeni nu cherna numele tau 0

nici unul nu-si venea in fire ca sil se intoarca, iarasi la tine. Caci tu ai ascuns fata ta de noi i ne-ai läsat in voia päcatelor noastre. Si acum, Doamne, tu esti pärintele nostru, noi suntem lutul 0 tu olarul, fäptura mainilor tale!

0, Doamne, nu te mania, pe noi

foarte i nu-ti aduce aminte deapururi

de färadelege,a noasträ! Priveste, caci noi toti suntem poporul täu! Cetatile tale sfinte au ajuns

Sionul este ca o pustietate i Ierusalimul ca un loe paraginit! Templul nostru sfant i slavit, in

care te-au proslävit pärintii nostri, a

ajuns prada focului i toate cele scumpe

nouä daramaturi! impietresti, sä. Poti tu oare Bk. taci, Doamne, i sà. ne smeresti atat de greu?

65.

Minunat este Damnul, atAt in indurdrile gi in dreptele lui certdri. Cautat am fost de cei ce nu intrebau de mine, gasit am fost de cei ce nu mil,

cautau. Si am zis: Iatä-mii, iata-ma,

aici, la un neam care nu cherna numele meu!

Tins-am mainile mele in toata

vremea catre un popor rázvratit, care

mergea pe mid rele, dupä socotintele sale,

Un popor care intarata deapururi fata mea jertfind in gradini, si in foisoarele pardosite cu cilrämizi arzand mirezme,

Oameni care stateau in mormanturi

maneau in crapaturi de stanca

miincau carne de pore, 0 ale caror vase erau pline de mancäri spurcate;

Si ziceau: a Stai locului 0 nu te apropia de mine, cilei eu aunt Wait fatii, de tine!» Unii ca acestia sunt ca

un fum care se urcil in narile mele, i ca o vapaie care arde far& sfarsit. Is,t6 este seria inaintea mea: 4 Nu voi avea tihna pan& ce nu voi rasplati, turnandu-va räsplata in Ban, Faradelegile voastre i faradelegile parintilor vostri laolaltä. », zice Domnul,

ale color care au adus jertfa de ta-

maie pe miurti si pe dealuri, hulindu-mä pe mine. Eu le voi da räsplata, in sanul lor, dupii faptele lor i cu mama Asa zice Domnul: 4 Ca atunci cand gäsesti must inteun strugure çi zici: nu-I

rupe, cäci in el se afla binecuvantarea de la Domnul, tot astfel voi face 0 cu robii mei; 0 nu-i voi prapädi pe toti. i voi face sä, räsari din Iacob o odraslii 0 din luda un mostenitor peste muntii mei, 0 cei alesi ai mei Ii vor stitpani i slujitorii mei vor locui acolo. Si Saronul va ajunge pilsune pentru turme i Acorul girl& de vite, pentru norodul meu care m'a cautat. Si voi, cei ce ati piirasit pe Domnul,

care ati uitat de muntele meu cel dint, care intindeti mask pentru dumnezeul Gad 0 umpleti cupa pentru Meni, Pe toti vä, voi trece prin ascutisul sabiei i yeti pieri in macel, flindca am strigat catre voi 0 nu mi-ati räspuns, am grait 0 nu m'ati auzit, ci ati facut fapte rele in ochii mei 0 ceca ce nu mi-a

pacut all ales*. Drept aceea, asa zice Domnul Dumnezeu: «Tata, slugile mele vor manca

0 you& va va fi foame, vor bea i voi yeti fi insetati, se vor bucura, lar voi vá yeti ruina! Tata, slugile mele vor salta de ve-

acije, lar voi yeti striga de multi in-

tristare a inimii, si de frant ce va fi duhul

vostru, veti tipa!

Si yeti lasa numele vostru alesilor

mei ca vorba de blestem:

Domnul

Dumnezeu sä. te ucida, ca pe cutare

»

Dar slujitorii mei vor fi numiti cu alt nume.

718 www.dacoromanica.ro

ISAIA, 66 Cine se va binecuvants, pe pamant binecuvanta-se-va intru Dumnezeul ade-

värului, i cel ce se va jura pe pamfint se va jura pe Dumnezeul cel adevarat; cad nenorocirile din vremile de demult au fost uitate i ascunse de ochii mei. Cad, iatâ, voi zidi ceruri noi pamânt nou. Nimeni nu-ai va mai aduce aminte de lucrurile vechi, i nu vor mai veni in mintea nim5.nui; Ci se vor bucura ai se vor veseli de ceea ce voi face acum, câci, Rita, voi intemeia Ierusalimul spre buctuie poporul lui spre desfatare. Si ma' voi bucura de Ierusalim mâ voi veseli de norodul meu, ai nu

se va mai auzi in el nici pla'ns, nici

Nu vor mai fi acolo copii care sit tritiasca numai cateva zile i nici batrâni care sa nu ajunga, la capittul vietii! Caci tanár va fi cel ce va muri la o slit& de ani i chiar cel pacittos deabia la o sutit de ani va fi lovit de blestem! Si ei vor zidi case fo'i vor locui in ele, a't vor sitdi vii ai din rodul lor vor

2. Toate acestea =Ina mea le-a fiicut sunt ale mele s, zice Dorrunul. Ci spre unii ca aceatia imi indrept privirea mea: spre cei smerii, cu duhul umilit ai care tremura la cuviintul meu!

3. Cel ce junghie un bou ai in acelaai timp omoara un om, cel ce jertfeate o oaie i in acelaai timp rupe gatul unui cel ce aduce prinos, dar cu sange de porc, col ce aduce jertfa de tiimaie, dar in acelaai timp se in china la idoli, toti aceatia si-au ales ad nelegiuite intru uriciunile lor sufletul lor se desfitteaza.

4. Pentru aceasta i mie imi va pliicea oropsesc ai cele ce Ii infricoaeazil

sit le aduc peste ei; ciici am strigat nu mi-au raspuns, am gritit ai nu m'au

auzit; au facut ceea ce eu urgisesc [0.1 tocmai ceea ce uriisc aceea au ales.

Asculta# la cuvantul Domnului, voi care tremura# de el! Iatit ce gridesc

fratii voatri care va uräsc i va prigonesc, pentru numele meu: Sa-ai arate

manca.

Domnul slava sa, ca sä, vedem i noi bucuria voastra! Dar ei se vor face de °café,. o

cuiasca, nici nu vor sadi ca altul sä miinance. Cilci varsta poporului meu va fi ca viirsta copacilor i cei aleai ai mei se

lor.

Dar nu vor clädi ca altul sä lo-

vor bucura de osteneala mainilor lor. Nu se vor trudi in desert i nu vor naate feciori pentru o moarte Lira de vreme, ci ei vor fi neam blagoslovit de Domnul i impreunit cu ei i odraslele lor. i inainte de a ma' cherna pe mine, eu le voi i riispunde i inainte de a grill eu ii voi i auzi. Lupul va paate la un loe cu mielul, leul va manca paie ca boul i arpele

cu 0:ran& se va hräni. Nici o pagub5,

nici o stricaciune nu vor mai cikauna in tot zice Domnul. muntele meu cel sf5,nt o, 66.

Iardsi slava noului lerusalim ; cei nelegiuifi i impietrifi nu vor avea parte de slava lui.

1. Aaa zice Domnul: o Cerul este seaunul meu, i pamantul aaternut picioarelor mele ! Ce fel de casit, deci, imi ve# zidi voi i ce loe de odihnit pentru mine ?

Auzi! Un vuet din cetate! Un glas din templu! Este glasul Domnului care riísplitteate vräjmaior siti dupit faptele Inairite de a se zvarcoli in durerile

de naatere, fiica Sionului a nascut ;inainte

de a simfi chinul, ea a nitscut un fiu. Cine a auzit sau cine a vitzut unele ca acestea? Oare o t,arit se va naate inteo singura zi, un popor se va naate dintr'o data? Abia au apucat-o durerile naaterii fiica Sionului a ai niiscut feciori ! o Oare eu voi deschide pantecele

far& sa-llas sâ nasal:? o zice Domnul. Sau eu, col ce fac sit nasca, voi opri nitszice Dumnezeul tau. Bucurit-te, Ierusalime, i voi cei care-1 iubiti, sälta# de veselie! Tresältati carea ?

de bucurie mare, voi cei care 11 jeleati, Ca sa sugqi fts'i sa vâ sittura# la pieptul mangaierilor lui, ca sä sorbiti sa và desfátaVi la sitnul maririi lui! Cad aaa zice Domnul: Varsa-voi

pacea peste Ierusalim ca un fluviu, ca un aivoi icait din albie, slava noroadelor ! Ca pruncii voi yeti fi duai la sin dezmierdai pe genunchi!

719 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 1

Dupli cum mama Ii mangaie pe

fiul ei, i eu va voi mangaia pe voi

anume in Ierusalim mangaiati yeti fi.

Cand yeti vedea, mima voastra va tresari de bucurie i oasele voa,stre vor

intineri ea jaiba cea tallará. Si mana Domnului se va arlita slujitorilor iar vrajmasilor sai: urgia sa. Caci, jata, Domnul vine in vapaie carele lui sunt ca o vijelie, ca sä-si reverse mania in aria i certarea lui in

para focului.

Atunci Domnul va judeca cu foc cu sabie pe toata faptura i multi vor fi cei ce vor cadea, de bataia Domnului !

«Cei ce se sfintesc si se curatese

pentru inchinaciunile din gradini, inteun

loe ascuns in mijlocul unei adunäri de ucenici, i cei ce mananca mancari de carne de porc, mancad scarnave i oareci, loalaltá îi vor vedea sfarsitul », zice Domnul.

« Dar eu cunosc faptele i scopurile lor i voi veni ea ea adun toate neamurile i toate lirnbile. Ele vor veni

vor vedea slava mea, Si le voi da un semn si pe unii din cei scapati Cu viata Ii voi ti-imite catre

popoarele din Tarsis, Put, Lud, Mesee, Ros, Tubal, lavan, catre tinuturile cele

mai indepartate, caren'au auzit de numele meu i n'au vazut slava mea. Si ei vor

vesti futre popoare slava mea. Si din toate neamurile, vor aduce

pe fratii vostri prinos Domnului: pe cai, In cartzte, in lectice, pe catar i pe camile, pana la muntele cel sfant al meu, la Ieru-

asa precum zice Domnul, fili lui Israil aduc prinoase in vase curate, pentru templul Domnului. Si din ei voi lua preoti i leviti e, zice Domnul. «Cäci precum cerul cel nou i pasalim »,

mântul cel nou, pe care le voi zidi vor ramânea inaintea zice Domnul, mea, asa va dainui deapururi neamul vostru i numele vostru. Si din luna nouil in luna noua din Sambatä, in Sambata vor veni toti si se vor Inclina inaintea mea », zice Domnul. «

i cand vor iei, vor vedea star-

vurile celor care s'au razvratit impotriva mea, caci viermele ion nu va muri i focul lor nu se va stinge, i vor fi, pentru toata faptura, priveliste de groaza. »

PR OFETUL IEREMIA a Inainte de a te fi urzit in pan-

1.

Chemarea lui Ieremia la servirea profetied. El este ehemat de Domnul in doud rdnduri. Imbeirbdtare pentr uinc,eputul propoveduirii.

Cuvintele lui Ieremia, fiul lui Hil-

chia, dintre preotii din Anatot din tinutul lui Veniamin,

Catre care a fost cuvântul Domnului In timpul domniei lui Iosia, fiul lui Amon, regele lui Iuda, in anul al treisprezecelea

al domniei sale,

Si a dainuit si in vremea lui Toa-

chim, feciorul lui Iosia, regele lui luda, pina la sfarsitul anului al unsprezecelea

tecele maicii i inainte ca sa fi iesit din pantecele mamei tale, te-am sfint,it te-am randuit prooroc al neamului ».

6, Atunci am räspuns: O, Doainne Dumnezeule ! Jata ca nu sunt in atare sa vorbesc, /Elida sunt tallar! e Dar Domnul mi-a spus: e Nu zice:

« Eu sunt prea tallar! e Du-te incotro te voi trimite i orisice iti voi da poruna, vorbeste Nu te teme de ei, caci eu sunt cu tine ca s'a te mantuesc »,

zice Domnul.

al lui Sedechia, fiu/ lui Iosia, pana in

Si Domnul a intins mana inspre mine i s'a atine de gura mea, apoi

locuitorilor Ierusalimului.

tele mele in gura ta! Vezi, eu te-am pus astazi peste

luna a cincea, la ducerea in roble a Si-a fost cuvantul Domnului catre mine ei mi-a zis:

Domnul mi-a zis:

Tata, iti pun cuvin-

popoare i peste imparatii, ea s'a smulgi

720 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 2

si, arunci la pämänt, sá papidesti si si dirárni, sI. zidesti i sä sädesti ! * Apoi a fost cuvintul Domnului ditre mine intr'acest chip: 4 Ce vezi tu, eu am rispuns: s Vild Ieremia ? crangi de migdal ! *i el mi-a glisuit: ir Bine ai väzut, fiindc5, eu veghez ca si: se adevereasci cuvintul meu!

euvintul Domnului a fost a doua oari cätre mine: 4 Ce vezi tu? o i

Atunci eu am riispuns: 4 Vid, dinspre miazä-noapte, un cazan in clocote cu gura intoarsä ineoace !

Dar Domnul a zis ciare mine:

Dinspre miazti-noapte se va desläntui pripiidul peste toti locuitorii Viril; C5,ci iatI. voi cherna toate tiile de la miazi-noapte zice Domnul.

i vor veni i fiecare Ii va aseza tronul säu la portile Ierusalimului si de e

jur-irnprejurul zidurilor lui,

i in toate

cetitile lui luda. voi trage la judecatä pentru

färädelegile lor, Linde& m'au pariisit au adus tämitieri altor dumnezei i s'au

inchinat la fiptura mâinior lor !

4 Du-te tfi propovedue,ste in auzul

Ierusalimului ! .Asa zice Domnul:

Mi-

aduc aminte de dragostea tineretii tale, de iubirea din vremea, logodnei tale, cänd

mergeai dupi mine prin pustie, inteun tinut filma siminituri. Lucru sfint a fost Israilul pentru Domnul, párga rodurilor lui. Toti cei

care au mineat dinteinsul au trebuit

ispäseascii päcatul, fiindc5, peste

ei s'a privillit nenorocirea o, Domnul.

zice

Ascultati euvantul Domnului, voi cei din casa lui Iacob i toate neamurile cele din casa lui Israil! Asa graieste Domnul: « Ce nedrep-

tate au gisit in mine pärintii vostri,

de s'au depärtat de mine si au umblat dupii idolii cei dese* ea sI. ajungit ei deserticiune, i nu s'au intrebat: Unde este Doranul cel ce ne-a ecos pe noi din tara Egiptului i ne-a dus prin pustie, printeun tinut de biriigane si de prilpästii, tinut sterp i stingher färi tipenie de om i färit o urm5, de sala

Incinge-ti acum coapsele, là-tesi le propovedueste tot ceca ce iti voi porunci. Nu te infricosa in fata lor, Mude& nu vreau siLli fie frie& inain-

omenesc ?

tea lor !

nirea mea ati prefäcut-o hateo grozávie.

cetate tare, ca un stälp de fier §1.1 ea un zid

Preotii nu m'au intrebat: Unde Talcuitorii de lege nu m'au cunoscut, pästorii poporului au lepädat credinta, proorocii au proorocit in numele lui Baal si au umblat

Vezi ci eu te-am fieut astâzi ca o

de aramil, impotriva Viril intregi, pentru

regii lui luda i pentru dregätorii i pentru poporul

pentru preotii sài tärii.

i se vor räzboi impotriva ta, dar

nu te vor putea birui, cáci eu voi fi Ring& tine ca si te izbivese o, zice Domnul. 2.

Dumnezeu este credincios /ad de poporul seiu care era si el credincios cdtre Dum-

i v'am dus pe voi inteo tarä ca gritdini, ca sI. mincati din roadele si din buniititile ei; dar cand ati intrat inteinsa, ati p5,ngärit-o i mosteeste Domnul ?

dup.& dumnezei care nu pot si vie kit? ajutor. Pentru aceasta la judecat5, voi impotriva voasträ o, zice Domnul, impotriva nepotilor vostri voi cere

osindi!

idoli, lucru nemai pomenit la nici un popor la curgerea vremii, ca adiad sei-pi fi pcircisit pe dumnezeii sed.. Dumnezeu, va judeca poporul seiu,intinat de inchinarea idoleasccl.

Treceti la ostroavele Chiteilor vedeti, trimiteti la Chedar i cerceta,ti cu luare aminte i vi" incredintati de se aflä asa ceva! schimbat oare un popor vreodati dumnezeii ? dei ei nu sunt

i a fost cuvintul Domnului catre mine astfel:

veni inteajutor.

nezeu. Dar acuni poporul se inchind

1.

Poporul meu si-a schimbat Dumnezeu. slava lui cu un dumnezeu care nu-i poate

721 www.dacoromanica.ro

lERE MIA, 2 Minunati-vii ceruri, de aceasta, infiorati-v5, i ramitneti stall& de piatra

zice Domnul,

« Oki dou5, lucruri rele a fitptuit poporul meu: m'a päräsit pe mine, izsäpat fantani, vorul de ap& vie pi

fiintani care nu pot tine apa!

A fost oare Israil rob, rob nliscut In casa? Pentru ce a ajuns prod& ?

Leu räcneac impotriva-i i slobozesc urletele lor. Tara lui au prefitcut-o In pustie, cet5,ti1e lui sunt parjolite, farit

tipenie de om in ele; Chiar i locuitorii din Nof i cei din Tahpanhes ti-au päscut pe teastii 1 Oare n'ai ajuns aici din pricin5, ca ai pärasit pe Domnul Dumnezeul tau, In vremea cand el te ducea pe cale ? i acum ce inseamnit fuga ta inspre Egipt, ca sâ bei din apa Sihorului, drumul spre Asiria, ca a& sorbi din apa Eufratului? 19. Ritutatea ta te pedepsepte neseama credinta ta te urgisepte. chibzueste ea rä,u i amarnic este sa te ritzletepti de Domnul Dumnezeul titu nu-ti mai fie fricit de mine *, zice Domnul Dumnezeul Savaot. « Cad de multa vreme ai sfaramat jugul täu, ai rupt funiile tale pi ai zis:

Pazepte-te 85, nu iambi descult

gitul tau ea nu-ti ard& de seto! Dar

tu ritspunzii i Degeaba! Nu, imi plao streinii i ma voi duce dup5, ei ! a Dup.& cum se rupineaza hotul cand

esta descoperit, apa trebue sa se rupineze casa lui Israil: regii, dreg5,torii,

i proorocii, Care zic lemnului: i Tu epti tatid meu! i pietrei: oTu m'ai nitscut! Ei stau cu spatele la mine, i nu cu fata, iar in vreme de restripte striga: i Scoala ne mantuepte Unde iti sunt duranezeii pe care tu i-ai fiturit? Sá se scoale çi sà te mantuiaseit daca pot, in vreme de restripte! Ciici dumnezeii täi, Judo, aunt tot atitti la numitr ca i cetiitile tale. o Pentru ce va starniti impotriva mea? Toti ati ajuns fàrä credintil preotii

zice Domnul.

o In zadar am biitut pe feciorii

voptri, fiindcit ei nu s'au invittat minte;

sabia voastrá a priipädit pe proorocii vostri, ca un leu priidalnic. Neam prost ce sunteti! Luati aminte la cuvantul DomnuluHo Am fost

eu oare o pustietate pentru Israil sau

un tinut beznatec? Din care pricing, poporul meu a zis: « Noi suntem liberi

o Nu pot sit mai fiu slug& I* Si de atunci pe orice colinà i sub once copac verde

pi nu ne vom mai intoarce la tine! a

Eu te sadisem vita bunk told&

stea poporul meu m'a uitat din zile

te-ai desfriinat ca o ticaloasit.

de bun soi, dar cum te-ai preficut in vitii sträina, de neam prost! Chiar de te vei spilla cu nitru

te vei freca cu lepie, tot ma,njita de

singe va 6:manes, in ochii mei faradelegea ta *, zice Domnul. o Cum poi apune: o Nu m'am intinat i n'am umblat dupa Baali Uitii-te la semnele urmelor tale din vale chibzueste ce ai fäcut! Cämilà sprinten& care umbra' in lung i in lat pe toate

Mt& oare fecioara gitteala sa si mireasa cingatoarea sa ? Cu toate acefar& numár !

Cat de iscusit iti urmezi tu calea, cand e s5, cauti iubirea! Tot lip pi

pentru fitriidelegile tale pe cararea ta

te-ai deprins sà mergi! Chiar i poalele vemintelor tale sunt pritate de sangele celor sarmani

fiträ de prilianit, pe care cu toate cit nu i-ai giisit spiirgind zidul, dar tot pentru aceleapi pricini tu i-ai omorit. Si cu toate acestea mai indritz-

care in aprinsa ei poft5, umbla adul-

o Da, sunt nevinovat! De bun& seam& mania lui s'a abatut de la mine! a Dar iatit c5, acum voi incepe proces cu tine care spui: oN'am savarpit pitcat!*

sit nu se osteneascit, fiindcit o vor afla la luna ei 1

schimbi calen? Tu vei fi facutit de ru-

24. Asin& salbateca deprins5, in pustie,

meeänd vantul ! Cine ar putea impiedice dorul ei? Cine vrea s'o gaseasca

nepti BA; zici:

De ce te zoresti acum ea sit-ti

722 www.dacoromanica.ro

1ERE141A, 3

sine In Egipt, precum ai fost de ocari fácut i in Asiria!

Ca pentru desfranärile lui i-am dat

carte de despirtenie lui Israil cel ne-

credincios, Iuda, sora lui necredincioasa,

37. Si de acolo vei ie§i cu capul intre mani! Fiindcii, Domnul a aruncat la o

n'a fost cuprinsa de spaitnä, ci s'a due

parte pe cei in care tu ti-ai pus na-

o s'a desfranat o ea,

dejdea, pe cei cu care tu nu vei avea

Si cu nerusinarea desfranarilor ei, ea a pangärit tara, savar§ind desfranari cu pietrele i cu lemnele. Si luda, sora cea vicleané nu s'a

izbandit. 3.

Ncideidea poporului in milostivirea lui

mai intors la mine cu toatä mima, ci

Dumnezeu. Regatul lui luda n'a twit

cu prefitcatorie a,

aminte vi n'a scos inviipiturei din milania lui Israil. Indemnuri la pociiintii. Poporul noi di se va vocal: da

parinfii nostri au paccituit impotriva Domnului Dumnezeului nostru din tinereOle noastre fi pana in zina de acum.

zice Domnul.

Atunci a zis Domnul c5,tre mine: Israil cel necredincios este mai putin vinovat decat Iuda cel necredincios ! Du-te 0 propovedue§te propovedania aceasta catre miaza-noapte i apune: Pocaeste-te, Israile necredincios »,zice

»

Domnul,

Si a mai graft: e Cand un bärbat

« cad nu ma voi mai uita

incruntat la tine, fiindca sunt milostiv a, zice Domnul, « i urgia mea nu va dainui in veac.

se desparte de femeia sa, FA ea pleacä,

de la el 0 ajunge femeia altuia se va mai putea intoarce inapoi la barbatusau ? Aceastä femeie nu este cu totul

Ci marturiseste-ti numai farädelegea ta, cA ai &Meat credint,a, Domnului

intinata ? Tu te-ai iubit cu multi ibovnici

Dumnezeului tau EA ti-ai irosit vremea

acum ai vrea sA te intorcila mine! #

dupl cei straini pe sub orisice copac

zice Domnul. «Ridica ochii Val spre inältimi §i te uitii! Pe unde nu te-ai de,sfranat? Ieseai

verde, 0 de glasul meu n'ai ascultat a, zice Domnul. a Pociiiti-va, voi copii cazuti de la zice Domnul, a c5,ci eu credinta! a, stint stapanul vostru, i vä voi lua pe

la drum BA stai la pandit, ca arabul in

pustie. Deci tu ai pangärit

cu desfranärile tale i cu ticalosiile tale!

Iubitii tai fiirá de numiir au fost o curs& pentru tine. Tu ai luat chip

voi, pe unul dintr'o cetate 0 pe doi ante° semintie, i va voi intoarce in

Si acum m5, strigi: 'fatal meu! Prietenul tineretilor mele tu esti ! o mai cugeti:

Si v5, voi harilzi pastori dup.& mima mea, care va vor p5,stori pe voi cu intelepciune si Cu pricepere. Daca vä yeti inmulti si yeti spori

Sion,

de femeie desfranata i ai litsat rusinea laoparte!

la numar in tara, in vremea aceea »,

e Oare el va fi mereu manios ? mania lui deapururi? Vezi!

a nu se va mai auzi spunand: a 0, chivotul leg5,mfintului Domzice Domnul,

Asa vorbesti tu, ins& tu sävarsesti ticalo§ii si nu te la§i! »

Atunci a zis Domnul catre mine: a In vremea domniei regelui Iosia, n'ai vazut tu oare ce a savarsit Israilul cel necredincios ? S'a dus pe varful oricArui

deal si sub once copac verde 0 acolo a filptuit desfrfinari.

Dar eu am cugetat: Dupa ce se va sätura de facut toate acestea, se va intoarce la mine #. Dar nu s'a intors. cu toate c5, luda, sora lui necredincioasa,

a vazut,

nului! u Oki nu se va mai sui la mima voastr5 i nimeni nu va mai pomeni de el, nu va mai fi nici cäinat i nici nu se va mai face altul din nou. In vremea aceea, Ierusalimul se va numi e Scaunul Domnului » i inteinsul se vor strange toat,e neamurile In numele Domnului si nu se vor mai lua dupa impietrirea inimii lor.

In vremea aceea, casa lui luda se va duce la casa lui Israil, 0 se vor

fntoarce impreunä din tinutul dela miaza723

www.dacoromanica.ro

46*

IEREMIA, 4

noapte in tara pe care am däruit-o mostenire parintilor lor. Si am mai chibzuit: Cum te voi voi da moaseza in randul fiilor stenire o tara mandra, mandretea mandretei popoarelor! Si am mai chibzuit:

Domnul! >>, toate neamurile te vor bine-

noastra, i ocara noastra s'a ne acopere, fiindca i noi i pitrintii nostri am pacatuit impotriva Domnului Dumnezeului nostru, din tineretile noastre i panä, in ziva de acum si nu am ascultat de glasul Domnului Dumnezeului nostru!

se va departa de la noi ! »

cuvânta si te vor proslävi. Cäci iatä, ce zice Domnul locuitorilor din luda si din Ierusalim: « Desinimilor voastre si nu mai teiniti aruncati &imanta printre spini ! Täiati-va imprejur pentru Domnul Tu imi vei zice: tatál meu! si nu te' Dumnezeul vostru i dati laoparte nevei mai razleti de mine. Dar vai 1 Precum o feme'e calcä täierea imprejur a inimii voastre, voi credirrta iubitului ei, tot asa si tu, neam oameni din luda i locuitori ai Ierusaal lui Israil, te-ai purtat ca o necre- limului, ca nu cumva urgia mea sa izbucneasca valvätaie i sa va mistuiasca zice Domdincioasa fati de mine », nu se poatii stinge din pricina fapnul. Auzi ! Pe inältimile plesuve se aud telor voastre celor rele! Vestiti in luda í in Ierusalim plansete i tänguiri ale fiilor lui Israil, care au apucat pe cäi ce due aiurea trirniteti solie: « Sunati din trambita, stligati din toate puterile i ziceti: AduQi au uitat pe Domnul Dumnezeul lor. nati-va, ca sá intram in cetätile cele 4 copii necredinciosi, intarite! eu va voi tämädui de necredinta voaRidicati steag inspre Sion, adasträ !* lata cà noi vom veni la tine, postiti-va, fan', zabavä ami eu voi porni fiindcil tu esti Dumnezeul nostru! priípäd de la miaza-noapte i pierzanie Cu adevärat minciuna sunt coli- mare nde i zarva praznicelor de pe dealuri! Un leu s'a näpustit din desisul sau, Adevárat este ca numai in Domnul Dum- pustiitorul a pornit si a iesit nezeul nostru este mitntuirea lui Israil! din tinutulnoroadelor ca sá pustiasclt tara. 0! Idolii cei de ocarä, au mistuit Cetatile vorsau stradania parintilor nostri, din tineretea de om in ele.fi surpate i fara tipenie lor: turmele lor, cirezile lor, feciorii Pentru aceasta, invesmantati-vil in fetele lor ! vesmant de jale, tanguiti-vii i va boDeci sil. atara culcati intru rusinea fiindca vapaia maniei Domnului nu 4 In ziva aceea ».

va pieri curajul regelui

Pociiinta sd fie fdcutd Cu zguduire i Cu prelacere lduntricd. Nimicirea regatidui luda se apropie, dar el nu va fi nimicit cu totul : « l'oatd (ara se va preface in pustietate, dar nu o voi nimici Cu totul! Prof etul vede (ara ninticitet i tara; fipenie

de om intr'insa. s Daca vrei sil' te pociesti, Israile s, zice Domnul, 4 pociieste-te! De vrei s'a gonesti idolii tai din ochii mei, nu mai sovai I Cand te vei jura din inima, cu crel

i

al dregato-

rilor, preotii îi vor pierde cumpätul,

4.

dinti

zice Domnul,

cu inima curati: t Viu este

724

iar proorocii vor fi cuprinsi de spaimá, Si vor zice: 0, Doamne Dumnezeule ! Tu ne-ai inselat poporul acesta i Ierusalimul cand ne-ai fagaduit: «Yeti triti in pace! # Dar iatä, C a sabia ne-a strapuns de moarte In vremea aceea, se va spune norodului acestuia i Ierusalimului: Un vant arzii.tor de pe plesuvele culmi porneste din pustie, inspre fiica poporului meu, nu pentru vanturatul i nici pentru curatatul graului I

Un vant naprasnic imi vine in-

tr'ajutor: acum rosti-voi hotiirirea!* Iatä-1 cum se apropie ca nourii de vijelie, carele lui durueso ca o vifornitä

lui mai iuti sunt decat vulturii. Vai de noi, cáci suntem prapäditi! caii

www.dacoromanica.ro

IERENLIA, 5

Spala-ti mima de picata, Ierusalime, ca sä afli mantuire. Cid vor

sälälui inlä,untrul tau ticaloase planuri?

Auzi! Vine solie din Dan si o

veste de papad din muntii lui Efraim: 16 e Strigati i dati de stire in luda, trimiteti atafea in Ierusalim: Din tara

depärtatä vin impresuratorii i impotriva

cetatilor lui luda ridicil strigatul lor de razboi;

Ca paznicii din tarini impresoara ei Ierusalimul, fiindc& s'a azvatit impotriva mea s,

zice Domnul

Purtarea ta i ale tale fapte rele

ti-au pricinuit aceasta! Iata cat de amar este rodul rautlitii tale, care te-a ajuns la inimii! 0, pieptul meu! O, pieptul meu!

La strigitul calaretilor si al arcasilor, tara intreag& e pus& pe fuga; toti se ascund in desia de codru i se catara pe stanci; cetätile pariísite i Jara tipenie de om in ele.

Si tu pustiito, acum ce vei face? Invesmanta-te in porfirii cu giuvaeruri de aur impodobeste-te i da-ti ochii cu dresuri! In zadar frumoas& te vei face! Iubitii täi te dispretuesc si-ti vor numai viata.

Dar ce aud? Tipät de femeie care

se trudeate sä nasca, duren ca la nasterea cea dintai! E glasul fiicei Sionului, care geme si-si intinde mainile: « Vai!

Ucigasii mi-au curmat viata! 5.

Cât ma zbucium! O, pereti ai inimii mele! mima mea zvacneete ai nu pot avea tihna! Fiindca sunet de trambita

Striceiciunea se intinde peste tot regaba

vine si tima tara este nimicitä. Tuteo clip& corturile mele sunt doborite la

trebuia sd vinei. Cutreerati ulitele Ierusalimului, cercetati in piete: priviti, chibzuiti

aud eu i zarvil de rdzboi. Papad peste prapad se vesteate

painant, rfi adiposturile mele cat ai clipi din ochi. Cata vreme vom mai vedea steagul bätaliei i glasul trambitei il vom auzi

tui luda fi mai cu osebire n lerusalim.

Din aceastd pricinei un neam crunt Il va cuprinde va pustii. Aceastet pedeapsa

daca va fi vre-unul care sa ia hoariri drepte i 8â fie cu credinta, atunci voi

Poporul meu este nebun i nu mil

ierta cetatea. Chiar cand ei zic: a Viu este Domnul ! », ei jura stramb.

0, ce lips& de lumina! M'aria uitat la munti: O, cum se cutremurau, i colinele se pavilleau

sunt aaa fä,rä, de minte si nu cunosc

mereu ?

cunoaste! Copii fila de minte i fila intelepciune, iscusiti sa faca räul, iar pentru bine nici ca-si dau osteneala ! Mi-am aruncat ochii pe pamant: O, ce pustiu intins! Si apoi, catre cer:

incoace i incolo !

M'am uitat in jurul meu: Nimeni! Si toate pasarile cerului fugiseril! Si m'am mai uitat din nou: Tarina era o pustietate ! Toate ceatile dä,r&mate

de Domnul, de urgia maniei sale! Cilci asa graieste Domnul:

Toat&

tara se va preface in pustietate, dar nu o voi nimici cu totul!

Pentru aceasta pamantul va fi cuprins de jale si sus cerurile se vor intuneca. Cu adevarat am gait i nu-mi va parea rä,u, am faurit planul í neindeplinit nu-1 voi laso. »

Doamne! Ochii tai oare nu cauta credinta ? Tu i-ai lovit, dar ei n'au simtit durere, tu i-ai dat pierzärii, dar ei n'au vrut sä, ja inviltatura. Si-au incruntat fetele mai mult decat stanca n'au vrut la pocaint& se se intoarca. Si am cugetat: a Numai cei de rand

calea Domnului, pravila Dumnezeului lor.

Dar ma voi indrepta catre cei de

frunte cj le voi grai ca unora care

cunosc calea Domului, legea Dumnezeului lor. » Dar si ei au sfaramat jugul si au rupt funiile Pentru aceasta Ii sfasie leul din padure, i lupul din pustie Ii sugrumi, pantera pandeste lánga cetatile lor oriaicine iese dinteinsele este rupt, fiindca s'au inmultit filradelegile lor s'au intetit lepadárile de la credinta. a Deci cum as putea iert? Feciorii tal m'au pädtait ci jur& pe dum-

725 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 6

nezei care nu-si au fiin.Si Cu toate

ca i-am pus sii-mi jure credintä, ei au faptuit desfrául i spre casele desfraului

ei s'au pornit in carduri. Cai bine tinuti, far& stapan,

fie-

care necheaza dupa femeia, aproapelui s au !

Pentru aceasta nu trebuia pedeapzice Domnul, impotriva unui asemenea norod nu trebuia sä ma sà

fázbun ? »

&trip peste zid in vie si o ciumpaviti, dar nu cu desivarsire ! Täiati vitele, dici ele nu sunt ale Domnului !

« Casa lui Israil si a lui Iuda nu

mai cred in mine » zice Domnul. Au tägiiduit pe Domnul si au zis: « Nu este el acela si peste noi nu va veni nenorocirea! Ba nici sabia, nici foametea noi nu le vom vedea! Proorocii proorocesc in van, &ad

in ei nu este descoperirea Domnului! De aceasta i ei sa aib5. parte !» Pentru aceea, iatii ce zice Domnul

Savaot: « Din pricinä cà ei au vorbit a,stfel, Mt& cl va fi cuvântul meu in gura ta foo, iar poporul acesta va fi ca aschiile care se aprind.

Iatä ca eu voi mana impotriva

voastra un neam din depärtare, o! casii a lui Israilo, zice Domnul, «neam nebiruit, popor strävechi, al cirui grai nu-1 f}tii si nu-1 poti intelege &Ind el grilieste.

Gura 1m este mormant deschis. toti sunt viteji de luptil. El va mânca secerisul i painea ta, pe fiii si pe fiicele tale, turmele cirezile tale, via si smoehinii tal. El va pane stä.panire cu sabia pe intáriturile tale pe care tu te bizui. Dar si in ziva aceea »,

minte! Ochi au, dar nu vid, urechi au, dar nu aud ! De mine nu vreti sa và temetin, inaintea mea nu zice Domnul, tremurati? Eu am pus nisipul hotar al stavilà vesnica peste care ea nu va

trece. Valurile se vor invifora, dar nu o vor birui i talazurile ei se vor invol-

bura ii nu vor trece pe deasupra. Dar norodul acesta are inima

räzvratitil si darzä, se depirteaza de mine si

Si nu cugeti in mima lui: ne temem de Domnul Dumnezeul nostru, care ne da ploaie din belsug, ploaie timpurie i tarzie la vreme i satura campiile FA ne tine holdele ».

Faridelegile voastre vä lipsesc de

i päcatele voastre va departeaza de acesti fericire. Cáci se gäsesc in poporul meu nelegiuiti care stau la panda pitulati ca

aceasta,

vanatorii i intind curse ca sa prindi oameni.

Precum o colivie este plinit de

pisitri, tot astfel i casele lor aunt ticsite

de agonisealä cu inseliiciune. Asa au ajuns ei mari i bogati, cu pielea lucioasä. Ei fapGrau i

tuesc fapte rele

i izbutesc. Nu judeca pricina orfanului i procesul celui orfan nu-1 hotäräsc.

pedepsesc*, Oare nu trebuia «ii impotriva unui neam ca acesta sá má razbun ?

zice Donmul,

infricosate

Proorocii

proorocesc

minciuni,

preotii invata ca i ei, iar poporul meu

simte plácere! Dar la capat ce yeti face ?

zice Dom-

«nu va voi präpädi cu total. Si daci, unii vor intreba: Din care pricinli Domnul Dumnezeul nostru ne-a facut una ea asta? », sä le spui: « Precum voi m'ati parasit i v'ati inchinat la dumnezei streini in tara voastra, tot asa sà vä, inchinati la cei streini, dar nu in tara voasträ ». Vestiti despre aceasta casa lui Iacob i trimiteti solie in Judo, asa: a Ascultati, oameni nebuni i färii

i

Lucruri niiprasnice

se petrec in aceasta tara:

6.

nul

Impresurarea i cucerire,a Ierusalimului. Nimicirea nu intdrzie sd vincl din pricina necredinfei poporului. Pcrrnirea ndvalnicif a poporului de la miazd-noapte, care va cuceri Ierusalimul.

1. Adapostiti-vi, voi iii ai lui Venia-

min, afarii, din Ierusalim. i in Tecoa

sunati din trambiti, la Bethacherem

faceti semne: infigeti un steag! Cad o

726 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 6

usoara, zicand: e Minunat! minunat! »,

nenorocire Be iveste dinspre miaz5,-noapte,

°and ea merge fiu

prápad färil pereche. Frumoasa i alintata fiicii, a Sionului voi nimici-ol La ea vor veni ciobanii cu turmele lor; de jur-imprejurul ei ridica-vor corturi i fiecare îi va paste turma in parten sa. « Pregatiti-vb, de luptii impotriva ei, scul4i-v5, sä mergem in miez de zi! Vai noua, caci ziva dá inspre sear& i umbrele

Se rusineaza ei cumva pentru grozäviile lor ? Debo! Ei nu se rusi-

neazi fA nu stiu de mug ! Pentru aceaata

ei vor &idea cu cei ce cad i ei se vor prabusi in ziva 06,nd Ii voi pedepsi a,

zice DomnuL Asa gra,ieste Domnul: a Luati dru-

se intind mereu!

mul cel de demult i cautati caile cele de altädat6 calea binelui, i mergeti pe ea qi yeti afla odihna sufletelor voastre! Dar ei au räspuns: a Nu

Haidem sa, pornim la miezul noptii

sit doborim palatele ei! Oki asa griiieste Domnul Savaot: « Tiliati copaci i ridicati val impotriva

mergem! a

Si am pus Ring& ei straji: Luati aminte la glasul trambitei! » Dar ei au

Ierusalimului! Vai cetate mincinoasa cu launtrul plin de silnicie ! » Precum apa din fântilna, e proaspiita

räspuns: a Nu luäm aminte !

Pentru aceasta ascultati, ceruri, fiti märturie de ceca ce li se va

intampla!

mereu, asa si räutatea ei izvoraste färä de incetare. Silnicie i nedreptate se ande

Asculta i tu,.pamantule ! Iat6 eu voi aduce peste norodul acesta o pier-

striggind in ea, lar in ochii mei mereu: boalä, i raniri. Prinde de veste, Ierusalime, ca nu cumva sufletul meu sä se desprinda, de tine si sit nu te fac pustietate, piimant

zanie, rodul neeredintei lor, fiinde5, n'au

luat aminte la eaile rnele si au lepädat legea mea! Ce folos de tämilia din Seba si de

trestia aromati dinteo tar& depifirtatä? Arderile voastre de tot nu le mai vreau 0 de jertfele voa,stre nu mai simt nici

nelocuit !

B. Asa zice Donanul:

0uIegei, cule-

geti cu deamäruntul ea pe o vie fa-

mäsita lui Jaral], puneti mana pe vits

o phicere. o

Pentru aceasta asa graieste Domnul: a la* voi pune in caben poporului acestuia piedici de care sa se impiedice laolaltä parintii i copiii, iar vecinul eel de alaturi de el sä piara, a. Asa zice Domnul: e lath, s'a pornit un popor din miazii-noapte, un popor s'a seulat de In marginile pamantului, Inarmat cu arc si cu lance, neam crud 0 Ma rail& strigiitul lui e muget de mare calare vine si glitit de luptit

ca i vierul

Cui sa gräiesc si pe cine sä iau

marturie ca sa ma azurite ? Urechile lor

sunt netdiate imprejur si nu pot ea ja arninte. Intr'adevar. cuvantui Domnului

a ajuns pentru ei ea o batjocurii, si nu mai au gust de el! lat.& c5, sunt plin de urgia Domnului si nu o mai pot tine ! Varsä-o peste copiii cei de pe ulitä EA in obstia fläcäilor ! Caci femeia i bärbatul vor fi luati in robie, b6,tranul ea si cel

ea, un om, impotriva ta, fact), a Sionuluia. Am auzit de faima lui ! Minnie

runtit de vreme. Casele lor vor trece la streini impreunä cu tarinile i cu viile lor, caci eu

ni s'au inmuiat, spaima ne-a cuprins,

zvarcoliri ea ale unei femei in na§tere. La camp sà nu iesiti i nici sit, nu porniti la drum, fiindea sabia vräjmasului t De la eel de rand pang, la cel maiimprästie pretutindeni groaz6,. 0, fi ea poporului meu! Incinge-te de frunte, toti aunt lacomi de castig, proo-

imi voi Intinde mina impotriva locuitorilor tarii a, zice Domnul. rocul ea si preotul, toti umblä cu min-

cu sao si te tävaleste in cenusä Boceete-te amarnie ea duni singurul fin, caci

ciuna.

intr'o clipa pustiitorul va da navala

Zdrobirea, poporului naeu ar putea o timaduiasca, intoemai ca pe o rang,

peste noi! 727

www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 7

Ispititor te-am pus peste poporul

meu, limuritor de aur, ca sit ispiteati cercetezi viata lui.

Toti sunt rizvrititi cerbicoai aramä. i fier toti sunt ti-

hulitori

caloaiti.

Foalele au inceput sá sufle

Oare acest templu inchinat nume-

plumbul s'a topit ! In zadar se face himurirea! Ce-i Hitt nu se mai desface. a Argint de aruncat o le va fi numele, fiindca Domnul i-a aruncat pe ei.

lui meu este in ochii voatri peaterä de tillhari? Acum pricep ! s

zice Domnul.

Ducqi-v5, in locaaul meu din

salialuise numele meu a'r vedeti ce i-am Ificut din pricina Hiutätii poporului meu Israil ! Si acum fiindci ati sävârit aceste zice Domnul « cind cu rtivni fapte *, Silo, unde altädatii,

7.

Pro povedania prof etului Ieremia la poarta

templului, impotriva inchindrii la idoli. Dumnezeu ii spune lui Ieremia set nu se rouge pentru poporul idololatru, cdci nu-1 va asculta. Cared poporul a lost scos din

Egipt, Dumnezeu nu i-a ordnduit ardeni de tot, ci i-a poruncit asculte poruncile. Rdzbunarea dumnezeiasa pustiirea

Cuvintul Domnului care a fost care Ieremia; e Stai la poarta templului Domnului i propovedueate euvintul acesta spune: Ascultati cuvitntul, voi, toti Iudeii care intrati pe portile acestea ca s'a và inchinati Domnului! Aaa zice Domnul Savaot, Dumne-

zeul lui Israil: s Imbunatititi-vi purtirile i faptele voastre i vi voi si locuiti in locul acesta. Nu vá puneti nidejdea in cei care

v'am griit mereu fA nu m'ati ascultat,

am strigat la voi si nu m'ati auzit,

Ma voi purta cu acest templu

inchinat numelui meu, in care voi v'ati pus nidejdea, i eu locul pe care 1-am ditruit vouä a'r sträbunilor voatri, aaa cum m'arn purtat cu Silo.

Si vi voi arunca din fata mea

precum am aruncat pe toti fratii voatri, pe tot neamul lui Efraim. «Dar tu nu te ruga pentru poporul acesta

i nu inilta pentru el nici tin-

guire, nici rugiciune, nici nu stärui pe pe ling& mine, cici nu te ascult!

Nu vezi tu ce fiptueso cei din

cetitile lui luda ii cei de pe ulitele Ierusalimului ?

cuvinte inaelitoare: s Templul Domnului ! Templul Domnului! Aici este templul Domnului!* roste,se

Citei numai dacä vá yeti purtirile i faptele voastre i dad: yeti face dreptate celor impricinati, Daeä, nu yeti asupri pe strein, pe orfan ai pe viiduvi

inchinarea la dumnezei streini pe care voi nu-i cunoasteti!... slujiti in templul Si veniti acesta fnchinat numelui meu i ziceti: Am seitpat! s, ea si sävinsiti ai mai departe toate acele blestemätii.

a'r nu yeti virsa

singe nevinovatin locul acesta ; daci nu yeti umbla dupri dumnezei streini spre pieirea voasträ, Atunei vá voi trisa sá locuiti in locul

acesta, in tara pe care am dat-o parintilor noatri din yea° ai pin& in veac.* Dar val! Voi ntidäjduiti in cuvinte inaelatoare i faà de nioi un folos:

Furtul, uciderea, desfrinarea, jurit-

mintul strimb, jertfa adusä lui Baal, 728

Copiii aduni lemne, pirintii atitä focal, femeile frimitnti aluatul sà feat turte impririte,sei cerului i aduc jertfe cu turnare dumnezeilor streini ea &A inthrite urgia mea. Pe mine me, ocgriso ?»

zice Dom-

batjocura le « Nu! Pe ei stä in fatà ! Deci aaa zice Domnul: « Iota! Mania mea ai furia mea se vor vase, in nul

locul acesta, peste oameni ai peste dobi-

toace, peste copacii cimpului ai peste

rodurile tarinilor pe care le vor arde, ai

nimeni nu le va putea stinge !*

Aaa griieate Domnul Savaot, Dum-

nezeul lui Israil: at Ortimilditi arden de tot pe altarele voastre çi mincati carne,

Ciei n'am rinduit nimbé tai nioi nu le-am porunoit

voatri

www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 8

nimio pentru arderea de tot a'r pentru

8.

jertfii cánd i-am scos din tara Egiptului, Ci iota ce le-am poruncit atunci: Ascultati de glasul meu i eu vd, voi fi Dumnezeu, iar voi imi yeti fi mie popor ai

Rufinea ce-i afteaptcl pe Inchineitorii la idoli : scoaterea oaselor din mornAnturi risipirea lor ; iar c,ei care vor cu viafd vor vrea mai degrabd 8d moard.

umblati in toate &idle pe care eu

Domnul va pedo psi cunzplit poporul. Profetul se tangueste pentru nenorocirile care se vor abate peste popor. o In ziva aceea», zice Domnul, a vor fi scoase din mormanturi oasele regilor lui luda, ale dregiitorilor, ale preotilor,

voi porunci, ca ul. vg fie bine !

Dar ei n'au ascultat i n'au plecat

urechea, ci, dimpotrivi, au mars diva,

inchipuirile lor, drip& impietrirea inimii lor rele, ai mi-au aratat spatele ai nu fata.

Din ziva in care au ieait párintii voatri din tara Egiptului i Omit acum, am trimis la ei necontenit pe slujitorii

ale profetilor ai ale loeuitorilor Ierusa-

limului, Si vor fi impfdatiate la soare ai la lung inaintea oastei cerului, pe care le-au iu-

mei profeti.

Dar ei n'au ascultat de mine ai

nu ai-au plecat urechea, ci ai-au invärtoraat grumazul mai riiu decat parintii

bit, carora /e-au slujit, dupä, care au umblat, pe care le-au intrebat i cgrora li s'au

inchinat. Nu vor mai fi adunate a'r nici ingropate, ci vor sluji de gunoi pe ogor. Si toti care vor rämänea din acest neam ticitlos vor alege mai bine moartea

/or.

Si dad, le vei propovedui cuvintele acestea, i ei nu te vor asculta, i daed vei striga la ei, i nu-ti vor räspunde, Apoi spune-le: Acesta este poporul care nu ascultit de glasul Domnului

decdt viata, in toate locurile pe unde zice Domnul Savaot.

i-am izgonit

Dumnezeului säu rai nu ascultii de povat& ! Credinta a pierit, s'a dus din gura lor !

« Si tu mai spune-le: o Asa gritieate

Domnul: Cei care cad nu se mai scoalg oare, a'r coi care cad de la credinta nu se

Tunde-ti pirul tdu eel lung ai

mai poctlesc ?

arunc6-1! Pe viirfuri pleauve cfmta un eäntec de jale, ciici Domnul a lepadat ai a urgisit neamul urgiei sale ! « Fiii lui luda au dtvârait färädelegi in ochii mei », zice Domnul,

Pentru ce acest norod necredincios al Ierusalimului stilrue necontenit in

necredinta lui, tine cu tärie la greaala lui a*r nu se pocieate? Am ascultat bine si am auzit: ei nu

gräiesc drept i nimeni nu se cäieate de ticaloaia lui EA nu zice: Ce-am fa",cut? Ba mai värtos ! Nimeni nu se intoarce din goana lui, asemenea unui cal care se avänta la riizboi. Barza cunorrate dupd cer anotimpul sdu, turturica, randunica i cocorul

a pusu-ai-au idolii lor in templul inchinat mie, ea s5,-1 pangareascii;

Zidit-au înältimi cu altare: Tofet In vales. Benhinom, sä ardi in foc pe fiii ai pe fiicele lor, lucru pe care nu I am poruncit i nici in inimg, nu 1-am

avut. » o Dar iatä cä vor veni zile s, - zice Domnul, o &Ind nu se va mai spune Tofet i valen Benhinom, ci o valet], uciderii », ai din lipsä de loe vor fi ingro-

zesc vremea pribegiei lor, iar poporul meu nu cunoaate legea Domnului ! u Cum yâ vine sd ziceti: a Noi suntem intelepti i avemlegea Domnului cu noi?»

Dar iatii-o preficutli in rainciund prin a ciirturarilor ademenitoare pang. Inteleptii vor rämänea de ()card, infricoaati i prinai in cursä. Ei au

pati la Tofet,

lar leaurile acestui popor vor fi

mäncarea pdsärilor cerului si a fiarelor,

fiindcd, niineni nu le va putea goni. Si voi opri in cetä,tile lui luda qi pe ulitele Ierusalimului once chute° de bucurie ai de veselie, cântecul mirelui ai al miresei, fiinded tara va fi prefiicutd in pustietate !

dat cuviintul Domnului, iar intelepciunea

lor la ce le foloseate ?... Pentru aceasta voi da femeile lor altera i tarinile lor la alti stapâni, filndcd de la mic i pang la mare, toti umblä 729

www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 9 dupä chstig nedrept; proorocul si preotul,

toti umblä cu minciuna. Zdrobirea poporului meu ar putea s'o ttimiiduiaseli intocmai ea pe o ranä wart, chnd zic: Minunat! Minunat ! EA

ea merge au ?

9.

Profetul se tangueste pentru ticeilosia poporului, care nu vrea sei, se pochiascd Räzbunarea i pedeapsa lui Dumnezeu

vine: (ara va fi pustiitii. Tdnguirea prof etului. Adevdrata intelepciune este cu-

Se rusineazit ei cumva de grozitviile lor ? Debo! Ei nu se rusineaza EA

noasterea lui Dumnezeu ; cu aceastd (elepciune sei se fdleasca poporul. 0, de mi-ar face cineva o colibit

nici nu stiu de ocarii.! Pentru aceasta vor cddea cu cei ce cad, in vremea chnd zice Domnul Ii voi pedepsi », «i când vor aduna rodurile tarinei,

In pustie, a päräsi pe poporul meu

pleca de la el, cä,ci toti sunt desfrttnati,

se vor pritbusi».zice Domnul,--i nu se

gloat& de necredinciosi! o Ei ii incordeazä, limbo ca un arc, ca sti sloboadit minciuna. Nu cu adevärul au ajuns puternici in tarit, de aceea

vor mai afla nici struguri in vie sinicismo. chine in smochin, frunzisul lor vestejit va fi, si le voi da celor ce vor nhviili in tara lor. »

tuesc rituthti peste rilutäti pi pe mine

De ce stäm locului? Strängeti-vä, haideti in cetittile cele intitrite ca pierim in ele, fiindci Domnul Dumnezeul nostru ne-o nimicit i cu apá otrit-

nu mg cunosc »,

säu j nimeni sh, nu se increachl, in fratele sä,u, ctiei orisice frate umblä cu viclesuguri i orisiee prieten cu bfirfeala.

vita ne-a adäpat, din pricinä cä am piicittuit impotriva Domnului !

Sit asteptim pacea ? In zadar ! Timp de lecuire ? Dar iatä groazä ! Din Dan se aude sforditul cailor ! De nechezatul armitsarilor riisuná tara intreagä. i vin EA vor manca tot rodul din

Ora, cetatea

i toti locuitorii ei. o Dar luatI seama !... Eu voi tri-

Se instalä unii pe altii si nu spun adevä,rul; ei isi invatá limbo cu vorbit mincinoasä umbra: cu strâmb'ittatea nu se strädueso spre pocäintit ! o Silnicie peste silnicie i viclenie peste viclenie ! De aceea nu vor sá§tie zice Domnul. de mine »,

Pentru aceasta asa zice Domnul

mite peste voi serpi, serpi otritvitori,

impotriva cdrora nu este vrajä,. EA vä, vor mura pe voi, fiträ, putintit de vindecare *. zice Domnul.

Savaot:

Jalea rnä coplerste, mima mi-e Ascultit ! E strigätul poporului meu

din tarä, depärtatä: s Domnul nu mai este in Sion ? i imptiratul nu mai este intr'insul? * Dar de ce m'au atatat cu inchinarea la chipurile lor cioplite i cu

fiicei poporului meu ? '7. Limbo lui este stigeatit ucigasä EA graiurile Ii sunt viclene. Sänätate ! li zice prietenului situ, iar in inimit-1 pitndeste. zice Domo EA impotriva unui astfel de neam di nu se räzbune sufletul meu ? » Sä-i las fart]. pedeapsä »,

idoli din täri streine ? o Secerisul a trecut, culesul poa-

Plángeti muntii i Ináltati thnguire cantec de jale pentru pitsunile pustiului, caci au fost pustiite EA nu mai calci nimeni pe acolo si mugetul turmelor nu se mai ande! Pàsäribe cerului, phuä i dobitoacele au fugit, s'au dus !

melor s'a sfärsit i noi n'am fost izbáviti !» Din pricina cäderii poporului meu,

sunt frant, sunt mhhnit

i m'apucä, spaima. Nu mai este oare balsam alintitor in Galaad i nici un vraci pe-acolo 1De ce rana poporului meu nu merge spre vindecare?

lacrirrd, sá plttng zi i noapte pe coi ucisi ai fiicei poporului 13:mu!

O clip& ! Eu Ii voi topi EA.

voi cerceta cu deamhruntul ! Cum as putea altfel sá ma port cu fitritdelegea

bolnavit !

0, de-ar face cineva capul meu izvor de präns i ochii mei izvor de

zice Domnul.

Sä se pázeasch fiecare de piietenul

« Dar si Ierusalimul il voi preface

in mormane de pietre, vizuinft pentru sacali, lar cetä,tile lui Judo le voi preface in pustietate, fir& tipenie de om intr'insele !*

O. de-ar fi vre-un intelept care i sá thlcuiasoá ceca ce i-a

inteleagit 730

www.dacoromanica.ro

IEREM1A, 10

griit gura Domnului: Vara va fi nimicita, prefacuta in pustietate i nimeni n'o va mai strábate ! Atunci Domnul a zis: o Fiindea au päräsit legea mea pe care eu le-am dat-o, n'au ascultat de glasul meu dupi, el ei nu s'au luat, Ci s'au potrivit impietririi lor ai au umblIt dup.& Baali, precum i-au deprins párinVii lor Pentru aceasta iati, ce zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil: o De acum

inainte voi hrani cu pelin pe poporul acesta vi-1 voi adipa cu toare !

Si-i voi impriatia printre popoa, rele pagine pe care nu le-au cunoscut niciodatä, nici ei, nici parinVii lor,

voi

urmari cu sabia pina Ii voi prapidi ! Aaa zice Domnul Savaot: s Luati arninte ! ChemaVi bocitoarele si vina TrimiteVi la cele mai istele, Si vini, in graba ai sá ne cánte un cantee de jale ! Din ochii noatri sa muga piraie i genele noa,stre airoaie de lacrrimi si, verse ! Auzi !

Tipete jalnice se aud din

Sion: O, cum am fost pierduVi! Ce ocara, maro! Sá pierdem Vara i casele noa,stre

si le parasim!*

Dar aacultaVi, voi femeilor, cuvintul Domnului i urechile voastre «a, audi

graiul gurii lui ! DeprindeVi pe fiicele

voastre canteo de tinguire, ai una pe alta invilVaVi-vii cintec de jale:

41 Ah! Moartea a intrat pe fere-

strele noastre, a patruns in palatele noa-

stre, ca sa piara, pe copiii de pe uliVe

ai pe flacaii din pieVe ! Si mai spune: o Aaa zice Domnul!

Starvurile zac ca gunoiul pe cimp, ca snopii pe urna secerifitorului, farii ca nimeni sä, le adune! s .Ataa griiieate Domnul:

InVeleptul

si nu se fttleasci Cu inVelepciunea lui nici cel vitea,z Cu vitejia lui i nici cel bogat Cu bogiiVia lui,

(Ji acel care se frileate di se faleaseâ cá este inVelept i mä, cunoaate, fiindci eu sunt Domnul ai la m'ne este: indurarea, judecata i dreptatea, pe piimint i inteinsele este phicerca mea s,

zice Domnul.

e Tata vin zile s,

zice Domnul,

a cánd voi pedepsi pe cel Wat imprejur

ea ai pe cel netiliat imprejur: Pe Egipteni, pe Iudei, pe Edo-

miti, pe AmoniVi, pe Moabiti, pe cei cu pirul tuns la timple i ca,re locueso in pustie. Cazi toate aceste neamuri pagine sunt netaiate imprejur, iar casa lui Israil este ai ea cu mima netaiata imprejur. 10.

N imicnicia idolilor, Pipturd de mând de

mc,ster iscusit. Atotputernicia lui Dumnezeu, Dumnezeul cel viu i impdrat vefnic.

Tdnguirea poporului pentru judecata care va veni. Rugaciunea poporului. .AscultaVi cuvintul pe care Domnul II vorbeate nouâ, cei din casa lui Israil !

Lao, zice Domnul: o Nu vi deprindeVi pe calea paginilor roi de semnele de pe cer sä, nu vá infricoaati, cici numai pagânilor le este frica de ele. Slujirea idolilor este lucru deaert:

un copac taiat din pidure, faptura de meter, sculptat cu dalta, InfrumuseVat cu aur i eu argint, intarit cu cuie i cu lovituri de ciocan ca s'a nu se clatine,

Ca o sperietoare tuteo harbuzarie,

caci nu vorbesc a'r trebuesc purtati, fiindci

altfel nu merg. Nu vá temeVi de ei,

ciici ei nu pot face niel bine, nici rau! Nimeni nu este ca tina, Doamne: tu eati mare, ai mare ¡A puternic este numele tau! Cine nu se teme de tine, imparate al popoareIor ? Caci Vie Vi se cuvine cinstea! Intre toVi inVelepVii neamurilor

futre tonta imparaViile, nu este nimeni ea tine ! ToVi sunt proati i nebuni, torda, inOlepciunea idoleasci: lemn ! Argint cecinit din Tari i aur de Ofir, lucru de meter i mina de Murar, imbracaVi cu porfirri violeta, i roaie, fap-

tura de meater iscusit I

Irisa Domnul este adevaratul Dumnezeu, el este Dumnezeu viu i imparat

veanic ! De minia lui pimintul se cutremura, i popoarele nu pot indura urgía lui. Inteaaa chip si le graiVi: o Dum.

731 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 11

si I-au nimicit

nezeii care nu au facut nici cerul, nici pamantul, s piara, de pe pa,mant si de

i

pa:sullen lui au pu-

stiit-o.

sub cer !*

El a facut pmantu1 cu puterea

sa cu intelepciunea sa, el a intemeiat lumen, i cerurile le-a intins cu price-

perea sa.

La glasul tunetului sa,u, apele free,-

mata in cer ! El ridica nourii de la marginile pamantului, sloboade fulgere pentru ploaie i scoate vanturile din vistieriile sale. Once om este prost cu toati stiinta lui, orice argintar iscusit se rusineaza de chipurile sale cioplite. Chipurile turnate sunt insehiciune, fari duh

Necredinta poporului lard de legiimtintul incheiat cu Domnul ; de aceea va pedepsit. Uneltirea locuitorilor din Anatot impotriva lui leremia. Domnul va trimite prcipad peste ei.

Cuvantul Domnului care a fost tre Ieremia: « Ascultà,' cuvintele leg5,mantului acestuia i propovedueste-le locuitorilor

din luda si din Ierusalim,

Si le spune: Asa zice Domnul Dumnezeul lui Israil! Blestemat 85, fie omul care nu va asculta de cuvintele tului acestuia, Pe care 1-am poruncit stramosilor

sele:

Desertaciune, chipuri de ras! Cand

va veni vremea vor pieri. Dar partenjudecatii' lui Iacob nu este ca ei, ci el este ziditorul lumii, iar Tamil

vostri in ziva cand i-am secs din tara

este semintia mostenirii lui. Numele lui este Domnul Savaot. Aduna-ti inteun loo poverile tale,

Egiptului, din aceasta topitorie de fier,

si le-am zis: Ascultati de glasul met' impliniti tot ceea ce v'am poruncit voua! Si voi yeti fi poporul ineu, iar eu voi fi Duranezeul vostru,

tu care esti impresurata! Caci asa zice Domnul: e Iatä, voi

Ca sa, se adevereasca juramantul pe care 1-am jurat strimosilor vostri, ea le voi da o tara in care curge lapte miere, precum se vede in ziva de azi Atunci eu am faspuns si am zis: e Da,

animen departe pe locuitorii acestei tari voi baga la stramtoare, ca sii mil, gii,sea,sca, pe mine*.

Vai mie din pricina r5,nii mele !

Rana mea este far& leac, dar zic: eAceasta

este boala mea si o voi indura! Cortul meu este pustiit i toate

Doamne

Si Domnul a zis catre mine: e Propovedueste toate aceste cuvinte in cetatile lui Iuda si pe ulitele Ierusalimului spune: Ascultati cuvintele acestui legamiint si le impliniti!

fiiniile rupte; copiii mei i turmele mele

nu mai Bunt! Nimeni nu mai desface cortul meu si nu mai intinde p5,nzele lui. Ciobanii au innebunit si pe Dom-

nul nu 1-au cautat: pentru aceasta ei nu au spor i toata turma este imprastiata,.*

Auzi! Vine o stire: mare cutremur de la miazii-noapte ! Cetatile lui luda vor

fi pustiite: vor fi vizuini pentru sacali.

Stiu, Doanme, cii nu omul îi alego

calen lui. Omul nu este stapan pe mer

sul lui si pe tinta pasilor lui.

Pedepseste-ma, Doamne, dar cu dreptate, si nu intru mania ta, ca sa nu mä, nimicesti!

Varsii, Doarane, mania ta peste

popoarele ptigitne, care nu te cunosc pe tine, si peste neamurile care nu chiama

numele tau, cad au mistuit pe Iacob

7. Cad din ziva cand am scos pe striimosii vostai din tara Egiptului i pana In ziva de azi, cu ravnit i far& incetare am indemnat: e Ascultati glasul o

Dar ei nu 1-au ascultat si nu au

plecat urechea, ci fiecare a umblat dupá impietrirea inimii lui, pentru aceasta am adus peste ei amenintarile lega,mintului

acestuia pe care 1-am poruncit ca Bi-] impline,asca, dar nu 1-au luat in seama. *

Apoi a zis Domnul catre mine: e

uneltire s'a pus la cale intre locuitorii lui luda i ai Ierusalimului: Ei s'au intors la faradelegile cele de altadatio, ale

párintilor lor, care

n'au vrut sa asculte de ouvintele mele, 732

www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 12 ci au umblat s slujeasca alter dumnezei. asa neamul lui Iuda i neamul lui Israil au stricat leg5,m5ntul pe care il incheia-

Pentru aceasta asa graieste Domnul despre oamenii din Anatot, cei care cauta sufletul meu si-mi Zie: 4 Nu prooroci in

sem cu parintii lor. Pentru aceasta ass, zice Domnul: Iata ca voi aduce peste ei o nenoro-

numele Domnului de vrei sä, nu mori de mana noastra! »

Asa graieste Domnul Savaot: e Cu adeviirat Ii voi pedepsi! Flacaii lor

cire de care nu vor putea sá «cape,

iar cand má vor striga, eu nu-i voi auzi.

Si atunci cetatile lui Iuda

i

vor inuri de sabie, iar fiii i fiicele lor de foame;

lo-

cuitorii Ierusalimului sa se dud, sä, strige

Si nu va mai fa:manes, nimeni din

care dumnezeii lor, carora le-au adus tamaieri, dar ei nu-i vor izbavi in vremea restristii lor. Caci cat de numeroase aunt cetatile tale, sunt i dumnezeii tai, Judo, yi cat de multe sunt ulitele Ierusalimului, tot atátea jertfelnice ati inaltat idolilor de ocar5, i pentru tamaierile

ei, fiindca eu voi porni prapad peste locuitorii din Anatot in anul când voi pedepsi pe ei!

12.

Nepritrunsa iconomie a lui Dumnezeu. Proletul intreabei pe Dumnezeu despre buncistarea i fericirea celor nelegiuifi

lui Baal.

necredinciosi. Pldngerea Domnului pentru rara cea pustiitd. Dumnezeu se va indura de norodul seiu si va nintici pe vriijmasi. 4 Tu esti drept, Doamne, cand intru

Si tu, Ieremia, nu te ruga pentru

poporul acesta i nu inalta nici tanguire,

nici rugiciune, cáci eu nu te voi asculta c,and má vei striga in vremea restristii lor.

Co cauta norodul meu iubit in

la judecata cu tine ! A vrea sa te in-

templul meu, de vreme ce unelteste ? Juruintele icarnea sfanta a jertfelor putea-vor oare sä, departeze nenorocirea

treb despre judecata dreapta: Pentru ce cei far& de lego proplyesc in viata lor, si cei necredinciosi trä,lesc tihniti ?

Tu ii didesti vj ei îi infig

tu iarasi fa te veselesti? »

cina, creso si fac roade. Aproape esti

s Maslin deapururi verde, Lupodobit Cu roduri zninunate s, iata nu-

de buzele lor, dar departe de irdma lor !

mele pe care ti I-a pus Domnul. Dar la pornire,a unei vijelii, foc s'a aprins inteinsul i ramurile lui s'au rupt. Si Domnul Savaot, care te-a sadit pe tine, a hotirit restristea ta, din pricina faradelegilor pe care le-au faptuit

Dar tu, Doamne, ma cunosti, ma i m'ai incercat (lac& mima mea sta langa tine! Tartiste-i ca oile la junI ghiere i hotaraste-i pentru ziva Cat& vreme tara va jeli i iarba de pe camp va fi uscata ? Pentru rauvezi

tatea locuitorilor dobitoacele i pasarile pier. Si ei cu toate acestea zic: Dumnezeu nu vede caile noastre ! a Dacit intrecerea sa fugi cu cei ce

cei din neamul lui Israil i cei din neamul

lui Iuda, ca sa mä, atate cu tamaieri aduse lui Baal. Si Domnul mi-a dat de stire i eu stiu... Si tu, Doamne, mi-ai aratat varsirile lor.

Si eu eram ca un miel bland dus la junghiere i nu stiam planurile lor

impotriva mea: e Sâ taiem copacul in nattzga lui i sa-1 nimicim din pamântul celor vii i sä, nu se mai pomeneasca de numele lui!

0, Doamne Savaot ! Tu esti ju-

decator drept, care ispitesti mima i riirunchii! 0, de-ay vedea rä,zbunarea ta impotriva lor, caci tie ti-am descoperit pricina mea!

fug pe jo» te oboseste, cum te vei lua la intrecere cu caii, i dad: tu fugi inteo tarä, pasnica, co vei face cu hatiyurile Iordanului?

Chiar fratii tal i cei din casa tatälui tau, i ei se poarta viclean Cu tine striga cat Ii -tine gura despre tine Nici chiar cand lti vorbesc prietenos, nu-i crede ! » « Parasit-am casa mea, am lasat mo-

stenirea mea si pe iubitul sufletului meu

1-am läsat sä, cad& in mina vrajmasilor 733

www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 13 Mostenirea mea a ajuns pentru mine

ca un leu In pidure si si-a ridicat glasul impotriva mea, de aceea o uräsc. Mostenirea mea este ca un vultur pestri i asupra ciiruia vulturii se nilpustesc din toate partite. Porniti, adunati-vä voi fiarele chmpului, toate, veniti

te incinge peste mijloc, dar sä nu speli britul s.

Si dupä porunca Domnului am cum-

Pdstori nenumärati au pustiit via mea, cälcat-au in picioare tarina mea

parat bräul i m'am incins. Atunci a fost cuvantul Domnului a doua oarä i mi-a zis: brttul pe care hai cumpärat cu care te-ai incins, scoalä-te si o ia spre râul Fara i piteste-1 acolo lute() vägäunit de stanca!

stietate ;

briul la räul Fara, precum imi porun-

si sfasiati !

ogorul meu drag 1-au preficut In pu-

L-au prefäcut in pustie fiírä, picior de om. Tara toatä-i pustietate, fiindcii pe nimeni nu-1 doare mima.

Pe toate plesuvele piscuri ale pustiului au venit pustiitori. Ciici a Domnului este sabia i ea pustieste de la o margine Van& la cealaltä, margine a pilmitntului i nici un pämäntean nu aflii,

Si am plecat inteacolo si am ascuns

cise Domnul.

i dupä o bucata de vreme, Domnul mi-a dat poruncä: 4 Scoalii-te si te du la rfiul Fara i in brfiul pe care ti-am poruncit sa-1 ascunzi acolo 1 S't am plecat la rim/ Fara i am di-

pat si am luat bräul de unde ilascunsei iatä cfi brfiul putrezise si nu mai

eru tare !

sem.

De °car& au ajuns cu rodurile lor, din pricina iutimii mttniei Domnului! A.sa griiieste Domnul: Pe toti vecinii cei rid care se vor atinge de mostenirea pe care eu am däruit-o poporului meu Israil, Ii voi smulge din tara lor i din mijlocul lor voi smulge casa lui luda. i dupä ce îi voi fi smuls, iaräsi mä voi milostivi si pe fiecare Il voi intoarce la rnostenirea sa i in patria sa.

nului dare mine:

Sämitnat-au gräu si au secerat spini i vi-au irosit puterile far& de folos.

Si dads,' se vor obisnui cu cdile no-

rodului meu, ea di jure pe numele mat: 4 Viu este Domnul ! s, precum i ei au deprins pe poporul meu sii, jure pe Baal,

atunci vor fi asezati statornic in mijlocul poporului meu, lar dad, nu vor asculta, voi smulge poporul acesta, il voi smulge din riidlicing, voi pierde a, zice Domnul. 13.

Pedepsirea poporului care nu se mai

intoarce la Domnul. Parabola cu brdul care a putrezit i tdlcuirea ei. Parabola ca ukiorul plin de vin i tdkuirea ei. Pro poveduire pentru intoarcerea poporului la pocciintd.

1. Si iatii ce mi-a mai zis Domnul: e Du-te i cumpiirii un brill de in 734

era bun de nirnic.

Dupii aceasta a fost cuvintul Dom-

e Asa zice Domnull Inteacest chip voi pierde trufia lui Iuda i trufia Ierusalimului.

Acest popor räu, care nu vrea asculte cuvintele mele i umblä, duph impietrirea inimii, care slujeste si se inchina la dumnezei streini, BA fie ca

bräul acesta care nu mai slujeste la nimic !

Precum se lipeste braul de coapsele cuiva, asa mä lipisem eu de toatä casa lui Israil si de toatä casa lui Ltd& ». ca ei sä fie popoi ul zice Domnul, meu: faima mea, lauda mea i podoaba

dar ei n'au ascultat.

mea ;

« Apoi mai apune-le i cuviintul aeesta: « Asa griiieste Domnul Dunme-

zeul lui Israil ! Orisicare ulcior trebue sä fie plin de yin ! Si dad, Ii vor punde: « Stim noi ca tot ulciorul trebue

sit fie plin de vin a,

Atunci apune-le: e Asa zice Dom-

nul ! latà voi umplea de betie pe toti

locuitorii acest,ei tali, pe toti regii care stau pe scaunul lui David, pe preoti, pe prooroci si pe toti locuitorii Ierusalimului,

S't Ii voi zdrobi unii de altii, pe i pe feciori laolaltä, a, zice

plirinti

www.dacoromanica.ro

IEREM1A, 14 crutare i flub: mili, i Ii voi pierde fära indurare !* 16. Ascultati j luati aminte ! Nu vä Domnul,

vazut. Vai de tine, Ierusalime, dad, nu te vei curati ! i cand te vei pocai? *

trufiti, càei Dornnul griete!

Dati slava Domnului Dumnezeului

vostru inainte de venirea intunericului,

inainte ca picioarele voastre ea se loveascil de munti intunecosi. Zadarnic asteptati lumina, fiindc5, el o preface In intuneric i in bezna. lar dad, nu veti asculta, mä voi dosi sa phing obijduirea voasträ i voi värsa lacrami. Ochii mei vor värsa si-

roaie de lacrämi, fiindca turma Dom-

nului va fi luatä in robie.

Spune regelui i reginei: o Smeriti-va, caci coroana de slay& va cadea de pe capetele voastre! Cetatile din Negheb stau inchise

nimeni nu le va deschide. luda va fi dus in robie, cu totul in robie. Ridicati ochii vostri i vedeti pe cei ce yin de la miaza-noapte ! Unde este

turma care ti-a fost incredintata, oile tale slit' vite?

Ce vei zice tu cand ei te vor

cerceta ?

i cei pe cate te-ai deprins

sa-i crezi prietenii täi îi vor fi stapani pe cap ? Oare nu te vor cuprinde zvir-

colirile ca pe o femeie gata sa flan& ? Si dacä, tu chibzuesti in inima ta:

o Pentru ce s'au abätut acestea peste

Sä. stii ! Din pricina multimii faradelegii tale. pulpana hainei tale va fi ridicata i cälcaile Idsate sä se vada.

mine ?

Poate oare un Etiopian schimbe coloarea pielii si un leopard pielea lui tarcata ? Asijderea i voi ! Pu-

tea-yeti oare sä faceti bine, fiind deprini cu raul ?

Pentru aceast,a ii voi imprästia ca paiele pe care le risipeste väntul din pustie !

Iata partea ta care ti-a cäzut la

sorti, rasplata razvratirii tale fmpotriva mea *, zice Domnul. s Fiindca m'ai uitat i ti-ai pus nlidejdea in minciunä,, Si eu îi voi intoarce pulpana

vesmintului tau peste cap, ea sä se vadii ocara ta.

Desfranitrile, nechezarile tale, pit-

catele desfritului tau pe coline i pe ogoare precum

i ticalosiile tale le-am

14.

Domnul nu va ierta pe poporul

situ.

Privelistea cumplitei secete. Rugeiciunea

poporului cdtre Domnul. Dumnezeu nu ascultd rugeiciunea poporului. Projetul

leremia se roagei Domnului ca sd ierte poporul.

Cuvántul Domnului care a fost &Litre Ieremia:

Din pricina secetei luda se tángueste, cei ce stau la portile Ierusalimului jelesc incovoiati la pardint. Stri-

gatul Ierusalimului se ridica pan& la cer. Dregatorii trimit slugile la apà: ele

vin la fántâni, dar nu gasesc apá i se intorc cu vedrele goale. De rusine stau nedumiriti acopär capul. Din pricina ca nu mai ploua pe camp,

plugarii sunt cuprinsi de spaima ; de rusine stau nedumiriti i îi acopar capul. 6. Chiar i cerboaica salbatica, dupà

ce naste puii, ii lasa fiindca nu gäseste iarba.

Asinii sälbat'ci »tau pe culmi ple-

suve cu nasul in vánt ca croccdilii. Ochii li se sting, cá. DU mai au iarba.

Cu toate ea faradelegile noastre

marturisesc impotriva noastra, Doamne, cruta-ne pentru numele tau. Necredinta

noasträ a sporit si am pacätuit impotriva ta.

Tu esti nadejdea lui Israil, Doamne,

Miintuitorul lui in vreme de restriste I

De ce esti tu ca un strain in aceastä

tara, ca un drumet care poposeste numai sä maie noaptea ? Pentru ce esti ca un om farii de vlaga, ca un viteaz care n'are putere sá biruiascii ? Ins& tu, Doamne, in mij-

locul nostru petreci i ie ne rugäni: nu ne hisa Asa zice Domnul catre oamenii

din poporul acesta: o Sa hoindreasca, asta lor le place si nu-si crut.ä. picioareIe. Dar

Domnul n'are placere fan' ei. El îi va aduce acum aminte de farädelegile lor va pedepsi pentru päcatul lor. Si mi-a mai zis Domnul: (4 Nu te ruga sa iert pe poporul acesta I

735 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 16

Daci vor posti, nu voi asculta

rugaciunile lor, dacä imi vor aduce ar-

den i de tot si prinoase, nu voi simti ph-were, ci Ii voi starpi cu sabia, cu foamete l cu Dar am zis: q Doamne Dunmezeule ! Iatä ce le fitgaduesc proorocii: « Nu vh, temeti de sabio, foamete nu yeti avea, aci in locul acesta v5, voi dárui adeviiratä pace! »

Atunci mi-a räspuns Domnul: Minciuni proorocesc in numele meu proorocii! Nici nu i-am trimis, nici nu le-am dat poruncä i nici lor nu le-am

vorbit. Vedenii mincinoase, proorocii de-

arte, inchipuiri inselätoare din duhul

lor: acestea-s proorociile lor! » Pentru aceasta asa zice Domnul:

Proorocii pe care nu i-am trimis care proorocesc in numele meu i zic: Sabie

i

foamete nu va fi in tara

aceasta*, de sabie si de foamete vor muri acesti prooroci. Si oamenii, carora ei le fac proorocii, vor fi aruncati pe ulitele Ierusalimului, si vor muri de foame 0 de sabio si nu vor avea cine ingroape, pe ei, pe femeile lor, pe feciorii i pe fetele

lor, cáci eu voi varsa peste ei neno-

rocirea lor. gräiesti! Ochii Acest cuvânt mei vor vitrsa lacrámi zi i noapte, incetare, pentru cumplitul präpäd cu care a fost nimicitä fecioara poporului meu, pentru rana ei far& de leac! les pe ogoare i iatà vAd sträpunsi

de sabie! Vin in cetate, dar iata vad

pägänilor dättitori de ploaie, sau cerul de la sine plouit? Doamne, tu esti Dumnezeul nostru i in tine Midajduim, tu faci toate acesteal . 15.

Dumnezeu nu vrea M ierte poporul pentru fdrddelegile lui. Tdnguirea pro/etului, pentru starea in care se Old prigonit de

ai Mi. Profetul este dojenit de Domnul, care il va scdpa din meina asupritorilor.

Atunci a zis Domnul care mine: Chiar de ar veni inaintea mea Moise

Samuil, mima mea tot nu s'ar in-

toarce spre acest popor. Izgoneste-i plece !

Si de te vor intreba: Incotro sä ne ducem? », räspunde-le: Asa zice Domnul ! Cine-i pentru moarte la moarte, cine-i pentru sabie la sabie, cine-i pentru foamet,e la foamete i cine-i pentru robie la robie !*

3.s i voi porni impotriva Ion patru

neamuri de nevoi s, zice Domnul sabia ucidä, sfásie, cerului i fiarele manânce präpadeasa. Si-i voi face sperietoare tuturor impáratiilor, din pricina lui Manase, fiul lui Iezechia, regele Iudei, pentru ceea ce

a faptuit el in Ierusalim.* Cdci cine se va indura de tine,

i cui Ii va pärea räu cine va veni la tine sä to intrebe de Ieru.salime,

sänátate ?

I Tu insuti m'ai aruncat s,

zice

mi-ai triton spatele, dar eu iti voi intinde milna ca sä te pierd, caci sunt obosit de atitta indurare !

chinuiti de foame I Ba chiar proorocul

Domnul.

ne lovesti cu präpäd färä, de lea° ? däjduiam la pace, dar iota nu vine nimio

la portile tärii, Ii voi lasa fárä de copii, voi pnäpädi poporul meu, dar nu se vor

groazal Doamne, noi marturisim plicatele noastre, ferädelegile pkintilor nostri,

deat nisipul mänii. Voi aduce peste

preotul cutreefá tare fárá rost!» Ai aruncat pe luda i sufletul tau simte sarbä, pentru Sion? Atunci de ce

bun, la vreme de tämiiduire, dar iatil

fiinda am peiciituit inaintea ta. Nu ne dispretui, pentru numele

tau, si nu face de oar& tronul slavei tale! Adu-ti aminte 0 nu stiea legämäntul

cu noi!

Sunt oare intre idolii deserti ai 736

Cu vantuatoarea Ii voi vintura

citi de färildelegile lor. Vaduvele lor vor fi mai numeroase

mamele tinerilor osteni un prädätor in raiezul zilei, intr'o clipä voi aduce peste ele spaima i groaza. Mama cea cu sapte copii 10 simte sfirsitul, simte va da duhul. Soarele ei asfinteste and tot mai este ziuä, simte rusine i maxi. Pe coi care vor mai

www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 16

r5,manea li voi trece prin ascuIivul säzice biei, in fa4a vrajmavilor lor

f5,c5,torilor vi din mana celor asupritori

te voi seäpa. *

Domnul.

Vai mie, maica mea, c5, m'ai

16.

cut s5, fiu om de ceart i de sfadit cu toat5, lumea! N'am luat cu imprumut,

Felurite porunci date de Dumnezeu lui

oAva, Doamne ! Eu te-am slujit cu

legii. Pescan i vdniitori vor intinde curse poporului. Pdgdnii vor recunoaste cä Dumnezeul cel atotputernic este Domnui.

nici n'am dat cu imprumut, i toti

ravnä vi in vreme de restrivte vi de

stramtorare eu am stäruit cu rugiiciunea mea chiar pentru vrajmav, tu bine vtii !

Oare fierul se va rupe in bucitti,

fierul cel de miazit-noapte i arama? Bog4ia i vistieriile tale le voi

da pradä far& pret in cuprinsul tärii, pentru pitcatele tale, Si te voi face rob la vridmavii täi intr'o tar5, pe care nu o cunovti,

cad foc aprins impotriva voastrit palpae In nárile mele.

Doamne, adu-ti aminte de mine

poart5, de grija i ma ritzbun5, impotriva prigonitorilor mei! Nu m5, läsa pieirii intru indelung5, ritbdarea ta: BA

vtii cá pentru tine mar comfit,

Din partea defitimAtorilor cuvintelor tale. Nimicevte-i! Sä fie cuvantul täu bucuria i veselia inimii mele, port numele tau, Doamne Dumnezeule Savaot !

In obvtia batjocoritorilor n'am stat ca sit ma, desfittez cu ei, ci inapins de

mana ta am stat singur, fiindcb, m'ai umplut de mânie. Pentru ce durerea mea este aril', de sfárvit i rana mea färit de lene?

Vrei sá fii tu pentru mine un faulet

invelator cu ape in care s5, n'ai nadejde ?

Pentru aceasta, ava zice Domnul: o Dad, tu te vei cái, atunci i eu te voi intoarce la mine FA vei sluji iafavi inaintea

mea; dac5, tu vei osebi lucrul de pret de cel far& de pret, vei fi ca gura mea. Atunci ei se vor intoarce spre tine nu tu spre ei. Si te voi face pentru acest popor zid tare de antra& vi se vor räzboi impotriva .ta, dar nu te vor putea birui, cäci eu voi fi cu tine ca s5, te ntântueso vi sit te izblivesc*, zice Domnul. o Si te voi mantui din mana räu-

leremia preinchipuesc nimicirea poporului.

Nimicirea poporului ci nenorocirile care se abat asupra lui sunt din pricina calcdrii

Apoi a fost cuvantul Doranului catre mine: e Nu4i lua femeie, ca si nu ai feciori §i fete in locul acesta, Caci ava zice Domnul despre fiicele care se vor navte in locul acesta,

despre mamele care ii vor navte vi de-

spre parintii care vor avea piunci in

pámantul acesta: De moarte cumplitá vor muri, nici ingropati, ci nu vor fi nici vor fi ca gunoiul pe ogor, vor pieri de sabie vi de foamete, iar levurile lor vor fi hranä pentru päsitaile cerului i pentru fiarele campului.* Apoi mi-a poruncit Domnul: o Nu

intra inteo casà, de jale vi nu te duce nici sá jelevti morii, nici

c5,ci am luat pacea mea, harul rile de la norodul acesta*, zice Domnul. Si °and vor muri oameni de frunte

oameni de rand din aceasta tafá, nu vor fi ingropa# i nici jeIii, nimeni nu-vi va face scrijilituri pe trup i nici nu-vi va rade capul pentru ei. Nimeni nu va fránge o paine de

jale, ea mangaiere pentru mort, i nimeni nu va umplea un pahar de vin, ca pentru moartea unui pärinte, ori a unei mame.

Nu intra in casä de osp4 sä stai

de vo, bit, B5, mana,nci i sa bei cu cei de acolo, Clici ava zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil: s Jata, voi innEtbuvi

In locul acesta, sub ochii voatri vi in zilele voastre, cantecele de bucurie de veselie, cântecul mirelui vi al miresei.

Si °and vei vesti acestui popor toate aceste fapte vi te vor intreba: o Pentru ce Domnul a pornit asupra noa-

737

www.dacoromanica.ro

47

TEREMIA, 17

strii toate aceste mari nenorociri i Cu ce fitritdelegi i cu ce pitcate am mitniat pe Domnul Dumnezeul nostru ? s, Sit le riíspunzi: s Fiindc5, pärintii vostri m'au piträsit s, zice Domnul, au umblat dup.& dumnezei streini, le-au slujit i li s'au inchinat i pe mine m'au päräsit i legea mea nu au päzit-o.

17.

Din pricina inchineirii la idoli vi a Idrclelelegilor seivdrvite, Dumnezeu va pedepsi cumplit pe poporul seiu : el va ajunge rob.

Fericirea omului este numai cdnd el stet ldngei Domnul i neiddjduevte in el. Rugdciunea lui leremia impotriva protivnicilor batjocoritori. Ascultarea de legea Dom-

Dar voi ati fiícut fapte mai rele decal pärinii vostri; fiecare din voi se

nului imbldnzevte pe Domnul gi duce la mdntuire.

poartä dupä, invärtosarea inimii sale rele, far& sit rat' &setae pe mine.

Päcatul lui luda scris este cu con-

Pentru aceasta vâ voi arunca din aceastä tar& in altii tafá, pe care nici

dei de fier, cu vistrf de diamant ; säpat este

pe lespedea inimii lor si pe coarnele

voi, nici pärintii vostri nu au cunoscut-o,

jertfelnicelor lor,

si acolo veti sluji la alti dumnezei zi noapte, ciici nu vä voi mai därui

Pe stilpii lor cu pisanii, pe Aserele

lor, pe orice copac verde, pe inaltele

indurarea mea!*

piscuri,

rice Domnul, a and nu se va mai zice: # Viu este Dom-

i pe dealurile tarii. Voi liisa pradit vriíjmasului bogittia ta i toate vistieriile tale, inältimile tale mide di-

tare Egiptului *, Ci: Viu este Domnul, care a

vitrseai pitcate in cuprinsul hotarelor tale.

> Dar Ghedalia, fiul lui cam, nu i-a crezut. Si Iohanan, fiul lui Careah, i-a zis In taind lui Ghedalia in Mitpa: s Ingli-

dueste sä, omor peIsmail, fiul lui Natania, fänä sä, stie nimeni! Pentru ce sä, te

omoare el pe tine i sit impriístie din nou toti Iudeii, care s'au adunat pe

Iiing5, tine i asa sä, piarä, riimitsita lui luda? »

Dar Ghedalia, fiul lui Ahicam, i-a

räspuns lui Iohanan fiul lui Careah: o Nu faptui asa ceva, fiindcg, ceea ce zici despre Ismail este minciunä ! »

copii,

impreuna cu säräcimea tärii, care nu fuseser5, dusi in robie,

41.

Au venit la Ghedalia, care era in Mitpa, ei impreunii cu oamenii lor

Onwrirea lui Ghedalia in Mifpa. Ismail

Ionatan, fiii lui Careah, Seraia fiul lui Tanhumet, fiii lui Efai din Netofa

infro fcintamei. A mai luat fi robi, pe care i-a liberat Ioh,anan, lui Careah, i i-a adus la Ghidrot-Chimham, ldngeí Betleem, ca de acolo treaca- la Egipt, ciici se temeau de Caldei.

anume: Ismail, fiul lui Natania, Iohanan

Iezania, fiul Maacatitului. 9. Si Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Safan, i-a incredintat cu juramânt pe ei i pe oamenii lor: o Nu vä fie team& de dregatorii Caldeilor ! Stati in tara i slujiti pe imparatul Babilonului va va merge bine! lar eu, iatti cii aunt inainte stätätor pe fang& Caldeii care au nävitlit peste noi. Voi sing strängeti vinul, poamele i untdelemnul i puneti-le in jitnitele voastre j locuiti in cetatile in care sunteti asezati! » Gaud au auzit toti Iudeii care fugiserit in Moab, in Amon i in toate tärile megiese, cit imparatul Babilonului

a mai litsat o riimásitä in luda i ca a pus ocarmuitor peste ei pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Safan,

a mai onwrit i cclOva pelerini care veneau

la Mitpa si meiceleirindu-i i-a aruncat

Insä in luna a §apte-a Ismail, fiul lui Natania, fiul lui Elisama, de neam regesc, a venit in Mitpa cu dregatorii

regelui i insotit de zece oameni la Ghe-

dalia, fiul lui Ahicam.

Si pe &and ospätau ei acolo in Mitpa,

s'a ridicat Ismail, fiul lui Natania, i cei

zece oameni ai lui si au lovit pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, cu sabia. Astfel a omorit el pe oCarmuitorul pe care imparatul Babilonului 11 pusese peste tara. Ismail a mai omorit pe toti Iudeii,

pe toti Caldeii si pe toti ostasii care se aflau cu Ghedalia In Mitpa. A doua zi dupä omorlrea lui Ghedalia, pe când nimeni nu stia de aceasta,

766 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 42

Au sosit oameni din Sihem si din

Apoi Iohanan, fiul lui Careah,

Silo cu barbile tunse, cu vesmintele sfasiate, cu scrijilituri pe trup, ca prinoase

impreuna cu toti capitanii de ostire, care 11 insoteau, au luat tot norodul care mai ramdsese i pecare Ismail, fiullui Natania, 11 robise din Mitpa, dup.& ce omorise

cu tarnaie in manit, ca sa le aduca

la templul Domnului.

Atunci Ismail, fiul lui Natania, a iesit intru intampinarea lor, din Mitpa, pe and ei mergeau si se jeleau, si and

pe Ghedalia, fiul lui Ahicam: barbati osteni, femei, copii, oameni de curte,

pe care el Ii adusese din Ghibeon, I-au adus cu ei i au facut popas la Ghidrot-Chimham, langa Betleem, ca de acolo sit treacit in Egipt,

s'a intalnit cu ei i-a imbiat ziand:

Veniti la Ghedalia, fiai lui Ahicam ! »

Si dupa ce au ajuns in mijlocul

Departe de Caldei, de care se

cetätii, Ismail, fiul lui Natania, impreunit ca oamenii lui i-au macelarit i i-au

temeau, fiindca Ismail, fiul lui Natania, ucisese pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, pe care iiriparatul Babilonului Il pu.sese c:irmuitor al tarii.

aruncat inteo antana.

Zece din oamenii care se aflau acolo

s'au rugat de Ismail: « Nu ne omori, aci avem merinde ascunse in camp: orz, untdelemn i miere !

ant si nu i-a ucis ca pe fratii lor.

42.

i-a

Ieremia hind imbiat de al pitanii

Dar fantana in care Ismail aruncase

precum fi de norod, sd cadd cu rugeiciumea

hoiturile oamenilor pe care Ii omorise

lui inaintea Domnului, intreabd pe Dom-

era o fantana mare, aceea, pe care o facuse

nul. El le aduce riispuns de la Domnul ed rdritânci sub stdpinirea Caldeilor, in lard, 9i ed ?la se ducd in Egipt, uncle

Asa, and se apara impotriva lui Baesa, Aceastä, antana, Ismail, fiul lui Natania, a umplut-o de

regele lui Israil.

vor muri de sable, de loame i de ciumd.

oameni morti.

Dupä, aceasta, Ismail a luat in

Apoi toti capitanii ostirii, impre-

robie toatit ramasita, poporului care se gasea in Mitpa, domnitele, precum celalalt popor din Mitpa, pe care Nebuzaradan, capetenia garzii, 11 daduse in paza lui Ghedalia, fiul lui Ahicam; pe acestia Ismail, fiul lui Natania, i-a luat robi si a purces la drum ca sa-i treaca granita la Amoniti.

unit cu Iohanan, fiul lui Careah, Azaria, fiul lui Maaseia, i tot norodul mic mare,

S'au apropiat de profetul Ieremia i-au zis: o Aibit har inaintea ta rugaciunea noastra ces, din inimä qi roaga-te pentru noi la Domnul Dumnezeul tau, pentru toti care au mai ramas din Iuda, 6,6 din multi ce eram, am ritmas putini precum ne vezi cu ochii Domnul Dumnezeul tau sä ne arate

Mild a aflat Ionatan, fiul lui Careah, toti capitanii oastei, despre ticalosia pe

care o faptuise Ismail, fiul lui Natania,

Au luat toti oamenii lor

si

au

calea pe care sa apucam i ce sit facem !

pornit sa faca ritizboi cu Ismail, fiul lui

Natania, si au dat peste el la iazul cel

mare din Ghibeon. Gaud oamenii lui Ismail au vlizut pe Iohanan, fiul lui Careah, i pe toti capitanii ostirii care 11 insoteau, s'au veselit,

Si tot poporul pe care Il ducea

Ismail din Mitpa in robie s'a rasucit a trecut de partea lui Iohanan, fiul lui

Dar profetul Iereruia le-a ritspuns:

o Am auzit! Iatä, eu mä voi ruga la

Domnul Dumnezeul vostru dupit spusa

voastra si tot ceea ce-mi va raspunde Domnul, vi-1 voi impartiisi you& far& sa va tainuesc nimio. Atunci ei au incredintat pe Ieremia zicand: « Domnul sa% ne fie martor ade-

várat i credincios, daca noi nu vom urma intocmai toate poruncile pe care

Careah.

Domnul VI le va descoperi tie !

lar Ismail, fiul lui Natania, a sapat din mana lui Iohanan cu opt oameni

a trecut in tara Amonitilor.

Ori de va fi bine, ori de va fi rau ,

noi vom asculta de glasul Domnului Dumnezeului tau, catre care noi te tri767

www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 43

vapaia urgiei mele peste locuitorii Ierusalimului, asa voi vársa urgia mea peste

mitem; dar noi t i m di, va fi spre fericirea noasträ, dac5, vom asculta de gla-

voi and via yeti duce in Egipt, i yeti

sul Domnului Dumnezeului nostru! »

ajunge de blestem si de uimire, de ocara

lar dupit un ritstimp de zece zile,

de ras f;,i nu yeti mai vedea locul

a fost cuvantul Domnului cittre Ieremia.

acesta. »

Si el a chemat la sine pe Iohanan, fiul lui Careah, si pe toti capita,nii ostirilor EA tot poporul de la mic la mare, Si le-a gritit: « Asa zice Domnul

Si vouit celor din rämäsita lui luda, iatä ce v'a gräit Domnul: a Nu plecati in Egipt! Sit stiti bine c5, astäzi eu v'am dat de stire.

Dumnezeul lui Israil &Litre care voi m'ati trimis, sit cad cu rugitchmea voastrii

Và faceti räu you& insiva, and ma trimiteti la Domnul Dumnezeul

inaintea lui: « Dacit voi yeti sta nestriimutati

vostru i stitruiti: oRoagit-te pentru noi la Domnul Dumnezeul nostru si tot ceea

in aceastä tara, v5, voi cladi iariisi nu v5, voi mai dariima, va voi

ce va grai Domnul Dumnezeul nostru, descopere-ne nouit ca sit implinim !

si nu va voi mai smulge, fiindcit imi pare

Astitzi v'am descoperit, dar n'ati ascultat de glasul Domnului Dumnezeului vostru, i nici de vre-unul din toate cele cu care m'a trimis sà vi le

fau de nenorocirea pe care v'am pricinuit-o.

Nu vit temeti de impäratul Babilonului, de care va prinde spaima, nu v5, temeti »,

zice Domnul,

propoveduesc vouä !

eu

sunt cu voi ca sä, va mântuesc i sä vit scap din mans, lui. Si eu voi cere indurarea lui pentru voi i el se va indura de voi i va va lass, sä locuiti in pitmantul patriei voastre. Dar ciao& voi yeti cugeta impotrivh: o Nu vrem sä locuim in tara aces,sta » i nici nu yeti asculta de glasul Domnului Dumnezeului vostru, Ci yeti zice! o Nu! » Sä ne ducem

Acum sa stiti bine! Voi yeti muri de sabie, de foame si de ciuma in tinutul !» In care vreti sà vä 43.

Ei n'au ascultat de glasul 0 de porunca Domnului, ci au plecat in Egipt, ludnd fi pe Ieremia Cu ei, 0 au ajuns pand la Tahpanhes. Dar aici leremia insullat de Domnul vestelste supunerea Egiptului de cdtre Nabucodonosor, impdratul Babilonului.

in tara Egiptului, sä nu mai vedem r5,zboi,

i nici sunet de trambita sit' nu

auzim i sit nu fim flamanzi de paine, ei acolo sa ne sálasluim a,

i dup.& ce a isprävit Ieremia de

Ascultati, acum, cuviintul Domvoi care ati mai ramas din Iuda! « Asa zice Domnul Savaot Dumnezeul lui Israil: o Dacit voi chibzuiti in mintea

voastra sä plecati in Egipt ca sit vit säläsluiti inteinsul,

Sabia de care vii infricosati, va va ajunge in tara Egiptului i foamat de care v5, temeti va veni pe urma voastr5, in Egipt i yeti muri acolo.

spus poporului toate cuvintele Domnului Dumnezeului lor, cu careDomnul Dumnezeul lor 11 trimisese sit le spun5

Azada, fiul lui Maaseia, Iohanan,

fiul lui Careah i impreuna cu toti oamelui Ieremia au zis: o Minnil ciunit graiesti! Domnul Dumnezeul nos-

tru nu te-a trimis sä ne spui: Nu plecati

In Egipt, ca sä vä asezati intr'insul

Si toti oamenii care qi-au intors fata spre Egipt, ca sà se duc5, i sit se

aseze intr'insul, vor muri acolo de Babia, de foamete EA de ciumä. i nimeni nu va

scäpa, nici nu se va mitntui de nenorocirea pe care o voi aduce peste ei. »

Citici asa zice Domnul Savaot, Dum-

nezeul lui Israil: o Dupit cum am värsat 768

Ci Baruh, fiullui Neria,te tot asmuta impotriva noastra, ca sà ne dea in mane, Caldeilor sä ne omoare, ori sä ne ia robi In Babilon. Astfel Iohanan, fiul lui Careah, cu toti ciipitanii ostirilor i impreun5, cu

intreg poporul n'au ascultat de glasul Domnului, ca 85, stea in pämäntul lui Iuda,

www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 44

Ci Iohanan, fiul lui Careah, i toti

care locuiau in Egipt, in Migdol, in Tah-

sesera dintre toate popoarele pe unde

zeul lui Tamil! Ati vazut toate nenororocirile pe care le-am adas &supra lerusalimului i asupra tutaror cetatilor

capitanii ostirilor au luat pe toti cei care mai ramasesera din luda si care se inter-

panhes, in Nof i in tinutul Patures:

s A§8., zice Domnul Savaot, Dumne-

fusesedi imprastiati, sa locuiesca in luda:

Barbati, femei, copii, derange, in

sfirsit pe toti aceia pe care Nebuzaradan, capetenia gárzii, Ii incredintase lui Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Safan, cum

lui luda, care sunt astazi niraicite

fárä picior de om in ele, Numai din pricina faradelegilor pe care le-au 4, faptuit, ea sit mä, atate, umbland ni, educe-, jertfii, de thmaie slujire la dumnezei streini, pe care nici ei, níci voi i nici pärintii vostri mi i-au

si pe profetul Ieremia si pe Baruh, fiul lui Neria,

Si au trecut in tara Egiptului, in sit asculte de &sal Domnului. au ajuns pan& la Tahpanhes. Dar la Tahpanhes a fost cuvintul

loo

cunoscut I

Atunci v'am trimis necontenit pe toti servii mei prooroci ca sä va spuna: Nu savarsiti aceste lucruri cumplite

Domnulai catre Ieremia:

s Ia cu mana ta pietroaie i le ingroapa, in fata Iudeilor, in caldaramul

pe care en le wise! a

de dub: mizi de la poarta palatului bu Fa-

Dar ei n'au ascultat i nici nu si-au plecat urechea, ca sä, se pocaiascit de faradelegile lor: sa nu mai aduca jertfa

raon din Tahpanhes,

Si le apune: s Asa zice Domnul

Savaot, Dumnezeul lui Israil: 'eta eu voi aduce pe robul naeu Nabucodonosor, imparatul Bablionului, si el Ii va pune

tronul situ deasupra acestor pietre pe pe care tu le-ai ingropat si el Ii va intinde peste ele schiptrul situ. Si va veni si va infrange Egiptul:

de tamale la dumnezei streini.

De aceea vapaia urgiei mele s'a värnat si a párjolit cetittile lui luda ulitele lerusalimului, iar cetatik au fost preficute in daramaturi i in pustietate, precum se vede in ziva de azi.

care va fi pentru moarte va fi omorit, cel pentru robie va fi dus in robie qi cel pentru sabie va fi °merit cu sabia. Si va da foe templelor dumne-

Si acum, iatii, ce zice Domnul Savaot, Duranezeul lui Lsrail: «Pentru ce vEt pri-

tatea Soarelui din Egipt, iar templele

care ati venit sa locuiti, ea ea fiti nimieiti i cd liti buni de ble,stem si de batjocura pentru toate popoarele Oman-

zeilor Egiptului si le va arde, ei-i va lua In robie i va pureca pamántul Egiptului, precum puree& ciobanul Barka luí, si de acolo va pleca cu santitate; Si va sfarama obelisctuile din Cedumnezeilor Egiptului le va arde cu foe !* 44.

cinuiti voua, Inivá aceasta Mare nenorecite, de faceti sa piara din luda barbati, femei, copii i prunci, ca di nu mai ramitneti nici unul, Melinda-ma cu lucrurile máinilor voastre i aducand jertfe de tamaie durnnezeilor

streini din tare Egiptului, in

tului ?

Lupta lui leremia ca Iudeii inchintitori la idoli cu care se dusese in Egipt. CuvtIntul ameninfdtor al lui Ieremia impotriva Iudeilor, cdrora le aratd cd toatd nenorocirea care s'a abcitut peste ei este

Ati uitat faradelegile pärintilor vos-

tri, faradelegile regilor lui Iuda si ale

dregatorilor lor, i fáradelegile femeilor

voastre pe care le siivarseau in tara lui luda si pe ulitele Ierusalimului?

din pricina idololatriei. .Rdspunsul obstiei si al lemeilor cci vor sci se inchine imparcitesei c,erului. Alt cuvdnt de ameninfare al

Ei nu s'au pocitit nici pan& in

lui Ieremia, ardidnd nenorocirile care se

ziva de azi, nici nu se tem i nici nu umbla In legea mea si in pravilele mele, pe care

vor ndpusti peste el,.

1. Cuvantul Domnului care a fost

catre Ieremia, impotriva tuturor Iudeilor

eu le-am asezat in fata voastrit j in

fata parintilor vostri. Pentru aceasta, asa zice Domnul Tat& ea Savaot, Dumnezeul lui

769

www.dacoromanica.ro

49

IEREMIA, 44

voi atinti privirea mea spre voi, spre nenorocire, ea sä pripiidesc intregul luda!

Apoi voi lua pe cei din ramitsita,

lui luda, care si-au intors privirea cu gaud eh se dual,' in tara Egiptului

sitlitsluiasch, acolo: ei vor fi cu växsire nimiciti in tara Egiptului vor &idea de sabie si de foame, i de la mks phnä, la mare vor pieri de sabie i vor muri i vor ajunge de blestem, de pominä, de ocarit si de batjocurit.

Atunci voi pedepsi pe toti locui-

torii thrii Egiptului, precum am pedepsit

Ierusalimul cu sabie, cu foamete i cu ciumg,

Si nimeni nu va salpa si nu va

riimitnea cu viatä nimeni din cei care au venit sh se aseze in Egipt, ca sh se mai intoarcä, in luda, cu toat,e cá, ei vor nitzui sit se intoarch i sä, locuiascit in patrie;

dar nu se vor intoarce decitt chiva fugari.*

Atunci toti bärbatii aceia care stiau pe femeile lor eh' aduc jertfh de thmhie la dunmezei streini, impreunit

Cu toa,te femeile care fäcuserit mare adu-

nare acolo, si tot norodul care locuia in Ora Egiptului i in tinutul Patures, au räspuns astfel: 4 Noi nu vom asculta cuvantul pe care tu l-ai graft in numele Domnului, Ci vom face ceea ce am fitgitduit

cu gura noasträ: sh' aducem jertfä, de tàmâie impOrätesei cerului i jertfe cu turnare, precum am adus noi, nostri, regii i dregittorii nostri in cetitile lui luda i pe ulitele Ierusalimului. Pe-atunci ne saturam de phine, eram fericiti pi nu stiam ce este nenorocirea. Dar de chnd am incetat cu jertfa de tamale i cu turnitrile pentru implirateasa cerului, indurilm de toate

suntem secerati de sabie i de foamete ! o_ Si femeile au räspuns: Iar chnd aduceam impáratesei cerului jertfit de tamtlie i turnitri, era cumva fiträ, vrerea bArbatilor nostri eä, faceam turte cu chipul ei i aduceam jertf& cu turnEri ?*

Atunci Ieremia a graft &titre tot poporul, dare barbati i catre femei tuturor oamenilor care ii rhspunseserh, aceste cuvinte:

4 Dunmezeu

adue aminte de 770

jertfa de tiimhie pe care voi ati adus-o In cetittile lui luda si pe ulitele Ierusalimului, voi, pärinii vostri, regii, dregatorii vostri, precum i poporul thrii,

ea s'a suit la mima sa! Si el n'a mai putut indura fap-

tele rele i grozhviile pe care voi le tap-

tuiti, pentru aceea tara voastrit a fost prefä,cutit in mormane de ditritmatuii, lucru de spaimä si de blestem i fan', locuitori, precum este astitzi; Fiindch ati aprins tämttie, ati phatuit impotriva Domnului i n'ati asculta,t de glasul Domnului i in legea lui, dupti orânduirile lui i intru desco-

perhile lui n'ati umblat, din pricina aceasta a slobozit peste voi aceasth nano-

rocire, precum se vede in ziva de azi.* Si a mai propoveduit Ieremia la toti oamenii si la toate femeile: Ascultati cuvântul Domnului, voi toti Iudeii din tara Egiptului ! Asa graieste Domnul Savaot, Dum-

nezeul lui Israil: Voi i femeile voastre

ati rostit cu gurile i ati indeplinit cu mäinile voastre:

Vona implini juruin-

tele noastre pe ca,re le-am fitcut aducem jertfit de thmhie i cu turnari imphrhtesei cerului! Tinqi cu thrie la

kumintele voastre i aduceti jertfele cu turrari ale voastre! De aceea, ascultati cuvintul Domnului, voi toti Iudeii care locuiti in tara

Egiptului! Inteadevitr, mà jur pe numele meu cel mare o,

zice Domnul

Niciodath numele meu nu va mai fi rostit de vre-un Iudeu undeva in Egipt foi

eS zich:

Viu este Domnul!

lath ch, eu voi veghia peste

spre nenorocire

§d

nu spre

ei,

fericire,

iar toti Iudeii din tara Egiptului vor fi priipäditi cu desitvhrsire de sabie si de

foamete.

Dar numai chiva, care vor scrtpa de sabie, se vor intoarce din Egipt in Iuda, i atunci se vor incredinta toti cei

care au ramas din Jada i s'au dus in Egipt sà se aseze acolo, al cui cuvhnt are mai multi', tärie, al meu, ori al ion !

Si iatá care vh va fi semnul

vS voi pedepsi in locul acesta, ca

stiti cS amenintarea mea se va adeveri impotriva voasträ spre feu »:

www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 45, 46

30. Aaa zice Domnul: « Iat eu voi da pe Faraonul Hofra in mana vritjmaailor säi

i in mana celor ce vor sa-i

ja viata, precum am dat pe Sedechia,

regele lui Iuda, in mama lui Nabucodonosor, imparatul Babilonului, vfajmaaul eau, care cauta viat,o lui ! »

Inh5,maV can i cu avant porniVi !

Cu cliatile in cap inairaVi-va la rand,

lustruiVi audit) i cu platoae va inzaufgi !

Dar ce vitd ? Ei vor fi dobor4i la pamant, vor da inapoi, vitejii lor vor fi

infranVi, vor fugi cu apriga fug& Mfg sit

se uite inapoi! Spaima de pretutindeni Ii va cuprinde »,

45.

Cuvlintul de mlingtliere al lui Ieremia ccitre Baruh.

Cuväntul pe care proorocul Ieremia I-a graft lui Baruh, fiul lui Neria, child in anul al patrulea al lui Ioachim, regale lui Iuda, i-a serie in carte aceste cuvinte din rostirea lui: e Aaa zice Domnul Dumnezeul lui

Israil despre tine, Baruh!

Fiindca tu te

jeleati: i Vai de

de mine, ca Domnul a adaugat jale peste durerea mea, sleit sunt de suspinul meu ai nu-mi aflu odihnä!

A§8, sà,-i spui: AEA zice Domnul ! e Eu zideso i eu &dram, i ceea ce am sitdit, eu smulg acelaai lucru

pentru toata tara!

Vrei sä ceri lucruri mari pentru

tine ? Nu cere ! Cäci iatä eu voi aduce ne-

norocire peste toati faptura»,zice Dom-

nul,sdaritivoidäruiviatata ca pe o prada, incotro cu fata, te vei indrepta! o

46. Prolef ii impotriva popoarelor peigtIne. Pro-

fefie impotriva Egiptului, and Faraanul Neco parnise in ajutorul Asiriei sci, se rerzboiasa

Cu

Nabucodonosor, impäratul

Babilonului. Infrtingerea lui Neco /vese 110k-trig de Damnul, deci nu se putea nu se ingmple. .211tingaiere pentru Israil.

Cuvantul Domnului care a fost

catre Ieremia impotriva popoarelor, Impotriva Egiptului: Impotriva oatirii Faraonului Neco, imp5Aatul Egiptului, care se afla la Carchemia, pe flu-

viul Eufratului, ai pe care 1-a infrant

Nabucodonosor, impfiratul Babilonului,

In anul al patrulea al lui Ioachim, fiul lui Iosia, regale lui Iuda: e Gätii scuturi i paveze i porn* la lupti, I

zice Domnul.

s Cel iute de picior nu va scapa, ai eel viteaz nu-vi va mantui viata: la

miaza-noapte pe Varmul Eufratului, acolo se vor poticni EA se vor prabuai. Cine-i acela care inainteaz5, ca Nilul i ca talazurile fluviilor care fierb In clocot ?

Este Egiptul care vine ca Nilul

ai ale cfirui ape clocotesc navalnic ! Si zice: voi naboi p5,mantul, voi prapädi oraaele impreunä cu locuitorii lor !

Voi cai, luati-o la goan5 voi care de luptä, daV unul peste altul, voi, Etiopieni i Libieni inarmati cu scuturi i Lidieni meateri incordeze i sa trag5, cu arcul ! Dar aceasta-i ziva Domnului, a Domnului Savaot, zi de räzbunare, ca sa-ai razbune impotriva duamanilor sai, zi in care sabia va manca rid se va satura,

ai de sangele lor ea fi-va adapatä din belaug, fiindcä macel va face Domnul

In Vnutul cel de la miaza-noapte, la flu-

viul Eufrat!

Fecioar5,! Tu, ffica a Egiptului, du-te in Galaad ia mirezme !... In zadar ins& vei präpadi leacurile tale,

cici rana ta nu are leac !

Popoarele au aflat de ruainea ta, pämantul s'a umplut de strigatul tau! Viteaz cu viteaz s'au ciocnit impreuna

s'au pritbuait amandoi Cuvantul pe care I-a grait Domnul

cätre proorocul Ieremia despre payola lui Nabucodonosor, imparatul Babilonului, ca sa cucereasca Egiptul: DaVi de :Aire in Egipt, daV de atire in Migdol, vestiti in Nof i in Tahpanhes,

i ziceti:

Stati de straja

gata de luptä, caci sabia prfipadeate In jurul vostru...

Ce?... Apis, boul tan sfant, fuge ai nu se impotriveate, ffindca Domnul 1-a lovit !

771 www.dacoromanica.ro

49.

IEREMIA, 47, 48

Multimea de neamuri se potici fiecare zice dare Sa ne sculam i sá ne intoarcem in patria noastra, la adäpost neste i eade, aproapele sau:

toate popoarele printre care te-am risi-

pit, dar pe tine nu te voi nimici, ci te voi pedepsi dupä cum esti vrednio de

pedeapsa, i nepedepsit nu te voi läsa

de sabia pustiitoare 1* Si lui Faraon, impáratul Egiptului, nume: o Zarvib>, care scapa clipa

47.

Prof efie impotriva Filistenilor. Cuvrtntul Domnului care a fost

hotäritoare !

Viu sunt eu », zice imp5,ratul, al

carui nume este Domnul Savaot ! o Precum

Taborul este intre munti i dupa cum Carmelul stäpaneste Marea, asa va veni el !

Pregitteste-ti poverile pentru ro-

bie, fiica a Egiptului, tu care locuesti

inteinsul, fiindert Noful va fi pustiit, ars i far& locuitori ! Egiptul este o jimica mandril'

peste care s'a napustit un täune de la miaza-noapte.

Seimenii ei sunt ca viteii grasi

care se intorc i laolaltä fug, fir& sä se impotriveaseä, fiindc5, ziva nenorocirii va veni peste ei, vremea pedepsirii lor...

Ascultà ! and vor veni cu oastea lor, vor fi ca un sarpe care suera, ei vor veni cu topoare ca acei ce taie lemnul din p5,dure,

Si vor dobori pridurea i, zice Domnul. Vor fi mai numerosi cleat stolurile de lacuste, de nu se vor putea numara i nici socoti ! Fiica Egiptului va fi facutit de ocar5, EA va &idea in mans, poporului de la miaza-noapte,

Caci iatit ce a hotarit Domnul

Savaot Dumnezeul lui Israil: Eu voi pedepsi pe Amon din No pe Faraon, Egiptul, dumnezeii i pe imphratii lui Po toti care 0-au pus nridejdea, in el. voi da in mrtna acelora care caut5, sufletul lor, in mama lui Nabucodonosor, imparatul Babilonului, si in mane dregatorilor lui, iar dupft aceista el va fi iarrisi locuit ca in zilele de alta data' »,

alce Doranul.

o Dar tu nu te teme, servul meu Iacob, i tu, Israile, nu te inspitimanta, et-Lei te voi mantui din tare cea departata neamul tau din tara robiei; Iacob

se va intoarce i va fi linistit i /a post de once spaimä. 28. Tu nu te infricosa, servul meu

crttre Ieremia proorocul, impotriva Filistenilor, inainte ca Faraon sit fi cuprins Gaza: e .Asa alce Domnul Dumnezeu! 'eta' cä vor veni ape de la miaza-noapte si se vor preface in ram care iese din matcri, si

se vor revarsa peste tot cuprinsul

tarii i vor inneca ceta,tea impreunii, Cu locuitorii ei! i oamenii vor striga toti locuitorii tärii se vor vrtiari, De ropotul copitelor cailor s5.i, huruitul carelor sale de lupta, de scar-

taitul roatelor sale! Parintii nu se vor intoarce dare feciori, caci spaima va slabi mâinile lor, Din pricina zilei care va veni sä, nimiceasd, pe toti FiliBtenii, sa taie Tirului

Sidonului once nidejde de ajutor, °lei Domnul va präpädi pe Filisteni ceea ce a mai r5,mas din ostroavele Caftorului! Gaza jeleste, cu capul ras, si .Asca-

lonul va pieri ! Asdodule, ramiisit.5, a Enachitilor, cat& vreme li vei mai face scrijilituri pe trup ?

0, sabie a Domnului, cat timp nu vei sta locului ? Intoarce-te in teacä, stai tihnitä si nu te clinti ! Cum ea st,ea ea locului, dad, Dora-

nul i-a dat porunca! Impotriva Ascalonului si a coastelor mènii, inteacolo i-a dat el solie ! » 48.

Profefie impotriva Moabului. El va fi cu totul nimicit. In mremea ces de apoi va fi adus n starea lui esa dintlii. Impotriva Moabului. Asa alce Dom-

nul Savaot, Dumnezeul lui Israil: Vai de Nebo, cáci el va fi pustiit, Chiriataim va fi cuprins de mine, cetatea va fi fitcutrt de ocara i daramatit,

Slava Moabului nu va mai fi !*

Iacob, crici eu voi fi Cu tine si voi nimici

www.dacoromanica.ro 772

IEREMIA, 48

In Hesbon se unelteste impotriva lui:

cunoasteti din nume

sabia va merge in arma ta! Auzi ! Strigate se aud din Horonaim:

sceptrul cel de slava!* Pogoafi-te din slay& i 'AM pe gunoi, tu fiica locuitoare a Dibonului, cäci pustiitorul va navili peste tine si

aud papa in Toar. Pe arousal de la Luhit, cum te urci,

Stai de straja pe cale, tu care locuesti in Aroer, intreaba pe cei care fug

Haidem A4 nimicim dintre popoare I * Dar i tu, Dimoane, vei fi nimicit

Pripad i mare därapiinare ! Moabul este nimicit Strigate se

se aud plansete, pe coborisul de la Horonaim se aud strigate de nenorocire. Fugiti ! Scapati-v5, viaja, i locuiti ca asinul salbatic in pustie !...

Fiindca tu te-ai bizuit pe lucrurile

mainilor tale i in vistieriile tale, si tu vei fi cucerit, i Chemos va merge in robie impreuna eu preotii i cu slujitorii lui,

lar pustiitorul va veni si va nvitli

scape vre-una, In toate cetö4ile, fara valen va pien i campia nimicita va fi, intoomai precum a zis Donmul. Ridicati un stalp de pomenire Moabului, Ad el va fi pustiit cu deAvarsire I Cetatile lui vor fi prefricute in pustietate

qi fir& urinä de om in ele ! Blestemat ea fie cel care indeplineste fa:xi tragere de inima lucrarea Domnului, blestemat si fie cel care isi

fereste sabia de Ange ! 11. Moabul a fost tihnit din tineretile

i a stat linistit pe drojdie i n'a fost ravicit dintr'un vas intealtul, sale,

In robie n'a fost dus, deci gustul i-a ramas acelasi i mireazma nu i s'a schimbat.

De aceea, iata vin zile *, - alce

Domnul, - 4 And voi trimite peste el ravacitori, care 11 vor ravaci si-i vor deserta vasele, iar burdufurile le vor sparge!

Atunci Moabul va avea rusine in fata lui Chemos, precum casa lui Israil s'a rusinat de Betel, nadejdea ei. Si oricat ati zice: Viteji suntem, osteni zdraveni pentru lupta *, Pustiitorul Moabului va niivali intr'insul i floarea tineretii lui va

cidea in mä.cel - zice Imparatul al

al carui nume este Domnul Savaot. e Prapadul Moabului este aproape sâ vinä,, ii nenorocirea lui zoreste tare A-1 ajung5, Toti vecinii lui jeliti-1 i toti care-1

a 0, cum

a fost saramat toiagul cel puternic,

va nimici cetatile tale.

si pe cei care au seitpat: « Ce este ? Moabul a ajuns de ocara, Ad a

fost sfarttmat ! Urlati i strigati, vestiti in Arnon: Moabul a fost pustiit! Judecata va veni asupra trtrii din yes: asupra Holonului, asupra Iahtei a Mefaatului, Asupra Dibonului, asupra lui NeboBet-Diblataim, Chiriataim, Bet-Gamul, Bet-Meon, Cheriot, asupra Bosrei i a tuturor

cetatilor de aproape sau de departe ale Moabului.

Cornul Moabului va fi titiat bratul lui va fi sfaramat*,-zice Domnul.

Imbiitati-1, Aci el s'a fázvratit

impotriva Doranului i a bitut din palme. Si ajunga si el de ras! Dar oare Israil n'a ajuns de rásul

tau? Aflatu-l-ai printre hoti, e5 mi de Ate ori vorbeai de el, clatinai din cap ? Lisati cetatile i locuiti pe stanci, voi locuitori ai Moabului, i fiti ca po-

rumbita care Ii face maul pe margini de stanci pripästioase.

Am auzit de trufia Moabului, el e trufas foarte, - de ingli,mfarea, de mândria, de indrazneala si de cutezanta

inimii lui. « i eu cunosc semetia lui *,- zice

Domnul - vorbele lui goale

i lucru-

rile lui far& rost I* Pentru aceasta voi jeli Moabul

pentru Moabul intreg voi striga i voi

suspina pentru locuitorii din Chir-Heres,

Si te voi plange pe tine, vie din

Sibma, cu mai mult plánset de AtIazerul:

vitele tale se intindeau dincolo de mare pang la Iazer. Pustiitorul va da naval& peste pometurile tale i peste culesul viilor tale ; Atunci bucuria i veselia vor pieri din livezile cu pomi i din tara Moabului. Vinul va seca in teascuri i calcatorul nu

773 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 49

va mai &lea in tease: chiuitul nu va

nul. ARA se sfir§e§te judecata Moabului.

pia, la Eleale, ig glasul lor se va auzi la Ialug, din Toar pin& la Horonaim ii pin& la Eglat-eliqia. Chiar

49.

mai fi chiuit de veselie. Strigitul din He03on va stritbate

apele Nimrimului vor seca. * i voi nimici din Moab zice Domnul, o pe cei care se sue pe aduc jertfi de timlie dumnezeilor lor! r

Pentru aceasta mima mea cinti ca un flaut de jalea Moabului, mima mea pieuri jalnic ea un flaut pentru

oamenii din Chir-Heres, fiindci ceca ce a mai rimas va pieri. Toate capetele vor fi plepve, birbile tunse, miinile scrijuite, coapsele infisurate in sac;

Pe toate acoperifourile Moabului

In pietele lui numai plinset, fiindci am sarimat Moabul #, alce Domnul, o ca pe un vas netrebnic!* Cum a fost zdrobit !

Cum se intoarce cu spatele de ruline Moabul a ajuns de ris qi de

groazi pentru toti vecinii A.la zice Domnul: s Iati, dumanul va pluti ca un vultur Foi i§i va intinde aripile peste Moab! Cetitile vor fi cucerite i intiriturile cuprinse, iar inima vitejilor Moabului va fi in ziva aceea, ea inima unei femei gata ea, nasci. i Moabul va fi nimicit din rindul popoarelor, fiindci a infruntat pe Dom!

nul.

Groazi, groapi i curs& vor veni peste tine, Moabe1# zice Domnul. * Cine va fugi de groazi va cidea

In groapli, cine se va scula din groapi, va cidea in cursi. i acestea le voi aduce asupra Moabului in anul pedepsirii lui !

*

zice Domnul.

La umbra HeOonului

se

vor

opri färä vlagä, iar din Hefobon foe va ieqi, i vipaie din cetatea lui Sihon ii va mistui timplele Moabului §ri cre§tetul co-

lor fizvrititori!

Profefie impotriva Amonifilor, care in vremea c,ea de apoi vor fi pv,i in starea lor cea dintdi. Profefie impotriva Edomului. Pedepsirea lui. Profefie impotriva Damascului, impotriva seminfiilor arabe impotriva Elarnului.

Impotriva Amonitilor.

Asa zice Domnul! o Oare Israil n'a avut nici ffi, nici mo§tenitor? Atunci,

de ce Milcom a moOenit pe Gad qi po-

porul lui s'a a§ezat in cetiti?*

o Pentru aceasta, iati vor veni zile s, stg in Raba Amonului

alce Domnul,

voi face si se audit strigitte de rizboi, cetatea va fi preficutit, in morman de

cetiitile invecinate cu ea vor

fi arse, iar pe Israil Il vor moOeni moalce Domnul. qtenitorii lui*, Jele§te-te He03oane, cici pustiitorul se apropie! Strigati, voi fiice din Raba! Incingeti-vi cu sac, tinguiti-vi si vä faceti scrijilituri, cáci Milcom se va duce in robie, preotii lui i slujitorii

laolalti!

Ce te mindresti cu vale tale im-

bel§ugate, necredincioasi fiicä, increzitoare in comorile tale: « Cine va veni impotriva mea? s Dar iatit cà voi aduce peste tine groazit din toate partile i, zice Domnul, s i yeti fi imprá§tiati care incotro nimeni nu va putea aduna pe fugari. Apoi voi schimba soarta fiilor lui Amon o, zice Domnul! Impotriva Edomului. Aa zice Domnul Savaot! Oare nu mai este intelepciune in Teman? Sfatul celor priceputi nu mai este f¡i iscusinta

lor a pierit? Fugiti, plecati, ciutati adapost in vizuini adânci, locuitori ai Dedanului,

fiindcä voi aduce pripid peste Esau,

Vai de tine, Moabe ! Tu eqti pierdut,

In vremea pedepsirii lui. Oare furii nu te vor &ilea? Tilhari

luati in robie i fiicele tale vor fi prinse! s Dar In zilele cele de apoi eu voi schimba soarta Moabului*, zice Dom-

vor pustii ! Fura-vor indeajuns I Sau eind vor veni la tine culegitorii?... Putini ciorchini de poamit-ti vor lisa!

popor al lui ChemW Flu täi vor fi

In vreme de noapte?... 0! cum te

774 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 49

Eu voi dezveli pe Esau vi-i voi descoperi ascunatorile lui, ca sit nu se poatá ascunde. Neamul lui va fi starpit impreuna cu fratii i vecinii lui, ai nu va mai fi.

va cutremura, iar rasunetul va ajunge

niidejdea in mine! coi Aaa gaieate Domnul: care nu erau osanditi s bea paharul

Impotriva Damascului. Ilamatul i Arpadul s'au ruainat and

Lasil pe orfanii ti, aci eu li voi tine cu viaä, i vaduvele tale sä-0 pun& il vor bea, iar tu vei fi crutat! Dar nu vei fi nici tu crutat, caci vei fi nevoit sii-1 bei !

Iatäm jur pe mine insu-mi »,

zice Domnul, 41 cii Bosra va fi spaimil, batjocur i blestem, iar cetätile brie-

cinate cu ea, morman de ditritmaturi deapururi!*

Am auzit o veste de la Domnul ai un sol a fost trimis la neamurile gane:

Adunati-vä i porn* sculati-vä la luptit !*

Iatil cä mic te voi face intre popoare, dispretuit intre oameni! Trufia inimii tale 0 semetia ta

te vor inaela, tu care ai Bala in vilgiluni

de stâncil, care te-ai aaezat pe varf de deal! « Chiar daca iti vei zidi cuibul trtu sus ca al vulturului, 0 de acolo te voiu dobori a,

zice Domnul.

« Edomul va fi ceva de spaima

oricine va trece pe laugh, el va rilma-

nel uluit ai va fluera pentru papildul din el.

Si precum s'a intamplat cu pieirea Sodomei 0 a Gomorei FA a cetatilor innimeni nu zice Doranul, vecinate

va mai locui in Edom i nici pui de om nu va mai ave.% Bala acolo ! Iat5-1 cum Bare ca un leu din hitiaul Iordanului spre pitaunea din Teman ! Dar 'lute° cip 11 voi goni i voi aaeza acolo pe alesul meu! Cad cine este ea mine sit' des, piept cu mine 0 care este pastorul caro sä mi se impotriveascit?* Pentru aceasta ascultati hotitrirea Domnului impotriva Edomului i planurile pe ca,re le pune la cale impotriva Temanului : Ei vor fi tariti ca oile

cele märunte, iar päaunea, va fi pa,rjolit& !

De vuetul &Meiji lor prtmantul se

sä se Enid& pan& la Marea Rosie.

Iatä-1, ca un vultur se va sui in

vilzduh i aripile sale 0 le va intinde

pe deasupra Bosrei. Atunci mima vitejilor Edomului va fi ca mima unei femei gata a nascii.

au auzit aceaste veste rea mima lor s'a topit de grijii, i nu-ai mai gase,so

astampar! Damascul Ii va pierde cumpittul ai se va gilti de fugä, cuprins de spaimä,

de chin 0 de durere, ca o femeie gata sä nascil.

Vai de ea! Cetatea slävitä, orasul desfiltárilor va fi päräsit:

« Bacilli ei vor adea in pieta 0 toti vitejii ei vor pieri in ziva aceea*,

zice Domnul Savaot. «Apoi voi da foe zidurilor Damas-

cului, iar palatele lui Benhadad vor fi mistuite de flacari !

Impotriva Chedarului 0 a rega, tului Rigor, pe care 1-a infant Nabu-

codonosor, impitratul Babilonului. Aaa zice Domnul: Sculati i porniti impotriva Chedarului, i pustiiti pe Fiii Räsitritului ! Corturile i turmele lor a: fie ril-

pite, covoarele lor i toate lucrurile lor ciimilele lor sil fie luate i sä li se strige: Groaza vine de pretutindeni ! 4( Plecati, fugiti degrabit, ascundeti-vil in vägäuni, voi locuitori ai Hafiinda Na, torului *, zice Domnul, bucodonosor, impáratul Babilonului, a

fileut sfat ai a urzit un plan impotriva

voastra! Sculati i porniti spre un norod mai

färä grijä, care stä la adilpost *, zice

(4 care n'are nici porti, nici avoare ai care locueate in singuratate Camilele lor vor ajunge prada, iar multimea turmelor lor jaf, 0 pe coi eu tämplele tunee li voi impraatia in toate

Domnul,

partile 0 de pretutindeni voi aduce peste ei nenorocire e, «

i

zice Domnul.

Hatorul va ajunge vizuini

pentru acali, pustietate deapururi1 Nimeni nu va mai locui acolo, 0. tipenie de om nu va mai sälitslui in el ! *

775 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 50

Si vor intreba cu fetele intoarse

Cuvantul Domnului care a fost atre Ieremia proorocul, la inceputul domniei lui Sedechia, regele lui luda,

inspre Sion: s Veniti sa ne lipim de Domnul prin legamá,ntul cel vesnic, care

e Asa zice Domnul Savaot! Iatä voi zdrobi arcul Elamului, puterea lui

de oi pierdute, ciobanii lor le ratácisera

imnotriva Elamului: de capetenie!

Si voi aduce peste Elam patru vánturi, din cele patru colturi ale cerului, i voi imprästia locuitorii lui in aceste patru vanturi, incat nu va fi popor la care ea nu caute ocrotire fu-

garii Elamului! Si voi face ca Elamul sa-si piarda cumpatul de spaimil in fata vrajmasilor

lui si a celor care cauta sufletul lui! voi pravali peste ei nenorocire:

mâniei mele *, zice Domnul, «

voi

urmäri cu sabia piinä cand Ii voi nimici.

Si voi aseza tronul meu in Elam

voi starpi pe implirat si pe dregatori», zice Domnul.

e Iar in zilele cele de apoi voi

aseza Elamul in starea lui cea dintai zice Domnul! 50.

nu se va uita!

Poporul meu a fost ca o turmii

din cale si le impinsesera spre munti,

mergeau din munte in colinci, uitand de stana lor1 Toti cei care le gaseau le mancau, iar dusmanii ziceau: Noi nu suntem de vina, fiindcä au piicatuit impotriva Domnului, salasul dreptatii i nadejdea parintilor lor

4( Fugiti din Babilon çi din tara

Caldeilot ieiti, i fiti ca tapii inaintea turmei! Cad iata eu voi porni i voi aduce

impotriva Babilonului hoarde de popoare mari din tinutul cel de la miazil-noapte, care il vor impresura i il vor cuprinde, iar sitgetile din maini de osteni incercati

vor lovi drept In tinta. Si Caldeii vor fi pradati

i toti cei ce-i vor pritda se vor indestula s,

zice Domnul. e Fiti veseli i tresaltati de bucurie, voi care ati pradat mostenirea mea,

Prof elie impotriva Babilonului. Cciderea

zburdati ea viteii pe pajiste, nechezati

care vine de la miazd-noapte. El nu poate sci i se impotriveascd. La cdderea lui va

Maica voastril va fi rusinata groaznic i nascatoarea voasträ va fi

Babilcmului i nimicirea lui de un popor

ea armlisarii !

tremura pdmdntul, lar rdsunetul lui va

de ocarit! Iatä ea ea va fi °ea mai de pe urmit dintre neamuri: pustie, tinut

ajunge sa- se audit printre neamuri.

Cuvantul pe care l-a grait Domnul impotriva Babilonului 0 a Valli Caldeilor,

prin gura proorocului Ieremia: a Dati de veste i trimiteti vorba printre neamuri, ridicati steag i faceti

cunoscut, nu tainuiti mimic, ci ziceti:

e Babilonul va fi cucerit, Bel va fi facut de °car& i Marduc trántit la pamant!

Cáci iatil va porni un popor de la miazit-noapte, care va preface Ora in pustietate, fara picior de om, far& locuitori Efi Lira dobitoace: toti vor fugi

si se vor risipi!

In zilele acelea i in vremea aceeas,

zice Domnul, fiii lui Israil, impreuna Cu fili lui Iuda, vor veni pe cale si vor plange i vor cauta pe Domnul Dumne-

zeul lor,

ii pustietate! Din pricina urgiei Domnului nu va fi locuita, ci toat5, va fi prefácuta in baragan. Oricine va trece pe lang5. Ba-

uscat

bilon va fi uluit si va fluera pentru toate nenorocirile lui.* Asezati-v5, impotriva Babilonului

In linie de bataie, In jurul lui, voi toti arcasii! Fulgerati sageti inteinsul EA nu crutati nici una, fiindc5, a paciituit impotriva Domnului! Strigati in juru-i cu necontenit strigat de razboi! Dar hail ea ridica mainile:

turnurile lui cad si zidurile lui prabu-

site sunt la pamánt ! Aceasta-i rázbunarea Domnului: Razbunati-vil pe el; precum

a fácut, asa

faceti lui!* R Nimiciti din Babilon si pe sa,miniitor si pe seceritor. Din fata sabiei

776 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 50 pustiitoare, fiecare sä se intoarci la no-. rodul situ, fiecare s& fug5, in patria lui

dup& fapta lui: dup.& fapta ritsplat5.! Fiindc& s'a tinut trufas impotriva Domnului, sf&ntul lui Israil.

Asiriei a raincat-o, apoi Nabucodonosor, impkatul Babilonului, i-a zdrobit oasele.

in piete

Savaot, Dumnezeul lui Israil ! * Pe impitratul Babilonului 11 voi pedepsi im-

zice Domnul Dumnezeu Savaot, e &lei a venit ziva ta, tirnpul pedepsirii

Fost-a Israil ca o oaie pierdut5, gonit& de lei: mai intái imp&ratul Pentru aceasta asa zice Domnul

preun& cu tara lui, precura am pedepsit pe impiiratul Asiriei,

lar pe Israil Il voi intoarce la

piisunea lui si va paste Carmelul i Ba.,sanul i in muntele Efraimului i in Galaad se va siitura.

*In zilele acelea i in vremea aceea », zice Domnul, farildelegea lui Israil va fi chutatà, si nu va fi, asijderea i p&catul lui luda, A nu se va afla, cäci eu voi ierta rilmilsita pe care o voi fi 15,sat in

»

Porneste impotriva tinutului Merataim i impotriva locuitorilor din Pepräpfideste », zice Domnul precum ti-am poruncit. » Auzi! Bdtálie in tar& EA mlicel cod !

« Asa i

sa, cad& fliic&ii lui morti toti ostenii lui 8à piar& in

ziva aceea s. zice Domnul. Tat& eu sunt impotriva ta trufiei,

tale,

trufia* se va impiedica si va

i nimeni nu o va putea soul°, de jos. i eu voi pune foo cetätilor c&dea

lui i focul va mistui imprejurimile lui !*

Asa zice Domnul Savaot: *Dads' cei ce impileaz& pe fih lui Israil i pe fili lui Iuda, laolaltà. i cei ce i-au robit in si nu vor s&-i libereze, M5,ntuitorul lor. al citrui nume este

Domnul Savaot, este tare EA el va sti s& apere pricina lor, ca sä aducit liniste locuitorilor Varii i zbucium Babilonului: Sabia va veni impotriva Caldeilor *,

zice Domnul,* impotriva locuitorilor Babilonului, a dreg&torilor si a intelep-

tilor lui;

Cum a fost doborit i sfár&mat

Sabie impotriva 1àudäroior, ca ei sà innebuneascit, sabie impotriva vite-

0 curs& ti se va intinde i tu,

jilor. ca a& se 1ngrozeasca, Sabie impotriva cailor si a carelor si a gloatei de noroade din mijlocul lui, ca ei s& ajung5, ca femeile ! Sabie impotriva

cumplit!

ciocanul lumii ! Ce spaim5, r&sp5,ndise odinioarii Babilonul printre neamuri!

Babiloane, vei c5,dea intensa, fär& sà,

vei fi prins EA insflicat, fiindc& te-ai

ritzvriitit impotriva Domnului!

Iat& c5. Domnul îi va deschide vistieria sa si va scoate armele m5,niei sale, cäci o fapt& mare a Domnului Sa-

vaot se va petrece in tara Caldeilor ! Pomiti impotriva lui de la inde-

piirtatele margini, deschideti jitnitele lui, faceti-1 girezi de snopi ca

nu rilmitie nimio din el!

Omoriti vieii lui; ei sit fie dusi la zalhana! Vai de ei, cäci ziva lor, vremea pedepsirii a sosit! Auzi! Fugan i

sciipati cu zile, din

tara Babilonului! Ei vin sä vesteasc5,

In Sion r&zbunarea, Domnului Dumne-

zeului nostru, räzbunarea pentru templul s5u!

Chemati arcasii impotriva Babilonului, pe cei ce incordeaz& arcul! AO in jurul lui, ca nici unul s& nu scape !

vistieriilor lui. ca s& fie pradate Seceti, peste apele lui, ca ele a& Baca! Fiindc& ei sunt o tar& plin& de idoli s't din aceste chipuri cumplite isi

Pentru aceasta, vulpile se vor incuiba acolo si puii de strut îi vor glisi Alas si In veac de veac nu va mai fi locuit i asezare omeneasci nu va mai fi in neam de nea.m.

*i cum a fost dup5, nimicirea Sodomei i Gomorei EA a cetlitilor invecinate s, zice Domnul, asa va fi si acum: nimeni nu va locui inteinsul EA nici un om nu-si va mai aseza sida

in el!

Luati seama! Un popor va veni

din miazii-noapte, un neam putemic multi impiírati se vor porni de la marginile pgmantului, Inarmati Cu arcuri i cu länci, cruzi

777 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 51 farg, milä; vuet ca de mare ce mugeste,

°Mari pe cai, osteni gata de lupta, impotriva ta, fiica a Babilonului!

Cand imparatul Babilonului va afla

de aceastä, veste, mâinile i se vor taia s't cuprins va fi de chin ca o femeie gata sä nascti.

o Iatii-1 cum Bare ca un leu din hätisul Iordanului spre piisunea din Te-

man! Dar inteo clip& II voi goni

voi aseza intrInsul pe alesul meu! Caci cine este ca mine sä dea piept cu mine si care este pästorul care sa mi se impotriveaseä? Pentru aceasta, ascultati horarirea Doranului impotriva Babilonului i pla-

ntuile pe care le urzeste impotriva tarii Caldeilor: Thriti sa fie ca oile cele märunte, iar pasunea, sä ramting, inrnannurita!

La vestea: o Cuprins a fost Babilonul a, va tremura pamantul, iar sunetul lui va ajunge sa se audit printre ne,amuri! 51.

Puterea Babilonului si ceiderea lui. Judecata Domnului este de mull feicuti :

impeiratul _Medici il va cuceri. Ciocanul lumii. Insemneitatea judeceifii lui pentru istoria lumii. Cucerirea Babilon,ului. Mtingdiere pentru Israil. Blestemul pentru Babilon aruncat de Seraia in Eufrat. Asa zice Domnul: o Voi ridica impotriva Babilonului i impotriva locui-

torilor Caldeei un duh nimicitor! Si voi trimite impotriva Babilonului favácitori care il vor ravaci si care vor deserta tara, i in zi de nenorocire o vor impresura de toate pärtile! » Arcasul sa, nu incordeze arcul i sa nu imbrace platosa! Nu °rut,* pe flitcaii lui, nimiciti toatä tara lui! SI cad& morti in pämtuitul Caldeilor f4 sträpunsi in piete,

Cad tara lor este piing, de färädelegi inaintea sfântului lui Israil, iar Israil i Iuda n'au ramas Domnul Dunmezeul ion.

vaduvi de

Fugiti din Babilon! Fiecare scape viata! Nu stati sä pieriti din pricina firädelegilor lui, caci aceasta este razbunarea Domnului, rasplata pe care i-o pläteste.

Fost-a Babilonul o cup& de aur in mama Domnului cu care imbttta tot pamantul. Din vinul ei au bäut popoarele

neamurile si-au iesit din fire.

De aceea Babilonul va &idea si se va zdrobi: s Plangeti-1 amarnic I Aducetd balsam pentru rana lui, poate se va vindeca».

o Am vrut sä lecuim Babilonul, dar nu-i de lecuit! Läsati-l! Haidem sit met,.

gem fiecare in patria sa, caci fapta lui a ajuns pan& la ceruri i spre judecatä pang la non!» o Dar Domnul va scoate la iveala dreptatea noastr5,! Veniti sa povestim In Sion fapta Domnului Dumnezeului nostru! Ascutiti sägetile i umpleti tolbele! Caci Domnul a trezit duhul imparatului Mediei, al carui gand este impotriva Babilonului ca präpadeascii. Aceasta-i rázbunarea Domnului, razbunarea

pentru templul sau. Ridicati steag impotriva zidurilor Babilonului, intäriti paza, puneti Ara,jari, asezati oameni la panda, cad Domnul a urzit un plan i cu ceea ce a amenintat pe locuitorii Babilonului el va aduce la fin-0'. 0, cetate! Tu care locuesti pe tarmul marilor ape, inde,stulatä de comori, ti-a venit sfarsitul, vremea jafurilor tale

s'a implinit! Domnul Savaot s'a jurat pe sine

o Te voi =plea de oameni ca

de lacuste i ei vor izbucni in chiote de biruinta! Domnul care a fäcut cerul prin puterea sa, care a intemeiat pamtantul cu intelepciunea sa i prin priceperea sa a intins cerul !

La glasul tunetului slim apele spumegá in ceruri, apoi el ridicit nouri de la marginile pamantului, sloboade fulgere pentru ploaie i scoate vanturile din vistieriile sale. Orisice om e ca un nebun i farii stiintä, once fäurar se rusineaza de idolul futu, cáci minciuna aunt idolii säi turnati Mfg, duh rtu3

Desertaciune, lucruri de luat in i caro vor pieri in ziva judecätii! Dar partea mostenirii lui Iacob

nu se aseamana cu ei, ci el este ziditorul

778 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 51

lumii, numele su e Domnul Savaot Israil semintia mostenirii sale. it Tu esti ciocanul meu si arma mea de luptä ! Cu tine voi sfärâma popoarele i voi nimici Cu tine voi sfäräma caii i pe c5,15.reti, voi sfäritma carul de fázboi si pe cäpitanul lui, Voi sfäräma pe bärbat si pe femeie, voi sfiiräma pe biträn si pe tánir, voi sfäräma pe faciiu 0 pe fecioarii, Voi sfärâma pe cioban si turma lui, voi sfärtima pe plugar i boä lui,

voi sfiirima pe satrap 0 pe apitani,

Voi pläti Babilonului i locuitorilor Caldeei toatit färidelegea pe care sub ochii vostri au fä,ptuit-o impotriva Sionului s,

zice Domnul.

Iatä ci, eu sunt impotriva ta

munte al pieirii »,zice Domnul, e care ai pierdut tot pimántul ! Intinde-voi mana impotriva ta si te voi rostogoli de pe stinci si te voi preface in munte ars,

Si nu vor mai lua din tine nici

pietre de pus in capul unghiului i nici pietre de temelie, ci vei fi daramilturit deapururi *,

zice Domnul.

Inältati steag pe pämänt, sunati din trambitii printre neamuri, pregatiti-le de ritzboi impotriva lui, chemati impotriva lui regatele: Ararat, Mini si Aschenaz ! Asezati

ostäseascii, aduceti merosi ca hicustele

etipetenie

cai nu-

Pregiititi de rizboi impotriva lui pe regele Mediei, pe satrapii lui, pe ea-

pitanii lui 0 tot cuprinsul stäpfinirii lui ! Pimântul se cutremurä si se zbuciumi, cAci se adevereste cu Babilonul planul urzit de Domnul, sä prefacit tara Babilonului in pustietate fä,r5, locuitori. Vitejii Babilonului au incetat lupta

sta.0 in intárituri! Vâxtutea lor e pe sfärsite si au ajuns ea femeile. Sälasurile lui vor fi arse si zävoarele lui sfärb,mate vor fi.

Sol dup5, sol, vestitor dupá vestitor aleazga sà dea de stire tului din Babilon, eft cetatea lui a fost cuceritä de la un cap la altul, Vadurile au fost cuprinse tile cu stuf aprinse, oamenii de luptä au totii späimantati!

C5,ci asa zice Domnul Savaot, Dum-

nezeul lui Israil: Fiica Babilonului este ea o arie in vremea treeratului, i peste putin va veni i vreme,a secerisului s. e Nabucodonosor, impliratul Babilo-

nului, m'a mâncat si n'a hisat nimio din mine, si m'a desertat ca pe un vas gol, m'a inghitit ca un balaur, umplut pAntecele 0 m'a lipsit de buniitäti ! Silnicia care a dat peste mine, BA, se intoara peste Babilon va zice locuitoarea Sionului, si stingele meu peste locuitorii Caldeei s, va zice Ierusalimul

Pentru aceasta asa zice Domnul:

Iatä, eu voi judeca pricina ta,

voi

aduce la biruinlii rázbunarea ta, voi seca marea lui i voi hisa färä picittur5, de apä izvorul lui.

Si Babilonul va ajunge morman de dä,r5maturi, adlipost pentru spaimit i uimire, färä locuitori. Toti vor mugi ca leu i vor ca puii de leu, lar cand pofta se va aprinde inteinsii, le voi face ospiit voi ca piardä mintea, i vor adorrni somnul cel de veci 0 nu se vor mai trezi*, zice Domnul. e voi duce ea pe miei la zalhana, ca pe berbeci pi ea pe tapi. Cum a fost cucerit i cuprins ep°, podoaba lumii ? Cum a ajuns Babilonul

spaimft printre neamuri ? Marea a dat nävalä in Babilon si el va fi acoperit de multimea valurilor ei ! Cetátile lui vor ajunge pustii, Ora arsä, de soare i pustietate, tar& in care

nimeni nu va mai locui, i nici pui de om n'o va mai sträbate. Si voi pedepsi pe Bel din Babilon voi

inghitit,

scoate din gura lui ceea ce a i popoarele nu se vor mai

scurge ciitre el. Dar 0 zidurile lui vor 45. Tu poporul meu, iesi dinteinsul fiecare s5.-0 scape viata de viipaia mäniei Domnului !

46. Ski; nu pierdeti curajul i sä nu

temeti de vestea care se va fitspändi

In tarä ! Cad intr'un an va veni o veste, iar intr'altul alt.& veste, i silnicie va fi

In tari, un tiran impotriva altui tiran.

779 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 52 t Pentru aceasta, iatá, vor veni zile voi pedepsi idolii din Babilon,

cand

toatä tara va fi &cut& de ocarä i toti locuitorii ei vor &idea ucisi in cuprinsul ei. Atunci cerul i pämântul, cu tot ce se aflä inteinsele, vor striga de bucurie, citci se vor porni impotriva lui pustiitorii de la miaziú-noapte zice Doranul.

Si Babilonul va adea pentru cei

care au fost omoriti din Israil, dupit cum

pentru Babilon au cdzut din toatä

lumea omoriti pentru el. Cei care ati scapat din ascutisul sábiei lui, fugiti si nu vé, opriti! Din depärtitri, proslitviti pe Domnul, i Ierusalimul si fie deapururi in mima vos,strift!

Am ramas de rusine ctind am aflat

de °caza noasträ: streinii au pätruns in templul nostru, in templul Domnului, si hula acoperea fetele noastre! 4 De aceea, iatä, vor veni zile #, zice Domnul, cand voi pedepsi chipurile cioplite, iar de gemä,tul celor ucisi

va fi plin pämäntul! Chiar daca Babilonul îi va

dica ziduri pitnä, la cer, si-si va zidi ce-

tate nebiruitä, la porunca mea, pustiitorii vor veni impotriva lui #, zice Domnul !

Auziti! Strigitt din Babilon i präpitd mare in tara Caldeilor 1 Domnul pustieste Babilonul curmii, zarva dinteinsul; valurile lor mugesc ea noianul milrii i riispändesc mugetul lor.

Pustiitorul vine impotriva Babilonului: vitejii lui sunt prinsi i arcurile zdrobite. Domnul este Dumnezeul

ritsplätirilor si el ritsplittcste de bunä s

i voi imbitta pe dregittorii

pe inteleptii lui, pe satrapii lui i pe citpeteniile lui, si pe vitejii lui, i vor adormi somnul cel de veci si nu se vor mai trezi u, zice impitratul al cärui nume este Domnul Savaot. Asa graieste Domnul Savaot! Zi-

durile cele mari ale Babilonului vor fi därämate pänii la temelie i portile cele inalte vor fi arse ! Popoarele se tru-

desc pentru lucruri desarte, ii neamurile se striidueso pentru foo ! Porunca pe care proorocul Ieremia

i-a dat-o lui Seraia, feciorul lui Neria,

cänd a plecat cu Sedechia In Babilon, in anul al pafiul lui Mahseia,

trulea al domniei lui. i Seraia era oilmitras.

Atunci Ieremia a Boris intr'o carte

toate nenorocirile care se vor näpusti peste Babilon,toate cele ce erau sá vinit aeupra Babilonului, Si i-a poruncit lui Seraia: s Cttnd vei ajunge in Babilon, sátii minte citesti toate cuvintele acestea, Si zici: 4 Tu, Doamne, al ame-

nintat locul acesta cu präpidire, ea sil nu mai fie nimeni intrInsul: nici oameni, nici dobitoace, ci si fie deapururi pustiu!, Si dupii ce vei sfirsi de citit aceastà, carte, leal): de ea o piatrit o aruncit in mijlocul Eufratului, Si spune: Asa sk se duo& la fund Bablionul i sä nu se mai scoa/e din

priipädul pe care eu II voi aduce peste el i sá râmânä fárit vlagit ! s Aici se sfitraesc cuvintele lui Ieremia. 52.

Dardmarea lerusalimului i ducerea In robie a lui Sedechia. Templul este ars.

Nabucodonosor amara la Ribla pe cei mai de seamd din poporul pira. In anul al treizeci si faptelea dupd ducerea robie, Evil .Merodah, impiratul Babilo-

scoate pe Ioachinz din temniiii se poartii cu el onzeneste, punandu-1 m'induce la masa impcirdteascci. Cänd s'a suit pe tron, Sedechia era de doultzeci i unu de ani, iar in Ierusalim a domnit unsprezece ani. Pe mama sa o cherna Hamutal ei era hice, lui Ie-

remia din Libna. Si el a sävärsit fapte rele In ochii Domnului, precum a sitvitrsit Ioachim. Din aceastä pricinä, mânia Domnului s'a intetit impotriva Ierusalimului

i impotriva lui Iuda, incät el i-a

aruncat din ochii säi. i fiindci Sedechia se räsculase impotrivs,

din Babilon,

780 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 52

In anal al nonálea al domniei lui,

In luna a zecea, in ziva a zecea, a pornit Nabucodonosor, impäratul Babilonului, impreunts cu toatit armata lui, impotriva Ierusalimului, pe care 1-a impresurat

a ridicat impotrivit-i val de pamânt de jur-imprejur.

Si cetatea a stat impresuratft pttnä In anal al unsprezecele,a al domniei regelui Sedechia.

lar in luna a patra, in ziva a noua, s'a intetit foametea in cetate, si nu se mai gitsea pline pentru poporul Atunci a fost cuceritä cetatea toti ostenii au fugit si au iesit noaptea din cetate, pe poarta dintre cele douá ziduri de Ifingá grädina regelui, desi Caldeii erau imprejurul cetälli, si au apu-

cat inspre Araba. Dar ostirea Caldeilor s'a luat duprt rege i 1-a ajuns pe Sedechia in sesul Ierihonului, dupá, ce intreaga sa ostire se impritstiase.

Si au prins pe rege i 1-au adus la impiiratul Babilonului, la Ribla, in tinutul Hamatului, si acolo i-a ränduit pedeapsa.

Imparatul Babilonului a miceliirit pe feciorii lui Sedechia in ochii parinte-

lor, asijderea qi pe toti dregittorii lui luda i-a omorit in Ribla. lui

Lui Sedechia i-au scos ochii, I-au ferecat in lanturi de gram& si 1-au dus In Babilon, la impäratul Babilonului,

1-au aruncat in temniVá, mide a stat Omit' la moartea lui.

rämiisese in cetate, pe fugarii cei care trecuserit la impiratul Babilonului, norodul de rtind. Din sttriicimea àrii, Nebuzaradan,

capetenia gArzii imparittesti, a beat o parte ca podgoreni i muncitori de päm Ant.

Apoi Caldeii au sfarttmat columnele cele de aramti ale templului Domnului, temeliile si marea de aramit din templul Domnului i toatà arama au dus-o in Babilon. De asemenea, au luat oalele, lopetile, cutitele, ibricele de stropit i cupele i toate odoarele care se intrebuintau la slujba dumnezeiasci.

Si apetenia gärzii impärätesti a

mai luat: lighenele, mucärile, ibricele de stropit, oalele, sfesnicele, cupele si tale-

rele, fie ca erau de aur, ori de argint; Cele doult columne, marea si cei

doisprezece boj de aranati pe care se spri-

jinea marea i pe care Ii Meuse regele Solomon pentru templul Domnului, inat nu se mai putea cttntári arama care intrase in aceste lucruri. Columnele erau inalte de optspre-

zece coi fiecare, rotundul lor de doi-

sprezece coi, grosimea de patru degete pe dinlituntru erau goale.

La caplitul fiecareia era un capiteliu de aramr, Malt de cinci coti;

de jur-imprejurul fiecitrui capiteliu era

ca o horbota cu rodii in intregime de aroma:. Dar i columna a doua avea

lar in luna a cincea, in ziva a

zecea a lunii, adieä in anal al nouti-

sprezecelea al lui Nabucodonosor, Babilonului, Nebuzaradan, citpetenia gärzii imparittesti i sfetnic al im-

paratului din Babilon, a venit la Ierusalim,

Si a dat foci templului Domnului palatului domnesc i tuturor caselor din lerusalim, i once castt mare a ars-o ou foc.

Toatii ostirea Caldeilor, care insotea pe ciipetenia gärzii impärätesti, a ditramat zidurile dimprejurul Ierusalimului.

Nebuzaradan, capetenia gärzii impärätesti, a dus in robie pe norodul care

Cu totul erau noutizeci i sase de

rodii, iar patru nu tocmai la vedere, deci o

sutä de rodii erau de jur-imprejurul horbotei.

Apoi capetenia gärzii imparittesti a luat pe arhiereul Seraia, pe Sofonie, al doilea preot, si pe trei dintre pazitotorii de la pragiui. Atunci

Nebuzaradan,

capetenia

gärzii impärätesti, a luat din cetate o ciipetenie ostaseasca, mai mare peste

ostasi, sapte oameni slujitori ai regelui,

care se aflau in cetate, pe scriitorul capeteniei ostirii insärcinat sit inscrie

pentru ostire poporul tärii, precum

saizeci de oameni din poporul titrii, care

se aflau atunci in cetate,

781 www.dacoromanica.ro

PLANGERILE LUI IEREMIA, 1

Si i-a dus la Ribla, la Impäratul Babilonului, Si impäratul Babilonului i-a omorit

In Ribla, in tinutul Hamatului. Astfel luda a fost dus din patria sa in robie ! Iatä i numitrul calor pe care Nabucodonosor i-a luat robi: In anul al saptelea al donaniei lui, a luat trei mil doultzeci i trei de Iudei; In anul al optsprezecelea al dom-

niei lui Nabucodonosor, a luat din Ierusalim opt sute treizeci i douil de suflete ;

In anul al dou5.zeci si treilea al

domniei lui Nabucodonosor, Nebuzaradan, ciipetenia gärzii impärittesti, a dus

In robie sapto sute patruzeci i cinci de suflete. Cu totii: patru mii i sase sute.

lar In anul al treizeci si saptelea,

dupä ducerea in robie a lui Ioachim,

regale lui luda, in luna a doutisprezecea, In ziva a doultzeci i cincea, Evil Me-. rodah, imparatul Babilonului, in anul suirii sale pe tron, s'a lndurat de loa,.

chim, regele lui luda, si 1-a ecos din temnitä,

Si i-a griit prieteneste, i tronul

lui a fost pus mai sus decid tronul regilor care se aflau atunci robi la el In Babilon.

Apoi i-a schlinbat hainele lui de temnitä, si a mäncat la masa impiratului in toate zilele vietii lui.

Si tainul lui tain neintrerupt i s'a dat de la curte& impäratului Babilonului, zilnic, in toatä viata lui, la moarte.

PLANGERILE LU1 IEREMIA 1.

silii sä place In robie, inaintea cuce-

PleIngerea

irosit toattt stralucirea! Principii ei sunt ea berbecii care nu au päsune, s'a fug sleiti de puteri de dinaintea prigonitorului.

Cetatea Ierusalimului, pustiitd, cautd gdiere. Sianul cere rdzbunare de la Domnul impotriva dufmanilor.

0, cum a rämas pustie, cetatea

cea cu mult norod ! Ajuns-a ca o vitduv5.,

cea mai vasta& dintre popoare; doamna cetätilor ajuns-a birnicit!

Noaptea plänge necontenit cu lacrimi pe obraz i dintre top GAP o iubeau, nici unul n'o mai mángáie ; top prie-

tenii ei si-au ctticat credinta si au ajuns vrttjmasi.

ritorului. Astfel, fiica Sionului

Cetatea

Ierusalimului

Ii

aduce

aminte in restristea i in zbuciumul ei de tolda, strálucirea pe care o avea in trecutele vremuri. Acum insä, cand poporul a ctizut In mttna vrajmasului cänd nimeni nu-i vine inteajutor, dusmanii ei se uitti la ea si rid de pritbusirea ei. Ierusalimul a pä,cátuit greu, pentru

amasta a ajuns piiveIite de groaztt;

luda a plecat aiurea din pricina

top cei ce-1 släveau il dispretuesc, cáci i-au väzut goliciunea, iar el suspini

gonitorii lui 1-au prins la stramtoare.

De poala vesmintului stä lipitä necurittenia, ctici la sfilnsitul lui el nu

impilitrii si de muna grea ; el sidáslueste printre pitgäni s'a nu are tihnä. Top pri-

Drumurile care duc spre Sion sunt jalnice,

fiindca nimeni nu mai vine

la praznice. Toate portile sunt pustii; preopi ei suspinit ; fecioarele sunt duse in

robie si ea este amiritä. Vfalmasii ei sunt biruitori, dusmanii ei sunt plini de voie 1:luna; ciici Domnul a mihnit-o, din pricina mul-

telor ei picata; iar feciorii ei au fost

ascunde fato,.

s'a gändit. S'a präbusit in chip uluitor

si n'are pe nimeni care sit-1 m'A ngfi,:e! Vezi, Doamne, obida mea, caci masul birueste ! * Dusmanul si-a intins intima la toate

podoabele. Viizut-a pe ptigani intränd In templu, neamuri pentru care ai dat poruncit:

Stt nu intre in obstia ta!

782 www.dacoromanica.ro

PLANGERILE MIT IEREMIA, 2 Tot poporul suspinit eä,utand piline,

odoarele pentru demancare, ca a Vezi, Doamne, i ja stt-si iná viata. aminte cum am ajuns at fiu dispretuit! «Nu vt induiosati voi care treceti pe cale ? Uitati-vä incoace i vedeti (lac&

este vre-o durere ca durerea mea care mt copleseste i cu care Domnul m'a impovärat In ziva pâlpâirii maniei sale!

05, tu te-ai purtat aka cu mine. Adtt peste ei ziva pe care ai fägiiduit-o i sä ajungä i ei ca mine! Toatit färildelegea lor

mea boleste.

Foc a trimis de sus in oa,sele mele 0 m'a smerit, curs& a lilting picioarelor

2.

PkIngerea a d,oua. Nimicirea

mele 0 m'a dat inapoi; m'a pustiit m'a vliiguit!

Legat a fost de mama lui jugul

plicatelor mele; greu impletite, ele atitrnit

pe grumazul meu; sfitrimat-a putere,a mea 0 m'a dat in mitna celor care sunt mai puternici cleat mine. Spulberat-a Domnul pe toti vitejii mei din mijlocul meu; el a chemat adunare de siirbittoare impotriva mea, ca sii nimiceascit pe voinicii mei. SM.,

panul a toate a strivit ca in tease pe fecioara, fata Iudei. Pentru acestea, eu plang mereu;

din ochii mei izvoriíse Lacrimi, c5.ci de-

parte de mine este mangaietorul, cel ce mt imbärbetta. Feciorii mei cu totii au

fost dati pieirii, cad dusmanul avut-a biruintá. *

Sionul a intins mainile sale, dar

nu e nici un mangaietor ! Domnul a dat poruncti tuturor vritjmasilor lui Iacob sä-1 impresoare. Ajuns-a Ierusalimul Ina-

intea ochilor lor ca o grozttvie.

Drept este Domnul, cáci impo-

triva poruncilor lui m'am rttzvrätit. Lua0

aminte, voi toste popoarele, i vedeti obida mea: fecioarele mele i feciorii mei au fost dusi in robie. Strigat-am care iubitii mei, dar ei m'au inselat; preotii i bittranii mei au pierit in cetate, cautand hranit, ea scape viata. Vezi, Doamne, cat sunt de stramtorat ! Lituntrul meu se zbuciumit. Inima mea se zvárcoleste in trupul meu, pentru cit m'arn ritzvrätit. Afarit,sabia secerä

pe feeiorii mei, iar In cetate pustieste moartea.

Ascultii, suspinul meu, coi n'am pe nimeni mangaietor ! Toti dusmanii mei stiu de nenorocirea mea 0 se bucurä, 783

sä.

fnaintea ta i s'a le faci lor precum mi-ai fäcut i mie, pentru toste pitcatele mele! Citci multe aunt suspinele mele i mima

0, cum a acoperit cu nori Domnul,

intru mania sa, pe fiica Sionului! Din cer a trantit pe pimiint slava lui Israil 0 in ziva mâniei sale nu

adus aminte

de asternutul picioarelor sale. Domnul a nimicit fárá milt toate lasele lui Iacob; intru intäratarea urgiei sale doborit-a la piimant intäriturile fiicei lui luda; fitcutu-le-a una cu pitmantul, pangälit-a impitriVia 0 pe voevozii ei. Intru aprinderea mfiniei sale, a zdro-

bit toatit put,erea lui Israil; inaintea dusmanului si-a tras dreapta sa inapoi. Aprins-a in Iacob un parjol care parjoleste de jur-imprejur. El a incordat arcul säu ca un dusman ; el s'a atinut cu dreapta sa ca un protivnic ; el a fiicut praf tot ce desfäta ochiul, in cortul fiicei Sionului ; viirsat-a mania sa, ca o väpaie.

Stitpitnul s'a artitat ca un dusman: nimicit-a pe Israil, a sters toate palatele lui i i-a ditramat intitriturile; iar peste fiica lui luda a grämädit jale peste jale. Culcat-a la pamitnt ca pe o vie cortul

pustiit-a locul adunärilor sale de präznuire; curmat-a Domnul, in Sion, adunärile i Simbiita lepädat, In iusitu ;

timea maniei sale, 0 pe rege 0 pe

preot. Scarbitu-s'a Domnul de jertfelnicul situ, pangarit-a sfiintul situ boca; dat-a in mina dusmanului zidurile templului priiz-

nuirilor sale; dusmanii au chiuit in templul Domnului ca in zi de praznic.

Socotinta Domnului a fost ca sit

surpe zidul fiicei Sionului, de aceea intins-a funia si n'a tras fnapoi maim sa, pan& ce nu I-a nimicit. Cufundat-a in

www.dacoromanica.ro

PIANGERILE LUI IEREMIA, 3 jale zidul i valul de dinaintea lui. Jalnicii e darapanares, lor!

nu te lasa odihnei; ochiul tax sa nu conteneasca!

voarele lor le-a stricat i le-a sfaramat; regele ei i voevozii stint pribegi printre pagani. Legea sfântil, nu mai este; chiar profetii nu mai aft& nici o descoperire

noapte, la inceputul strajilor noptii;

Stau la panatint si tac batranii fiicei Sionului; in cap si-au presärat tarani i s'au incins Cu sae; iar fecioarele

Vezi, o, Doamne, si te uitii cui i-ai mai facut asal Sä manance femeile rodul pantecelui lor, pe copiii pe care Ii alinti? Sa fie ucisi In templul Domnului preotul s't profetul!

Portile ei au intrat In pamant, zi-

de la Domnul.

Ierusalimului in capetele lor plecate spre pamant.

La tine case& gura lor toti protivnicii tal, fluerit, scrasnesc din dinti zbiara: a L-ara mancat! Da! Aeeasta

este ziva pe care am asteptat-o ! Am ajuns-o! Am tritit-o !

Doranul a facut cee,a ce-si pusese de gaud si faca, i a adeverit cuvantul

situ cu care el ne ameninta de multä, vreme: el a nimicit Para de mila, dat-a

prilej de bucurie dusmanilor tad si a se-

metit pe protivnicii Va. Striga tare catre Domnul, tu fecioara, fiicit a Sionului! Sa curet lacrimile tale ca un parau, ziva i noaptea;

Domnului! Spre el tidica-ti mana pentru viata pruncilor tai, care se prapidesc de

foame la coltul tuturor ulitelor.

de sabie. Ucisu-i-ai in ziva urgiei tale, macelgtritu-i-ai fitrit indurare. Chemat-ai ca In zi de praznuire pe toti cei ce, de jur-imprejur, mä, ingro-

zeau. i in ziva maniei Domnului n'a fugit si n'a scäpat nici unul dintre cei pe care i-am alintat i i-am crescut; pe toti i-a omorit dusmanul!

Cu cine ea te pun alituri, ca si pot sà te mangai, o, fecioara, fiica Sionului? Cici netärmurit, ca marea, este prapadul tau! Cine sit te timaduiasci? Profetii tii ti-au profetit minciuni inselaciuni si nu ti-au dat pe fata vina ta, ca sà intoarcit de la tine robia ta, ci ti-au arittat vedenii inseratoare ii adu-

fiicei Ierusalimului: i Aceasta este oare cetatea pe care o numeau cununa frumusetii, buctuia lumii?*

mima ta varsa-o ca apa inaintea fetei

batran. Fecioarele i feciorii mei cazut-a,u

pricina copiilor si a pruncilor care mor

catoare de pieire. Bat la tine din palme toti drumetii, fluera i clatina din cap, in pofida

te jeleste in ceas de

Stau culcati jos, pe ulii, tanär

Ochii mei se sfarsesc de plans, liuntrul meu arde ea vipaia, fierea mea se varsa pe plimant din pricina prabusirii fiicei poporului meu, din de foame, In pietele cetätii. Ei striga catre maicile lor: Unde este piiine, unde este yin?* $i cad sleiti, ca doboriti de sabie, in pietele cetatii, 1;d. dau duhul la siinul maicilor lor. Cu ce vorbe si te ogoesc? Ce asemanare sa-ti gases°, fiica lerusalimului?

Scotia: si

s.

Pitingerea a treia. Niideide ai marigcliere.

Eu sunt omul care am simtit nenorocirea sub varga aprinderii lui.

El m'a =That s't m'a bagat in

mima intunericului, si nu la lumina.

Da, impotriva mea el Intoarce s't iar intoarce, in toata vremea, mama sa. Vestejit-a trupul meu i pielea mea; sfitramat-a oasele mele.

Zid a ridicat Impotriva mea si

m'a innecat Cu fiere i cu necaz. Cufundatu-m'a in bezna, ca pe mortii cei din vea,c.

M'a imprejmuit cu zid, de n'am

pe unde si ies; ingreuiat-a lanturile mele;

Oricat a striga i a racni, el nu aude rugaciunea mea fierbinte. El a imprejmuit caritrile mele cu

i a intortochiat potecile mele. Urs care ma pandeste, asa a ajuns el pentru mine, leu care sta gata sä, sarä din ascunzatoare. bolovani

El m'a abiitut din drum si m'a

affisiat, m'a nitpustit; 784

www.dacoromanica.ro

PLANGERILE LUI IEREMIA, 3

El a incordat arcul pi m'a pus

tinta pentru sageata lui. Infipt-a in ritrunchii mei toate sagetile pe care le-a avut in tolba. Ajuns-am de rits in fata tuturor popoarelor, cantecul lor de ras de fiecare zi.

El m'a saturat de amarticiuni,

adapatu-m'a cu pelin; Mi-a dat sa sfaram pietrip cu dintii pi m'a taválit in cenupa. Tu ai fápit pacea sufletului meu, uitat-am fericirea, Si am zis: o S'a dus puterea vietii mele p't nädejdea mea in Dornnul!»

Adu-ti amirite de obida mea pi de zbuciumul meu; nu mai ptiu decat de amaraciune pi de otrava! Impovarat de amintiri, sufletul meu se incovoaie in mine. Dar iata ce anume imi amiiatesc incotro merge nädejdea, mea:

Miele Domnului nu s'au sfarpit,

milostivirile lui Bunt nesecate.

In fiecare dimineatä sunt altele, mare este purtarea ta de grijä! Parten mea este Domnul, a zis

sufletul meu, pentru aceasta voi nadajdui inteinsul.

Bun este Domnul pentru acei ce nädajduesc in el, pentru omul care-1 cautà.

Bine este sa aptepti in tacere ajutorul Domnului.

Bine este pentru om sa poarte

jugul din tinerete-i; Sa stea laoparte in tacere, dacä Domnul i 1-a pus pe grumaji; Sa sfirute pulberea cu buzele lui: poate mai este nadejde! intinda obrazul spre lovire pi sit se sature de ocara! C5ci Domnul nu aruncit pe om,

un om, oare Domnul nu vede toate acestea?

Cine a zis pi s'a fä.cut, far& ea Domnul sa fi poruncit? Nu iese oare din gura Celui Prea Inalt binele ca í räul ? Dece sit suspinam twit& viata sá ne plängem pacatele? Sá cereetam cararea noastra ne ispitim i sá ne intoarcem cu pocaintä, la Domnul! Sä ridicam inimile i mâinile noa,s-

tre dare Dumnezeu cel ce este in ceruri!

Noi am paciituit i ne-am vrätit i tu nu ne-ai iertat. Tu te-ai invepmantat in mitnie ne-ai urmärit; tu ai secerat far& erutare.

Te-ai invaluit in nori, ca s'a nu treaca nici o rugaciune pana la tine.

Tu ai fäcut din mine mitturatura

gunoi, in mijlocul popoarelor.

Toti dupmanii noptri au cascat

gura impotriva noastra; De spaimit i de groapä am avut parte, de pustiire FA de nimicire.

Siroaie de lacrarni liicfameaza ochiul meu, din pricina präpadului fiicei Sionului.

Ochiul meu varsii lacrámi färä incetare, fiindca n'are ragaz, Pana ce Domnul sib se uite in jos priveasca din ceruri. Din pricina fiicelor cetätii mele, tot ce vede ochiul meu ma slit*. Ca pe o pasäre m'au vinat, f5,rá

cuvant, vriljmapii mei,

Au praupit in groapä viata mea, cu pietre au azvarlit in mine. Ape navaleau peste capul meu cugetam: o Sunt pierdut! »

Atunci chemat-am numele tau,

Doamne, din adancul prapastiei.

de veci, Ci el pedepsepte pi se milostivepte

Tu ai auzit glasul meu: o Nu astupa urechea ta, la suspinul meu i la

Si nu de bunä voie. umilepte pedepsepte pe fiii oamenilor. Cand calciim in picioare pe toti

te-am strigat i ai zis: o Nu te tome! 0, Doamne, tu ai judecat pricina

dupä multimea milelor sale;

strigiitul meu! »

Tu mi-erai aproape In ziva and

mea, tu ai mantuit viata mea!

robii Vail, Cand incovoiem dreptatea aproa-

V5,zut-ai, Doamne, apiisarea mea, ajutii-mi fa dreptate!

pelui inaintea fetei Celui Prea Inalt; Cand jafuim de dreptul lui pe

Tu ai vä.zut toatä setea lor de

785

www.dacoromanica.ro

60

PLINGERILE LUI IEREMIA, 4 ce se prapadeso incet, doboriti de lipsa roadelor de pe camp.

razbunare, toate planurile lor Impo-

triva mea! Auzit-ai toate ocrile lor, o, Doamne, toate chibzuirile lor impotiva

Cu mainile lor, femei duioase si-au

fiert copiii, ca sä se hraneasa, In vre-

mea!

mea caderii fiicei poporului meu. Sfärsit-a Domnul otarirea sa, viir-

Cuvintele protivnicilor mei si gandul lor ascuns sunt deapururi impotriva mea!

sat-a pe deplin mania sa i in Sion a aprins un foc, care a mistuit temeliile lui. Niciodata n'ar fi crezut

Priveste: ori de stau, ori de se eu sunt pricina rasului lor!

pamintului i toti locuitorii lumii, impresuratorii i dusmanii vor intra andva pe portile Ierusalimu-

Rasplateste-le, Doamne, dupa faptele mäinilor lor ! Orbeste mima lor Blestemul tau sá. caza peste ei! Urrnareste-i cu manie i star-

lui !

Ci s'a intamplat din pricina telor profetilor si a faildelegilor preotilor,

peste-i de sub cerul tau, Doamne!

care au varsat in mijlocul Ierusalimului sfingele celor drepti!

Pe uliti umblau in nestire

4.

ea

Plagerea a patra.

niste orbi, patati de sange, M nimeni nu se putea atinge de vesmintele lor.

schimbat fata aurul cel mai lamurit! Sfintele tale pietre au fost aruncate

lumea dupa ei. « Fugiti, laoparte, nu vá atingeti de ei ! » i daca fugeau ratiiceau näuei, chiar i päganii la care fugiserá ziceau: e Sa nu mai stea

Impresurarea Ierusalimului. 0, cum s'a innegrit aurul, cum vi-a

e Paziti-va! Un necurat !

colturile tuturor ulitelor ! Feciorii Sionului, cei mai de seama,

aici ! »

altadatä canthriti Cu aur, cum au ajuns M fie pretuiti ca vasele de lut, lueru de

16 Mania Domnului i-a risipit i el nu se mai uitä la ei. Pe preoti nu-i mai cinsteau, pe blitrani nu-i nnai crutau.

mana de olar! Ciliar si sacalii dan tatele ior, ca

i

nostri släbesc si

se

uitat departe, spre un popor al carui aju-

tor nu mai venea. Ei pandeau toti pasii nostri, fica inciit nu mai puteam sa umblam prin pietele noastre. Sfärsitul nostru se apro-

pia, zilele noastre erau pe fund. Inteadevär, ne venise sfarsitul! Urmäritorii nostri erau mai iuti deeat vulturii cerului; ne vanau cu in-

gunoaie.

Caci pacatul fiicei poporului meu a fost mai mare decat faradelegea Sodomei, präbusitä inteo clipa, nu de mita,

verunare prin munti, ne pandeau in

omeneasca.

pustie. Suflarea vietii noastre, unsul Dom-

Priñcipii ei erau mai stralucitori (leen zapada, mai albi decat laptele;

trupul lor era trandafiriu ca miirgeanul;

ochii

sting asteptand ajutor zadarnic ! Din turnurile noastre de straja ne-am tot

puii lor sa suga, dar fiica poporului meu ajuns-a cruda, ca strutii, in pustie.

De sete, limba pruncului ce auge i s'a lipit de cerul copiii cer paine, dar nimeni nu le-o intinde. Cei care mancau odinioara mandiri alese cad de foame pe uliti; cei care au fost crescuti in porfirä stau culcusiti in

striga

infatisarea lor era mandra ca safirul. Dar acum chipul lor a ajuns mai negra decat funinginea; pe uliti nu-i mai curiosti; pielea lor s'a zbareit pe oase, s'a uscat ca o coaja de copa°.

nului, a, fost prins in groapa lor, acela despre care noi ziceam: «La umbra lui vietui-vom printre popoare ! Bucura-te i tresalta, fiica Edomului, tu care locuesti in pamantul pe la tine va trece cupa; te vei imbata i fti vei arata goliciunea!

Mai fericiti au fost cei ucisi de sabia,

Pedeapsa fáradelegii tale, o, fije&

a Sionului, s'a sfarsit; el nu te va mai

decat cei secerati de foame i decat cei 786

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 1 duce in robie. Dar el cerceteaza picatele tale, o, bici a Edomului tfi dii, pe fata faradelegile tale!

Ei au batjocorit femeile din Sion, fecioarele din cetatile lui luda. Principii au fost spanzurati ai la obrazul batrlinilor nimeni nu s'a mai uitat. Feciorii invartesc la raanitä i copilandrii se poticneso sub povara sarcinilor de lemne.

5.

Plangerea a cincea. .Rugeiclunea proletului Ieremia.

Adu-ti aminte, Doamne, de ceea ce ni s'a intamplat nona, uita-te i vezi

Batranii nu se mai adunä

poarta

ocara noastr5,1 Moatenirea noasträ a cazut in mana

S'a dus

streinilor, casele noastre in mana celor de alt neam. Am ajuns orfani, f5,r5, de tata, mamele noastre ca vaduvele. Bem apa noastra ou parale, lemnele noastre le luam cu plata. Impilatorii stau pe grumajii noatri deai suntem vaguiti, n'avem parte de odihna. Intindem mana spre Egipt i catre Asiria ca sa avem paine ea ne saturara. Parintii noatri au greait ai nu mai

sunt, dar noi ducem färädelegile lor.

Stiipanii noatri sunt robi, i nimeni nu ne scoate din mana lor. Primejduindu-ne viata agonisim

painea noasträ, in fata sabiei care ne

amenintä din pustie. Pielea noasträ arde ca un cuptor de fierbinteala frigurilor foamei.

la

i cei tineri nu mai canta; din veselia inimii noastre,

jocul nostru s'a schinabat in jale.

C5zut-a cununa de pe capul nostru ;

vai nou5 caci am pacatuit! *i mima noastr5, e bolnava i se

intunecä ochii noatri, Cand vedem muntele Sionului a ramas pustiu i vulpile cutreerä pe el!

Tu, Doamne, stai deapururi in jiltul tau, si imparalia ta in neam de neam!

De ce ne uiti tu de istov i ne

pariseati atta de lungii. vreme? Intoarce-ne catre tine i ne vom intoarce; innoeate zilele noastre ca in vremea ceo de demult! Sau ne-ai lepadat cu totul i te-ai mániat ai nu vrei sa te mai impaci cu noi?

PROFETUL IEZECHIL i iatä ce mi s'a arätat: O vifornitä

1.

Domnul cheamcl pe Iezechil la lucrarea proletia. Arcitarea chipului 81avei Domnului.

In anul al treizecilea, in luna a

patra, in ziva a eincea a lunii, pe cand eram in mijlocul obatiei duse in robie la fluviul Chebar, Adica in ziva a cincea a lunii, in anul al cincilea al robirii regelui Ioachin, mi s'au deschis cerurile i vizui vedenii de la Domnul.

Atunci a fost cuvantul Domnului catre lezechil, fiul lui Buzi, preotul, in tara Caldeilor, la fluviul Chebar, acolo a fost mana Domnului peste mine.

venea dinspre miazii-noapte, un nor mare,

un foc strälucitor, care värsa stralucire

In juru-i, iar din mijlocul lui se arata un punct luminos ca electrul bagat in vapaie.

i din mijloc am vazut chipurile a patru fiare. i iata care erau chipurile lor: ele aveau chip de om. Fiecare aves, patru fete i fiecare

avea patru aripi;

Fiarele aveau picioarele drepte rotunda i scanteiau ca arama stralucitoare, iar aripile lor erau sprintene. *i maini de om ieaeau de tuspatru

partile de sub aripi,

i fetele lor,

aripile celor patru, 787

www.dacoromanica.ro

50*

IEZECIIIL, 2

fiecare fiará avea cilte doua aripi

Ale caror aripi se atingeau una de nu se intorceau cand mergeau, ci fiecare fiara mergea intins inainte.

taur, iar la spate chip de vultur. Tuspatru aveau aripile intinse in

cu care Li acopereau trupurile lor. i cand porneau ele, auzeam fidfaitul aripilor, ca un vuet de ape mari, ca glasul celui Atotputernic, ca un huet, ca huetul unei ostiri ; iar cand se opreau, lazau aripile in jos. i in timp ce se opreau i ii lasau

cu dour), isi acopereau trupurile lor. i fiecare mergea intins inainte

telor lor.

alta

Ufa,

i faptura fetelor lor. Tus-

patru aveau in fata chip de om, la

dreapta chip de leu, la stanga chip de

aripile in jos, rasunetul se auzea pe bolta cerului, care era deasupra cape-

sus, doua se atingeau una de alta, iar

lar pe bolts, cerului, care era deasupra capetelor lor, era ceva care semana cu safirul, era ceva ca un tron de imparat, iar pe el sedea, deasupra, ca un chip de om. i inlauntru si de jur-imprejur

incotro le mans, Duhul inteacolo se si indreptau, iar and mergeau nu se intorceau.

i intre fiare era ceva care semana

cu carbunii aprinsi, semana cu niste lumini, care tot umblau printre fiare, si focul stralucea, i focul scapara ca ful-

am väzut ceva ca focul, ceva ca electrul,

pe cat aratau coapsele lui si mai sus,

gerul.

apoi am vazut ceva ca focul pe cat aratau

i fiarele alergau incoace i incolo, intocmai ca scapararile de fulger.

coapsele si mai jos, iar de jur-imprejurul lui stralucire, Ca de curcubeu care se aratil, in nouri pe vreme de ploaie. Asa era stra-

i m'am uitat la fiare si iatá ea jos langa tuspatru fiarele erau patru roat,e.

lucirea lui de jur-imprejur. Era aevea chipul slavei Domnului. i cand am vazut-o, am cazut cu fata la pamant am auzit o voce a unuia care-mi graia.

i chipul i faptura roatelor seminau cu un crisolit, i toate aveau aceeasi asensanare: chipul i faptura lor erau

ca o roata imbucata intealta. Ele se indreptau in men; in cate

tuspatru partile, iar and mergeau nu

2.

se intorceau.

Domnul trimite pe Iezechil

Obezile lor erau ridicate la o

inaltime infricosata, i obezile erau um-

plute cu ochi de jur-imprejur. li asa erau tuspatru. Cand fiarele porneau, porneau

In picioare ca ea vorbesc cu tine! # i

roatele de rang& ele, si and fiarele se ridicau de pe pamant, se ridicau siroatele, i ori incotro le mane, pe ele Duhul, inteacolo se i indreptau i se

ridicau,0 roatele impreuna cu ele,fiindea

Duh de viata era in roate. Cand porneau fiarele, porneau roatele, i cand se opreau fiarele, se opreau i roatele, and se ridicau ele, se ridicau i roatele, fiindcá Duh de viata era in roate. lar deasupra capetelor fiarelor era ceva tare ca bolta cerului, care seraäna cu clestarul care-ti lua ochii intins deasupra peste capetele lor. i sub aceasta bolt& cereasca se

intindeau aripile lor unele spre altele,

propove-

duiased lui Israil col dus in robie. zise: o Fiul omului ! Scoala-te

pe cand el vorbea cu mine,

Duhul lui Dumnezeu intr.& in mine si má ridica in picioare, i eu ascultai pe cel care graia cu mine, opuse: Fiul omului! latI, ca

te voi trimite dare neamul lui Israil, neam de oameni razvratiti, care s'au razvratit si au pacituit, i ei i parintii lor, impotriva mea pin& in ziva de acum.

Deci te trimit cätre feciori indrazneti i cu mima impietrita, carora sä, le graiesti: o Asa zice Dornnul Dumnezeu!a

i ori de te vor asculta, ori de nu te vor asculta, fiindca ei Bunt neam de riizvratiti, sá §tie cá tu eati prooroo In mijlocul lor.

i tu, fiul omului, nu te teme de ei 0 de cuvintele lor nu te ingrozi, cu toate 788

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 3 cä vei fi inconjurat de spini si de maxicini i vei locui in mijlocul scorpionilor.

De cuvintele lor sa nu te inspaimanti la vederea lor id, nu te infricosezi, fiindcá ei sunt neam de razvrätiti. Dar tu tot sa le graiesti cuvintele mele, ori de te vor asculta ori de nu te vor asculta, fiindca sunt indafátnici. i tu, omule, ascultä ceea ce eu iti

graiesc tie i nu fi indäratnic ca neamul cel

indaratnic. Deschide gura si ma-

name& ceca ce eu iti voi da. »

i arid m'am uitat, iatit cá i intinsese mana spre mine, iar in maná avea o carte, Pe care mi-a deschis-o, scrisä pe o parte si pe alta, si anume cu plangeri, tanguiri

ceca ce vei gäsi dinaintea ta! Manama,

aceasta carte, apoi du-te i propovedueste casei lui Israil! i deschisei gura si el bad dadu sa manánc cartea aceasta,

zise: o Fiul omului! Pantecele

tau ni manance i ltiuntrul tau sa, se umple de cartea aceasta pe care ti-o dau! » i eu am mâncat-o si era in gura mea atat de dulce ca mierea. zise iarasi: a Fiul omului!

Du-te la casa lui Israil vi-i graieste cuvintele mele,

Minder), nu esti trimis la un popor

strein, cu bimba neinteleasca i cu grai de

nepriceput, ci catre casa lui Israil, i nici la popoare multe cu limb& neintelea,sa i cu grai nepiiceput, ale caror cuvinte nu le-ai pricepe, dar de te-as trimite la ele, tot te-ar putea pricepe.

i casa lui Israil nu va vre,a sa, te asculte, fiindca, pe mine nu vor sä má, asculte, ctici intreaga casa lui Israil are fruntea incruntatä i mima impietrita. Pentru aceasta voi impietri chipul chipurile lor, intocmai ca fruntile lor ; i

diamantul,

mai

tare decat

Nu te teme si in fats., lor nu te inspai-

manta, caci neam de razvratiti stint ei! » mai zise:

Fiul omului!

Prinde cu mima i ascultä cu urechile tale, toate cuvintele pe care ti le voi gral.

FIai, du-te in robie, lang6, feciorii poporului tau, si le graieste si le propovedueste: « lata ce zice Domnul Duninezeu... ori de te vor a,sculta, ori de nu

te vor asculta ». Atunci m'a ridicat Duhul i am auzit la spatele meu un huruit mare ca de cutremur, cand slava Domnului s'a inalta,t din locul ei: Fasaitul aripilor care se atingeau una de alta, huruitul roatelor i vuetul surd al cutremurului.

3.

Insullarea proletului pentru lucrarea dumnezeiascd. Iezechil in mijlocul celor dufi In robie. zise: e Fiul omului! Mananc5,

tau ca

Ca

stanca, asa voi impietri fruntea ta!

i

fruntea ta

i Duhul má ridica i ma' duse

in zbuciumul duhului meu, in vreme ce

mana Domnului apäsa din greu pcste mire.

i am ajuns la cei dusi in robie

din Tel-Aviv, care salasluiau pe fluviul Chebar, unde le era salasul, si am zabovit acolo sapte zile inmarmurit.

lar la cap5,tul celor sapte fost-a cuvantul Domnului dare mine mi-a zis:

« Fiul omului! Iatä, te-am pus

straja, peste casa lui Israil! Asculta deci cuvantul care va iesi din gura mea OA propovedueste din partes, mea!

°And voi osandi pe cel Ma de

lege si-i voi zice: e Vei muri! a i tu nu-1 vei poviitui i nu-i vei grai, ca sa

abati pe pacatos din calea lui cea pad,toasa, ca ni scape cu viata, i pacatosul va muri in p6,catul lui, eu voi cere sangele lui din mana ta. Dar (lac& tu vei sfátui pe cel pa,catos si nu se va pociii de pacatul lui si de vials, lui pacatoasii, nu se va hisa,

el va muri in pacatul lui, iar tu ti-ai

mântuit sufletul tau. Tot asa, cand un om drept se va abate de la calea lui cea dreaptä si va sit-

varsi un pacat, eu, atunci, îi voi pune

inainteo piatril de poticnea16, si el va muri.

fiindca tu nu j-ai dat invatätura, el va muri in pacatul lui i toate faptele

789 www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 4

bune pe care le-a ficut nu vor mai fi pomenite, iar eu voi cere singele lui din

Fiindci eu Ii voi miisura tie, dupi anii plicatelor lor: o sutá noulizeci de

Si iaräsi, dad], vei poviltui pe cel drept si nu pliciituiascii 0 el nu va piatui, atunci el va fi viu, iar tu care 1-ai povituit iti vei mtintui sufletul.»

casei lui Israil. Si dup5, ce le vei fi sfirsit, intoarce-te a doua oar& pe dreapta, i poart5, picatul casei lui luda patruzeci de zile,

zile, atitea va trebui si porti picatul

mina ta.

Si iarisi a fost mina Domnului peste mine 0 mi- zis: o la amp, ciici acolo iti voi grai!*

cite o zi de fiecare an. Si si-ti indrepti fate, spre Ierusalimul cel impresurat, i cu mina intinsi

cimp, dar iatä &a acolo era slava Domnului, care mi se descoperise la fluviul

Si te voi lega cu funii, ca 85, nu te mai intorci de pe o parte pe alta,

sä, profetesti impotriva lui.

Si m'am sculat si am pornit la

Chebar. Si am clizut cu fata la

pini cind nu se vor did* zilele de im-

pä,-

mint.

presurare.

Pentru aceasta, ia-ti gnu, orz, bob, linte, mei 0 mizäriche i pune-le

Si Duhul intri in mine si mii sculii, In picioare. Si-mi grid si-mi zise: Du-te

intr'un vas, si-ti fi pfiine pentru cite

si te inchide in casa ta! Iati, fiul omului, Ii voi da funii cu care te voi lega, ca si nu mai iesi

zile vei sta pe partea a,ceea trei sute nouitzeci de zile ca sä ai ce mines,.

*i hrana pe care o vei minca,

In mijlocul lor, voi lipi limba de cerul ca sii rimii mut 0 si nu le mai fü aspru propoveduitor, fiindci, ei sunt neam de

din vreme in vreme, ea fie de domizeei de sicli pe zi,

lar apit s5, bei cu misur5 din timp in timp, o sesime dinteun hin,

lar cind ii voi gad, iti voi deschide gura ca sii le spui: o Asa rosteste Domnul Dumnezeu! Cine va vrea si mi auzift, auzit,-mi, 0 cine nu va vrea

Si de mâncat sä, minhnci turtele cele de orz pe care sä, le coci, sub ochii

lor, in spuzi ficuti din necuriltie orneneasc5,.

si mii auzi, si nu mi auzi, fiindc5, ei

Si si le mai spui: i Intocmai asa vor minca fiii lui Israil plane spurcatit printre noroadele printre care eu Ii voi

Bunt neam iabras. »

4. o

goni !» Atunci eu am rispuns : «0, Doamne !

Imyresurarea leru-salimului. i tu, fiul omului, ia-ti o c'iriunidit

Sufletul meu nu s'a spurcat niciodati,

iar hoit i dobitoc sfil.siat nici n'am

pune-o in fata ta i desemneazi, o cetate, Ierusalimul. Impresoarli-o, clideste un val impotriva ei, ridici meterezuri, aseazä ostire impotriva ei i berbeci de jur-im-

cat din tineretile mele si pin& acum

nici carne spurcatä n'a intrat In

gura mea. * Dar Domnul imi zise: Vezi!

prej

Apoi ia-ti o sob5, de fier i pune-o

ca un zid de fier intre tine si cetate, Indreaptit-te cu fata spre ea, ca si fie cetatea impresuratà si tu cel care o impresori. Acesta si fie serail pentru neamul lui Israil. i culci-te pe stfinga, 0 pe stinga pune picatul casei lui Israil, i poarti

catul lor atitea zile cit vei sta culcat poca,

duit sii-ti fie gunoiul de vitä, in loo de necurittia omeneascii, i deasupra lui coci tu *tines, ta!* $i mi-a mai spus: i Omule, eu trimite-voi foamete in Ierusalim locuitorii, plini de spaimä, vor mfinca pftinea cu cintarul 0, ingroziti, vor boa apa cu mitisurä Ca si pitimeasc5, ei de foame de sete, si se ingrozeasci, unii de altii si din pricina plicatelor lor si se priipadeaseä. a

790

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 5, 6 5.

Alt semn care scl inchipuiascd impreswrarea I erusalimului. « i tu, fiul omului, ja o sabie ascu-

pe care s'o intrebuintezi ca briciul de ras, cu care sa-ti razi parul capului pi barba; apoi ja un cantar si imparte parul thiat. 0 treime arde-o pe foo, in mijlocul cetatii, cand se vor sial* zilele de im-

p6,ngarit templul meu, cu toti idolii tal cu toa:a inchinarea la grozaviile tale, de aceea i eu te voi arunca i ochii mei nu se vor mai milostivi de tine si nici eu nu te voi mai eruta. cium

0 treime din tine sä, moara, de i di se sfarseascg, de foame in

raijlocul tau, o treime 86, cada, de sabie

In jurul tau, si cealalta, treime o voi

presurare, apoi ja o alta treime EA bate-o

imprästia in toate vanturile, iar in urma lor voi scoate sabia. Asa se va sfa,nsi urgía mea si-mi

cealaltg, treime s'o imprästii in vant,

buna, ca 86, stii ca, eu, Domnul, am griat

cu sabia de jur-imprejurul cetatii, iar

eu voi scoate sabia in urma ei.

Irisa, din parul acela, ja vreo ciiteva

fire si leaga-le de poala hainei tale,

Apoi vreo cateva fire pe cara sá, le arunci in mijlocul focului i s'a le arzi.

De acolo va iesi foc pentru toatit casa lui Israil. Asa zice Domnul Dumnezeu: «Acesta

este Ierusalimul! Pe el il voi inaprastia In mijlocul popoarelor pagane si-1 voi inconjura cu tari, Fiindcg, s'a impotrivit indreptiirilor mele si oranduirilor mele, i locuitorii au ajuns mult mai nelegiuiti decht paganii, mai mult decat tanJo invecinate: indreptärile mele le-au dispretuit si in oranduirile mele n'au vrut sá, umble. De aceea asa rosteste Domnul Dumnezeu: Fiindc6, ati ajuns mai protiv-

nici decat paganii, megiesii vostri, i in oranduirile mele nu umblati i indreptarile mele nu le faptuiti, i nici macar

nu va purtati (lupa datinele páganilor cu care va, invecinati,

voi potoli mania mea si ma voi raz-

asa intru ravna mea, cand mi-am potolit mania mea intr'insii. i te voi preface in morman de dliramaturi, spre biitaia de joo a paganilor, vecinii tái, si a oricarui drumet.

i vei ajunge de batjocura si de

ras, de poraina si de uluial6 pentru

pâgânii cu care te invecinezi tu, cand voi adeveri judecata mea fata" de tine, Intru aprinderea mâniei mele, cu aspre caci eu Domnul am grait pedepse,

acestea, Calad voi trimite impotriva ta sa,getile cele cumplite ale foametei, care

vor face prapad sageti pe care le voi trimite, ca sâ và prapadeascä i ca mai

vartos foametea sa bantue la voi

va, voi lipsi de orisice sprijin de pa,ine.

Atunci voi trimite impotriva ta i fiarele cumplite te vor asa

foamet,e,a

far6, copii, si ciumg si sange se vor abate

peste tine si sabie voi aduce impotriva ta. Eu, Domnul, am grait acesteal»

De acees, asa rosteste Domnul Dumnezeu: i lata, si eu voi fi impotriva

ta i voi adeveri in raijlocul tau i in väzul págitnilor dreptatea mea.

i din pricina inchinarii tale la idoli, iti voi pricinui ceea ce nu ti-am pricinuit i nu-ti voi mai pricinui vreodata: P6,rintii vor manca pe fili lor inlauntrul tau i fiü vor manca pe parinti, si te voi judeca aspru i ceea ce va mai fi ramas din tine, voi imprastia in toate vânturile.

De aceea, viu sunt eu »,

nul Dumnezeu,

zice Dom-

«din pricing, ea tu ai

6. V estirea

altor pedepse crtlncene pentru dr eidelegile poporului.

j iafasi a fost cuvantul Domnului catre mine si mi-a spus: « Omule! Cauta Cu fata spre muntii

lui Israil si prooroceste impotriva lor, i le apune: « Munti ai lui Israil,

ascultati cuvantul Domnului Dumnezeu! Iatá, ce rosteste Domnul Dumnezeu impotriva muntilor, a dealurilor, a luncilor a « Aduce-voi impotriva vos, stra sabio si voi nimici plaiurile voaetre;

791 www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 7

Jertfelnicele voastre vor fi pustiite columnele inchinate soarelui vor fi

sfärämate si pe ucisii vostri fi voi arunca

In fata idolilor vostri, Si hoiturile fiilor lui Israil le voi pune dinaintea idolilor vostri i ciolanele lor le voi imprästia imprejurul jertfelnicelor voastre.

In toate asezdrile voastre, cetätile

voastre vor fi därámate, dealurile voastre

cu jertfelnice fär5, umbrá de om, s't intr'adevär jertfelnicele voastre vor fi däramate i pustiite i idolii vostri sfä-

ramal i nimiciti i columnele inchinate soarelui sfartimate, deci: lucrurile tuttinilor voastre vor fi präpädite! Si vor cridea ucisi in mijlocul vostru,

ca sä stiti câ eu sunt Domnul. S't daca, vá voi läsa o rämäsitä de mantuiti din ascutisul sábiei, printre págáni, in tärile n'azora voi yeti fi im-

priistiati, Si cei mäntuiti isi vor aduce aminte

de mine, printre neamurile unde i-am dus robi, atunci cand le voi zdrobi mima cea desfrânatli, ce s'a razletit

de mine, si ochii lor cei desfranati dupä idolii lor, se vor scarbi de ei 11100., din pricina fárádelegilor pe ( are le-au sti, värsit, si a tuturor groztiviilor lor,

Atunci vor cunoaste cá eu sunt

Domnul i n'am grait zadarnic c5, le voi pricinui aceastä nenorocire. Asa rosteste Domnul Dumnezeu: a Bate din palme i bate din picioare

apune: O! Pentru toate cumplitele ticalosii ale casei lui Israil, sâ cada: de sabio, de foamete si de ciumä: s't

Cel de departe sä, moa,rit de ciumg,

cel de aproape sä cadá de sabie, iar cel

ce a mai filmas si va fi scäpat s'A moarit,"

de foame, si asa imi voi fi potolit mânia mea inteinsii.

Si inteace,st chip sä cunoascá ei cä eu sunt Domnul, cánd mortii lor vor

zacea in mijlocul idolilor lor, imprejurul jertfelnicelor lor pe once colina

pe orisice pise de munte si sub orisice

copac verde si sub orisice stejar frunzos, pe orisiunde au adus ei jertfä cu miros de

bunä mireazmä pentru toti idolii lor. voi intinde mana mea impotriva lor i toatä tara o voi preface

792

In pustietate i In loe neumblat prtnä la Ribla, in toate shlasurile lor, ca eh stie ei cá eu sunt Domnul. u 7.

Vine sPirpitul! Nenorocire i groaze 1!

Si a fost cuvântul Domnului catre mine si mi-a zis: a Si tu, fiul omului, apune: « Asa rosteste Domnul Dumnezeu c5,tre pamantul lui Israil: a Vine sfarsitul! Sfärsitul vine pentru cele patru laturi ale pamantului!

i acum vine sfilrsitul pentru tine s't voi slobozi mänia mea impotriva ta,

si te voi judeca dupä faptele tale

s't

voi grima:di peste tine toate uriciunile tale,

A.sa inca ochiul meu sil, nu mai

fie Indurätor i eu sä nu te mai crut,

ci iti voi räspläti dupá faptele tale,

ca s'a; se vadii cá ticidosiile tale sunt in rnijlocul täu i sá cunoasteti cä eu sunt Domnul. »

ea:ni asa zice Dornnul Dumnezeu: a Iatii vine nenorocire peste nenorocire, Vine sfärsitul! Vine sfarsitul, se desteaptä impotriva ta! Iatii-I ca, vine! Sfärsitul vine, locuitor al tärii! Vine ctmuna, ziva räzmiritei räzboiului se

i nu chiotele pe munti! Si acum Imi voi rästurna mänia mea peste tine i iutimea mea voi värsa-o toatá, peste tine i te voi judeca dupä faptele tale si voi präväli apropie

peste tine toate ticalosiile tale,

S't ochiul meu nu se va mai Indura de tine si nu te voi mai eruta,

ci iti voi räspläti dupit tichlosiile tale, care se sävärseso in mijlocul tän, ca cunosti ca eu sunt Domnul care loveste.

lata,' ziva! Iatä vine ! Vine cununa!

Toiagul infloreste, trufia infrunzeste ! Silnicia cre.ste, ca sâ se facii toiagul fárltdelegii. Dar nu va rärnanea nimio

nici din multimea lor, i nici din zarva lor si nu vor avea nici o strälus't

cire !

Vremea vine! Ziva este aproape! Cumpärätorul sit nu se bucure i van-

zatorul si nu se intristeze, cid urgia va veni peste toatä multimea,

www.dacoromanica.ro

IEZECHTL, 8

lar vitnzatorul nu va mai ajunge stapan pe lucrul vandut, chiar de ar mai

denie de la prooroc í preotul nu va avea la indemana legea i sfatul va pieri din

omul nu-ai va intemeia viata pe fir5d-

voevodul va fi cuprins de uluire i mainile poporului tara vor incremeni. Si le

fi in via, &Ad profetia este impotriva intregii multimi care nu va veni inapoi delege.

Sunati mereu din trâmbi

i pre-

gätiti tot, dar nimeni nu va porni la

fiindcli manía mea este impotriva intregii multimi: Sabia afara i foametea inlauntru.

Cel care va fi in toxina de sabio va muri, iar cel din cetate se va sfarqi

de foame ai de ciuma. Si daca s'ar intampla 85, scape

cativa fugan i dintre ei qi de s'ar ascunde

In vagauni ca porumbeii, vor muri cu totii, fiecare pentru faradelegea lui. Mainile tuturora se vor inmuia genunchii vor curge ca apa. Incinge-se-vor atunci cu sac *i spaima ii va cuprinde, fetele tuturor se vor ruina i capetele vor fi ple*uve;

Argintul lor 11 vor arunca in drum

aurul lor va fi spurciiciune, fiindca argintul lor aurul lor nu-i vor putea **1

mantui in ziva urgiei Domnului. Cu aur

argint nu se vor satura pantecele lor nu *i-1 vor umplea, deoarece le-au fost pricina cadera in pacat. Scumpeturile cu care se gateau, fäcute tot de aici, i-au dus la trufie statuile idolilor ion, adictigrozöviile lor care erau tot de aur i de argint, le vor preface in spurcaciune. Si le voi da prada in rnâinile stait}.1

nilor

i jaf in mâinie celor nelegiuiti

ai lumii ca sä le pangáreasca.

Si imi voi intoarce fata mea ai

ei vor pângari odoarele mele EA vor in-

tra inlauntru talharii r;i'l le vor intina. Preg5,te*te lanturi, caci tara este plina de vársari de Muge de silnicie.

**1

cetatea geme

gura celor batrani.

Regele va fi cuprins de jale

*i

plâti dupä felul vietii lor i dup5, náravurile lor bi voi judeca eu, ca sa cunoasca ei cä eu sunt Domnul. voi

8.

Ddrantarea Ierusalimului din pricina tiidole0i care se fdptuesc

lar in anul al foaselea, in ziva a cincea din luna a sasea, pe cand atateain in casa mea, lar batranii lui luda stateau i ei in fata mea, mana Domnului Dumnezeu can' peste mine. Si cand m'am uitat, iata ca era un chip ca de om, **1 de la *olduri in jos pare c5, era foc *i de la *olduri in sus puternic5, luminä ca electrul.

Si a intins ceva ca mana i m'a

apucat de *uvitele capului i Duhul m'a ridicat intre cer i pamânt, i m'a dus la Ierusalim in vedenii dumnezeeati, dinaintea porta celei dinlauntru, indreptat5, spre miazia-noapte, unde era säla*ul idolului geloziei, care starne*te gelozia.

Si iata ca acolo era slava Domnului Dumnezeului lui Israil, intocmai precum

vazusem in amp.

Si-mi zise: « Fiul omului ! Cauta' cu

ochii spre iniaza-noapte!» i cand am ridicat ochii spre miaza-noapte, jata ca la miaz5.-noapte de u*a jertfelnicului, chiar

la intrare, se afla idolul Si mai adaoga: Fiul oraului! Nu vezi tu oare ce savar*esc ei aici? Mari ticalo*ii... pe care casa lui Israil le siivarae*te, ca s'a ma departez de sfantul

meu loca*. Dar vei vedea inca i alte

Si voi aduce pe cele mai cumplite neamuri, care vor pune mana pe

ticalo*ii mai mari. »

casele lor i vor curma trufia celor puternici i vor pangazi sfintele lor loca-

Apoi m'a dus la poarta curtii cand ma uitai, iatti o bodá in zid. Si-mi spuse: Fiul omului! Stra-

*uri.

punge zidul !

Vine spaimal... Vor cauta man-

am inceput sa sträpung

zidul, dar iatä c5, dadui de o u*a.

tuirea, dar nu o vor afla.

Atunci el mai spuse: a Inträ foi vezi cumplitele uriciuni pe care le savar*eso ei inläuntru! $

Nenorocire peste nenorocire va veni spaim5, peste spaima, i vor cere ve713

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 9

Si am intrat si am viizut i iata tot felul de chipuri de taritoare, de

dobitoace, de spurciiciuni FA toti idolii casei lui Israil, zugraviti de jur-imprejur pe pereti, Precum i aptezeci de insi dintre batranii poporului casei lui Israil, in mijloc cu Iaazania, fiul lui Safan, stand in fata chipurilor, fiecare cu catuia In mana, in timp ce mireazina fumului

de tamale se ridica in sus. Si-mi mai spuse: o Fiul omului! Vezi tu ceea ce fac batranii casei lui

Israil in bezna si cum taniaia,z5, fiecare alto un chip, si cugeta: o Domnul nu

ne vede, pail/sit-a Donmul tara sa! Si adaose: vei mai vedea ticalosii si mai mari, pe care le savarsesc ei ! »

Apoi m'a dus dinaintea uii templului Domnului, care da spre miazanoapte, EA ce di vezi?... Acolo erau

Si indata venira sa,se barbati de la poarta ceo de sus, care da spre miazanoapte, fiecare cu unealta sa nimicitoare

In mana, iar in mijlocul lor se afla un barbat invesmantat in vesmánt de in, cu o alimargi la brau. Si cum veneau, se ()Fir& Pang& jertfelnicul cel de arama.

Atunci slava Domnului se iidica de pe heruvimul pe care sezuse FA se indrepta spre pragul templului. Si Domnul striga, pe barbatul cel imbracat in vesmant de in, care avea calimarit la Si-i porunci: a Treci prin mijlocul cetatii, prin Ierusalim, i insemneaza cu slova « Tau » pe frunte pe oamenii care suspina si se vaietii, de toate ticalosiile, care se saviirsesc in mijlocul lor!

lar celorlalti le-a poruncit:

bateti cetatea in urma lui i ucideti! Ochii vostri sa nu se indure i sit nu

femei, care stäteau s'r boceau pe Tamuz. Si-mi zise: Vezi, fiul omului, vei vedea ticâlolisi mai mari decttt acestea! »

Omoriti cu des5,varsire pe batrani, tineri, fecioare, copii i femei, iar de

cu fet,ele intoarse spre rasiírit, si se in-

nu va apropiati! Dar incepeti cu templul meu! incepura chiar cu batranii, care se aflau in fate, templului. Apoi le-a gait: o Spurcati templul umpleti curtile cu oameni morti, apoi

In sfarsit, ma duse in curtea cea dinlauntru a templului. Si ce sa vezi? La usa templul i Domnului, intre pridvor i jertfelnic, era,u ea la doudzeci cinci de oameni, cu spatele spre templu chinau spre ràsàrit, la soare. Si iarrisi imi spuse: a Vezi, fiul omului ? Sunt oare putin lucru pentru

casa lui luda ticalosiile pe care ei le stIvarsesc aici, i cand ei au umplut

piimantul cu silnicie i starnesc mereu

urgia mea ? Ba mai mult, ei fac sa se sue la mine duhoarea jertfelor lor! Dar si eu m5, voi purta cu manie:

erute.

orisicine va fi insemnat cu slova ((Tau» s5,

iesiti! o i ei ie5ir5, i incepurii, sa omoare

In cetat,e.

Si fiindc5, tot omorau i ramasei numai eu, cazui cu fato la pä,mant incepui 85, strig: a 0, Doamne Dumnezeule! Vrei tu oare sà nimicesti tot ceea

ce a mai ritmas in Israil, r5,van3ându-ti urgia ta impotriva Ierusalimului? Dar el mi-a rdspuns: o Pacatul casei

ochiul meu nu va mai fi milostiv nu-i voi mai eruto, i cand vor striga

lui Israil si al lui Judo este afar& din cale de mare, pi tara este plini de vár-

9.

In pädtsire 5i Domnul nu vede !* o De aceea si ochiul meu nu se va

din rasputeri la urechile mele, nu-i voi auzi!

sari de siinge si cetatea geme de silnicie, ba ei chiar i5i zic: o Domnul a lasat tara

Pedeapsa celcifii vine! Cei credinciopi vor fi crutafi, cei nelegiuifi

vor fi 1.

i

el se puse sa strige cu mare

glas la urechile mele astfel: o Se apropie pedeapsa cetätii, i fiecare sa aibli in mina unealta nirnicitoare!

794

uita indurator si nu-i voi mai eruto, ci fapta lor le-o voi intoarce in capul lor !»

i ce sà mai vezi? Omul cel in-

vesmantat in vesmant de in, cu calimara la brilu, aducea raspuns: a Am facut precum mi-ai poruncit!

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 10, 11

Intreg trupul lor, spatele,

10.

adicti cele patru aripile i roatele roate--erau pline de jur-Imprejur de ochi.

Vedenia cea infricosatii. Slava Domnului 8e depirteaxii de templu. *i cum m'a uitam, jata, ca, pe bolta cerului care se sprijinea pe capetele he-.

i pe aceste roate le-a numit In

auzul meu: s Oalgal ». i fiecare avea patru chipuri: una avea chip de tour, a doua chip de om, treia chip de leu si a patra chip de vultur. j heruvimii s'au ináltat. Aceasta

ruvimilor, se vedea deasupra lor ceva ca o piata de safir, care era la privire ea un tron.

era fiara pe care o vazusem la fluviul

Apoi se indrepa cu vorba catre

Chebar.

bärbatul cel frivesmantat in vesminte de in si-i spuse: e Intrit futre roate sub heruvim i ja un pumn de carbuni aprinsi din locul dintre heruvimi i finprastie-i a intmt In vitzul deasupra cetatii!»

i cand porneau heruvimii, por-

neau i roatele de Muga, ei, si cand fsi

ridicau heruvimii aripile s'a zboare de pe parnitnt, roatele nu se fntorceau de langa ei.

meu.

Cánd stateau ei, stäteau si

In vremea aceasta, cand a intrat bárbatul, heruvimii stateau In partes,

ele,

cand se in-64.9,u a se Intiltau toi ele,

fiindca Duhul fiarei era in ele. Dupii aceasta, slava Domnului a plecat de pe pragul templului si s'a asezat pe heruvimi.

dinspre miaza-zi a templului si un nour umplea curtea cea dinlauntru. Atunci slava Domnului se ridicti de pe heruvimi si se Indrepta spre pragul templului, i templul se umplu de nour si curtea se umplu de stralucirea slavei

i heruvimii isi ridicara aripile lor cttnd plecarti, se faltara de pe pámânt

Domnului.

In vitzul meu Impreuna cu roatele

afari, fntocmai ca vocea Celui Atotputer-

templului, In vreme ce slava Domnului era deasupra lor.

se opririi, dinaintea usii de la filsárit a

*i fasaitul aripilor heruvimilor se putea auzi pana' in curtea ceo de din-

Aceasta a fost fiara pe care am

nic, cand el graieste.

vazut-o dedesubtul Dumnezeului lui Israil, la fluviul Chebar, i acum stiu eh' au fost heruvimi.

i cand i-a. poruncit barbatului celui invesmântat In vesminte de in: Adu

foc dintre roate, dintre heruvimi s, s'a dus {A s'a oprit langa o mata. Atunci un heruvim a Intins mana dintre heruvimi spre focul cel ce era filtre heruvimi si a luat foc i l-a pus In pumnul barbatului celui Invesmantat in vesmant de in. i acela 1-a luat si a iesit de acolo. Dar heruvimul aven sub aripi ceva caro semäna cu o mana de om.

Fiecare avea cate patru chipuri, fiecare aves cate patru aripi, si sub aripi chip de maini omenesti. Cat despre infittisarea chipurilor

lor, ele emu chipurile pe care le vii,zusem

la fluviul Chebar. Aveau aceeasi

Visare. Erau chiar ele ! i fiecare mergea

fntins fnainte. 11. Altd ved enie. Juclecata lui Dumnezeu

$i cand ma tot uitam, iatii.

heruvimi se aflau patru roti, cate o

pentru cdpeteniile poporului. Domnul va aduna iardsi in (a/Ti pe poporul alu, pe care la ri8ipit irrin Impârdçii. i inirna cugetul lui se vor 8chimba. Slava Domnului peirdseste cetatea lerusalimului

roata lângä fiecare heruvim, iar coloarea rotilor era ca strálucirea pietrei de Tamis. Cal despre Infatilarea lor, tus-

patru aveau aceiasi chip, ea si cand o roata era Imbucatä fntr'alta.

se °preste pe muntele din PO cetd(ii.

Cand ele porneau, se Indreptau in patru parti si nu se intorceau In mersul

Proletul poveste,8te color din Cald,eea dasco-

lor, ci In partes, spre care se indrepta ceo de dinainte porneau dupit ea, i in mersul

lor nu se fntorceau.

795

perirea lui Dumnezeu.

1. Apoi ma ridicii, din nou Duhul si

má dure la poarta con de la asaritul

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 12

templului, poart5, care da spre rasarit. iata, cä dinaintea portii erau douàzeci i cinci de oameni, iar in mijlocul lor zarii pe Iaazania, fiul lui Azur, ai pe Pelatia, fiul lui Benaia, voevozii po-

despre intreaga cas5, a lui Israil, ro-. stesc locuitotii Ierusalimului: a Ei stau razleti de Domnul, fiindca nouä, ne-a dat el ¡ara aceasta in stapanire ! »

porului.

nul Dumnezeu: o Cu toate ca, i-am ritzletit printre pagani fo't i-am impritatiat In imparatii, le voi mai fi pentru o

S't atunci imi zise: lata oamenii care cugeta faradelegea a't dau sfaturi rele in cetate, Cei care zic: a Prea in scurt am zidit casele! Ea, cetatea, este cazanul, iar noi carnea! » De acee,a, profeteate impotriva lor, fiul omului. profeteate!

S't indata s'a pogorit peste mine

Duhul Domnului FA mi-a zis: a Spune! Aaa zice Domnul: « Intr'acest chip graiti voi cei din casa lui Isrml i eu cunose

ceea ce urzeate duhul vostru.

Pe mul¡i dintre voi i-ati omorit

In cetatea aceasta i ati umplut cu ucisi ei!

Pentru aceasta asa zice Domnul Dumnezeu: Uciaii pe care i-ati pus inteinsa sunt carnea, iar ea este caldarea, i eu vä voi scoate dinteinsa. De sabie vä, temeti, dar sabie voi aduce peste voi »,

zice Domnul Dum-

nezeu,

a Si vä, voi scoate pe voi dintr'insa

va voi da pe mana streinilor

voi face judecata. Si yeti cadea in ascutisul sabiei, ai vä, voi judeca in cuprinsul lui Israil, ca sä, atiti cä eu sunt Domnul. Ea, cetatea, nu va va mai fi cazan nici voi nu veti mai fi carne inteinsa, ci vä voi judeca in cuprinsul lui Israil, Ca sa cunoaateti ca eu sunt Domnul

i cä n'ati umblat dupgi orandui-

rile mele, si de datinele mele nici nu v'a ci v'ati calanzit de datinele paganilor invecinati cu voi!

Si pe cand eu prooroceam, muri

Pelatia, fiul lui Benaia. Atunci cazui Cu

fata la pämant i cu glas mare strigai

q't zisei: 4 0, Doamne Dumnezeule ! Vei

nimici pe de-a'ntregul i ceea ce a mai 'limas din Israil? »

Deci apune-le: « Aaa rosteate Dom-

bucata de vreme loca a sfant, in Wile in care s'au dus s. Si mai apune-le: a Asa zice Dom-.

nul Dumnezeu: « Dupa aceea va voi aduna dintre noroade i va voi strange din Virile in care v'am imprfiatiat va, voi da iarasi pamântul lui Israil. Si dupä, ce vor intra ei inteinsul vor da laoparte toti idolii Eft toate grozaviile din teinsul,

Atunci le voi darui un singur

gaud ai duh non voi pune inläuntrul lor, voi indepa,rts, din trupul lor mima

ces, de piatra ai le voi da inimä, de carne,

Ca sa umble in poruncile mele oranduirile mele sä, le pitzeasca fo't le implineasca; a't ei sa-mi fie poporul meu, iar eu: Dumnezeul lor!

lar celor a caror inimi umbla

dupa idolii lor a't dupá ticaloaiile lor, faptele lor le voi rasturna in capul lor » zice Domnul Dumnezeu. Apoi heruvimii Jai ridicara aripile

roatele pornira cu ei, in vreme ce

slava lui Dumnezeu era deasupra capetelor lor.

Si slava Domnului porni de dinain-

tea portii de la risärit ai se opri pe mun-

tele de la rasaritul cetatii. Dar Duhul mä ridicä i mä duse in Caldeea, langä, robime, cu vedeniile Duhului lui Dumnezeu. i vedenia pe

care o avui pieri din fats, mea.

Atunci povestii, celor care fusesera

duai in robie, tot ceea ce Domnul imi descoperise. 12.

Cuvdntul Domnului se va adeveri si fm-

plinirea lui nu va fi am/Maki. i iaraai a fost cuvantul Domnului dare mine aaa: « Fiul omului! Tu locueati in in+ locul unui neam indaratnic: ochi au ca

Apoi a fost cuvantul Domnului &Are mine i-mi zise: a Fiul omului! Despre fraldi

despre fratii tal, tovaraaii tai de surghiun, 796

www.dacoromanica.ro

IEZECIIIL, 12

sä, vaza, dar nu vad, i urechi ca aria., dar nu aud, de vreme ce aunt

i asa sa stie ei, ca eu Bunt Dom-. nul, &and ii voi impfastia printre popoare si-i voi raspandi prin imparatii. Cu toate acestea voi läsa vreo chtiva, care vor scapa de sabie, de foamete si de ciuma, ca s&-si povestcasca ei, printre neamurile la care vor ajunge,

neam indaratnic.

i tu, fiul omului, gateste-te in ochii lor de pribegie i plead,: in pribegie ziva, in vazul lor, i pribegeste in vazul lor clinteun loe intealtul, poate ca, li se vor deschide ochii, fiindcá, sunt indaratnici de neam.

i

toate ticäloiile lor,

scoate povara ta de pribegie

;;;i

sa stie si ele ca

eu sunt Domnul. a i a fost cuvitntul Doumului care

ziva, in vazul lor, i pleach seara, ca cei care pleacit in robie;

mine si mi-a poruncit:

In ochii lor fä o gaura in zid

a Fiul omului! Manincit painea ta Cu cutremur i apa bea-o cu team& si Cu spaimit, i apune poporului taxii: a Asa

iesi printeinsa.

Incarca pe umar in ochii lor intrá in beznit; acopere-ti fata ca

nu vezi pámantul, eaci vei fi semn minunat pentru neamul lui Israil ! i am facut intocmai precum poruncise Domnul: seosei povara de drum

rosteste Domnul Dumnezeu despre locuitorii Ierusalimului din piimantul lui Israil: voastra s'o mhncati cu spainart i apa s'o beti eu groaza, filmic&

care am iesit in bezná si in vazul lor

silniciei locuitorilor ei:

tara va fi pustiita si va rä,manea fara tot ce cuprinde inteinsa, din pricina

ziva, ca pe o povara de robie, iar seara am fácut Cu Juana o gaura in zid, prin

Orasele ei pline de locuitori vor

am incarcat-o pe umar.

Apoi, fost-a cuvantul Domnului eh-

fi pustiite, iar pamantul va ajunge o

a Fiul omului ! Oare cei inclarittnici

Domnul ».

tre mine a doua zi

pustietate, ca sá cunoasteti cb, eu sunt

i Da'a intrebat:

din neamul lui Israil nu te-au intrebat

Fost-a cuva,ntul Domnului care

ce faci?

mine vi-mi zise:

Ci apune-le: a Asa rosteste Domnul Dumnezeu! Aceasta proorocire este

o Fiul omului ! Ce insemneaza pilda

aceea care se zice la voi, in tara lui

pentru voevodul cel din Ierusalim pentru tot neamul lui Israil care se alb;

Israil: o Cu cht se lungeste vremea, cu atilt vedenia piere! » Dar tu apune-le: « Asa rosteste

inteinsul! »

Domnul Dumnezeu! Voi pune captit pildei acesteia, ca nimeni sá n'o mai spun& in Israil! Ci mai cu deadinsul apune-le: Vremea se apropie si once

i rispunde-le: a Eu aunt pentru voi un semn minunat i intocmai ceea ce am facut, aceea vi se va intampla si Veti porni in robie ! j voevodul care este inteinsul

ved enie se implineste! u

Ci sa nu mai fie in neamul lui

isi va pune pe umar povara de drum si va

iei prin zid pe intuneric i, ca sä iasa, Ii vor face o gaura. El isi va acopeni fata ca sit nu

vazit

pamântul

Israil vedenie desarta i proorocie mincinoasa,

Fiindca eu, Dornnul, child graiesc un cuvant, Il graiesc i il i adeveresc

Cu

ochii.

nu-1 mai aman, ci tu, neam indäratnic,

Pentru aceasta, îi voi intinde latul

In zilele tale am grait cuvantul si tot

meu si se va prinde in cursa mea, 0-1 voi duce in Babilon, in tara Caldeilor,

acum 11 voi i adeveri », zice Domnul Dumnezeu. Dar a mai fost cuvantul Domnului

pe care nu o va vedea i in care va muri,

lar toata curtea lui, toti dregatorii luí, toata ostirea lui, Ii voi imprastia in cele patru vanturi i voi scoate sabia in urma lor.

catre mine si mi-a spus:

a Fiul omului! Iatä, ce cugetit nett-

mul lui Israil: a Vedenia pe care a va-

zut-o el se va implini chip& multá vreme, 797

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 13

fiindcit a fost proorocitit pentru vreme

cá va eadea grindini, ea o vifornita va

28. De aceea lä.mureste-i: t Asa rosteste Domnul Dumnezeu! Toate cuvin-

i c5.nd in sfarsit se va pravili zidul, atunei nu va va intreba oricine:

indepartati ! #

sufla vijelios,

tele mele pe care le grades°, nu va fi

4 Unde este tencuiala eu care ati tencuit

Dumnezeu.

gia mea furtuni vijelioasa i intru iu-

aingnatil a lor implinire, caci ceea ce eu graiesc, eu i adeveresc a, zice Domnul

timea mea ploaie potopitoare si grinding

13.

Proorociri impotriva proorocilor i proorocifelor mincinoa8e. j

*

Pentru aceasta, asa rosteste Domnul Dumnezeu: intru ur-

iar a fost cuvintul Domnului

catre mine si-mi porunci: 4 Fiul omului ! Prooroceste impotriva proorocilor lui Israil, care prooro-

va cidea in furia mea, i voi pritváli zidul pe care cu tencuiali l-ati tencuit si-1 voi la pgmant, Ii voi dezveli temelia, el va cgdea si intro ditrimaturile lui va

yeti gasi pieirea, ea sä, stiti ea, eu sunt Domnul.

voi varsa mania impotriva

cese dupit indemnul iniinii lor, i le spune: « Ascultati euvitntul Domnului !

zidului i impotriva zidarilor care ca ten-

nimic !

apune: Unde-i zidul i ande-s zidarii ? », Adica proorocii lui Israil, care prooroceau i vedeau pentru Ierusalim ve-

Asa graieste Domnul Dumnezeu: Vai de proorocii cei nebuni, care 80 calauzese de duhul lor, farti sit yacht Ca vulpile in darâmaturi, asa sunt

proorocii taj, Israile !

Nu se atin la spirturi i nu intärese cu zid casa lui Israil, ca ea sa tin& piept In lupti, in ziva Doinnului. Vazut-au vedenii desarte i proorocii mincinoase, cei care zic: Asa rosteste Domnul », fir& ca el fi trimis ca ei sa poatit avea niidejde in adeverirea

cuiali hau tencuit pi pe drept vi se va

denii de mintuire, cand nu era lam-

zice Doinnul Dumnezeu. « $i tu, fiul omului, intoarce-te ca fats la fiicele norodului meu, care proorocese dupi capul lor i prooroceste im potriva lor. $i le apune: Asa rosteste Domnul Dumnezeu! Vai de cei care fac legatori pentru incheieturile mainilor i valuri pentru orice cap FA once stet de om, ea si prindä, suflete. Vrere-ati sit omoriti tuire a,

Deci voi vedeti vedenii desarte profetiti profetii mincinoase ori de cite ori ziceti: Asa rosteste Domnul », farä

suflete pentru poporul meu, i pentru voi sit le tineti cu viatit?

De aceea asa zice Donmul Dum-

meu, pentru un puma de ora i pentru un

ca eu si fi rostit nimic

nezeu: « Fiindca, voi graiti vorbe desarte

vedeti minciuna, iata ea sunt impo-

triva voastrá. a, zice Domnul, voi intinde mina mea impotriva proorocilor care yid lucruri desarte i a acelor care proorocesc minciung: in obstia poporului meu sa nu intre i in cartea

neamului lui Thrall sit nu fie inscrisi, In tara lui Israil si nu intre, ea sä, stie ea eu stint Domnul ! Fiindea si fiindci ei înalá norodul meu fágiduesc 4 pace i &Ind nu e pace, i când fac un perete, Il tencuese cu tencuialá. Dar spune zidarilor eä, zidul va &idea, ea va veni un puhoi de ploaie,

798

Voi ma pangariti pe mine in poporul

codru de paine, omorind suflete cars nu se cuvine sa moara, i ineti cu

viati pe cele care nu se cede si traiasci, momind cu minciuni un norod ascultator la minciuni.* De aceea, asa rosteste Domnul Dumnezeu: eu Bunt impotriva legátorilor in care voi prindeti sufletele ca pe pasiri si le voi da drumul si le voi smulge din inginile voastre ;

i

sufletelor

pe care voi le-ati prins, le voi da drumul.

*i voi sfasia valurile voastre

voi scapa norodul meu din

mainile voa.stre si nu va mai fi in mnâinile voastre,

ea sa cunoasteti voi ci eu aunt Domnul.

www.dacoromanica.ro

ItZECHIL, 14 Voi ati amarit cu minciung Mima celui drept pe care n'am vrut sa-1 necajesc i ati intarit mainile celui fara de

Dad, vre-un prooroc se va inf;ela ei va grin ceva, eu Dim lid, am facut

din calea lui cea rea i sa fie viu,

nimici din mijlocul poporului meu i asa î.i vor ispasi amandoi

lege, ca sa nu se intoarca la pochinta De aceea voi nu yeti mai vedea desalts vedenii si nu veti mai profeti,

fiindca voi scapa norodul meu din mane, voastra, i atunci yeti $ti voi ca eu sunt Domnul ! »

14.

Proorocie impotriva inchindtorilor la idoli:

impotriva beitrdnilor g, a poporului.

Atunci au venit la mine vreo cativa bdtrani ai lui Israil si au stat jos inaintea mea. Si cuvantul lui Dumnezeu fost-a catre mine i mi-a zis: o Fiul omului ! Iata oamenii care vi-au pus pe idolii lor in mima lor

si-au asezat drept in fata uriciunea färadelegii lor !

Sa le mai dau ouvant

mä intrebe acum i ei ? » Deci stai de vorba cu ei i le spune: o Asa rosteste Domnul Dumnezeu: « Otisicaruia din neamul lui Israil care II va inchide idolii in inimá, i isi va pune drept in fat& zminteala faradelecrii, se va mai duce si la prooroc eu,e'Domnul, fi voi rdspunde in pofida multimii idolilor,

Ca ea sirntit raspunsul la inima coi din neamul lui Israil, care cu multimea idolilor lar s'au departat de mine. De aceea spune casei lui Israil: o Asa zice Domnul Dumnezeu: « Intoarceti-vä de la idolii vostri si fata voas-

tra de la toate urIciunile lor, Fiincica orisicarui mu din casa lui Israil, incepand cu strainul locuitor in

pe acel prooroc sit se in§ele. ei frni voi intinde mana mea impotriva lui voi pacatul eelui care intreaba cat si al proorocului vor fi la fel, Ca sa nudse mai abata casa lui Israil

de la mine cu ratacirea i 8á nu se mai spurce cu pacatele lor, ci ei sa fie poporul meu i eu Dumnezeul lor o, zice Domnul Dumnezeu.

Si cuvantul lui Dumnezeu a fost

catre mine i mi-a spus:

o Fiul omului! Daca o tara ar

pacatui din necredinta impotriva mea mi-as intinde mana impotriva ei zdrobi once sprijin de paine, trimithud foamete, care ar nimici i oameni dobitoace,

Si inteinsa s'ar afla trei oameni:

Noe, Daniil i by, numai ei si-ar mantui sufletul », zice Domnul Dumnezeu.

o Daca as da drumul in tara la

fiare cumplite, care ar strabate-o, ca ra,mana, fära locuitori i ar ajunge pustie,

din pricina fiarelor nimeni n'ar indrazni sä tread), de la un capat la altul,

Si ar fi numai acesti trei barbati inteinsa, viu sunt eu », zice Doranul Dunmezeu, « n'ar scapa nimeni, niel

fii, nici fice, ci numai ei singuri s'ar

mantui, lar tara ar ajunge pustietate. Sau daca as aduce in tara aceasta ciuma si a zice: o Sabia sä treacil printeinsa! s i va fi sii nimicesc dinteinsa oameni

i dobitoace,

pune in loo, in Mima sa pe idolii sin

Si ar ramanea, numai acesti trei biirbati, viu sunt eu s, zice Domnul Dumnezeu, o n'ar scapa niel fii, nici fiice, ci ar scapa numai ei singuri.

Ii voi raspunde. Si voi indrepta fata mea impotriva

triva tarn acesteia si a varsa urgia mea impotriva ei cu sange, ca sa nimicesc dinteinsa oameni i dobitoace, Si ar fi inteinsa numai Nao,

Israil, care se va lepada de mine si îi va va pune drept in fatii uriciunea Mfgdelegii sale i se va mai duce si la prooroc ca sä mä, intrebe pe mine, eu, Domnul, omului aceluia si-1 voi face semn minunat

pilda, ea sti-1 nimicesc din mijlocul

poporului meu, ca voi sa stiti cá eu sunt Domnul.

799

Ori de as trimite ciuniä impo-

Daniil EA by, viu sunt eu o, zice Domnul Dumnezeu, « ca ei n'ar scapa, nici fu i nici fiice, ci prin dreptatea lor si-ar mantui numai viata lor !

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 15, 16 16.

21. Dar jata ce zice Domnul Dumne-

zeu: Cu toate acestea, daca voi trimite impotriva Ierusalimului aceste patru

Israil in curgerea vremii. Neiscut din tatd

i maicei hetitd, a lost gd sit de Dumnezeu fi crescut mare. Israilul este inchipuit ca o lecioard. Cdnd i-a venit rremea cdsdtoriei, Domnul a luat-o de solie, dar ea nu i-a lost credincioasd. Pedeapsa necredinfei ei. Iertarea dumneamorit

plagi: sabia, foametea, fiarele salbatice eiuma, ca sä nimicesc dinteinsul oameni i dobitoace,

Vor mai famánea caViva fugan, i fiice. Si ei se vor indrepta spre vqj i cand veVi vedea purtarea lor i faptele lor, và veVi care vor iesi din cetate: fu

zeiascd. Incheierea unui nou legdmdnt.

le-am pricinuit ceea ce le-am pricinuit», zice Domnul Dumnezeu.

Si a fost cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis: oFiul omului! Dezvalueste cetaVii Ierusalimului grozaviile lui, si-i spune: Asa rosteste Domnul care Ierusalim! Obarsia si patria ta este Ora Canaanului: tatal tau a fost amorit maica-ta hetita.

15.

ziva nasterii tale nu Vi s'a taiat buricul

mingaia de nenorocirea pe care am

aruncat-o peste Ierusalim, i ceea ce eu am adus peste el. Si. vor fi o mangaiere pentru voi, cand veVi vedea purtarea i faptele lor

va veVi incredinVa ea nu in zadar

Dar nasterea ta cum a fost? In

si in apá n'ai fost scaldata ca sh, fii curata, Cu care n'ai fost frecatä, Cu scutece

Pildd pentru necredinta lui Israil: vita cea neroditoare.

n'ai fost infasatá!

Ochiul nimanui nu avu grija de tine, ca sa-Vi faca, vre-una din aceste ingrijiri din inilä, catre tine, ci ai fost zvárlita pe camp Cu scarba., in ziva

Apoi a fost iarasi cuvantul Domnu-

lui catre mine si mi-a zis: 4( Cu cat este mai de preV vita de vie dealt oricare alt lemn, curpenul de viVa care creste printre copacii pa..

nasterii tale.

Dar cand am trecut pe langa tine

durii? Oare lemnul ei se poate intrebuinVa

f3'i te-am vazut cum te zbateai in sange, Vi-am zis: a In sangele tau rämâi cu cu zile sä, ranuli in sangele tä,u,

la vre-un lucru? Sau e bun de facut cuie de atarnat ceva inteinsele? Dar daca se pune pe foc i cele

Si inmulteste-te ca florile de pe

te-ai inmulVit, ai crescut te-ai facut mare, sanii tuui crescurä. parul Vi se facu mare, i erai goalii, de tot goala. camp !

dolls& capete ard, i mijlocul arde si el,

mai este bun apoi de vre-o treaba? Si dacii atunci cand era intreg nu era bun de treaba, Cu atat mai vartos acurn, cand 1-a ars si 1-a mistuit focul, va mai fi el bun de ceva? De aceea, asa zice Domnul Dum-

Si cfind am mai trecut pe acolo

si te-am vazut, iata ca-Vi venise vremea

dragostei. Apoi am intins peste tine

Dupa cum vita de vie dintre lemnele padurii o pun pe foc sa arda, asa voi face i cu locuitorii Ierusa-

poala vesmantului meu i Vi-am acoperit goliciunea i cu juriimánt am facut

nezeu:

limului.

Si imi voi indrepta faVa mea im-

potriva lor i, cu toate ci au scapat din foc, focul ii va mistui, ca ta tie ei

cä eu Bunt Domnul, când Imi voi Indrepta faVa, mea spre ei,

Si voi preface Vara in pustietate,

din pricina necredinVei lor s,

legilmant cu tine »,

zice Domnul Dum-

nezeu, 4( i ajunsesi sa fil soVia mea. Si te-am scaldat 10 te-am spalat de sangele cel de pe tine i cu mirezme te-am uns, Apoi te-am imbracat cu vesminte brodate i Vi-am facut sandale de viVel de mare si Vi-am fiicut turban de vison vesmant de panzii, subVire;

11. Impodobitu-te-am cu giuvaeruri, cu braVari la maini i cu salbà la gat;

zice Dom-

nul Dumnezeu. 800

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 16

Inel in nos ti-am pus, si cercei in urechi, in sfirsit o coroani pe cap.

La orisice fispintie

ficut

o capiste pa un deal al tau, ea Bali batjocoresti frumusetea ta d desfieut

i asa te-ai ficut frumoasä, cu

aur i Cu argint, ou vesminte de vison

si de panzi, subtire d de broderii. mincai lamurii, de filing, miere i unt-

delemn, i erai frumoasi, frumoasi tare, ajunsesesi Bai.

IC i i se dusese i vestea printre neammi de frumusetea ta, cici era dedi-

picioarele la orice trecitor i ti-ai inmultit desfrantirile tale. Te-ai desfrinat i cu Egiptenii, veoinii taj neinfrinati, i ti-ai inmultit desfrinirile tale, ea sit mi zidirästi.

i de aceea intinsei mina mea din ceca ce-ti fusese rinduit

virsitä din pricina podoabelor pe care le pusesem pe tine », zice Domnul

si te-am läsat pradii urgiei dusmancelor

Dumnezeu.

de purtarea ta eel), neinfrinati.

tale, filistencelor, cirora le era rusine

e Dar tu te-ai bizuit pe frumusetea ta, si din pricina renumelui tau

Dar te-ai mai desfrinat Asirienii, Uri si te saturi, i

te-ai desfranat, si te &ideal cu neinfranarea ta orictirui trecitor.

nindu-te cu ei tot nu ti-a fost deajuns, i fed, ai faptuit desfrandrile tale in Canaan, si in Caldeea, dar nici

luasi din hainele tale si-ti %cud

eu ele jertfelnice pe Inâlimi cu idoli

ma nu te-ai siturat.

0, ce inimi slabi !1) zice Domnul Dumnezeu, de hiptuesti toate acestea, fapte de ourvi, nestapiniti I i când îi clideai pe inältimea ta capisti cu jertfelnice la orisice rispintie si in orisice poiani de pe inaltimi îi ri-

impoclobiti ou vesminte de felurite colori,

si pe care inältimi te-ai desfrinat, a.sa cum nu s'a mai intimplat i nici nu se va mai intimpla; Luasi apoi giuvaerurile tale cele de aur si de argint pe care ti le fieusem

dicai templu, nu eral ca o desfrinatit

dar si-ti facusi din ele chipuri de oameni

ca dt, te desfrinezi cu ei; Pe urns& ai luat vesmintele broderiile tale i te-ai imbricat eu ele,

care isi lua darul, Ci erai o desfránat5, care in locul birbatului eau primea pe streini. De obicei, la toate desfranatele se dau darmi, ci numai tu ai ficut daruri ibovnicilor Cal i plocoane pentru desfránärile tale, ea de pretutindeni si vie la tine.

mirezmele mele i timáia mea, si le-ai adus inaintes, lor,

i painea mea pe care ti-o dii-

dusem, lamura de fain& i mierea care

era 85.--Vi fie hranii, o pus* dinaintea lor, intru miros cu buni mireazmi », zice Domnul Dumnezeu. * Apoi luad pe ffii d pe fiieele tale pe care i-ai niscut pentru mine adu-

Dar eu desfrânirile tale s'a in-

timplat altminteri decát cu femeile: nimeni nu umbla dupg, neinfrá'narea ta,

ci tu dädeai daruri, iar tie nu ti se

sesi lor jertfi, ea si-i mina'nee 1 Dar ai

dideau. Astfel, cu tine, luerurile au fost pe dos! Pentru aceasta, desfrinato, moult& euvintul Domnului:

crezut cá de,sfrinarea ta n'ajunge I

Cad ai junghiat pe fiii tal, i i-ai trecut prin foo si i-ai ars pentru ei, Firti ca, sivirsind aceste spureiciuni, sh-ti mai fi adus aminte

de vremea tineretelor tale, eind eral goali, goal& de tot i te zbiteai in sin-

o Asa rosteste Domnul Dumnezeu!

Din pricinii

gele tau! i dupi toate aceste ticäboii, vai! vai de nezeu,

i eu desfrii-

tine lio zice Domnul Dum-

Ti-ai mai zidit jertfelnice pe

ti-ai ficut temple in once

poiani de pe dealuri.

cä,

sivirsind desfranirile

tale ti-ai dezvelit ocara ta descoperit goliciunea ta inainte,a ibovnicilor adicit inaintea tuturor idolilor

ciunii tale, pentru singele fiilor tal, pe care tu li 1-ai dat,

37, Iati ci. voi aduna pe toti ibovnicii tal pe care i-ai indrigit d pe care

i-ai iubit, afari de toti aceia pe care i-ai urit, ii voi aduna, zio, impotriva

801

www.dacoromanica.ro

51

IEZECHIL, 16

ta de pretutindeni si voi dezveli goli-

grijä in care triia ou fiicele sale, fiträ, sprijine mama celui sitrao i lipsit.

ciunea ta, i vor vedea °cars, ta,

8i ele s'au trufit i in väzul meu au sivarsit ticàboii, pentru acesta le-am pierdut, dupi cum vezi. Dar Samaria n'a picittuit nici pe jumatate din picatele tale, ha mai var.tos tu ai inmultit ticillosiile tale mai mult decat ele, iar in toate ticilosiile pe care

8i te voi judeca dupti pravila desfranatelor si a virsitoarelor de sange.

8i te voi coplesi ou mania mea si cu ravna mea,

8i te voi da pe mama lor,

vor därama inaltimile tale cu jertfelnice

vor präbusi templele de pe dealuri;

le-ai ftiptuit ai indreptatit pe surorile

dezbrica-te-vor de vesmintele tale, ripivor giuvaerurile tale si te vor läsa goali, de tot goalä.

tale.

Poartit deci si tu ponosul pe care 1-ai zvarlit in surorile tale, pentru pitcatele tale, prin care ai ajuns i mai loasi decal ele, incat ele aunt mai drepte decat tine. Poarti deci rusinea i ocara

obstia intreagi va porni impotriva ta si te vor ucide cu pietre i

te vor cioparti cu sibiile, Da-vor foc caselor tale si te vor judeca in vitzul multor femei, i voi

ta, pentru cä ai indreptitit pe surorile

curma cu desfraul titu *i nu vei mai

tale!

face daruri !

voi domoli mania mea in tine si ravna mea o voi departa de tine voi potoli s'iL nu mi voi mai ne(10,

8i eu voi schimba soarta lor:

starea Sodomei si a fiicelor ei si sts,rea Samariei si a fiicelor ei, i voi schimba starea ta in mijlocul lor, Ca si-ti tragi ocara i si fii bat-

Fiindci nu-mi voi mai aduce

jocoritä, pentru ceea ce tu ai sitvarsit

aminte de zilele tineretelor tale, °and

ea sá le mitngiii.

Atunci Sodoma impreunä eu fiicele ei se vor intoaree la stare,a lor cea

tu m'ai zädärît cu toate färädelegile tale, ci tool& purtarea ta voi intoarce In capul tau roste.ste Domnul Dum-

asijderea si Samaria si fiicele ei se vor

si nu vei mai sävarsi desfraul cu toti idolii !

intoarce la stare,a lor cea dintai si tu fiicele tale vi yeti intoarce la starea

asa-i i fiicit-sa!

In gura ta cuvant de ocari in vremea

lisat bärbatul si copiii, sorä cu surorile tale, care si-au lisat bärbatii copiii lor: mama voastri hetiti vostru a fost amorit. Sora voastra, cea mai mare este

eiunea ta, ca in ziva de astäzi, batjocurit pentru fiicele Edomului FA pentru toate vecinele, pentru filistence, care jur-im-

nezeu,

i orisicine va alcitui o pildä, va alce in bätaie de joc: Cum e mama,

voasträ cea

8i nu va mai fi Sodoma, sora ta,

Tu esti fiica maicii tale, care si-a

deserticiunii tale,

Inainte ea sit se fi dezvelit goli-

prejur îi rid de tine.

Samaria cu fiicele ei, care locueste la

Sä.4i isprisesti desfranarea alce Domnul.

miazit-noapte de tine, iar sora ta cea

mezink care locueste la miazii-zi de tine,

este Sodoma cu fiicele ei.

8i cu toate cá n'ai umblat pe calea

i n'ai sävarsit ticäloiile lor, mai degrabi dealt ele te-ai stricat in tonta lor

purtarea ta.

Viu Bunt eu s, alce Domnul Dumnezeu, ci sorii-ta Sodoma, adici

ea EA fiicele ei, n'au savarsit atata cat ai sivarsit tu i fiicele tale!

Ia sá vezi care a fost pficatul

Sodomei: trufia, belsugul

Ciici asa rosteste Domnul Dum-

nezeu: 4 Ma voi purta i eu cu tine precum te-ai purtat tu: cand adici ai &Meat

i lipsa de 802

jurämintul si ai stricat legämantul pe

care 1-am incheiat cu tine; Cu tcate acestea eu ¡mi voi aduce aminte de legimantul incheiat cu tine in zilele tineretelor tale, si voi incheia

mant vesnic cu tine. Atunci Ii vei aduce aminte si te vei ruina, eind voi lua pe surorile tale cele mai mari IA pe cele mai mici cleat

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 17

tine si ti le voi da ca fiice, dar nu in puterea leg5,mintului täu. Si voi incheia leg5,mint cu tine ea

sä cunosti cä eu sunt Doranul, Si ca si-ti aduci aminte

fie rusine, tacit sá nu mai deschizi gura,

and te voi ierta de tot ceca ce ai virsit 6,

zice Domnul Dumnezeu.

Si dupi cum a fost sädit 11 va

i eind 11 va ajunge vintul de la räsärit oare nu se va uses, pe local unde a fost sitdit? Da, se va usca!* Apoi a fost euvintul Doranului eitre mine i mi-a grait: e Spune-i neamului acestuia indiritnie: Pricepeti voi oare ce va si merge oare bine?

zicá acestea? » i talcueste-le: a Tat& c5,

17.

Parabola cu via cea riecreclincioasii. Ea inchipuegte pe regele Sedechia al ludei. Ped,epsirea tui. Vremuri i fdgcicluinle

va veril impäratul Babilonului la Ierusalim si va lua pe rege si pe principi

meeianice.

neasci i va incheia legimint Cu el, si-1

Si iarisi a fost cuvintul Domnului citre mine i mi-a zis:

i Fiul omului! Spune casei lui Israil o ghicitoare o Oda, Si graieste: ¿Asa rosteste Doranul I Un vultur mare, Cu mari çd falnice aripi,

cu mandre pene pestrite, veril in Liban

frinse un yid de cedru. Rupse crestetul lui eel fined

duse lute° tar& de negutitori si-1 puse bateau ors., al negotului. Apoi ha un butas bästinas, pe eare-1 sädi inteun pimánt mänos, Magi un iaz de 8.0., intoemai ea pe o salcie, Ca sit' se prindi i si ajungii vie, care sit, creasc5, in voie, dar seundi la stat.

Vitele ei trebuia sä se intoarci inspre vultur i räddcinile ascultätoare

fie.

Si s'a ficut butuo mare cu vite vinjoaae cu ramuri.

Si a venit un alt vultur mare, cu

falnice aripi i cu pene multe, dar acest

butuc isi intindea lacom rädáeinile spre al doilea vultur i ramurile i le riispandes, ca sá Bug& ap5, mai mult decit era In locul uncle fusese sltdit, Cu t,oate e5, fusese sidit in päraint minos i lingi iaz de spa, ea si, faci ramuri i s5, fac5, roadi si 65, ajungä vie minunat5.1

De aceea griieste: t Asa rosteste Domnul Dumnezeu! Oare Ii va merge bine? Nu va t5,ia el oare r5,dicinile lui si nu va culege strugurii lui, ca lui toti s5, se usuee? i se va usen,

dar nu va fi nevoie de mäiri multe

va duce in Babilon,

Si va lua pe unul de vitä dom-

va punts sä faci jurimint, pe fruntasii

lui Ii lunas in robie,

Ca s5, micsoreze stipanirea, nu se mai räscoale impotriva lui i

85,

plizeasci legämäntul lui cu Midejde.

Dar el s'a räzveitit impotriva Babilonului, de a trimis soli pin& i in

den cai i ostire. Va izbuti Egipt, ca el? Va fi mintuit cel ce s5,värseste uncle ea acestea? Si eel ce oak& legämä,ntul va sciipa teafär ?

Dar viu sunt eu! * zice Domnul

i cá el va muri in Babilon, In palatul imp5,ratului, care 1-a ficut pe Dumnezeu,

el rege, din pricini c5, a c5,1cat jurimintul

legimintul

Si anume nu cu ostire mare si cu oameni multi porni-va Faraon la ca si riistoarne o intarituri i sä, cradeasci un val i sä faci, miteel de oameni,

Fiindc5, el a calcat jurimintul a stricat leg5,mántul. De vreme ce el a

dat mina i apoi a sävärsit unele ca

acestea, nu va sciipa! Pentru aceasta asa zice Domnul Dumnezeu: i Viu aunt eu! Juräin5,ntul pe care 1-a cileat i legämäntul pe care 1-a stricat, 11 voi intoarce in capul lui, Si-i voi intinde cursa mea i se voi duce in va prinde In latul meu Babilon i acolo Il voi judeca pentru

viclenia cea fatä, de mine. Si toti fruntasii lui din toati ostirea lui vor cädea de sabie, iar cei care

vor mai famines, vor fi imprästiati in

toate vinturile, ea si stiti voi cä eu,

si de numeros popor, ca si fie emule

din rädicin5,!...

Domnul, griie,sc!» 808

www.dacoromanica.ro

51*

1EZECHIL, 18

Asa zice Domnul Dumnezeu: Eu

insumi voi lua din varful inaltului cedru i voi rupe o riímurea frageda,

o voi sadi pe crestetul unui munte inalt,

*i anume pe crestetul unui munte din Israil o voi sádi, i va odriisli ramuri

roduri va da si va ajunge un cedru falnic, la a ami umbra se vor adaposti

tot felul de päsari. 24. Atunci vor cunoaste toti copacii ca, eu, Domnul, smeresc un copao bah inalt un copac mic, usuc un copac de curand inverzit i inverzesc pe unul uscat. Eu, Domnul, graiesc i adeveresc ! >

sci fie vitt.

i a fost ouvantul Domnului e:9,1re mine si-mi t Pentru care lucru spuneti voi

acest proverb cu privire la pilmantul lui Israil: i Parintii miinanca, aguridä, copfilor li se strepezeso dinii o?

Viu sunt eu r, zice Domnul i ca, nu yeti mai spune

Dumnezeu,

proverbul acesta in Israil. lata' cá. toate sufletele sunt ale

mele: sufletul tatalui ea 1;4 sufletul fiului,

iar sufletul paciitosului sà moarä! Un om este drept daca sävarseste fapte bune i dupa lege: nu

lucruri,

Faz& ca el sa fi facut v-re-unul: va manca jertfe pe munti, va intina pe femeia aproapelui säu, Va asupri pe cel sarao i obijduit,

va jäcraani, nu va da inapoi zalogul, Ii va ridica ochii spre idoli, va savarsi grozavii,

Va da cu camata si va lua do-

banda... Sa mai traiascli unul ca acesta ? Sil, nu triiiasea, fiindca a sävarsit toate aceste blestematii, i sa moara ! Sangele lui sa fie in capul lui vedea toate päcatele pe care le-a savarsit

Omul drept i omul *lejitos. Dumnezeu nu voieste moartea petcdtosului, ci sd se

i

facut aproapelui sàu unul din aceste

Daca el va naste un fiu, care va

18.

pocdiascd

«Dar daca, acest om va avea un fecior iabras, varsiltor de sango, care a

Nu manan ea, jertfe pe munti i ochii ridica spre idolii casei lui lsrail, nu

intineaza, pe femeia aproapelui sau, nu se apropie de o femeie necurata, Nu impileaza pe nimeni, da inapoi zalogul, nu jdomiineste, da paine celui fliimand, pe cel gol il acopere cu vesmantul sau, Nu da bani cu camita, i dobanda nu ja, mana qi-o trage inapoi de la tara, delege, cand judeca pe impricinati scoate adevärul la luminà, El umbla in legile mele i piizeste

indreptärile mele cu credinciosie. Jata omul drept, si el va fi viu s, nul Dumnezeu.

zice Dom804

tatal sau i se va teme si nu le va silNu va manca jerife pe munti, nu-si

va ridica ochii la idolii casei lui Israil, nu va intina pe femeia aproapelui säu,

Nu va impila pe nimeni, nu va lua zalog, nu va jitcmáni, va da paine celui fiamand si pe cel gol 11 va acoperi cu vesmantul sau, Nu va sàvârj nedreptate i dobanda ciimatareasca nu va lua, va face judecata

si va umbla in poruncile mele, acela sa nu moara' pentru fartidelegea stiu, ci s'a träiasca!

Dar daca, tatal siiu a impilat, a jacmánit pe altul si a savarsit ceea ce nu se cadea In mijlocul poporului d'u; sà moara pentru farddelegea lui.

i daca mai intrebati: De ce sa, nu ispaseasca fiul faradelegea pä-

rintelui sä,u ? lata, de ce! Fiul a savarsit fapte bune i, dupil lege, a pä,zit poruncile mele i le-a implinit, de aceea traiasca,

lar numai omul care va plica-

tui, vrednic este sit, moara! Fiul sä, nu

ispäseascii, farädelegea párintelui i pirintele sa nu ispäseasca faradelegea

fiului. Cel drept ea fie vrednic de dreptatea sa i cel ara, de lege sa fie osandit pentru faradelegea sa. lusa daca nelegiuitul se va pociii

de pricatul pe care 1-a savársit i va pazi toate poruncile mele i va savarsi

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 19

fapte bune i cinstite, s'a traiasca

19.

sá, nu rimara,

toate pacatele pe care le-a

Cantare de plangere pentru cei din urmii

faptele sale cele bune ea traiasca. Voiesc eu oare moartea pacatosului »,zice Domnul Dunanezeuo i nu mai degrabá di se pocaiascit i ea fie

Sedechia, 8ub chi pul leoaicei fi al puiului de leu, precum fi a/ vanjoeului butuc de vie.

i

regi ai regatului luda: Ioahaz, I oachin

siivarsit ea nu i se socoteasca, ci pentru

i tu, fiul omului, rosteste o plangene pentru voevozii lui Israil,

i spune: a Cum era maica ta ca

viu

o leoaica futre lei ! Stätea tolaniti futre

Daca un om drept se va abate

lei si li crescu i aduse un pui de-al san i ata

de la viata lui cea dreaptil i va fitptui

faradelegi, blestematii ca toate pt: cate le fiiptueste col pacatos, si mai trAiasca,

Ci feote faptele lui bune si nu i

ca era leu. deprinse si umble dupa pradá i ea minance oameni. i aflarit de el popoarele si-1 prin-

se

puna la socotealit din pricina necredintei

será in groapa lor, i prins cu carlige de falci il dusera in Egipt.

si a pacatului pe care 1-a savarsit! Din aceastä priciná sa moara! Dar daca, ziceti: a Purtarea Dom-

i

lua un alt puiu de leu mare.

veastra e nedreaptä

i cand cutreera printre lei, era deprinse sá umble dupit pradi

leu.

lar daca un pacatos se va pocai

vele le pustii, i tara toati o spaimanti cu ragetul glasului

manânce oameni.

i aduse prada in pesteri i ora-

Atunci se adunará impotriva lui

de pacatul pe carel-a slivarsit si va face fapte bune i cinstite, va ramanea cu

intinpopoare din tinuturi invecinate, será cursa lor, si-1 prinseri in groapa lor.

viata.

i J'ateo cusca, prins cu carlige in duserli la impaduseri intr'o ce-

i daca chibzueste FA se pociteste

filci, 11 inchiserá ratul Babilonului ;

de toate pacatele lui pe care le-a eavarsit, sä traiasei si si nu moará.

tate, ca s'a nu i se mai suda glasul

*i clac& mai zice neamul lui Israil:

In muntii lui Israil.

« Purtarea Domnului nu este dreapta!* Oare tu, neam al lui Israil, crezi

Maica ta fost-a ca un butue de

vie, in vie, sildit Mg& :n'a multa, plin de struguri si de vite din pricina belsugului de apa. i avea si o ramuri vanjoasa pentru schiptru impiratesc, i din pricina desisului crescuse inaltá la stat i era manda la privit, i pentru a ei pentru multimea vitelor sale. i intru manie fost-a ea smulsá zvarlita la pimant, si vántul eel de raaarit usa, vitele, care fusesera repte,

Purtarea mea nu este dreapti 7 Nu, mai degrabá, purtarea voastra nu este dreapti.?

De aceea, pe tine, neam al lui Is-

rail, te voi judeca dupá faptele vietii zice Domnul Dumnezeu. a Po-

cititi-vi de toate piicatele voastre, ca

si nu mai fiti zmintealá din pricina firadelegilor voastre.

Zvarliti de la voi toate picatele voastre cu °are ati pacatuit si vit oro* un cuget nou i un cluh nou. De ce sa mori tu, neam al lui Israil? Caci nu voiesc moartea pacatosului s,

facu leu

Daca un om drept se va abate

de la calea lui cea dreapta si va savarsi pacat i moare, din pricina picatului pe care 1-a siivirsit, sa moara.

tale s,

cand vazu ei nadejdea ei fu

nimicita, si nu mai era nimio de asteptat,

nului nu este dreaptä., ascultati, voi neam al lui Israil: Purtarea mea nu este dreaptäl Nu, mai degrabi, purtarea

zice Domnul Dumnezeu, sil se pocitiasca i sil fie viu! *

lastarisul ei 11 mistui focul.

Dar acum fost-a saditá in pustie, In pamânt uscat i insetat.

i atunci feo iesi din vitelo sale mistui ramurile sale, incat n'au mai avut ramura vanjoasa pentru schiptru

ci 805

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 20

S't astfel ti scosei din tara Egiptului si-i adusei in pustie, Si le dadui legile mele si le vestii randuielile mele, pe care omul trebue sa le implineasca si ea fie viu. Ba i-am dat i Sambetele mele, ca 85, fie semn intre mine si ei, i sii cunoasca misicine cà eu aunt Domnul cel

« Cantare de plangere imparatesc.* este, s't p15,ngere va rambles,. 20.

Profetul aratd bcitrdnilor plicatele (ilor lor, de la care trece la cele advdrsite

de ei, copiii lor. Neascultarea in pustie. Cu aducere de jertfe. Slujirea pe

Grija in viitor a lid Dumnezeu pentru

care sfintesc.

poporul &du, care va fi seas din impirdfille

Dar cei din neamul lui Israil s'au otirit impotriva mea in pustie, in legile

printre care a fost imprdstiat. Aducerea poporului in starea lui cea de altddatei.

mele n'auumblat, dispretuit-au randuielile

lar in anul al paptelea, in luna a cincea, in ziva a zecea a lunii, veniri din batranii poporului sa intrebe pe

mele pe care trebue sit le implineasca omul ea sit fie viu, pang5,rit-au Sambetele mele. i atunci cugetat-am: t vars urgia mea peste ei in pustie

Domnul i staturii, inaintea mea. Si atunci fost-a euv5,ntul Domnului

nimicesc !*

Dar mi-a fost milà pentru numele meu, ea sä, nu se faca de ocarii, inaintes,

ciitre mine pi-mi grai: a Fiul omului! Spune bittranilor lui Israil astfel: a Asa rosteste Domnul: Ve-

noroadelor din fata carera ti scosesem.

Si mi-am ridicat mana mea cu

nit-ati oare sâ mâ intrebati? Viu sunt

juramant impotriva lor in pustie, ca nu-i duo in piimántul pe care li-1 fa-

eu, dacii m5, voi 15,sa intrebat s, zice Domnul Dumnezeu. a Vrei judeci, vrei s5.4 judeci, fiul omului? blestematille parintilor lor, Si le spune: e Asa rosteste Domnul

gaduisem, tara in care curge lapte i miere,

mandretea tuturor imparatillor,

Made& au dispretuit legiuirile mele,

In legile mele n'au umblat, S5,mbetele mele le-au pangarit, umblitnd cu mima dupit idolii lor. Si iar m'am milostivit ca ea nu-i

Dumnezeu! In ziva And am ales pe Israil, ridicai mana mea cu juramant catre semintia casei lui Iacob i m5, descoperii in tara Egiptului, s't cu juramant

ispriivese chiar in pustie, Si am griiit in pustie e5,tre feciorii lor: a Nu va cal5,1adti de datinele p5,rin-

nimicesc

ridicai retina mea spre ei: a Eu aunt

Domnul Dumnezeul vostrul* In ziva acee,a ridicai mana mea cu juramant c5,-i voi scoate din tara Egip-

tilor vostri i obiceitnile nu le tineti, cu idolii lor nu vi, pangariti. Eu aunt Domnul Dumnezeul vostru, in legile mele sit umblati,

tului vi-i voi duce bate° Ora in care

curge lapte i miere, giuvaer fare toate Si le-am poruncit:

oranduielile mele sii, impliniti,

e Fiecare sa

arunce idolii de dinaintea ochilor sai nu va mai pitngitriti cu idolii Egiptului, caci eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.

desert vapaia mea inteinsii in

Silmbetele mele s5, le sfintiti, ca mine si voi ca eu, Domnul, aunt Dumnezeul vostru. Dar si fiii s'au rasculat fmpotriva mea, si in legile mele n'au umblat, oranduielile mele nu le-au petzit, ea sit le implineasca, si dup.& care trebue ea vieBA, fie semn intro)

Dar s'au ot5,rit impotriva mea si nu au vrut s5, ma asculte i nimeni n'a aruncat idolii din ochii lor çi nici n'au par5sit idolii Egiptului. i atunci imi zisei: Sit vats urgia mea impotriva lor sit

titian& omul ea Eta fie viu, si Stimbetele

mele le-au pangarit. De aceea am cugetat sa-mi vats mania mea peste ei

tara Egiptului!*

Dar i-am crutat pentru numele meu, sä, nu se pangireascit ei in ochii noroadelor in raijlocul ciirora petrec, earora le-am

vestit

voi scoate din ara Egiptului.

le pliziti si sa le

sii, desert urgia mea in pustie. Si iaritsi am tras mana mea ina-

poi s't m'am indurat pentru numele meu, ea sit nu se facto; de ocarit inaintea no806

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 20

roadelor in vizul cirora Ii scosesem din

intins cu potop de mania voi domni peste voi,

Egipt.

i mi-am ridicat mina mea cu jurimint impotriva lor in pustie, si-i

i v5, voi scoate dintre popoare vi voi aduna din impiritiile in care v'am risipit, cu mânä vinjoasä i cu brat intins i cu potop de minie,

impristiu printre p5,gini si si-i desc in imparitii,

Fiinda n'au implinit legiuirile mele mele le-au dispretuit,

i v5, voi duce in pustiul noroa-

delor i má voi judeca cu voi fati citre

fat5

betele mele le-au pingärit si au umblat cu ochii dup.& idolii pirintilor lor.

Precum am judecat pe striibunii vostri in pustiul täril Egiptului, asa ma

Din aceast5, pricimi le-am dat rinduieli care n'au fost bune i legiuiri dupi

voi judeca eu cu voi s, rice Domnul

care nu puturil ri. vietuiasci, i i-am fäcut spurcati cu darurile

Durnnezeu. e

i vä voi trece pe sub toiagul v5, voi aduce spre povata le-

lor, câci ardeau in foc pe cel intii niiscut,

meu,

nul

Atunci voi osebi dintre voi pe cei care s'au räsculat si au picituit im-

aceasta ca s5, le insuflu atita groazi, incat sä cunoascii ei ci eu sunt Dom-

De aceea, fiul omului, vorbeste dare neamul lui Israil i apune: « Asa rosteste Domnul Dumnezeu! Dar iatä In ce fel m'au mai batjocorit strimosii vostri dizánd de la credintä:

potrivi-mi, scoate-i-voi din pimintul pribegiei lor, i nu vor intra in pimintul

lui Israil, ca si cunoasteti c5, eu sunt Domnul.

Dar pentru voi, cei din neamul lui Israil, iati ce rosteste Domnul ! Fiecare

Dup5, ce i-am dus in Ora pe care cu jurämint le-am figiiduit 85, le-o dau, oriunde vilzur5, o colinit inalt5,, ori un copac stufos, acolo junghiari jertfele lor, aduseri darurile lor zad5,ritoare, intru

sit inliture idolii ali i apoi, daci n'ati mai vrea BA; mai ascultati de mine, si

nu mai pingäriti numele cel sfint al meu cu darurile i cu idolii vostri.

miros de buni mireazmä, si tot acolo turnirile lor.

In muntele cel dint al meu, pe

inaltul munte al lui Israil s, zice Domnul Dumnezeu, a imi yeti sluji mie, voi

i i-am intrebat: a Ce fel de time este aceasta undo vä duceti? i-a limas numele e in5,1time #, pang in

toti cei din neamul lui Israil de pe pimint. Acolo voi binevoi intru voi voi cauta la jertfele voastre ridicate si la darurile voastre din pirg5,, cu care voi mä

ziva de azi.

De aceea apune casei lui Israil: zice Domnul Dumnezeu! Tot in chipul stribunilor vostri v5, intinati voi i v5, desfrinati dupä idolii lor, Ba Incä le aduceti i daruri de la voi, arzänd pe copiii vostri in foe, si vä pângârii cu idolii vostri pin& in vremea de astäzi, si mai vreti s5, mi mai las intrebat de tine, near!' al lui Israil? Viu sunt eu #, zice Domnul Dumnezeu, 4 ci nu m5, voi indupleca sä mä intrebati voi.

$i ceea ce vi vine in mint,e

i voi ctiuta la voi cu milI., ca

intru miros de bunä mireazm5 cind vä voi scoate dintre popoare i v5, voi stringe din imptiritiile in care v'am risipit i mI. voi sfinti intru voi in väzul noroadelor,

Ca sä stiti voi ci en sunt Domnul, voi duce in pimintul lui Israil,

In tara pentru care cu juriimint am ridicat mina mea eit o voi da strimosilor

cugetati nu se va intimpla, adic5,: a Si fim ca noroadele i ca neamurile impifittiilor, aä ne inchintim la lemne si la pietre! #

nul,

i

e Dar viu aunt eu i,

zice Doms cioi cu mânä vinjoasii i cu brat 807

vostri.

i acolo si vi aduceti aminte de

viata i de faptele voastre cu care v'ati intinat, s't sI. vI. scirbiti de toate riu-

tape pe care le-ati Ca sit stiti ci eu sunt Dornnul mii port asa cu voi pentru numele

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 21

meu, nu dup5, viata voastr i dupa faptele voastre cele rele, neam al lui Israil

Si tu, fiul omului, suspina se desale salele i Indurerat sit fil In fata lor. Dar cand te vor fntreba: «De ce

rosteste Domnul Dumnezeu. 21.

s5, le rtispunzi: Ca nu mai vine nici o veste, din caro pricing mima suspini ?

Parabola d,espre codrul aprins din Negheb, care se tdlcueste : sabia Domnului care

se topete, mainile sunt slabe, duhul

porneste impotriva lerusalimului, cel ce va fi crunt lovit. Impdratul Babilonului,

care va lovi cu sabia Iru.alimvl, ski la

fmi este far5, vlaga i genunchii curg ca apa. Dar iata eh, vine, se adevereste *, zice Domnul Dumnezeu.

rdspcIntie de drumuri se sfdtueste cu vracii. Amenintarea Domnului impotriva celor vinovati impotriva lui Sedechia si a cetätii. Vremea lui Mesia. Sabia Dom,nulut loveste si pe Amoniti.

Fost-a cuv5,ntul Domnului c5,tre mine si-mi o Fiul omului ! Profeteste i spune: o Asa rosteste Domnul ! s i spune: sabie, o sabie este ascutitti i lustruit5,.

Si a fost cuvantul Doranului catre mine si-mi zise:

sä iasit dinteinsa sapárari de fulger, fu ea lustruita.

Pentru junghiere fu ascutitä i ca

Fiul omului! Indreapt54 fata spre Teman, i cuvtintul tau sä picure spre miazazi, i profeteste Impotriva codrului din Negheb, Si-i zi codrului celui de la miaza-zi: Asculta glasul Domnului I Asa rosteste

Si o dadui In ruana unui ucigas, ca s'o apuce cu mina, de aceea sabia fu ascutitit i lustruitä, ca sa fie data In mina unui ucigas.

Domnul Dumnezeu

triva tuturor voevozilor lui Israil. Sunt trecuti in ascutisul sabiei Impreuni cu

Tip& i urlä, fiul omului, ffindca ea porneste fmpotriva norodului meu, it/1p°-

lata c5, voi aprinde

un foc care fti va mistui toti copacii verzi çi uscati, i vapaia palpilitoare nu se mai sting& si sit parjoleasca tot tinutul de la miaza-zi la miaza-noapte,

poporul meu! Deci, bate-te peste coapse,

Caci ziva de fncercare, iat'o, dar

cum ? Dar cand nu va mai fi acest

Ca toata fiLptura sit vada cb,eu, Dom-

nul, am aprins focul IntrInsul, ca sa nu

schiptru idispretuit ?

Atunci zisei: 0, Doamne Damnezeule, ei m5, fntreaba: o Oare nu graieste el in pilde ? Si indatä a fost cuvantul Domnului

iSi tu, fiul omului, profeteste bate mereu din palme, ca sabia sá loveasc5, fndoit i fntreit. lat.& sabia macelului, ea e sabia cumplitului macel

zice

Domnul

se sting& !

Duranezeu.

catre mine cu faspuns: Fiul omului ! Caut5, cu fate, im-

care fi inconjoarit, Ca sa fie cuprinsi de flor si multi sa fie cei care vor c5,dea, la fiecare

potriva Ierusalimului ; sá picure cuvantul

tau Impotriva templului meu i prooroceste impotriva tarii lui Israil, Si spune árii lui Israil: o Asa zice Domnul Dumnezeu! lata ca sunt fmpotriva ta. Scoate-voi sabia mea din teac5, i voi nimici din tine si pe omul drept si pe cel p5,catos. Dar ffindca voi stärpi din tine

poarta, iata, vor fi omorIti ca dobitoacele la junghiere. Sable, sabie ! Facut5, sá scaperi ea fulgerul, lustruiti pentru raificel !

Baga In groazä ! Ta-o la dreapta si-apoi la stänga, fncotro sortit este ascutisul tau, lar eu voi bate mereu din palme,

pe omul cel drept i pe cel pacàtos, sabia mea va iesi din teacii, impotriva a toata fäptura de la miaza-zi la miaz5,-noapte, Ca sä cunoasc5, faptura toatä ca eu

casa-mi potolesc urgia mea! nul, am poruncit asa. *

sit nu se mai intoaroa la loo !

(Ai pe care va sa vinä palosul imparatului

Doranul am scos din teacti sabia ca

Eu, Dom-

Apoi a fost cuväntul Domnului

cittre mine si-mi gris: Tu, omule, Inchipueste-ti doult 808

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 22

Intoarce-te in cetitile tale, in locul unde ai fost fitcuta, in tara obirpiei tale, unde te voi judeca. Atunci varsa-voi peste tine urgia mea, cu vapaia miniei mele voi sufia

Babilonului, dar s'a porneasc5, amindou5,

dintr'o singur& tara, i fa un aratator In

capitul drumului spre fiecare

ca-

tete,

Apa incit drumurile sábiei 85, se indrepte çi spre Raba, orapul domnese al Amonitilor, i spre luda, in Mima Ieru-

In tine pi te voi da pe mina s&lbaticilor oameni, fäuritori ai pieirei:

S& cazi pradä focului, singele tau sä curga In cuprinsul tarii i nimeni si nu te mai pomeneascä, fiindci eu Domnul am poruncit!

salimului.

Si irnpliratul Babilonului sta la

dispintia celor doua drumuri, ca si afle viitorul, i sloboade sageti, intreaba pe teraffini pi se uitä la maiul plisarilor.

In dreapta sa

22.

este prevestirea

Vdrsdrile de stinge §i ble,stemdfiile care se sdvar,gesc in Ierusalim sunt pricina pentru

Ierusalimul s, ca sá apeze berbeoi im-

potriva zidurilor, sa strige din risputeri strigáte de razboi, sà apeze ber-

rämintele cele mai sfinte, iar Domnul

care poporul va fi impreigtiat printreneamurile pdgdne. Cuptorul cel curdritor. 5i cdpeteniile sunt la fel cu poporul. Dar fi preofii, dregeítorii i proorocii nu sunt mai prejos. Dumnezeu a veirsat peste ei paja mdniei sale.

Pentru aceasta, asa rostepte Dom-

mine pi-mi grai: s Fiul omului! Vrei sä, judeci oare

beci la porti, sà faca meterezmi pi si ri-

dice un val de pamint.

Dar in ochii lor aceasta nu este de-

eit proorocie depart5 dei au jurat ju-

Fost-a cuvintul Domnului catre

le va aduce aminte de vinovatia lor, cind vor fi prinpi.

cetatea varsfitoare de singe? Si-i dez-

nul Dumnezeu: oFfindca v'ati adus aminte

väluepti toate blestemätiile ei, Si 0,4 spui: s Apa rosteste Domnul

de faradelegea voastra, descoperind p&-

catele voastre, dind pe Uta toate pacatele in toate faptele voastre, fiindci vi le-ati adus aminte, yeti fi prinpi cu

Dumnezeu! Vai de tine, cetate in

locul careia se vars5, singe! S5.4 vini vremea i sa-pi faca idofi, ca si se in-

mina.

Si tie, pingaritorule, necredinciosule voevod al lui Israil, caruia ti-a sosit ziva, fiindeà i färadelegea are sorocul ei,

tineze !

Cu singele pe ca,re 1-ai vársat te-ai

f5.cut vinovat5, i cu idolii pe care i-ai

facut te-ai intinat, i ti-ai apropiat ziva ta i vremea anilor tia ai dat-o mai incoace! De aceea te-am facut de °cara

Tata ce-ti apune Domnul Dumnezeu: o Jos cununa, jos cununa! Nu-ti trebuepte asta! Inaltarea celui smerit smerirea celui mindru! Mormane, mormane, mormane de darimaturi voi face cetatea! Vai de ea! Darimati 85, aten pina ce va veni

pentru popoarele pagine pi de ris pentru imparatii: 5. Cei de aproape i cei mai de de-

parte de tine Ii vor ride de tine, ces cu numele patat pi cu fiíradelegi puz-

acela care are dreptul i cäruia fi voi de-o!

Si tu, fiul omului, profetepte

derie.

apune: 4 L'a zice Domnul Dumnezeu impotriva Amonitilor pentru hula lor s. Si

le apune: o O sabie, o sabie este tras5, din tea,ca pentru mácel, i este lustruitä 8á scapere ea fulgerul, In timp ce aveai vedenii departe pi ti se profetea minciuna, ca s'a tai gitul celor far5, de lege pi filfa credintà, a caror vreme venise, ffindeä i farade/egea are sorocul ei.

Tata ca voevozii lui Israil, fiecare dupa puterea lui, vara& singe, Tata' i mama sunt de ras, streinul asuprit, viduva i orfanul sunt obijduiti; Tu dispretuepti templul meu fpi Sim-

betele mele le pingarepti. In mijlocul tau se afiá hulitoxi care vare& singe pi m'anime& jertfe, la tine,

pe munti

i

sävirpeso inlauntrul tau

fapte rupinoase; 809

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 23 Tu esti tara

eFiul omului

Goliciunea tatilui este descoperitä,

iar femeia necuratä o smeresc; Unul savirseste ticalosii cu femeia aproapelui situ, altul intineaz6, cu spurcitciunea pe norit-sa, iar6, altul smereste pe sora lui, him tatälui säu.

spurcatä çi fitrit pie de ploaie in ziva

jiifuesti pe aproapele tau,si pe mine m'ai uitat s, zice Domnul Dumnezeu.

g6,resc lucrurile mele ¡Abate, färä sä faci osebire intre ceea ce este sfant i ceea ce este lumesc, i nici intre curat si necurat, iar pentru calcarea Shmbetelor mele inchisera ochui, asa cd, fusei pangitrit in mijlocul lor. Dregátorii sunt lupi rapitori, gata 86, verse sänge, sit, piardit suflete,

mâniei,

Ai crud voevozi aunt ca fiarele

care zbiarii, lacome dup6, prada, omorind,

jefuind avere i scumpeturi si läsand multe femei väduve. Preotii calcit legea mea si pan-

La tine iau mitä, ca si se verse sänge ; tu iei dobinda de climittar, tu e Dar iatä cà voi pune m6,na pe prada ta, pe care ai prädat-o, si pe värBaffle de sänge care se siivärse,sc in cuprinsul täu. Oare mima ta se va impotrivi mäinile tale sta-vor ele därze, c6,nd voi judeca eu cu tine ? Eu, Domnul, am zis si voi adeveri acestea! Si te voi risipi printre neamuri

ca sá citstige castig nedrept; Proorocii

i te voi silmitna printre impar6,tii voi da laoparte toatä spurcitciunea din tine,

arte si proorocesc minciunä, i zic: e Asa

zice Domnul s, fafa ca Domnul sä fi zis nimic.

Apoi te voi lua pentru mine in

Norodul sitvärseste Impiläri13.1

vitzul popoarelor pAgäne, ca sit stii tu cA eu sunt Domnul.

mitneste, asupreste pe eel Barman i calle,

iar pe cel care nu este de un neam Cu ei, il asupreste färit pricinä. Si când vrui säI caut pe vre-unul . care sá zideascit zidul sa stea de pazit la spärturi, pentru tara pe care nu vreau

Si mai fu cuv6,ntul Domnului catre mine vi-mi zise:

e Fiul omului ! Neamul lui Israil s'a &cut zgurit. Toti laolaltä sunt:

s'o pra,piidesc, n'am i atunci am värsat peste ei urgia mea i in väpaia m6,niei mele i-am ni-

aramit, cositor, fier §i plumb, in mijlocul

cuptorului; toti s'au preficut in zgura de argint.

Din aceasta pricinit asa rosteste

micit, si le-am ritsturnat faptele lor in

toti v'ati Domnul Dumnezeu: pref6,cut in zgurä, iatä, và voi str6,nge In mijlocul Ierusalimului. S'it dup6, cum pui la un loe argin-

tul, arama, fierul, plumbul si cositorul la topit, in raijlocul unui cuptor si dai foc sit se topeascii, asa v6, voi aduna si voi sufla i eu intru vitpaia m6,niei mele §i Va voi topi.

dau pe deasupra cu

deoarece yid lucruri de-

capul lor *,

zice Domnul Dumnezeu. 23.

Necredinta celor data regale surori : luda i Israil, fatil de Dumnezeu, este inchipuitei prin desfrdul a d,atta surori : Ohola

Si va voi stränge la un loo 175 voi sufla impotriva voasträ cu v6,paia mâniei mele çi yeti fi topiti in mijlocul

i Oh.oliba. Ele s'au desIrdnat cu

Egiptenii, Cu Asirienii 8i cu Pedepsirea lor. Si iariisi fu cuvantul Domnului citre

mine §i-mi zise: Au fost odatit dou6, femei, fiicele

cetätii.

a,celeiasi mame.

mijlocul ei, ea sit stiti cä eu aunt Dom-

gaiati si tot acolo fost-au apucate de

Cum se topete argintul in mijlocul cuptorului, asa vä, yeti topi in

Si ele se desfranarit din tineretile lor, in Egipt. Acolo sänii lor fur& man-

nul, care am varsat peste voi mea.*

pieptul lor fecioresc. i pe cea mai mare o cherna Ohola,

iar pe sora ei Oholiba. Si le-am luat

Fost-a euv6,ntul Domnului nitre mine si-mi grai:

de sotii, si ele imi nascurit liisi fiice. 810

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 23

Si cind ti didu pe fati desfri-

Ohola era Samaria si Oholiba era Ieru-

nirile ei goficiunea ei, sufletul meu se scarbi de ea precum se scirbise si de sera ei.

salimul.

Dar Ohola in desfrinarea ei mä, pirisi, infierbintä pofta, dupit ibov-

nicii ei, dupi. Asirienii care se apropiau de ea,

Si-si inmulti desfritnirile ei, adu-

ctindu-0 arainte de zilele din tineretile ei, când era desfrinati in tara Egiptului,

Invesmintati in podia violeti, eatrapi i mari cipetenii, báiei frumosi, cithíreti pe cai. Ciitre

Cind se aprindea in pofta ei dupi

ei Ii indreptit de,sfrinirile

ibovnicii ei cu trupul ca de migar cu infierbintarea ea de armlisar.

sale, spre toati boierimea fiflor lui Asur, si se lilting cu toti idolii acelora cu care aprinsese pofta.

Si tu tinjesti dupi niravul cel

din tineretele tale, cind te stringeau

Dar nu s'a dat in lturi nici de la

stiseri in tineretea ei, care Ii strinseserä pieptul ei cel fecioresc si se desfri-

naseri cu ea. Pentru acea,sta am dat-o in mina ibovnicilor ei, in mina feciorilor lui .Asur,

pieptul.

Babilonenii

i Caldeii toti, din

Pecod, din Soa si Coa, impreunä, cu

dup.& care 4i aprinsese pofta. Ei Ii dezveliri, goliciunea, luari, pe fiü i pe fiicele ei, iar pe ea insisi o omorfri, cu sabia, §i ea ajunse prilej de vorbi pentru femei, i astfel se adeveii

Asirienii, boierime de frunte, satrapi, mari

ciipetenii laolaltä, osteni de seamit, spi-

tosi, toti laolalti, ciliri pe cai;

Sit vie impotriva ta de la raiazi-

cu ea judecata. Dar cu toate c Oholiba, sora ei, vizu, se närivi in pofta ei. aprinsi mai malt decit ea si in desfritul ei infra-

noapte cu care cu roate, cu cete de

noroade cu scuturi, cu paveze i cu coifuri

s't si, te inconjoare de pretutindeni, inaintea lor pricina, ea te judece dap& pravila lor. Si voi porni i rivna mea impotriva ta, ca sä, se poarte cu tine sillbatic: nasul i urechile ti le vor urmasii MI de sabie vor &idea.

and desfrául surorii sale. Dup. feciorii Asiriei se aprinse

pofta ei, dupi satrapi, mari cipetenii,

care se apropiau de ea imbricati in por-

firi, violetä, cälärei ciliri pe cai, toati boierimea feciorilor Asiriei.

Pe flu

Si am vitzut cä i ea s'a intinat, asa amandota cipitari acelasi nirav. Si ea 4i spori desfritul ei si mai mult child viizu chipuri de oameni zugrivite pe pereti, chipuri de Caldei zugrivite Cu row, Incini cu brim peste vale, Cu capetele infisurate in turbane bogate pireau si fie toti rizboinici cu renume, chipuri de Babiloneni sau de Caldei din patria lor Caldeea.

i pe fiicele tale Ii vor lua in robie,

iar urmasii tii mistuiti vor fi de foc. Si te vor dezbrica de vesmintele tale i toate podoabele tale ti le vor lua. Si-asa curma-voi picatul desfriu-

lui titu pe care l-ai savirsit in Egipt, kti nu vei mai ridica ochii tlii spre ei si de Egipt aminte nu-ti vei mai aduce, Ffindci asa rosteste Domnul Dumnezeu: « Da-te-voi in mina celor care te urau EA a acelora de care se seirbise sufletul tau!

Si se infierbinti pofta ei la ve-

Si te vor uri vor räpi toati stridania ta i te vor läsa goad, de tot

derea lor i trimise soli la ei in Caldeea. Si Babilonenii veniri la ea, ea

Eli se desfäteze cu iubirea ei i au intinat-o eu desfrinirile ei, s't ea s'a intinat cu ei, pima ce si-a schrbit sufletul de ei.

de sani Egiptenii

De aceea, Oholiba, asa rosteste Domnul Dumnezeu: e Etta cä voi atita pe ibovnicii täi impotriva ta, pe aceia de care s'a scarbit sufletul táu si-i voi porni de pretutindeni impotriva ta;

desfránitrile ei Cu Egiptenii, care o necin-

vor dezveli goliciunea desfriului Pitcatul i desfraul tint 30. Ti-au pricinuit acestea,, fiindcä in

infierbintarea ta alergai chip& popoare,

te-ai intinat cu idolii lor.

811

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 24

Si deoarece apuci pe calea surorii

tale, iata cii iti dau i paharul ei in

Ci oameni drepti sa le judece dupa pravila desfranatelor i dupà legea

ea sa fie de ras si de madi!

frânate Cu mâinile manjite de sange ! Dar iatil ce mai rosteste Domnul Dumnezeu: impotriva lor o obstie, ea slt fie date spre chinuire i spre jaf,

siitoarelor de sange, cáci ele sunt des-

mana ta! » Dar iata ce rosteste Domnul: Paharul larg i adanc al surorii tale sa-1 bei

Plin e de durere si de intris-

Si obstia sá, le omoare cu pietre si ea le tale in bucáti cu spadele lor,

tare, paharul groazei si al spaimei, paharul surorii tale Samaria. Sii-1 bei i sa-1 sorbi, bei drojdia lui, iar pieptul sa ti-1 sfasii,

sa omoare pe fiii i pe fiicele lor i caselor lor sä, le dea foo.

Si asa

caci eu am grait s, rosteste Domnul Dumnezeu! De aceea asa graieste Domnul Dumnezeu: q Fiindcä m'ai uitat i m'ai

aruncat la spate, poartà-' desfraul tau!

voi

curma pacatul din

tara, ea toate femeile sa se invete minte

sa nu divirseasca pacatele lor... Si cu pedeapsa pacatului vostru vá, voi pedepsi i yeti ispasi pacatele

pacatul si

savarsite ou idolii vostri, ca siistiti cii eu sunt Domnul Dumnezeu!*

Si-mi mai zise Domnul: Fiul omului! Vrei sa judeci pe Ohola si pe Oholiba ? Atunci dezvalueste-le bleste-

24. Cele din urmd cuvinte ale profetului d,e.spre

matiile lor,

Ca s'au desfranat, si-au manjit

dirdmarea Ierusalimului. Pilda cu cazanul ruginit i soarta care-1 afteaptd.

mainile cu s'auge, au umblat cu idolii lor, ba si pe fiii lor pe care i-au nascut i-au ars pe foo, idolilor, ca

Illoartea sofiei pro fetului. Alte lucruri care se VOT mai intdmpla.

Si sa vezi ce mi-su mai facut:

Fost-a cuvantul Domnului catre

In vrernea aceea spurcat-au templul meu Siimbetele mele le-au pangarit.

mine in anul al nouälea, in luna a zecea, in ziva a zecea, grai:

Si efind Ii junghiau pe fill lor, pentru idolii lor, tot in ziva aceea intrau i in templul meu, ca sa-1 pangit-

Fiul omului! Insemneazi ziva a-

templul meu!

ceasta, chiar ziva aceasta, fiindca chiar in aceasta zi imparatul Babilonului s'a aruncat impotriva Ierusalimului

dup.& care trimisesera soli, iatfi

o pila; vi-i graieste: o Asa rosteste Domnul Dumnezeu! Pune un cazan la foc

reascii.

Si asa vezi ce-au facut ei in

Si chiar ele trimisera du$ barbati ca sft-i educa de departe, si cei cit

sosiseri... Pentru ei scaldatu-te-ai ochii ti i-ai dat cu dresuri i ti-ai pus podoabe,

Te-ai tolänit pe divan, dinaintea caruia asezasesi o masa, pe care ai pus Carnaje mirezmata i rnirezme... Si zarva unei multimi de oameni

Si spune acestui neam indarfitnie

toarna epa intr'insul, Apoi pune halci de carne, bucati bune, solduri i spete, i umple-1 cu oase bune.

Ia ceea ce este mai de frunte din turma, pune lemne dedesubt, in

veniti din pustie se auzea in casa ei ! Si le puserä brätiri la maini i cununi pe capetele lor. Atunci intrebai pe cea mai tre-

clocote, asa ca sa fiarba i oasele untru. De oxee& asa zice Domnul Dumnezeu: « Vol de tine, cetats varsatoare de sange, cazan cu ruginii din care n'a

Si au intrat la ea. Cum se duce cineva la o desfranata, asa se dusera

cate una si. nu le set:ate pe ales, Fiindca, sangele se aflii inca in cuprinsul ei, varsat pe &tinca plesuvii, nu viirsat pe plimant, ca sa4 poatä acopeni

cut& Cu desfraul: q Va savarsi mereu ea desfranari

la Ohola i la Oholiba, ca sii faptuiasca

mai iesit rugina! Scoate buditile una

cu pulbere. 812

www.dacoromanica.ro

IEZECHLL, 25

Si am virsat sangele ei pe st5,nei plesuvi, ca sa nu se acopere, cu g5,nd

s5 intirat i s pornese ritzbunarea! Dar si vedeti ce spune Domnul

care i-ati päräsit, sä cadi in ascuisul sibiei. 22. Atunei yeti face intocmai cum am

ficut i eu, nu vi yeti inveli barba painea jalaniei nu o yeti manca, 23. Si yeti fi cu scufia in cap i cu sandalele in picioare, nu veti suspina niel nu vá veti boci, ci vä ve0 sf5,rsi in picatele voastre i unii din pricina altera yeti ineremeni de groazi. 24. i Iezechil va fi pentru voi un semn a,evea, fiinda tot ceea ce a ficut el ve0 face si voi, iar ebiad se va adeveri, sit st4i cá eu sunt Donmul Dum-

Vai de eetatea viirsitoare de sánge ! Acum voi pune i eu o butuDumnezeu:

rug& sub cazan !

Adu lemne multe, atat5, focul, fierbe carnea ea terciul, apoi team& eiorba, iar oasele si fie arse.

La urmi pune cazanul gol pe carbuni, ca sit se infierbante i aroma sä, se roseasei FA spuraciunea sä se topeascii,

rugina si se dud,. Trudi de-a surda! Rugina nu se

nezeu.

26. i tu, fiul omului, in ziva cand le voi lua vartutea lor, bucuria cea

ja, focul n'are ce-i face !

Dar cu spure5,eiunea ta e ceva eiudat 1 Ori de c5,te ori am vrut sä te

podoaba ochilor lor i dragostea sufletelor lor, fiii i fiicele lor,

cur5I, nu te-ai euritat de spureAciunea ta, dar tot spureatit vei rimanea pan5,

cand mania mea

se

In ziva aceea va sosi un fugar

dea de veste. In ziva aceea gura ta se va desvei grid si chide in faVa fugarului nu vei mai fi mut si le vei fi si semn aevea, ca sá cunoase5, ei cä eu sunt

va deserta in

ca

tine !

Eu, Domnul, am graft, i toate se vor intampla i le voi adeveri, nu le voi

trece cu vederea i niel nu m5, voi

Domnul. »

indura i nici nu mâ voi cài, ci dup.& pur-

tarea ta te vor judeca i dupa faptele tale s,

25.

zice Domnul Dumnezeu. Si mai fu euvb,ntul Domnului eitre

mine si-mi zise: t Fiul omului !

Prolefii impotriva popoarelor pcigtin,e Lavecinate. Prof efii impotriva Amonifilor,

latà cà printeo

Moabifilor, Edomifilor i Filidenilor. j a fost iar5,si euvantul Domnului

moarte fitr5, de veste te voi lipsi de prieerea ochilor tiii ! Nu suspina, nu plange si nu viirsa

&Litre mine si-mi

!

o Fiul omului ! Indreaptai fat,a, spre Amoniti i profeteste impotriva lor,

Susping in taini, nu cu tanguire ca dup5, moqi, pune-ti scufia in cap si incalV5.-te ctr sandalele, nu-vi inveli barba painea jalaniei si nu o minfinci,

i le spune Amonitilor: s Ascultati euviintul Doranului Dumnezeu! Asa rosteste Domnul Dumnezeu: s Fiindc5, tu ziei templului meu: sac ! sae! » eand a fost pangirit ii pimantului lui Israil eand a fost pustiit, i neamului lui luda,

Apoi a doua zi graiestenorodului !

Ci seara imi muri femeia si a doua zi am flieut precum mi se diduse porun ei.

tand dus a fost in robie,

Dar 05,nd norodul m5, intampini cu vorba: o Spune-ne °data i noui de

ce faci asa ?... * Eu riispunsei: s Fost-a euvantul

Domnului eitre mine si-mi zise:

o Spune easei lui Israil ! Asa rosteste

Da-te-voi in stiipanirea Beduinilor, care sä aseze sälasurile lor in tine si mute asezirile lor in tine, s5, miinance rodurile tale i sá bea laptele Si vol preface Rabo in piisuni pentru cámile i orasele lui Amon in

axle pentru turme, ea si stiti ca eu

Domnul Dumnezeu: s Pang5,ri-voi tem-

plul meu, mandria puterii voastre, podoaba ochilor vostri, dragostea sufletelor voastre, lar Liii i fiieele voastre pe 813

aunt Domnul. » Drept este ceea ce spune Domnul:

Deoarece tu bati din palme t¡i

www.dacoromanica.ro

bub03,-§* ;ti

IEZECH1L, 26

te bucuri din inimi a'a cu tot dispretul pentru pa,mäntul lui din picioare

26.

Proferie impotriva Tindui, care va fi

Israil,

nimicit de Nabucodonosor, impciratul Ba-

Intinde-voi mina mea impotriva ta i te voi face pradit pentru popoare ai te voi reteza dintre neamuri ai te voi nimici dintre pri, i te voi pritpidi, ca sä cunoati ci, eu sunt Domnul *.

bilortului. La did,erea Tirului, toate popoarele se vor cutremura. Llotdrirea aceasta

vine de la Domnul.

lar in anul al unsprezecelea, in

luna intala, in ziva Intâia, fost-a euvintul Domnului cittre mine ai-mi zise: s Fiul omului1 Fiindca, Tirul a griit Ierusalimului: site sic poarta, noroa-

Aaa griete Domnul Dumnezeu:

e De vreme ce Moabul i Seirul zic: iatit

ci nea,mul lui Israil a ajuns ea toate

delor este sfärimata intorsu-s'a la mine belaugul stralucirii lui

popoarele,

De aceea voi deschide trectitorile muntoase, ca astfel cetigile si fie nimicite pinit la una, ele podoaba Bet-Ieeimot, Baal-Meon

De aceea aaa, rosteate Domnul Dum-

i Chiriataim,

Pentru Beduinii cirora le voi da in stipitnire pe Amon*, ca ei si nu mai fie amint* printre popoare. Dar ai pe Moab* Ii voi judeca eu, nul.

ca si age ei cà eu sunt Dom-

nezeu: s Teti, eu sunt impotriva ta, Tirule, i voi porni impotriva ta neamuri multe, cum se stimesc talazurile mirii, Care vor ditrima zidurile Tirului turnurile le vor pribuai, i eu voi mitura pulberea departe de el i 11 voi preface in stinci pleauvit,

Dar sä mai rimini loe pentru

mreje in mijlocul märii, cäci eu gritieser, zice Dornnul Dumnezeu. s i si fie prada noroadelor,

AlF}8. zice Donanul Durenezeu: «De-

oarece Edomul s'a rizbunat impotriva easei lui ludo IA s'a incitrcat de vini ai se fázbuna, cumplit,

De aceea aaa rosteate Domnul

Dumnezeu: Iata, cà voi intinde ma,na mea impotriva Edomului i voi nirnici voi dinteinsul oameni i dobitoace preface in pustietate, ca de la Teman a'a pin& la Dedan sä cada, de sabie.

Si voi trece fizbunarea mea im-

potriva Edomului in mina poporului meu

Israil, ai se vor purta dupe': vipaia niei mele, ea sit simtift ei räzbunarea mea», zice Domnul Dumnezeu. Aaa rosteate Domnul Dumnezeu: Ffindcii Filistenii se ritzbunarit cumplit

cu dispret in inima lor, crunt se

ritzbunarit, ca

sit

nimiceasca,

lar eetitile invecinate de pe uscat nimicite ea, fie cu spada, ca sà simti ei eft eu sunt Domnul.* Dar iatä ce rosteate Domnul Dumnezeu: s Stärni-voi indata, hnpotriva

Tirului pe Nabucodonosor, impitratul Babilonului, cel de la miazi-noapte,

ratul impitratilor, cu cai, cu care de

cu cälärei ii cu gloat& mare de

noroade. Ceti*le megieae cu tine, de pe uscat,

le va nirnici cu sabia, val de pitmfint va ridica Impotrivit-ti, meterezuri va sitpa Impotriviqi i adlipost de scuturi va Impotrivi.

Impotriva zidurilor tale el va in-

drepta izbiturile berbecilor säi, i turnu-

De aceea, aaa rosteate Domnul

Dumnezeu: Intinde-voi mana mea impotriva Filistenilor ai voi nimici pe

Cretanii lor i voi pripidi pe ceilalti locuitori de pe Iiirmul

Si ma, voi razbuna cu Inveraunare, cu pedepse de urgie, ea sa, cunoasci ei cà eu, Domnul, aunt cel ce trimit peste

ei räzbunarea mes 1

814

rile tale cu cängi de fier le va dobori.

Din pricina mulimii cailor lui, te va acoperi cu colb, de tropotul caläretilor sii ei de duruitul roatelor de la carele lui vor dârdâi zidurile tale ai and

va intra pe portile tale, va intra ca

inteo cetate cuceritit. Copitele cailor säi vor calca pe toate ulitele

www.dacoromanica.ro

tale, poporul tiu va fi

IEZECHIL, 27

ucis cu sabia, iar columnele tale cele tari le va tranti la pamant. *i vor Fads, averea ta, marfurile tale le vor jefui, zidurile le vor Fab*, mandrele palate le vor darama, iar pietrele, lemnele i molozul le vor zvarli In apa. Asa curma-voi multimea cantecelor tale, si glasul harfei sit' nu se mai

*i te voi preface in stand,

27.

Pldngere ca prileju/ prawirii Tirului.

Tirul, corabia cea de descithrpitä frumu-

sefe, care avea intr'insa tot ce-i trebue: Wale, pdnze i ostagi din. cei rnai mdnateci, gi care leicea negof cu intreaga

lume: cu Grecii, cu Edoiniii, cu Arabii,

va pieri. La prcilm.girea lui, gere :

loo uscat pentru mrejele pesca-

i sä nu mai fii zidit la loe, fiindca eu Domnul am graft rosteste Domnul rilor.

Dumnezeu.

Asa rosteste Domnul Duranezeu impotriva Tirului: La vuetul caderii tale, cand cei raniti de moarte vor geme, and sabia va ucide in tot cuprinsul tau, cutremura-se-vor tinuturile cele mai indepartate: Toti voevozii din ostroavele marii se vor pogori de pe tron, 10 vor lua coroanele din cap si se vor dezbraca de vesnaintele lor de felurite colori, se vor invesmanta in vesminte de jale, se vor tranti la piimant, tremuraLvor far& in-

cetare si din pricina ta vor fi uluiti, i de dragul tau riclica-vor o vor grai: e Cum te-ai

plangere

toli VO7

ndinea inmeirmuriti i vor alcdtui o pia-

e Cdt a lost Tirul de strdlucit in mima mdrii!... Post-a cuvántul Domnului catre

mine si-mi zise:

q7. tu, fiul omului, alcatueste o

plangere asupra Tirului, i spune Tirului care este asezat pe tärmul märii, care face negutatorie cu multe tinuturi indepartate: (+Asa ros-

teste Domnul Dumnezeu! Tu zis-ai, Thule, ca esti corabie de desavársita frumusete.

In mima märii se afla tinutul tau, iar corábierii care te-au flicut, filcutute-au negraita in frumusetea ta.

Facutuli-au twat lemnaria ta de

chiparos din Senir, iar ca sa-ti facts: un catarg luat-au un cedru din Liban.

Visle facututi-au din stejarii din Basan. Acoperisul tau a fost din fildes

prapadit i ai pierit din mare, slavita,

prins in lemn de molift din insulele

era puternica pe mare! De care se inspai-

Piinzele tale, din vison de Egipt brodat, iti slujeau i ca steag. Porfira violet& i stacojie din ostroavele Elisa

cetate, care impreuna cu locuitorii ei

Chitim.

mäntau toti cei 'ce locuiau pe tarmuri! i acum ostroavele se cutremura, In ziva aderii tale! i se inspäimanta, ostroavele din mare de sfarsitul tau! »

alcatuiau umbrarul corabiei. Principii Sidonului i ai Arvadului iti eran vaslasi. Iscusitii din Simira eran

Asa

zice

Domnul

Dumnezeu:

Când te voi preface in cetate pustie, intocmai ca si cetatile nelocuite, cand voi porni peste tine adäncul apelor celor mari care te vor invalui, Pogori-te-voi la cei ce s'au po-

gorit in mormant, la un norod de odinioara, voi gati loo de odihnä, in tara din adancuri, asemanatoare unor stravechi ruine, la cei care s'au pogorit In mormant, ea sa nu mai fil locuit sä, nu mai dainuesti in tara celor vii. Pieire cumplita vei avea i in Tea° nu vei mai fi, te vor cauta 0 nu te vor afia i,

zice Domnul Dumnezeu.

In tine 0-ti eran carmaci,

Batrânii Biblosului i mesterii lui

erau la tine ca ea astupe orapaturile corabiei.

Toate corabiile de pe mare cu marinariilor erau la tine ca sa faca

schimb de märfuri. Persil,' Lidienii Libienii erau osteni in Wires, ta, ei atarnau in tine coiful i pavilza i ei fi fäceau podoaba ta. Fiji Arvadului roi Cilicienii eran

de jur-imprejur pe zidurile tale, si Gainaditii In turnurile tale; scuturile lor atä,rnau pe zidurile tale de jur-imprejur

0 ele te faceau negrait de frumoasä. 815

www.dacoromanica.ro

1EZECHIL, 28

Tarpipul flicea negot cu tine din

pricina prea multei tale bogatii &Idea in schimb: argint, fier, cositor pi plumb.

Grecii, Tubal

i

Mepec

fliceau

negot cu tine pi faceau schimb de marfuri, pe robi 0 pe odoare de arama.

DM Togarma iti dadeau in schimb:

cai, cuilrei çi catari.

Fiii lui Dedan faceau negot cu tine, din depärtate tinuturi iti aduceau márfurile lor &Amu ca platä tildes abanos.

Edomul face% negot eu tine din pricina tärgului tä.0 mare 0 &idea in schimbul märfurilor tale: carbunculul, smaraldul, orisolitul, visonul, mä,rgeanul i rubinele.

luda i Israilul faceau negot cu tine pi dadeau In schimb: grtm, stirax, ceara, miere, untdelemn 0 balsam. Damascul facea negot cu tine din pricina produselor tale a tuturor bogätiilor tale cu vin de Helbon i eu

Din Ihal iti aduceau In schimb:

fier lucrat, scortipoarii, i trestie mirezmata.

Dedan faces, negot cu tine cu

paturi pentru Arabia 0 tuti voevozii Chedarului

fiiceau negot Cu tine 0-ti dadeau in schimb: miei, berbeci i tapi. Negutatorii din Saba pi Raema

fliceau negot, eu tine, dind in schimb: mirezme de tot soiul, tot felul de pietre

nestimate tale.

i

aur,

pentru márfurile

Haranul, Cane 0 Eden fliceau

negot cu tine, chiar Asiria pi Media faceau negot cu tine. Si ficeau negot cu veprointe

strälucite, cu mantii de porfirä violeta i brodatä, ou covoare tesute cu felurite colori, funii impletite i tari. Cu

astfel de luoruri faceau negot cu tine. Coräbiile din Tarsi., te slujeau pe tine pentru dusul märfurilor tale. Si tu ajunsesesi ticsita pi tare falnica in inima märii.

Pe Intinsele ape te duceau

care te insoteau. Dar.., un vánt de la risarit te sfaramä, In jalma märii. 816

Averea ta ii marfurile tale, mari-

narii i cärmacii, mepterii dulgheri pentru

dresul sparturilor, cumparatorii de mär-

furi, toti ostapii, care se aflau in tine, grosul norodului care se afla in tine se scufundara In adäncul marii, in ziva prabupirii tale... La strightul tau cel puternic macii tremura-vor i li vor pierde cumSi toti vaslapii täi cobori-se-vor de pe cofabiile ion; marinarii i toti ctirmaoii

maxii veni-vor pe uscat,

Te vor boci eu mare glas i vox tipa amarnic, pulbere ii vor pune In cap pi se vor täväli in cenu0i. Si ipi vor rade capul pentru tine, se

vor incinge cu sac 0 vor plânge pentru tine cu amäraciune in suflet pi cu suspin amar.

Si in suspinul lor vor alcitui o plängere pentru tine 0 te vor plänge: Cine a fost ea Tirul strälucit in mijlocul märii! Cand porneau märfurile tale pe

mare, saturai multime de popoare, cu bogatia ta cea mare 0 eu marfurile tale impäratii plimantului !

Si acum te-ai sfärämat, pierit-ai In valurile marii, In adäncurile apelor! Marfurile tale 0 tot norodul tau au azut in adânc ! Toti locuitorii insulelor stau incremeniti de tine, pi regii lor sunt cuprinpi de groazä. i liicrameaza. Negutätorii popoarelor bat din palme in ciuda ta pi te fluerä,

giisit un sfärpit naprasnic 0 in veci nu vei mai fi! » 28.

Profefie impotriva Tirului. Trufia regelui Tirului judecata lui Dumnezeu. Tanguire pentru moartea regelui Tirului. Prolefie impotriva Sidonului. Pedepsirea Sidonului va ti spre folosul liniftea lui Israil. Vremuri de fericire pentru Israil. i fu cuvantul Domnului &are mine gräi: a Fiul

omului I

Spune-i

regelui

din Tir: Apa rostepte Domnul Dum-

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 28

nezeu: 4 Fiindca s'a ingamfat mima ta ai zis: « eu sunt Dumnezeu i stau pe tronul lui Dumnezeu in mima mariloro, Cu toate a nu esti deal om si nu Dumnezeu, i iti inchipuesti in mima ta ca esti Dumnezeu,

Drept e di tu esti mai intelept deal Daniil, i nici o taina nu-ti este ascunsa; Prin intelepciunea fs't prin priceperea ta ti-ai agonisit bogatie 101 aur argint strangi tu in vistieriile tale ! Prin prisosul intelepciunii tale in negot, ti-ai sporit averea ta, de aceea inima ta ti s'a ingamfat de boga-

Dar din pricina intinsului tau negot, fiinda läuntrul tau se umplu de silnicie i ai pacatuit, te-am izgonit din muntele dumnezeilor si te-am alungat, heruvim acoperitor, din mijlocul pietrelor scânteietoare.

Si inima ta se trufi din pricina

frumusetii tale,

ts'i

lepädat intelep-

ciunea ta in schimbul frumusetii tale!

De aceea te-am aruncat pe pamant,

din pricina multimii pticatelor tale, si te-am facut ptiveliste inaintea imparatilor.

De aceea asa rosteste Domnul Dumnezeu: s Fiinda, trufit mima ca un

Cu viclenia negotului täu pangaritu-ti-ai sfintenia ta. De aceea foc va izbucni din tine si te va mistui si te voi face cenusa pe pamânt in ochii tuturor

Dumnezeu,

privitorilor.

tie !

Voi

starni impotriva ta streini,

cele mai cumplite neamuri, care vor scoate sabia impotriva minunistiilor intelepcitmii tale si vor pangari stralucirea ta.

Pogori-te-vor in groapa i vei muri de moartea naprasnica, a celui ce moare In adancul märii. Si vei mai rosti: o Sunt Dumnezeu »,

In fata ucigasilor tai, cu toate cá nu esti deat om, in mama ucigasilor tad? i

vei muri de moartea

celor

netaiati imprejur, de mana celor streini,

Toti cei ce te-au cunoscut dintre popoare vor sta inmarmuriti, caci ai

avut un sfarsit náprasnic si nu vei mai fi! r>

i a fost cuvantul Domnului catre mine si-mi griii: o Fiul omului! Indreapta-te cu

fa ta spre Sidon si profeteste, Si spune: o Asa rosteste Domnul Dumnezeu: lath: Bunt impotriva ta, Sidoane ! Atunci mä, voi prearnki in tine i tu vei cunoaste a, eu sunt Dom-

nul, and te voi judeca pe tine si ma

Mudd's. eu, Domnul Dumnezeu, am hotâ-

voi sfinti in tine;

Si a fost iarài cuvintul Domnului catre mine si-mi grill: 4 Fiul omului ! Alcatueste o plangere pentru regele Tirului si-i spune:

jurul tau, cunoaste-vei cä eu sunt Dom-

rît

Cand voi trimite ciumä in tine si va fi situp pe ulitile tale, si ucisi vor cidea in mijlocul tau de sabia din

nul.

o Asa rosteste Domnul Dumnezeu ! Fost-ai

un desavarsit inel de pecetluit de o negräita frumusete,

Si erai in grädina lui Dumnezeu, In Eden. Vesmintele tale erau instelate cu pietre pretioase: cu rubin, topaz, iaspis, crisolit, beril, onix, safir, carbuncul, smarald i atu, legatura i a.sezarea lor fusese gatitä, in ziva zidirii tale! i erai heruvimul miruit si ocrotesti i te asezasem in muntele dumnezeilor, s't umblai printre pietrele scanteietoare.

Fost-ai far& prihanii in citile tale din ziva zidirii tale, pana cand pacatul se cuibari in tine.

Si nu va mai fi pentru neamul

lui Israil maracine tepos si spine usturittor printre vecinii - care il dispretuesc, s't vor cunoaste cä eu sunt Domnul Dumnezeu. A.sa zice Domnul Dumnezeu : «Cand

voi aduna pe cei din neamul lui Israil dintre popoarele printre care i-am impfastiat, i ma voi sfinti in ei, in vazul popoarelor pägäne, locui-vor pamiintul pe care 1-am daruit robului meu Iacob; Si-1 vor locui far& primejdie, zidi-vor case, sadi-vor vii i vor fi siguri

pe viata lor, cand voi judeca pe toti vecinii cei ce Ii dispretuesc, s't ei vor sti cä eu sunt Domnul Dumnezeul lorl*

817

www.dacoromanica.ro

52

lEZECIIIL, 29

Incit picior de om sá nu treaci

29.

Prolefie impotriva Egiptului ; marele crocodil. Nabucodorwsor, impdratul Babilonului, va cuprinde Egiptul ,si-/ va priida, ca

platá pentru lucrul pe care 1-a scivdr,9it pentru Domnul, inconjurtind Tirul.

Fost-a cuvántul Domnului catre

mine, in anul al zecelea, in luna a zecea, In ziva a douásprezecea, grii: a Fiul omului! Indreapti-ti fata spre Faraon, impiratul Egiptului, si profeteste impotriva lui si impotriva intregului Egipt. Spune i cuvinteazi: e Asa rosteste Domnul Dunmezeu: Vezi ! Eu sunt impotriva ta, Faraoane, impárate al Egiptului, marele crocodil, care stä nit in mijlocul bratelor Nilului i zice:

e Al meu este Nilul cu apele lui si eu filcutu-l-am!*

a Pune-ti-voi cirlige in fälcile tale si-ti voi lipi de solzii tái pestii din apele

tale si te voi scoate din mijlocul fluviilor tale impreuni cu toti pestii care s'au lipit de sol/ii

Si te voi azvárli in pustie, pe

tine si pestii fluviilor tale, si vei

eltdea, pe uscat fifí), ca nimeni si te adune si si te strángi, ca si ajungi demincarea fiarelor pimintului si pis& rilor cerului,

Atunci cunoaste-vor toti locuitorii

Egiptului cá eu sunt Domnul. Fiindci esti toiag de trestie pentru neamul lui

pe acolo si nici picior de dobitoc si nu

se abata, si si rámâná pustiu timp de patruzeci de ani. Si voi preface tara Egiptului in pustietate In mijlocul Várilor pustii si orasele lui riminea-vor pustii, timp de patruzeci de ani, in mijlocul oraselor pustii. Si voi impriistia pe Egipteni printre popoare si-i voi risipi printre

Dar ató, ce zice Domnul Dumnezeu: t La capitul celor patruzeci de am, voi aduna pe Egipteni dintre popoarele printre care i-am imprástiat, Si voi schimba stares, Egipte-

nilor si-i voi intoarce in tinutul Patures,

In patria lor de obársie, si acolo vor intemeia o imparitie mai slabi, Care si, fie mai slabii, decit alte imparatii si sä, nu se mai porneasci impotriva popoarelor, si-i voi imputina

ca sä nu mai poati stapâni noroadele.

Si atunci nu vor mai insufla neamului lui Israil nddejde aducindu-mi aminte de vina lor, cit s'au dat de partea Egiptului, si vor recunoaste ei eu sunt Domnul.

Fost-a cuvintul Domnului &t'Are mine, in anul al douizeci si saptelea, in

luna intiia, la zi-intii, si-mi zise:

e Fiul omului ! Nabucodonosor, im-

Israil: and ei pun mina pe tine, te frAngi

piratul Babilonalui, si-a pus ostirea la grea corvoadit impotriva Tirului: toti au plesuvit si si-au rinit umerele, dar nici ostirea lui, nici el plata n'au luat de la Tir, pentru lucrarea pe care o fitcuse

si dobitoacele,

Dumnezeu: Iati, voi da lui Nabucodonosor, imptiratul Babilonului, tara Egiptului, ca ripeasei bogiltiile, s'o prade i s'o jefuiasci! Asta fie plata

si le si spargi mina, iar cand se sprijini, te rupi i le zdruncini alele! De aceea asa rosteste Domnul Dumnezeu: s lata, voi aduce impotriva ta sabie si voi stirpi din tine oamenii Si tara Egiptului va ajunge pus-

tietate fárá tipenie de om, si atunci vor simti ci eu sunt Domnul. Si de vreme ce tu te-ai rostit: e Al meu este Nilul si eu 1-am fácut!

De aceea ata cä sunt impotriva ta si impotriva fluviilor tale si voi preface tara Egiptului intr'o pustietate

nemirginitä, de la Migdol pina la Siena

pini la granito Etiopiei,

De aceea asa rosteste Domnul

pentru ostirea lui,

Simbrie pentru lucrul pe caro l-a ficut pentru mine »,zice Domnul Dumnezeu.

a In ziva aceea voi face si odrisleasci cornul casei lui Israil, si tu vei putea sa deschizi gura in cuprinsul Egiptului, ea si, cunoasci ei cá eu sunt Dom-

nul.

818 www.dacoromanica.ro

IEZECIIIL, 30 vi voi pustii tara in tot cuprinsul ei, prin mana streinilor. Eu, Domnul, am grait ava!

30.

Prole(ie impotriva Egiptuluit judecata

cea amenintiitoare a lui Dumnezeu 8e apropie. Nabucodonasor, impdratul Babilonului, va fi unealta Fin care Dumnezeu va pedepei Egiptul. Braful lui

Ava rostevte Domnul Duranezeu:

4 Nimici-voi

Faraan va fi zdrobit, ca el sci cunoascd pe

Si a fost cuvantul Domnului catre mine vi mi-a grait: u Fiul omului, profetevte vi spune: Ava zice Domnul Dumnezeu! Bociti-va: O, ce zi! Caci aproape este ziva, ziva Domnului zi nouroasá; sfárvitul popoa-

i

voi curma

foc Toanului, vi voi judeca Teba.

relor !

Sable va veni impotriva Egiptului, vreme de spaima va fi in Etiopia, cand vor cadea ucivi in Egipt, cand bogatiile vor fi pradate i temeliile darámate. .1

idolii !

frica in tara Egiptului, Si voi pustii Paturesul vi voi da

Domnul.

Etiopienii, Libienii

vi

dumnezeii din Memfis vi voevozii din Egipt, ca s'a nu mai fie, vi voi faspandi

Lidienii

toata amestecatura de noroade pi Cub vi locuitorii din tara legamantului cu el vor cadea de sabie.* Aqa rostevte Domnul: Sprijinitorii Egiptului vor ciidea i stralucirea puterii lui va da inapoi, de la Migdol pa'nil la Siena cadea-vor de sabia s, zice Domnul Dumnezeu.

Varsa-voi mania mea impotriva Sinului, cetatea Egiptului, vi voi padi gloata din Memfis. Pwae-voi foc Egiptului, Siena se va zbuciuma de durere, Teba va fi cucara& v locuitorii vor fi impraptiati. Flacáii din On vi din Bubastis de sabio vor citdea vi femeile vor fi duse In robie. In Tahpanhes se va intuneca ziva, cand voi zdrobi schiptrul Egiptului vi voi curma stralucirea puterii lui, vi se va acopen i ca de un nour, iar fiicele lui vor pleca in robie.

Astfel voi judeca eu Egiptul, ca ea curio:mea el ca eu sunt Domnul.* Apoi fost-a cuvantul Domnului in

anul al unsprezecelea, in luna intaia, In ziva a vaptea a lund, vi-mi grai: *Fiul omului! Zdrobit-am bratul

In ziva aceea, vor ievi soli in graba inaintea mea, ca a", spaimante pe Etio-

lui Faraon, impitratul Egiptului, vi iata câ nu va fi legat cu vre-o lega-Aura ca sâ se tamaduiascit, sil se inzdraveneasca vi sa apuce iar sabia in mana. # De aceea ava zice Domnul Dumnezeu: *Tata cà. sunt impotriva lui Faraon, imparatul Egiptului, vi-i voi zdrobi mâinile lui pe cel zdravan vi pe cel zdrobit ca sa-i cada spada din

pienii neprimejduiti, vi vor fi cuprinvi de

maná,

a Si va fi pustiit in mijlocul tarilor

pustiite, i oravele lui vor fi in mijlocul oravelor pustiite,

Si atunci vor cunoavte ci eu sunt Dornnul, cand voi pune foo Egiptului vi alud tati sotii lui de luptá vor fi zdrobiti.

groaza ca in ziva Egiptului, caci iata-o ca vine!»

poare

Domnul Dumnezeu: Voi curma zarva Egiptului, prin mttna lui Nabucodonosor, imparatul Babilonului. Ava

zice

El vi poporul sau, cel mai crud

dintre neamuri, vor fi aduvi

pustiasca

Egiptul, Efi vor scoate sabia din teaca impotriva Egiptului vi vor umplea tara de morti. Atunci voi usca fluviile vi voi vinde tara in mana celor necredinciovi 819

Si voi risipi Egiptul printre po-

voi raspandi prin imparatii.

Dar voi intari rnâinil impararatului Babilonului, vi-i voi da sabia mea in mana lui vi voi zdrobi lui Faraon, ca sa se vaiete, cum se vaieta cei strapunvi de sable.

Si voi inzdraveni mâiuile impa-

tului Babilonului, incat mâinile lui Faraon sa itintiie fax& vlaga, vi astfel sa vtie el ca

eu, Domnul, am dat sabia mea in mana impitratului Babilonului, ca s'o intinda pe deasupra tarii Egiptului.

www.dacoromanica.ro

52*

IEZECH1L, 31

26. Asa e! Imprästia-voi pe Egipteni printre popoare si-i voi rispindi In impäräfii, ca sä cunoascii ei c eu sunt Domnul.

31.

Prolefie impotriva Egiptului. Faraon este asemiinat cu un cedru alnic, precum tusese

Asur care se prausise nu de multa-

vreme, din pricina mtindriei. .Rdsunetul cdderii lui in toatd lumea.

lar in anul al unsprezecelea, in luna a treia, la a lunii, fost-a cuvintul Domnului &l'Are mine si-mi gral.

a Fiul omului! Intreabi pe Faraon, impliratul Egiptului, i gloata norodului säu: Cu cine te asemeni tu in märimea ta ?

Tata' Asiria era ca un cedru din Liban cu rnindre ramuri, cu

deasä, cu trunchi inalt i al cairui virf ajunsese gin& la nouri. Apele 11 crescusera

i

adáncul

facuse mare, indreptindu-0 riurile sale In preajma locului unde fusese sädit, intinzind riulefele sale spre tofi copacii

Intins

virful pinä la

noun

i

mandrit mima lui din pricina

si-a

lui,

Datu-l-am in mina unui impitrat al neamurilor, care sä se poarte cu el dupit picatul lui i si-1 taie. * Atunci il doborirä strâinii, nes,

muri crunte, zvtirlirä pe munfi, toate cringile lui chzurit in väi i ramurile lui stäteau rupte in toate vägäunile iar toate neamurile tului fugirä de la umbra lui si o

l'A-

sará,.

Pe trunchiul lui doborit se ave-

zara toate pästirile cerului, iar in ramurile lui se cuibärirà toate fiarele Biaba-

tice,

Ca nici un copac pus langä apä

eh.' nu mai creascá inalt i sä nu ajungii cu virful pan& la nouri, i ca nici unul

din cei care se adapit cu apä, sä nu se bizue pe ei in mindria lor, fiindca tofi stuit sortifi morfii si se duc In adâncurile pämttntului cu fiü oamenilor, la cei care se pogoarti In mormint.

Asa resteste Domnul Dumnezeu:

« In ziva când cedrul cobori in

eol,

de pe cámp.

1-am jelit si am acoperit adttncul si am finut in loe fluviile sale, iar marile ape se oprirä. Din pricina lui intunecai Libanul i tofi copacii campului tiinjirä

seserä mulfamitä belsugului de apl.). din vremea cresterii luí. cringile lui durará; cuibuti

duro(); el.

Din aceastä pricinä el intrecuse in iniilfime pe tofi copacii cimpului í'ndesise crängile, i ramurile i se intin-

toate päsärile cerului, i sub ramurile lui flicurit pui toate fiarele cimpului, iar la umbra lui Ii fácurit sälas multe popoare.

i era falnic i cu cangi inalte, din pricinä cä rädäcina lui era ring&

belsug de ape.

Cedrii din grildina lui Dumnezeu nu-i semánau nici unul, chiparosiin'aveau

criingi la fel cu el, iar platanii n'aveau ramuri ca el. Nici unul din tofi copacii din grädina lui Dumnezeu nu-i semäna la frumusefe. Frumos 1-am fi:cut, cu multe ramuri,

tofi copacii Edenului din grädina lui Dumnezeu aveau duda': pe el. Deaceea asa zice Domnul Dumnezeu: }Inda a crescut inalt si si-a

Cu huetul càderii lui cutremurat-am popoarele, and 1-am pogorit in eol, la cei ce se pogoarä in mormint; atunci se mingiliartt in adttncul pinattntului tofi copacii Edenului, cei mai frumosi i cei mai falnici din Liban, tofi cei care se adapti cu i ei furà nevoifi sä se pogoare In eo1 la cei morfi de sabie ei care mai nainte, ca sofii lui, stätusera adá, postifi la umbrit-i in mijlocul neamurilor.

Cu cine deci te asemeni tu in

strálucire si in marime dintre copacii Edenului? Tu te-ai pogorit acolo i ai fost dat jos cu copacii Edenului, In adttncurile pämintului, i stai printre cei netitiafi imprejur, cu cei ucisi de sabia. lata pe Faraon i tolda oastea lui o,

zice Domnul Dumnezeu.

820 www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 32 Si iatit co gritieate Domnul:

32.

Fldngere pentru Faraon. Prd7wirea marelui crocodil. Egiptul va fi nimicit de im-

pdratul Babilonului. Cdntare de pogribanie pentru Faracm osdnditsd ecildeluiasal In 6eol la un loc cu cei ucigi de eabie, unde sâldluesc impdratii, regii i principii lumii.

Fost-a euvitntul Domnului cittre mine, in anul al doisprezecelea, in luna a douiisprezecea, la zi-inthi a lunii, zise:

a Fiul omului ! Alcatueate o plangere pentru Faraon, imparatul Egiptului,

spune: Leu al neamurilor, -cum ai pierit ! Fost-ai un crocodil in Nil, care faceai sä bolboroseaseä apa cu närile tale, o tulburai cu picioarele tale ai valurile ei le räscoleai !

Aaa rosteate Domnul Dumnezeu: Intinde-voi impotriva ta rrueaja mea, adunare mare de popoare, ea sit te scout& cu mreaja mea. Si te voi arunca pe uscat, pe pitmânt te voi zvârli 't voi ingädui ca toate päsitrile cerului sä se aaeze pe tine,

voi sätura din tine toate fiarele

Si carnea ta o voi arunca pe munti väile le voi umplea cu stärvul tau, Apoi voi addpa pämäntul cu pri-

sosul singelui täu ping la munti

prâpástiile pilmäntului se vor umplea de tine. i and te vei stinge, voi acoperi cerurile, stelele le voi intuneca, soarele 11 voi acopen i cu nour, iar luna nu-ai va mai Hispändi lumina sa;

Toti lurainittorii strii/ucitori din cer

li voi intuneca din pricina ta, a't intunerio voi aduce pe fata pannIntului n, zice Domnul Duranezeu. s

i mima multor popoare o voi

umplea de zbucium, cand voi aduce pe robii tâi in imparitiile pe care tu nu le cunoateai.

Multe neamuri se vor «pena de

tine ai pe impitratii /or Ii va apuca fiorui,

ctind voi invâxti sabia mea in fata lor,

ai vor tremura neincetat fiecare cu gändul

la viata lui, in ziva präbuairii tale.

821

Sabia

impitratului Babilonului va veni peste tine !

Cu spada voinicilor tuturor crunte/or popoare, dobori-voi multimea ta,

ei vor pustii striilucirea Egiptului

vor nimici toati gloata lui. Präpitdi-voi toate vietuitoarele din apele tale cele mari, picior de om sit nu le mai turbure a't copitä de dobitoe

sit nu le mai fascoleascit!

Atunci limpezi-voi apele viile vor curge ca untdelemnul 0, Domnul Dumnezeu,

a't

fluzice

Cand voi preface tara Egiptului in pustietate i cand va fi pustiitä In tot cuprinsul ei, eá.'nd voi ucide toti locuitorii dinteinsa, ca sá tie cä eu aunt Domnul. lath, plängerea, pe care s'o rosteasei, s'o rosteascä fiicele noroadelor pentru Egipt d pentru poporul säu », zice Domnul Dumnezeu. In anul al doisprezecelea, in luna intitia, in ziva a cincisprezecea, fost-a

cuvântul Domnului care mine ai-mi

«puse:

e Fiul omului ! Suspinä pentru norodul Egiptului, fiindcit eu il voi pogori In aditncurile pgmitntului, la coi ce s'au pogorit in mormânt.

Pe cine intreci tu in frumusete ?

Pogoarit-te a't sälitalueate cu eei nettiiati imprejur, In mijlocul celor care au ctizut de sable. Acolo va sttliialui a't el impreunit cu poporul lui.

Si voinicii lui ii vor gräi: e In

fundul Seolului cu sotii lui de lupti ! Sä se pogoare i sä sälaaluiaseä coi ne-

täiati imprejur, in mijlocul color strip punai de sabio! Acolo se aflä Asiria ai eu tot poporul, imprejurul mormäntului ei, toti sunt morti, citzuti in ascutiaul sitbiei;

Mormintele ei se aflit in fundul adâncului, iar poporul imprejurul mormitntului, toti morti, egzuti in ascutiaul säbiei, care Hispandisera groazg, In päp mitntul color vii. Acolo este Elamul ai tot poporul lui,

iraprejurul mormäntului lui, toti morti,

www.dacoromanica.ro

rEZECHEL, 33

cizuti in ascuticul sibiei, care se (lobo-

83.

riser& netkati imprejur in aditncurile cele mai de jos ale pimantului, ei care ritspindiseri groazi in pimi,ntul celor vii, i acum îi poartii, mara la fel cu cei ce s'au pogorit in mormOnt. In mijlocul celor morti ti pregätir Elam sillasul siu i norodului sii.u; imprejurul lui se tali, mormintele lor; toti cunt netkati imprejur, ucisi de sabie, i ei, care rispandiseri spaima in piinittntul celor vii, acum isi poartii ocara cu cei ce s'au pogorit

In mormânt si au fost asezati cu cei

omoriti. Acolo este Mesec iTubal,Impreuni,

cu norodul. imprejurul mormintelor lor, toti net:Ceti imprejur, ucisi de sabie,

care rispandiserà groaza in pitmAntul celor vii.

Si ei nu silisluesc cu vitejii care din vremi strivechi s'au pogorit InSeel cu armele lor de lupti i ckora li s'a pus sabia sub cap, ci Ii poarti picatul In oasele lor, filndcá prin faptele lor fizboinice ràspândiserä groaza in pimintul celor vii. Si tu vei sâlähui in mijlocul celor nethiati

imprejur, cu cei ucici de

sabie.

Acolo este Edomul, regii i principii lui, care prin faptele lor ritzboinice

au fost acezati cu cei ucisi de sabie ei stau cu cei netäiaÇi imprejur, cu cei ce ?au pogorit in mormant. Acolo cunt toti stiptinitorii de la miazi-noapte i toti Sidonienii, care s'au pogorit ucici, deoarece prin rizboaiele cu care rispandiseri groazi, acum cunt de ocarii. Acolo stau acesti netiiati imprejur cu cei ucisi de sabie ispäsese ocara cu cei ce s'au pogorit In mormOnt.

Faraon Ii va vedea ci se va mangaia cu tot norodul lui, cici Faraon cu oastea lui sunt ucisi de sabie i, zice Domnul Dumnezeu, o Cici a rispandit spaimi, in pimitntul celor vii, de aceea va fi In mijlocul celor netitiati imprejur, cu cei ucisi de sabie, Faraon si tot norodul lui *,

alee Domnul Dumnezeu. 822

Vremea nilntuirii. Mdntuirea nu este pentru cei care se afld in rara lui Israil, ci pentru cei ce 86 pocdiesc, pentru oamenii care stau aproape de Dumnezeu prin faptele /or bone. Cei ce ascu/tcl pe profet ascultd cuvintele, dar.nu lac nimic din, ele.

Dupi aceasta, fost-a cuvântul Dom-

nului citre mine ci-mi zise:

e Fiul omului! Griiiecte fiilor popo-

rului thu i le propovedueste: e Cand voi porni sabia impotriva unei tiri FA iocuitorii tirii vor lua pe cineva dintre ei si-1 vor pune Ara* Si cand va vedea sabia venind impotriva firii, va suna din trambitii si va vesti poporul,

Daci cel care aude glasul trim-

bitei nu se ostenecte dea de veste, ci sabia vine si-1 ja pe neacteptate, cangele aceluia sä fie in capul lui.

Dacit cel ce a auzit glasul tram-

bitei nu s'a grifibit sá dea de veste, singele lui si fie in capul lui, iar cel care a dat de vests si-a mantuit sufletul

Strijkul care vede cá vine sabia si nu sung, din trimbiti ci nu vestecte poporul si sabia vine i ja firit de veste pe vre-unul, acela va fi nirnicit pentru firidelegea lui, iar sangele lui Il voi cere din mOna Dar eu te-am pus pe tine, fiul omu-

lui, strijk peste neamul lui Israil, daci vei auzi vre-un cuvAnt din gura mea, cri-i de veste.

Daci eu voi spune celui fitri de

lege: e Piiatosule. vei muri*, FA tu nu-i vei da de veste, ca si se abati din calea

lui, pkitosul va muri in firidelegea lui i sOngele lui il voi cere din mrma ta

Dar (lac& tu ai dat de veste

tosului, sá se abati din calea lui ci si se pockascii, Efi nu se va pock de fapta

lui, va muri intru fkidelegea lui, iar tu ti-ai mi,ntuit sufletul.

i tu, fiul omului, apune color din nearnul lui Israil: o Aca v'ati rostit voi: Picatele i färädelegile noastre ne qi din pricina Ion pierim; cum putea-vom

oare sá rimanem cu viati?*

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 33

Atunci sö le raspunzi: Viu sunt zice Domnul Dumnezeu, a nu voieso moartea picatosului, ci sa se po&Masai picatosul de fapta lui i si fie viu! Pocaiti-va, pociiti-vá de faptele

garului, si mi-a deschis gura pima di-

al lui Israil? » i tu, fiul omului, propovedueste fiilor poporului tau: o Faptele bune ale celui drept nu-1 vor mintui in ziva and va picatui, i piicatul pacatosului nu-1

däramate din pamantul lui Israil zic astfel: Avraam a fost unul i lui i s'a dat in stipOnire tara, dar noi suntem multi i noua ne este data tara in stà-

de faradelegea lui s't nici faptele bune ale

Domnul Dumnezeu! Voi mâncati pe

mineata, la sosirea lui foi gura mi-a fost deschisi FA n'am mai fost mut. Atunci fost-a cuvintul Domnului catre mine vi-mi zise:

eu »,

voastre cele rele ; de ce sb: mori tu, neam

4 Fiul omului! Locuitorii asezärilo

panire !

va zaticni in ziva and se va pocii

De aceea spune-le: 4 Asa rosteste

celui drept nu-1 vor putea tine cu viati In ziva &Ind el va pacatui. Daci eu voi spune celui drept:

munti i stati cu ochii tinta la idolii vostri, varsati strage, i mai cugetati stäpaniti tara ? VA, bizuiti pe spada voastra, savarsiti blestematii i fiecare intineaza pe femeia aproapelui situ, si mai cuge-

e Viu vei fi », si el se va bizui pe faptele

lui bune si va saviirsi picat, toate fap-

tele lui cele bune nu i se vor tine in

seamit, ci va mini din pricina faradelegii pe care a sivOrsit-o! Dacii voi spune celui pacittos: e Vei muri », fA el se va pociii de pacatul

tati sa stapániti tara? An ta le graiesti: o Asa rosteste

Domnul Dumnezeu! Viu sunt eu: cada In ascutisul säbiei cei ce locuesc in aseziirile dftri.mate, cei din taring sä, fie hrana fiarelor, cei din castele si din pesteri ta moari de ciumä, ! *i voi preface tara in pustietate far& tipenie de om, stralucirea puterii sà se curme, iar muntii lui Israil sä, ta-

sau s't va savitrsi fapte bune ii dup.& lege:

Va da inapoi zalogul, va plati

lucrul furat, va umbla in poruncile vietii,

fari sä, mai saviorseasca, nici un pacat, okela va fi viu si nu va muri I

Toate pactitele pe care le va fi sivarsit nu vor fi pomenite i, firadca a s'aviirsit fapte bune i chip& lege, va

mâie pustii i ta nu mai treaci nimeni

prin ei, Ca si cimoasci ei cä eu stmt Domnul, mai alas &and voi pustii tara cu

trai!

Dar daca, fili poporului tau zic: Pravila Domnului nu este dreaptä, nici pravila lor nu este dreapta.

din pricina blestematiilor pe care le faptueso locuitorii. desaviirsire,

30. Dar iatä, fiul omului, ca fiii po-

Dacä cel drept se abate de la drepi savarseste pticat, el va

porului tau sfatuesc despre tine pe l'inga zid i la usile caselor si spun until catre altul: s Haideti i ascultati ce fel este cuviintul care iese de la Doranul! r

tatea lui muri.

Daca un pbeatos se pocateste de picatul lui si face fapte bune i plicute, pentru ele va ramanea, in viata. lar ceea ce spuneti: Pravila Domnului nu este dreaptit, », pe fiecare Il voi judeca dupil pravila lui, adicit dupa faptele lui, neam al lui Thrall! » In anul al unsprezecelea, in luna a zecea, in ziva a cincea a robiei nos, stre, a sosit la mine un fugar din Ierusalim si mi-a spus: o Cetatea a fost cu-

Atunci vin la tine, cum vine poi stau in fata ta i ascultit cuvintele tale, dar nu le fac, firadca in gura lor este minciuna, ci fac dupit, mima lor lacoma de castig. i asa tu ai ajuns ca un cOntaret de seamil, cu glas frumos i care zice bine din harfa sa. Ei ascuita cuvintele tale, dar nu fac nimio din ele! porul,

cerita I *

Dar mâna Domnului a fost peste mine, cu o seari inainte de sosirea fu823

i and se vor adeveri i jata 6, se vor adeveri cunoaste-vor ca, se allá profet in mijlocul lor!

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 34

Intocmai cum privegheazi ciobanul turma lui in zi de vijelie, asa voi priveghea eu turma mea si o voi scapa

34.

Peistorul cel reta care nu ingrijefte de oi Duninezeu, piistorul cel bun, care ingrijeiste de ele i ctind se risipesc le adunei la un loc. Noul relator, dintre urmagii David va fi peistor, iar Dumnezeu va fi impclrat. Incheia-va atunci un non

de orisiunde s'ar risipi in zi cu noni intunecosi.

Si voi scoate oile mele dintre popoare si le voi strange din imparatii, si le

voi aduce in pamântul lor si le

Si a mai fost cuvantul Domnului

catre mine si-mi zise: e Fiul omului! Prooroceste impotriva pastorilor lui Israil, prooroceste le spune pastorilor: Asa rosteste Dom-

iar stana lor va fi pe muntii cei inalti ai lui Israil. Si se vor odihni la stanä, bunit si vor paste päsune grasa in muntii lui Israil.

nul Dumnezeu: Vai de pastoril lui Israil !

Oare pastoril se pazesc pe ei insisi? Nu pastores° ei turma?

Irisa eu singur voi paste turma mea si o voi duce la odihnita, zice

Mancat-ati laptele, cu lana v'ati

Domnul Dumnezeu. a Pe oaia ces, pierduta o voi cauta, pe cea II-ab:cita, o voi aduce, pe cea rä,

imbracat, oile cele grase le-ati junghiat si turma n'ati pàzit-o! Pe oaia s'ab& n'ati inzdravenit-o, pe cea bolnavä, n'ati tamaduit-o, pe cea

nita, o voi lega, pe cea bolnava o voi

indzraveni, pe cea grasâ s't pe esa zdravänä o voi paste precum se si cuvine. Si voi, oile mele, asa zice Domnul Dumnezeu: a Iatä ca voi judeca pe oi, pe berbeci i pe tapi. Oare nu-i de ajuns ca pasteti pit-

ramita, n'ati legat-o, pe cea l'atacas& n'ati adus-o inapoi, pe cea pierdutit n'ati cau-

tat-o, iar cu cea zdravana v'ati purtat

cu silnicie. Si oile mele se imprästiara din lipsil de pastor i ajunsera demâncarea tu-

turor fiarelor salbatice si se razletirä,

Si ratitcirä, oile mele pe toti muntii si pe toate dealurile înalte si se risipira oile pe fata pamantului, filfa sii, alba cine le cauta si cine le ingriji. Pentru aceasta, ascultati, pastorilor, cuvântul Doninului! « Viu sunt eue, zice Domnul Dum-

nezeu. e Deoarece turma mea a ajuns pradi i demancarea tuturor fiarelor salbatice, fiindca n'au pastor, iar pastoril mei nu umblarà, cu oile, ci se pastorira, pe sinesi si nu oile mele, Da aceea, Etscultati, pistmilor, cuvantul Domnului: 4 Asa rosteste Domnul Dumnezeu:

Luati aminte! Din mana pastorilor mei voi cere oile mele i voi curma °data cu pastoritul olor, i pastorii nu se vor mai paste pe sinesi! Scapa-voi turma

mea din gura lor, ca sa nu le mai fie

spre mancare, Fiindcit asa gritieste Domnul Dum-

nezeu: Iatit-ma ! Eu voi purta de grijä, de oile mele §i le voi. priveghia.

voi

paste pe muntii lui Israil, in luncile ksi In toate pasunile asezaailor lui Israil; Pe pásuni frumoa,se le voi paste,

sunea cea mai buna si apoi calcati in picioare cealaltä, pasune, i ca beti cea mai limpede apâ i pe cealalta o turburati cu picioarele voastre,

Incitt oile mele paso pasunea cal-

°ata in picioare si beau apä tulbure? De aceea asa zice Domnul Dumnezeu: e Tata, eu voi judeca futre oile grase si cele Biaba.

Fiindca voi lovii cu soldul 5i cu

umarul si impungeti cu coarnele voastre

pe toate cele bicisniee, pana, ce le goniti afana, Voi ajuta oile mele ca sit nu mai

fie pradá si voi judeca intre oaie si oaie.

Si voi pune peste ele un pastor,

care le va pastori, pe robul meu David;

el le va pástori si el va fi pastorul lor.

Si eu, Domnul, voi fi Dumnezeul lor, iar David va fi imparat in mijlocul lor. Eu, Domnul, am .grait. Atunci voi incheia legamant de

pace si voi prapildi once fiará silbaticit din tara, ea sa poatit avea 824

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 35, 36

farà primejdie in pustie

in päduri

i

s5, doarm5,.

i le voi da lor binecuvântare de

ploaie mare, tFA le voi pogori ploaie la vreme, ploi binecuvitntate! Atunci pomii de pe ctImp Jai vor da roada lor ;EA p5,mäntul Ii va da rodnicia sa, i vor locui la ad5post FA vor

cunoaste cà eu sunt Domnul, cand voi sf5,rima jugul ai-i voi mintui din mina eelor ce-i robiser5,.

i nu vor mai fi pradit pentru

popoarele pagine i fiarele din tar5, nu-i vor mai m'Anca si vor locui fado, grij5.,

eitci nu va fi cine sa-i stinghereascit. *i le voi intemeia o s5dire desiivarsitg

i nimeni in tará nu va mai

piitimi de foame ai nu vor mai indura ocara pitgänilor. Atunci vor cu.noaate ci eu, Dom-

nul Dumnezeul lor, aunt ou ei, iar ei, casa lui Israil, sunt poporul meu*,

zice Domnul Dumnezeu. Voi sunteti oile mele, oile p5,aunii

mele, oameni sunteti voi, iar eu sunt Dumnezeul vostru »,

zice

Domnul

Dumnezeu. 35.

Profefie impotriva Edomului. Edomul va

fi nimicit din pricina invermuirii impotriva lui Israil fi a dorinfei de ateipdnire peste Israil. Fost-a cuvitntul Domnului citre mine vi-mi zise: s Fiul omului ! Intoarce-te cu fata spre muntele Seir i profeteate impotriva lui, i spune: s Aaa gaieate Domnul Dumnezeu: Iatiá ca sunt impotriva ta,

munte Seir, ai-mi voi intinde mit'na mea

impotriva ta ai te voi preface in pustietate necuprins5,; Cetittile le voi preface in mormane

de ditritmituri i tu vei fi pustietate, ca sá tii cà eu sunt Domnul. Fiindcli, tu ai nutrit duamänie neincetati i ai trecut prin ascutiaul sltbiei pe fiii lui Israil, in vremea nenorocirii lor, in vremea cand p5,catul le apropia sfttraitul,

De aceea, viu sunt eu*,zice Dom-. s te voi preface in lao nul Dumneezu,

de sänge i sängele 85 te urmäreascii,

fiinda, sangele te-a &cut vinovat,

sängele si te urmfireasca I

preface muntele Seir in

i voi

pustietate nemärginit5,

ì voi nimici cale

dinteinsul pe oricine Ii va face

pe-acolo; ITmplea-voi muntii titi de morti, colinele

i

valle tale, si toate luncile

tale de uciai, citzuti de sabie, Co sá ajungi pustietate deapururi

cetlitile tale sá nu mai fie locuite, ca sá cunoati cá eu sunt Domnul. De vreme ce tu zici: s .Ale mele

s5, fie amiindoui popoarele i anifindouii eu s5, le stapftnesc, deai Domnul

este in ele*,

De aceea, viu sunt eu*, zice Domnul Dumnezeu, s c5, má voi parta cu tine dupá, vietjmgaia ta i dup5, ciuda

ta pe care tu ai vitdit-o cu ura impotriva lor, FA mi voi descoperi intru ei, când te voi judeca eu,

Ca sà atii cá eu Domnul am aflat despre toate hulele pe care tu le-ai gr5it impotriva muntilor lui Israil: s Pustiiti sil, fie si spre mâncarea voastr51*

i fiinda tu te ingiimfai cu gura impotriva mea ai mà blestemai, dar eu am auzit, Aaa rosteate Domnul Dumnezeu;

Cum te bucuii tu ca tara mea sä fie pustie, aaa iti voi face si eu; Precum tu te bucuri de casa lui Israil ca la fie pustie, tot asa iti voi lace i eu. Pustietate 85 fii tu, munte Seir, impreun5, cu tot Edomul, ca s5, ata cá eu sunt Domnul! 36.

Israil se intoarce in, jara. Binecuvdntarea Domnului se moral peste tot : munjii vor fi locuifi i apezdrile deirdmate vor fi zidite din non. Dumnezeu va culege pe poporul sdu de printre popoarele peigtine i adu-

andu-1 in tara il va inzestra cu duh nou inimä nouei. Popoarele paigdne vor recunoafte atotputernicia lui Dumnezeu, cdnd poporut sdu va fi afezat in atarea lui cea dintdi. 1. s i tu, fiul omului profeteate despre muntii lui Israil i spune: s Munti 825

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 36

ai lui Israil, ascultati cuviintul Dom-

nuluil Aaa, rosteate Domnul Dumnezeu:

nude& vrijmasul strigi in ciuda voastrii: A Pustietate, aha ! sä, fil deapuStipinirea noastrii, eati! r,

ruri !

De aceea profeteate i spune: e Af}a,

rosteste Domnul Dumnezeu: Fibula a'r tot fiindeá va dispretuiau i vi, doreau cu infocare vecinii vostri, ca sa fiti in stipinirea celorlalte popoare, i voi ati ajams de vorbf, i defilimarea norodului,

Pentru aceasta, munti ai lui Israil, ascultati cuvintul Domnului Dumnezeu: e Aaa rosteate Domnul Durnnezeu muntilor, colinaor, luncilor, váilor, pustiilor sidaauri &Amato, oraaelor párisite, care

ajunseseri pradä, si de räs pentru ce-

lelalte popoare vecine;

De aceea Elsa rosteate Domnul Dumnezeu: In vipaia eiudei mele, gräitam impotriva celorlalte popoare piighne impotriva Edomului intreg, care si-au

hotirit tare mea ea moatenire a ion, cu toast", bucuria inimii i cu dispret in

suflet ca si le fie prada;

De aceea profeteate impotriva lui Israil i spune muntilor e'r dealurilor i luncilor i viilor: « Aaa

rosteate Domnul Dumnezeu: JatA, in

rfi.vna urgiei mele am grilit, fiindci trebue sä, ispäaiti ocara popoarelor. * Si iariai de a,ceea: Aaa zice Domnul Dunanezeu Popoarele vecine cu voi sf, poarte ocara lor ! lar voi, munti ai lui Israil, dati mládite i faceti roduri pentru poporul meu Israil, cici se apropie venirea lui. Ca-xi iatä, mA apropiu de voi

indrept spre voi i veti fi arati manati !

Si vi voi inmulti pe voi oamenii, intreg neamul lui Israil: muntii vor fi locuiti

i

sillaaurile cliirb,mate vor fi zi-

dite din nou. Si vi voi inmulti pe voi oamenii dobitoacele sii se inmulteasci i si se prilsefusciiai va voi umplea de locuitori ca in vremurile trecute i vi voi face mai mult bine cleat In vremurile de la inceput, ca si stiti ci eu sunt Donnaul! Si voi aduce oarnerd peste voi,

poporul meu Israil, care ea va ia in

826

moatenire i ea nu-i stipiinire mai lfsati fir& copii. Aaa grideate Domnul Dumnezeu: e Din pricini ca-ti spun: mâncittoare de

oameni eati tu, si tu-mi la.ai poporul meu fArà copii, Sä, nu mai mininci oameni i poporul tau sit nu mai riming fir& copii », zice Domnul Dumnezeu.

Si nu voi mai auzi la tine bat-

jocura popoarelor i ocara noroadelor nu

o vei mai purta si pe poporul tau sf, nu-1 mai lasi fide: copii r, Duranezeu.

zice Domnul

Fost-a cuvfmtul Domnului citre mine si-mi zise: 4 Fiul omului ! Cand cei din neamul lui Israil locuiau in pitnaintul lor, se spurcau prin viata i faptele lor i viata

ion inaintea mea era ca necuritia fireasci, a unei femei.

Si-atunci am virsat milnia mea impotriva lor, din pricina stangelui pe care Il viirsari pe pimint i a idolilor

lor cu care 11 spureaserii. Si-i printre neamuri ei-i räspândii In împäri4ii, ei-i judecai dupi viata i dupii, faptele ion! Si aaa, plecari la neamurile la care plecarii i ptangiriri numele eel dint al meu, Meat se spunea despre ei: e Ei Bunt poporul lui Dumnezeu i final

iasti, din tare lui! Atunci i-am crutat pentru numele

meu cel dint, pe care-1 pingitriri cei

din neamul lui Israil, printre neamurile printre care plecaseri.

De aceea aa rosteste Domnul

Dumnezeu: Spune casei lui Israil: o Nu pentru tine, neam al lui Israil, mijlocesc

eu, ci pentru numele meu cel dint pe care 1-ati pingirit printre popoarele unde

v'ati dus.

Si voi sfinti numele meu eel mare,

care a fost pingltrit printre noroade, pe care voi 1-ati pingärit in mijlocul lor, ca saatie neamurile pagine ci eu Bunt Domnul r,

zice Domnul Dumnezeu,

and mg, voi sfinti in voi, in viizul

lor.

Si va voi lua de printre neamuri va voi stringe din toate va voi aduce in patria voastri.

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 37

Apoi v voi stropi cu apa. curat5, si v5, voi curiti de toate spurciiciunile voastre pi de toti idolii vostri v5, voi face curati. i v5, voi da un cuget nou si un duh nou voi pune inl'auntrul vostru voi scoate mima cea de piatrii, din trupul vostru i v5, voi da una de came.

de cirduri de oameni orasele cele nimicite, ca 85, stie ei ci eu sunt Domnul. * 87.

Minunata tuviere a lui Israil. Vedenia

läuntrul vostru i vä voi insufla ea umblati in legile mele i orinduielile mele

cdmpului de °ase. Duhul le inviazd çi pe ele incep 84 se infiripeze vine f i carne pi &I 8e imbrace cu piele. Iatd, eu voi deschid,e mormdnturile voastre frs vd voi scoate pe voi, norodul meu, din morndin-

Ca sii, locuiti in pimintul pe care

Cele doucl regate se vor uni /a un loe sub acelasi sceptru Cu acektsi fmpdrett, David,

i và voi puna Duhul meu in-

si le piziti ei si le faceti,

turi oi vci voi duce in pcbruintul lui Israil...

1-am dat stritmosilor vostri i sä fiti poporul meu i eu ea' fiu Dumnezeul vostru.

iar Dumnezeu va incheia un nou legdmat, legiirrant vesnic.

i eu v5, voi curia de toate spurciciunile voastre i vi voi da griu, si-1 voi inmulti ei nu voi mai ingadui 85, bintuiasc5, foametea la voi. Inmulti-voi i rodurile pomilor

roada tarinei, ca si nu mai indurati

i a fost peste mine mina Dom-

nului i Domnul m'a dus cu Duhul

m'a oprit in mijlocul unui cämp plin cu oase de om.

$i m'a dus pe lingi ele de

de viata vos,stri cea rea i de faptele

imprejur, dar iatä c5, erau tare multe jur, pe fata cimpului i erau foarte useate. Atunci zis-a cidro mine: e Fiul

catele voastre si de blestemitiile voa-

omului ! Vor mai invia aceste oase ? * Dar eu i-am rispune: a Doamne Dumnezeule,

rusinea foametei printre popoare. Atunci v5, yeti aduce voi aminte

voastre role i vi yeti sch,rbi de pistre.

i nu pentru voi fac asa u, zice Domnul Dumnezeu, s'o stiti! Rusinati-v5, si v5, sâii de viata voastri, voi

cei din neamul lui Israil.

Asa rosteste Domnul Dumnezeu: tIn ziva când vá voi curiiti de toate delegile, voi umplea de oameni cetitile

tu stii!* i mi-a zis: 4 Prooroceqte pentru oasele acestea si le zi: Oase uscate, ascultati cuvintul Domnului Asa rosteste Domnul Dumnezeu catre oasele ace,stea: Tata, voi aduce

In voi duh de viatá i yeti invia,

i voi face si creascii, pe voi vine si

asezärile dirimate vor fi iartisi zidite, carne si cu piele v5, voi imbraca si v5, Piimântul care mai inainte era voi da suflare de viatä ei yeti fi vii, ca pustiu in fata oricirui ctilittor, va fi lu- .sä etiti cà eu sunt Domnul ! crat,

Atunci proorocii, precum imi fu po-

acesta, 35.i se va spune: care a fost pustiu, a ajuns ca gradina

runca, si, pe când eu prooroceam,

locuite a.

pe ele vine si carne si di se imbraci pe deasupra cu piele, dar firi duh in-

Edenului i cetätile cele d5,rimate, pustii 5i nimicite, acum sunt

i popoarele vecine, care vor mai

cà se fiicu un vuet si o zarvi: oasele se ineheiau unele cu altele. i iatä cii, vizui c5, se infiripeaz5,

riminea, vor cunoaste c5, eu. Domnul, am

teinsele.

stiitá am eltdit-o. Eu, Domnul, am gfait voi adeveri acestea. u Asa griieste Domnul Dumnezeu t Inch, un lucre hárizi-voi casei lui Israil:

hul de viatä, prooroceste, fiul omului,

zidit ceea ce a fost nirnicit si tara pu-

voi inmulti oamenii ca turmele, Ca oile de jertfi, ea oile din Te-

rusalim la praznicele lui, asa vor fi pline

zise: Prooroceste pentru du-

si spune duhului: 4 Aea zice Domnul Dum-

nezeu! Din cele patru vanturi vino, duhule, i sufra peste acesti morti, ea 85, invieze

i am proorocit precum mi se poruncise, si a intrat in ele duhul de viatit,

827 www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 38

Sit nu se mai intineze cu idolii i cu toate picatele lor, ci-i voi mintui de toate

si se Bondi in picioare o foarte

foarte mare ostire.

lor i cu spurcáciunile lor

Apoi zise dare mine: o Fiul omului !

Aceste oase sunt cei din intreaga casi a lui Israil. Iatä ei zic: o Uscatu-s'au

färädelegile cu care au piciituit, voi ca sii, fie ei norodul meu i eu Duranezeul lor; Iarrobul meu David, impirat peste

oasele noastre, niidejdea noastri a pierit,

s'a sfirsit cu noi! » De aceea profeteste si le spune: Asa zice Domnul Dumnezeu latä, eu voi deschide morminturile voaatre vä voi scoate pe voi, norodul meu, din morminturi i vä voi duce in pimintul lui Israil,

Ca si stiti cä eu sunt Domnul,

când voi deschide morminturile voa-

stre si vi voi scoate pe voi, norodul meu.

*i voi pune Duhul meu in voi si yeti invia i vi voi si1äIui in pimintul vostru, ca sástiti cä eu, Domnul, griiesc i adeveresc zice Domnul !

ei,

i toti sä sib& un singur pi.stor,

umble in orânduielile mele, sit pizeasca poruncile mele si si le implineascit; Si locuiascà in tara pe care eu am dat-o robului meu Iacob, in care au fost

säláluit strimosii lor, i sä locuiasci, inteinsa ei i fiii lor i nepotii lor deapururi, iar David, robul meu, sä le fie impirat in yea° ! i voi incheia cu ei legimint de pace, vesnic legimint, si-i voi intemeia, voi inmulti, iar templul meu va fi vesnic in mijlocul lor. i

Apoi fost-a cuvintul Domnului citre mine si-mi zise: o Tu, fiul omului, ja un toiag serie pe el: luda i fili lui Israil, care sunt uniti cu el! » i mai ia j un altul

locasul meu si fie la ei: eu

sä fiu Dumnezeul lor, iar ei sit fie norodul meu, Ca sä cunoascii popoarele pagine cä eu sunt Domnul col ce sfinteste pe Israil, daci templul meu va di,inui dewpururi in mijlocul lor !

si serie pe el: a Iosif, toiagul lui Efraim, si teat& casa lui Israil, care-s uniti Cu el! » i

altul,

88.

pune-le laolalti, unul

In mina ta.

Dumnezeu garn,efte °mica lui Gog, regele din tara Magog, impotriva poporului situ.

ca sit faci unul singur

lar când te vor intreba fill norodului tau: Spune-ne, ce va si zicä, toiagul din mina ta *,

Tilcueste-le: o Asa zice Domnul Dumnezeu: e Lua-voi toiagul lui Iosif, din mina lui Efraim, i semintiile lui Israil unite cu el, si le voi pune ling&

toiagul lui Iuda ca sä le unesc si in

voi aduce in Ora lor. voi face un singur neam, in

pimintul meu, in muntii lui Israil, ca

toti sä alb& un rege, si nu mai fie doui popoare

i sa nu mai fie impirtiti in

Gog.

Dap& aceea, fost-a cuvintul Dom-

nului dare mine si-mi grid:

mina mea Ea fie unul! i toiegele pe care vei serie si fie in mina ta, in vizul lor. Dupi aceea spune-le: A.sa zice Domnul Dumnezeu: « Iatii., eu voi lua pe fiii lui Israil dintre neamurile pe unde pribegesc, si-i voi aduna de pretutindeni

Gandul cel reiu al lui Gog fi planul cel mare al lui Dumnezeu. Infricafata judecata cu care Dumnezeu fi va jud,eca pe

o Fiul omului! Indreaptil-te cu fats, spre Gog, in tara lui Magog, marele impirat al Mesecului i Tubalului, si profeteste impotriva lui i spune: o Asa zice Domnul Dumnezeu:

Gog, mare impirat al Mesecului i Tubalului, stint impotriva ta!

Prinde-te-voi voi infige cirlige in fileile tale si te voi scoate impreuni Cu toatä ostirea ta, cai i chidreti, toti invesmintati cu platose, oaste mare, cu scuturi i paveze i cu sibii In mina:

Per*, Etiopieni, Libieni cu scuturi

doui regate,

coifuri; 828'

www.dacoromanica.ro

IE2tCHIL, 39 Gomer í ostirile sale, Togarma, tinuturile de la miazii-noapte impreunti

cu ostile lor, noroade multe aläturi de

tine.

te pregiiteste, tu si toat5, oastea care s'a adunat cu tine, si fil gata pentru slujba mea. Gáteste-te

s't

Dupit, vreme inde1ungat5 in vremea

cea de apoi, vei primi poruncii sà por-

nesti impotriva unei tad, iaritsi lute-

meiat5 strans5, de printre multe neamuri,

impotriva muntilor lui Israil, care au fost mult5, vreme pustii, neam adus dintre

popoare EA care intreg silláslueste fir& giija.

Tu vei porni ca o vijelie i vei veril ca un nour, ca sä acopen i p5,mntu1, tu si °stile tale si multele neamuri care

sunt aláturi de tine.

Asa zice Domnul Dumnezeu: In vremea aceea iti vor veril in minte lucruri rele i vei Miscoci planuri tialoase. Si vei zice: Sui-má-voi cu rlizboi

impotriva unei Vári Cu sate, porni-voi impotriva celor linistiti, care triiiese in tihná, a tuturor celor care locuesc far& ziduri, far& z5,voare i fárti porti, Ca prid i sii-i jilfuesc, ca sä pun mlina pe ruinele iarási locuite s't pe un popor adunat de printre neamuri, care creste turme si-si face avere sitlaslueste in buricul pámántului. Seba, Dedanul i negutatorii lor, Tarsisul i toti ce fac negot iti vor zice: Venit-ai sá prâzi? Adunatu-ti-ai ceata

ta de pradá, ca sà rapesti argint, aur, turme i bogátii, sâ faci o pradá mare ?

De aceea, fiul omului, profeteste si-i spune lui Gog: Asa rosteste Domnul Dunmezeu: «In ziva cand poporul meu Israil va locui far& degrijä, vei porni,

i vei veril din rara ta, din tinutul de la miazli-noapte, tu si noroadele cele

multe care sunt alaturi de tine, toti cálä,ri pe cai, oaste mare si puternia, i te vei indrepta impotriva poporului meu Israil, s5, acopen i Ora ca un nour. Iar in zilele cele de apoi, te

voi aduce impotriva tarii mole ca sâ mà,"

cunoascä popoarele toate, când mä voi sfinti intru tine, in ochii lor, o, Gog ! .Asa graieste Domnul Dumnezeu:

Tu esti acela despre care am vorbit

in vremurile cele de dinainte prin gura robilor mei, profetii lui Israil, care au profetit in vremile acelea câ te voi aduce

pe tine impotriva lor ! Si in ziva aceea, in ziva când va näväli Gog in pämántullui Israil s, zice Domnul Dumnezeu, anánia mea va

pálpai in narile mele, Si in ciuda mea, in v5,paia urgiei rode, precum am spus, va fi un mare cutremur in tot pilmântul lui Israil. Si se vor cutremura inaintea mea toti pestii mä,rii, pasarle cerului, fiarele sä,lbatice i toate titritoarele de pe pilmânt, i toti oamenii de pe fata pámántului, i muntii se vor präbusi, stancosii munti vor cidea i toate zidurile tärii se vor i voi porni impotriva lui toate spaimele», zice Domnul Dumnezeu, unii pe altii se vor cioparti cu sabia. Si-1 voi judeca pe el cu ciumä, cu sange, cu potop de ploaie gd grindina; foo i pucioasä voi turna peste el i peste ostirile lui, i peste multele popoare care sunt cu el. Si m5, voi preamiiri i xnä voi sfinti i mä voi descoperi in ochii multelor popoare i m5, vor cunoaste c5, eu sunt Doranul. 39.

Preibu,sirea luz Gog : ingroparea lui impreund Cu toatcl oastea in valea Abarim,

la ilisdritul Mdriz Moarte, loc care va ,purta numele de « Vales oØirii lui Gog u. Peisclrile cerului chemate la marea ¡erg& Popoarele pdgane vor recunoqte atotpu-

ternicia lui Dumnezeu. Israil va ti adus din robie i afezat in farcl. tu, fiul omului, prooroceste impotriva lui Gog si-i spune: Asa zice Domnul Dumnezeu: s Vezi, eu aunt im-

potriva ta, Gog, mare impärat al Mesecului FA al Tubalului.

Te voi ademeni, te voi momi s't

te voi atrage din tinuturile de la miazti-

noapte si te voi aduce in muntii lui Israil,

Si voi dobori arcul tau din mana

ta cea stángá, i ságetile tale din mána

ta cea dreaptä le voi da jos.

829 www.dacoromanica.ro

IEZECIIII, 39

4. Si tu..., tu vei cidea pe muntii

lui Israil, impreunit cu toati oastea ta noroadele cele ce vor fi cu tine, te voi da spre m6,ncare tuturor

de pradi i fiarelor silbatice! Tu vei cädea In camp deschis, fiiridcä eu am gritit »,

zice Domnul

Dumnezeu.

alituri un semn, páná cand groparii vor veni ca sad ingroape in e Valen lui Gog ».

16. Si vor ingropa acolo toati ostirea asa vor cur6,ti tara.

Si tu, fiul omului, a§a zice Domnul Dumnezeu: s Spune päsärilor zburitoare tuturor fiarelor ailbatice: Adunati-v6,

e Atunci trimite-voi foe peste tara

si v6, stringeti de pretutindeni la jertfa

cunoasci ei ci eu Dar si numele cel dint al meu

beti singe!

Magog si peste locuitorii cei färä grij6, ai

ostroavelor, ca stint Domnul.

s

Il voi descoperi in mijlocul poporului meu Israil, i nu voi mai ingiidui ca numele meu cel dint 86, fie p6,ngltrit, ca sa cunoasc6, popoarele piigitne cá eu

sunt Domnul cel dint in Israil.

Acestea vor venit0 se vorimplini », zice Domnul Duranezeu. Aceaata este

ziva despre care am vorbit eu! Atunci locuitorii oraselor lui Israil vor ietsi dinteinsele, vor da foe si vor arde armele, scuturile, pavezele, arcurile sigetile, buzduganele i läneile, i le

pe care o voi jertfi vouá, jertfi mare pe muntii lui L3rail; mincati carne si M6,ncati carnea voinicilor i beti

Angelo impiratilor piimemtului toti laberbeci, miei, tapi, vitei i vite grase din Basan. Mincati gräsime ping vi yeti situra i beti singe mini vá yeti imbita, din jertfa pe care eu o voi jertfi voui,

Ca sä vé, siturati la masa mea

de cai, de caireti, de voinici si de once viteaz, in luptit, s, nezeu. e

zice Domnul Dum-

i voi dezvilui slava mea intre

popoare, ca si, vadi, toate popoarele ju-

Si nu vor mai aduce lemne de la

decata pe care o voi face si mina mea pe care o voi intinde peste ele, Ca sâ cunoasc6, i cei din casa lui

piduri, ci vor arde pe foc numai arme, vor pride, i vor jefui pe cei care pridaserit, jefuiseri pe ei s, zice

din ziva aceea i mai departe. Dar si cunoaseit i popoarele p6,-

r In ziva aceea voi pregitti pentru

delegilor pe care le-a sivirsit, a fost dus In robie, din care pricinii mi-am ascuns

vor arde pe foe sapte ani.

amp s't nu vor mai tiia lemne din Doranul Dumnezeu.

Gog o gropnità inteun loe renumit in

Israil, in valea Abarim, la ritsiritul

Moarte, si gura vàii va fi inchisii, acolo il vor ingropa pe Gog impreuni

cu toatii oastea lui, vi-i vor pune numele lui Gog ». e Valea

Si casa lui Israil Ii va ingropa

ca sà curate tara va fi nevoie de sapte luni.

Si-i va ingropa tot norodul va fi pentru el lucru de laudi in ziva cind má voi proslivi s, zice Domnul

Israil eä eu Bunt Domnul Dumnezeul ion,

gine cä neamul lui Israil, din pricina fitri-

fata mea, dadui in mina vrijmasilor i cu totii cizuri, in sabie. Si mi-am ascuas fata mea de ei m'am purtat astfel, din pricina spureiciunii si a färidelegilor lor.

De aceea ass, zice Domnul Dumnezeu: r Acum voi schimba restristea lui

Jacob i mi, voi indura de tot neamul lui Israil, si-mi voi arias, rivna mea

pentru numele meu eel sffint

i vor purta ocara si toatii ne-

Dumnezeu.

credinta pe care le-au siviirsit fat& de

cutreere neineetat tara, ea 86, ingroape pe

fir& de grija' i fir&

Si se vor osebi oameni care si

cei care ar mai fi ri,mas pe fata pimintului i si o curete Os& caute timp de sapte luni. lar dind vor cutreera tara i vor

mai vedea vre-un os de om, sá puni

mine, cind vor locui in pimintul lor stinghereasci

nimeni.

27 Ins& and Ii voi aduce inapoi dintre

popoare si-i voi aduna din tirile vraj-

masilor lor, i ma voi sfinti intru ei, In vitzul multor neamuri,

830 www.dacoromanica.ro

IEZECRIL, 40

Atunci vor cunoaste cii eu sunt

Domnul Duranezeul lor, care i-a dus in

roble printre neamuri si fi adun in pamäntul lor, ara di las pe nici unul din ei.

i nu-mi voi mai ascunde fata

mea de ei, fiindcA, mi-am varsat Duhul

meu peste neamul lui Israil s,

zice

Domnul Dumnezeu.

40.

Vedenii profetice daspre noua avezare a

impdrdliei lui Dumnezeu. Templul cel non: mii,sura lui si noua /ui avezare. Pridvorul, curtea i jertfelnicul impreund cu uneltele lui.

In anul al doutizeci i cincilea dupá ducerea noastrd in robie, la inceputul anului, in ziva a zecea a lunii, in anul al pai-

sprezecelea dupit cucerirea cetätii, chiar

treia chilioarä, era de o prijin5, de lung5, Ffi

una de lata, i pragul al doilea al portii de lAng5, pridvorul portii care dlidea in-

spre curte era larg de o priijinii.

Deci a miisurat pridvorul portii pe parten cea ca,re d5, inläuntru spre curte, si a gäsit o prlijinä. Pe urmá a mä,surat lArgimea pridvorului portii si a gAsit cit era de opt coti

si peretii despärtitori ai lui erau grosi de doi coti. Pridvorul portii dAdea inliuntru spre curte.

Chilioarele portii erau ata' in trei de o parte si trei de cealalta, tustrele aveau aceeasi mAsurli i peretii cei grosi dintre ele de amândou'n pArtile aveau aceeasi

Dupä aceea a mäsurat golul portii a gAsit zece coti, iar lärgimea coridorului treisprezece coi.

In fata

In aceeasi zi, fost-a m'Ana Domnului peste

mine si mä duse acolo in tara lui Israil, Cu vedenii dumnezeesti má dure

si m5, las& pe un munte foarte inalt,

iar in ata mea era o crádire ca de cetate. i cAnd m'a dus acolo, ata vii,zui un om care stAtea la poartá, ar'amiu la

chip, Cu o sfoará de in in maná f¡i cu o Fajina de mAsurat,

grAi: s Fiul omului ! SA, vezi Cu ochii, sá auzi cu urechile i sä fä cu

luare aminte la tot ceea ce eu ii voi ariita, fiindc'n pentru aceasta ai fost adus aici,

ca sä-ti arät.

i

ceea ce tu vei

vedea, vesteste casei lui Israil!

i iatá cá de jur-imprejurul templului

era pe dinafará un zid, iar omul avea In mané, o präjinä de sase coti, fiecare cot era de un cot si un lat de maná', si el m'Asura lArgimea zidirii care era de o priljinA, i inAltimea ei tot de o prijinli.

Apoi m'a dus la poarta cea cu ata

inspre ritsärit

i s'a suit pe treapta a

saptea si a mäsurat pragul portii eA a gäsit o prAjin5, in larg, adicA pragul intAi era larg de o prAjinä. i fiecare chilioarA era lunga de o

fiech,rei

chilioare era o

streasin'n ieitä inainte, de un cot de fie-

care parte, iar chilioara aven sase coti lungime si sase liírgimer. i a mai mAsurat departares, de la usa, cea, de dinafarA a chilioarei pämä, la

usa chilioalei cea din fata ei, si a gAsit

lärgime de doulizeci i cinci de coti de la usa pA,nii la cealaltit UO1. Apoi másurá pridvorul i gási

douilzeci de coi, i poarta lui (ladea in curtea cea de jur-imprejur,

Departarea dintre poarta din fati poarta din dos a coridorului era de cincizeci de coi. Poarta avea de jur-imprejur ferestre

care erau mai largi inspre chilii si tot asa si pridvorul avea ferestre mai largi

inlAnntru, iar peretii cei grosi dintre chi-

impodobiti pe o parte si pe alta cu intruchipari de palmieri. Apoi m'A duse in curtes, cea de dinafarii. Acolo erau chilii i caldaritra de momio de jur-imprejurul curtii. Pe lii

mozaic se aflau treizeci de chilii.

i largA, tot de una, si intre chi-

i mozaicul, mozaicul cel de jos, era de o parte i de alta a portilor, potrivit lungimii portilor.

ca un pilastru, gros de cinci coti, apoi

pAnd de dinaintea portii celei mai de jos

pritjin'A

lioare era un perete despArtitor, intocmai

chilioara a dona era de o präjinä de lungii si o priijinit de latä i avea un perete gros, intocmai ca un pilastru, de cinci coti, si a

i a mA,surat lArgimea

hice-

pe partes, dinläuntru, pânä dinaintea portii celei de dinläuntru, pe partes, cea de dinafarà rfi a gilsit o sutä de coti. Apoi mä

831 www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 40 duse la,

noapte,

poarta care da spre raiazi-

20. i iatä, era o poart& indreptatá spre miaz&-noapte, in curtea cea de dinafark mitsurd lungimea 1.1 lätimea portii

21. Ea avea trei chilioare de o parte trei de alta, peretii cei groai dintre

chilii i pridvorul aveau aceeaai mäsurä, ca la poarta cea dintfii: lungimea, de

cincizeci de coti i ldtiruea de douizeci a't cinci.

Ferestrele ei i ferestrele pridvorului i intruchipdrile de palmieri erau dup& m'Asura portii care &idea spre

sdrit, si te suiai pe aapte trepte, iar pridvorul dlidea spre curte. In fata portii de la miazd-noapte se afla in curtea ceo de dinlduntru o poartrt, ca ai in fata portii de la ritshrit. $i a mä-

surat depdrtarea de la o poartil la alta glisi o sutil de coi.

Apoi mà duse in partea de miaiatá cd in partea dinspre miaz&-zi

era o poartd. $i el mitourä lungimea ai ldtimea ei, chilioarele, peretii cei groai

dintre chilii i pridvorul ei i gäsi aceeaai mäsurä.

i ea avea de jur-imprejur, ca pridvorul ei, ferestre la fel cu celelalte ferestre:

lungimea clddirii era de cinci-

zeci de coti ai h.-gimes, de doudzeci cinci de coti.

Avea aapte trepte, iar pridvorul

didea, inlduntru spre curte. *i peretii cei groai dintre chiliii erau impodobiti cu intruchipdri de palmieti de o parte i de alta. Dar in curtea cea de dinlduntru se mai gasea o poartii, spre el a mdsurat de la o poartä, pänd la cealaltd inspre miazi-zi: o sutil, de coti. Dupä, aceasta m& duoe in curtea cea de dinlduntru, la poarta cea dinspre miazä-zi. $i a mdsurat el poarta cea dinspre miazd-zi ai ea avea aceeaai masurä,, Chilioarele, peretii cei groai dintre chilii i pridvorul aveau acemai misuri dar aveau ca a't pridvorul ferestre de jurimprejur. Lungimea clä,dirii era de

cincizeci de coi i látimea de doudzeci cinci.

Deci de jur-imprejur se aflau

pridvoare lungi de douäzeci i cinci de coti i largi de cinoi coi.

Pridvorul diidea inspre curtes c,ea de dinafarä. Peretii cei groai dintre chilii erau impodobiti cu intruchipitri de palmieri, iar scara avea opt trepte.

Apoi m'a dus in curtea ceo de

dinläuntru, inspre rlisdrit. i máisurd poarta i o gäsi de aceeaai másurtt. Chilioarele, peretii cei groai dintre chilii ai pridvorul aveau aceeaai mliourä ca a't celelalte, a't tot aaa aveau ferestre ca a't pridvorul lui de jur-imprejur. Clädirea era de cincizeci de coti lungime doudzeci de coti Pridvorul &Idea spre curtea cea de dinafark peretii cei dintre chilii erau impodobiti cu intruchipäzi de palmieri al pe o parte ai pe alta, si scara avea opt trepte. Dup& aceea m'a adus la poarta cea de la raiazd-noapte i mäsurdnd-o gäsi aceeaai mitsurd: Chilioarele, peretii cei dintre chilii pridvorul ei aveau aceeaai milsurd, aveau ferestre de jur-imprejur ca a't pridvorul. Clädirea avea lungimea de cincizeci de coti i ldtimea, de douilzeciai cinci.

Pridvorul dädea spre curtea cea

de dinafard fai peretii cei dintre chilii erau

impodobiti cu intruchipiri de palmieri de o parte ta'i de alta, ai scara avea opt trepte.

i m'a dus iardai la poarta ceo

de la ritsdrit. In pridvorul portii erau doud mese

de o parte i douä de alta, ca sá se junghie

pe ele arderea de tot, jertfa pentru picat ceo pentru Ling& peretele din laturc a de la miazd-noapte, cum vii de la poartd, se aflau doud mese, iar Ming& celälalt perete

lateral al pridvorului, se aflau alte dou& mese,

Patru mese de o parte FA patru mese

de cealaltá parte a peretului läturaa, in totul opt, pe care se junghiau jertfele. OL mai erau patru mese de piaträ lucratä, pentru arderile de tot, mese lungi

de un cot a'r jumätate, late de un cot jumittate a't inalte de un cot. Pe ele se puneau uneltele pentru junghierea arderilor de tot ai pentru jertfe.

43. lar pe dinläuntru era un pervaz

de un lat de maná; aaezat de jur-imprejur.

832 www.dacoromanica.ro

IEZECH.T.L, 41

Mesele aveau un acoperama,nt, ca atunci

cand se aflau dura s'a apere de ploaie

o de caldtuá carnmile pentru jertfä.

Si iarasi ma dime in curtea ceo de dinlauntru, i in curtea ceo de dirdauntru se aflau doua chilii, una langa peretele poqii de la miaza.-noapte, cu fata spre miaza-zi, EA alta langit peretele poqii de la

miaza-zi, cu fata spre miazi-noapte. Si mi-a gráit: e Chilia cu fata spre miazä-zi

este pentru preqii care fue

slujba in templu; Chilla cu fata spre miaza-noapte

este pentru preotii care fac slujba la jertfelnic. Ei sunt feciorii lui Tadoc, din fiii lui Levi, lá sunt singurii indrituiti sá slujeascä. » Apoi el m'asura, curtea cea de dinlä-

untru si o gasi patrata: o sutä de coi

lungime si o mita argime. Si jertfelnicul se afla inaintea templului. Apoi má duse spre pridvorul templului i masura pereii cei grosi ai pridvorului i gasi ea sunt de cinci coti de o

parte si de cinci coti de cealaltä parte. Largimea usii era de paisprezece iar peretii de pe de laturile uii erau de trei coti pe o parte o tot de trei coi pe

cealaltä parte. Largimea pridvorului era de douiizeci de covi i inaltimea de doisprezece, si te urcai pe douazeci de trepte. Langä peretii cei grosi se afiau douit columne, una de o parte si alta de cealaltä parte.

Apoi, intrá in Sfanta Sfintelor

m'asura usorul usii i gäsi doi coi,

gimen usii era de sase O*, iar peretii de amándoua pärile usli aveau sapte

coti de o parte i apte de cealaltä parte. Apoi masurä lungimea Sfintei Sfintelor: douazeci de co0, i latimea: doua-

zeci de coi, pe partea Sfintei. Si mi-a

zis: u Aceasta este &anta Sfintelor ». Apoi m'asura zidul templului i gäsi sase covi, i latimea clädirii care era de

jurimprejurul templului, era de patru coti.

Chiliile erau in jur, chille de chile,

cate treizeci, in fiecare din cele trei caturi

In ziduri erau prichiciuri de jur-imprejur, care erau rásfrante inspre chilii, si nu intrate in zidul templului,

Asa ea chille erau tot mai largi cu cat erau mai sus, dupä cum zidul

se rasfrangea mergand mai sus de jur-

imprejurul templului. Pentru aceasta

largimes, clädirii crestea in sus si din catul col mal de jos te urcai in col din mijloc, si din cel din mijloc in cel mai de sus.

lar imprejurul templului am väzut un caldaram. Temeliile chiliilor erau de o prajingt de sase coti,

LäVimea zidului clädirii in afara

era de cinci coti, lar futre chiliile templului era cate un loe gol.

Si intre chilii era un loe inchis de douazeci de coi de jur-imprejurul templului.

Usile cladirii dädeau in locul cel

41.

Sfrinta, SItinta Slintelor, chiliile de jurimprejurul templului cládirea din partea de apus a templului. Ornamentafia Iduntricei a templului pe pere4 : chipuri de heruvimi fi de pa/mieri. Apoi ma aduse in Sfânta. i miisura peretii cei intocmai ea pilastrii care erau de sase coti de largi de o parte si de sase cc:4i de largi de cealalta parte, anume lärgimea cortului descoperirii. Lärgimea usii era de zece coti, iar peretii dintr'o parte i dintealta ai usa erau grosi de cinci coti de o parte si de cinci de cealalta, parte. Pe urma masurit

gol: o 11£0. la miaza-noapte FA una la iar látimea locului de jur-imprejur era de cinci co0. Cladirea din dosul templului, care se afla in partes, de opus, in fat,a, locului inchis, avea o latime de saptezeci de co0,

lungime i douazeci de covi largime.

dosul templului in fato, locului inchis,

lungimea Sfintei: patruzeci de coti

iar peretele clàdirii avea o latime de

cinci coi, i lungimea de nouazeci de coti. $i el m'asura' ternplul, i gasi hmglinea de o sutá de colí, lar locul inchis, cladirea din dosul templului i zidul, o

lungime de o sutä de co0. LaVimea pieptului templului locul cel inchis inspre rasarit era de o sutil, de coi. Apoi masura lungimea cladirii din

833

www.dacoromanica.ro

53

IEZECHIL, 42

care este in dosul clitdirii, Cu zidurile

de o parte si de alta, o sutä de coti.

Shinto, Sfintelor, Sfilnta i pridvorul Erau cilptusite, i ferestrele mai largi inlituntru dildeau lumini de jurimprejur in cele troj incaperi, iar cilptusala era &cut& de jur-imprejur cu lemn dat la rindea, de la pardosea i pin& la ferestre.

i o perdea atärna in jos la usa

Sfintei Sfintelor, in partea de dinafari,

iar pe tot peretele de jur-imprejur, atat in

Sfânta Sfintelor cat si in Sfilnta, Erau inchipuiti heruvimi si palmieri, cäte un palmier intro doi heruvimi. Fiecaze heruvim avea douil fete:

Pe o parte avea chip de om, care cilta spre palmier, si pe alta avea chip de leu, care privea spre palmier. i asa era randuit de jur-imprejurul intregului templu.

De la pardosea

i

cat ajungea

cliptusala, adicil pe peretii Sfintei, erau filcuti heruvimi i palmieri. Usorii Sfiiatei eran patrati, iar in fata Sfintei Sfintelor, era ceva ca un chip de jertfelnic de lemn,

Inalt de troj coti i lung de doi

coti i lat de doi coti; coamele, temelia peretii eran de lemn. i el mi-a zis: Iatä, masa care este inaintea Donanului Sfilnta avea dour], usi.

$i Milts Sfintelor avea tot dolt&

Fiecare us5 a Sfintei avea cloud canaturi i cäte dou5, uscioare care se deschi-

deau lute° parte si in alta, clouä pentru un canat i dolt& pentru celillalt canat. Pe usile Sfintei eran inchipuiti heruvimi i palmieri, ca s't coi fäcuti pe pereti. Pridvorul cel de dinafaril ayes, o streasinit, de lemn.

Pe peretii liturasi ai pridvorului eran ferestre mai largi inlauntru si palmieri de o parte si de alta. Dar si chiliile laterale ale templului aveau stresini.

miazii-noapte, i mâ indreptit spre chi-

hile care se aflau in fata locului inchis si In fata clitdirii din dosul templului, spre miazit-noapte. Lungimea era de o sutä, de coti inspre miazil-noapte i látimea de cincizeci de cold.

i se lovea inteo margine lung&

de doufizeci de coti de curtea ceo de untru s't intealtii, margine de caldanimul

curtii de dinafarit. Acolo se aflau galerii

cu trei caturi, unele in fata altera.

In fats, chiliilor era un coridor care se prelungea inlituntru, de zece coti de lat si lung de o sutä de coti. Usile chiliilor se deschideau in15,untru. Chille cele de sus, lindeä galeriile luau din locul cuvenit lor, erau mai inguste decitt cele din catul de la mijloe si dealt cele din catul cel de jos. Chilli° erau in trei caturi s't n'aveau stälpi ea aceia din curtea cea de dinafarii. Din aceastä pricinä cele de sus erau mai inguste cleat cele din caturile de mijloe si de jos. Se mai afla si un zid lung de cincizeci de coti, care mergea dealungul chiliilor, inspre ourtea cea de dinafanl, prin fata chiliilor. CAA lungimea chiliilor inspre curtea

cea de dinafarit era de eincizeci de coti,

iar inspre fata templului de o sutä de coti,

Mai jos decat aceste chili, era usa

tmui coridor inspre râsânit, pentru eel ce vre,a sä intre din curtea ceo de dinafarii, Acolo unde incepea capdtul zidului curtii. Dupti aceasta ma duse inspre In fata locului inchis

s't in fate, clâdinii din dosul templului

se aflau de asemenea Pe dinaintea Ion trecea un coridor, si ele semänau cu cele de la miaz5-noapte, ea lungime, lätime, ieini, asezare

Intocmai ca uile chiliilor de la

miazii-noapte ; i mai era o usä la capatul

drumului, un drum dealungul zidului inspre riisiirit.

42. Curtea cea de dinld untru i chiliile de acolo.

i el imi zise: e Chiliile de la miazit-

Chiliile preote§ti si rostul lor. Alte surdtori Ideute.

1. Apoi má duse In curtea cea de

dinliuntru inspre räsärit, apoi inspre 834

noapte i chiliile de la miazä-zi, din fate locului inchis, sunt chiliile sfinte, in

care preotii, slujitorii Domnului, milnitneä cele prea sfinte

www.dacoromanica.ro

s't

unde pun

ItZECIELL, 43

ei lucrurile prea sfinte: prinoasele, jertfele pentru pitcat s't pentru vinä, ffindcii,

este loo dint.

i dupit ce au intrat la slujbi,

preotii si nu iasi din templu drept in curtea cea de dinafark ci sä, se dezbrace

de odajdiile cu care au slujit, cici sunt

sfinte

i

set se imbrace cu alte vesminte

s't apoi si se dud, sä asculte pricinile poporului.*

i dupi ce a sfirsit cu mäsurit-

iati cá templul era plin de slava Domnului.

i am auzit pe cineva care-mi gräia mie din templu, iar omul states, ling& mine.

zise: o Fiul omului ! Acesta-i locul tronului meu i acesta-i locul

picioarelor mele, unde voi locui In mijlocul ffilor lui Israil, ca neamul lui Israil sit' nu mai intineze numele cel

sfiint al meu, nici ei, nici regii Ion cu

toarea inliuntrul templului, m'a ecos pe poarts, cea de la ritsirit i a inceput

necredinla lor i Cu lesurile regilor lor

i mitsuri el partea cea de la särit cu präjina i gitsi de jur-imprejur cinci sute de prijini. Apoi másuri in partea dinspre miazi-noapte, i gäsi el de jur-imprejurul clidirii cinci sute de präjini,

usorii lor Pinga usorii mei, inciit numai un perete ne despirtea i astfel intinau numele cel sflint al meu cu

sit mäsoare de jur-imprejur.

i spre cinci sute de prijini, i se intoarse spre apus i mitsuri cinci sute de prijini, i

in cele patru laturi mäsuri

de jur-imprejur clidirea i gig aceeasi misurit: lungimea de cinci sute de coi ligimea de cinci sute de co%i, ea si osebeascit locul dint de cel ce nu este

dint.

43.

Slava Domnului intrci in templu. Slinfirea

templului fi a jertfelnicului. Rdnduiala sfinfirii.

Dupi aceea mi duse la poarta

care da spre räsirit, i iatit slava Domnului venea dinspre räsitrit, iar vuetul ei era ea vuetul unei ape mari, çi pimantul strälucea de slava lui. i vedenia pe care o vitzui fu ca aceea pe care o vitzusem, cind el a venit ca si piarzi cetatea, vedenia cerului pe care o vitzusem la fluviul Chebar. am citzut cu fata la piimint. i slava Domnului intri in templu, pe poarta a eirei fatit &idea inspre

Atunoi mi nidicá pe mine Duhul duse in eurtea ceo de dinlituntru,

In mijlocul lor,

Punitnd pragul Ion lângä pragul meu,

pe care le sitvirseau, din care pricini

i-am i nimicit intru urgia mea.

i acum ei vor indepärta necre-

dinta lor i lesurile regilor de mine, ca in felul acesta eu sä pot sälitslui in mijlocul lor deapururi. lar tu, fiul omului, descrie birbatilor casei lui Israil templul, precum

chipul intocmirii lui, ca sit se rusineze de finidelegile lor, i de faptele lor; fä planul tentplului i intocmirea lui, ieiiile, intritrile si formele lui, toate rinduirile intreaga lui infätisare i toate aritärile lui, i serie lämurit inaintea ochilor lor, ca sä ja minute ei la orinduirile i legik lui dupi care sit tritiasci.* Iatit care este pravila templului: Tot cuprinsul lid, pe viirful muntelui de jur-Imprejur, este prea efttnt. Aceasta-i pravila templului. LW, si mil:aura jertfelnicului socotitit in coV, cntul cuprinzind un cot

obisnuit si un lat de mini. Temelia lui

era latit de un cot i inaltit de un cot, iar marginen care iesea inafari de jur-im-

prejur era de o palmit. Iatit care era si lnàltimea jertfelnicului:

De la temelie pin& la cadrul de

jos, doi coti, Cu litrgime de un cot, si de

la cadrul eel mic pima la cadrul cel

mare. patru coti, cu un cot ilitime. i vatra jertfelnicului era inaltit de patru coVi, iar de la vatri in sus se Inältau coarnele, un cot.

836 www.dacoromanica.ro

53*

IEZECHIL, 44

Vatra jertfelnicului era lung& de i latà, de doisprezece

doisprezece coti

coi, asa oil cele patru margini ale lui alcatuiau un patrat. Cadrul cel mare era de paispre-

aducit pe jertfelnic arderle lor de tot, jertfele lor de pace si eu voi fi induritor »,

zice Domnul Dumnezeu. 44.

zece coti de lung si de paisprezece coti de larg, cele patru margini ale lui erau

Slujitorii templului. Poarta cea de dina-

deopotriva. Marginea care iesea in afar&

dintre fiii lui rculoc. Preotii set nu aibd parte de mostenire, ci numai parte la veniturile din templu.

asemenea. Cadrul cel mil) de saisprezece coti de lung si de saisprezece de larg, incat cele patru laturi ale lui erau

era de o jumittate de cot, iar temelia pe care se sprijinea era de jur-imprejur de un cot. 8i ayes, o scar& inspre partea de 8i-mi zise: a Fiul omului! Asa rosteste Domnul Dumnezeu! Iata care sit fie rinduiala jertfelor la jertfelnic: In ziva cand va fi sä, se aducii ardere de

tot si si se stropeasei pe el cu singe, Si dai preotilor leviti, cei din

neamul din Tadoc, care se vor apropia de mine s, zice Dornnul Dumnezeu, a ea sit-mi slujeascii un vitel tänär jertfä pentru pacat.

8i ei si ja din Angela lui si si

unga cele patru coarne ale jertfelnicului, In cele patru colturi ale cadrului si marginea, care iese inafarä, de jur-imprejur, ca sa-1 curate de pacate sfinteascit.

Sit mai ja un vitel ca jertfa pentru

pacat, pe care sa-1 ardit inteun loe anumit

al templului, dar afar& din templu.

A doua zi sit aduci un tap fara

meteahnä jertfä, pentru pima, ca sä, curate jertfelnicul, precum Il curatiserä, cu

8i dupg, ce vor sfarsi cu curatitul, sä, ja un vitel tOnär farit racili ci un berbec din turmä farä raeila, Pe care sit-i aduca inaintea Domnului, iar preotii sä arunce peste ei sare Es't si-i aduci ardere de tot pentru Domnul.

8i sä, jertfeascit ei aca timp de

capte zile cite un tap jertfa pentru päcat, elite un vitel i cite un berbec din turmi., toti far& meteahna. 8apto zile sä, facti ispäire pentru jertfelnic, sa-1 curateascit

i sa-1 sfin-

teasa. 8i dupä trecerea acelor zile, in ziva a opta si mai departe, preotii

836

lard a templului este numai pentru intrarea impitratului. Slujba la templu s'o /acá levitii pi nu streinii. Preolii set lie

Apoi mä intoarse spre poarta cea de dinafarä a templului, care poarti da spre räsirit, i iatä, cit era inchisa. si-mi zise mie Domnul: s Poarta acesta sä, stea inchica si sit nu se deschidg

nimeni sit nu intre printr'insa, fiindcit Domnul Dumnezeul lui Israil a trecut printeinsa. De aceea sa stea inchisä. (Ji numai singur imparatul sii, vie pe ea, ca sä mänitnce paine inaintea Domnului, sä intre prin pridvorul portii si iasa tot pe acolo. * Apoi mä duse inspre poarta de la miazä-noapte, in fata templului, i cand m'am uitat, iatit ca slava Domnului umplea templul. i atunci cazui cu fats la pamitnt. 8i Domnul imi zise: a Fiul omului!

Stärueste cu mima, uitit-te cu ochii acculta cu urechile, ceca ce eu iti voi grii despre toate rânduielile templului Domnului, despre toate legile lui, indreapta,ti luarea aminte la toti cei

ce intl.& pe toate portile templului, 8i spune acestui neam indäxatnie, neamului lui Israil: e Asa rosteste Domnul Dumnezeu I Destul vouit, neam al lui Israil, ou toate blestemitiile voastre!

Destul cä mi-ati bitgat inlauntru streini, netäiati imprejur la inimit si la trup, in templul meu, ca si mi-1 pangare,ascit, atunci cOnd imi aduceti jertfe de paine, gräsimea i Angele, i inteacest

chip ati stricat cu toate blestematiile

voastre Iege.rnântul meu! 8i n'ati facut slujba mea in templu,

ci rOnduit pe ei sä, slujeasci in templul meu, in folosul vostru. Asa graieste Domnul Dumnezeu: Once om strein, netitiat imprejur la

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 45 i la trup, a.dica, nici un strein din cei ce se alit in mijlocul lui Israil, sá nu

Nici un preot sit nu bea vin

inim

intre in templul meu, Ci numai levitii, iar cei care s'au

departat de mine si care au rat'acit

atata vreme cat rittacise i Israil, dup.& idolii lor, tragit pacatul. Aceia, ingaduit este sit fie slugi la templul meu, stritjari la portile templului i robi ai templului. Ei sit junghie pentru popor arderle de tot si jertfele, si

stea la indeminä, ca sit-i slujeasca.

Si din pricina ca au slujit idolilor lor in au fost pentru neamul lui Israil priciná de scandal, imi ridic mana mea

cu juramant impotriva lor

and va intra in curtea cea de dinlauntru.

Sä nu-si ja sotii vaduve ori despartite de barbati, ci numai fecioare, din neamul lui Israil, insa vaduva

sit fie viiduvit de preot;

Sit invete pe norodul meu ose-

birea infra ceea ce este sfant i lumesc, si fare ceca ce esta curat i spurcat. In pricinile nehotarite, ei sa facit

judeeatii i ask judece dupä pravila mea. SA pazeascit legile, i randuielile mele la toate praznicele mele i Sambetele le sfinteaseit.

Sit nu se apropie de mort, ca sa

zice Domnul Dumnezeu, -II ea sit-in ispaseascá faritdelegea lor.

nu se spurce ; ci numai de tata, de mama, de fiu, de hid., de frate si de soli.' nemit-

sfinte ale mele, in locurile cele prea sfinte,

se socoteascii sapte zile, lar in ziva eland va intra in templu,

Sä nu se apropie de mine, ca sit-mi fie preoti, i nici de toate cele ci sa-si poarte ocara pentru blestemittiile pe care au indritznit sit le siivfirseascit. '

14. Si de aceea sä li se dea indelet-

nicire, sit fie strajari ai templului, pentru orisice lucru s't pentru orisice s'ar siftvarsi inteinsul. Preotii leviti, fiji lui Tadoc, care mi-au slujit mie in templu, atitta vreme

cat fiii lui Israil se rataciserit de mine, ei sá se apropie de mine, ca slujeasci in sá stea in fate, mea, ca sa-mi aducit jertfe: grilsime i singe s, zice Domnul Dumnezeu.

a Ei sà intre in templul meu i sii, se apropie de masa mea, ca sii-mi slujeascit, i sa, sib& grijit de slujirea mea.

Dar cand vor intra pe portile

curtii celei de dinafara sit se imbrace cu vesminte de in si nu cu vesminte de lima, cand vor sluji in curten cea de dinlãuntm

i in teniplu.

Scufii de in Bali puni in cap,

sit sib& pantaloni de in pe coapsele lor, in sit nu se incinga asa fel ca sit, asude.

Cand vor iesi in curten cea de dinafara, la popor, sá se dezbrace de

odajdfile cu care au slujit i sa le lase In chiliile templului, i sit se imbrace Cu altele, ca sä nu sfinteasca ei norodul ou odäjdiile lor. Capul sa nu si-lrada dar nici pitrul sitnu-llase ea le crease& lung, citlisi-ltund

.

ritata, ingaduit este sit se spurce. Si dup.& ce a ajuns necurat, sit

In curten cea de dinlituntru, ca sI. slujeascit in templu, sit aducit jertfii, pentru pa cat s, zice Domnul Dumnezeu. « i iata care sit fie mostenirea lor:

Eu sunt mostenirea lor i mosie sä nu

li se dea in Israil, caci eu sunt mosia lor ! Prinosul, jertfa pentru pacat

cea pentru vina s'o minance ei, i oricine va fi harazit pieirii sit fie al lor.

Fruntea din once fel de parga,

once jertfli ridicata, de once fe!, din toate

jertfele ridicate ale voastre, sit fie ale preotilor, fruntea din lamura fainurilor voastre sa o dati preotului, ca sit se reverse binecuvantareapeste ensebe voastre.

31. Si nici hoit, ori dobitoc sfasiat:

pasitri ori dobitoace, ea nu le mitnitnee preotii ! 45.

Cu prilejul impdrririi fiírii la sorfi,sd se peistreze

preoli

pcIrri pentru templa, pentr u i pentru leviti. Sa- se ma' oare

sd se dea fi impdratului o parte: « a-

ceasta sit fie moftenirea lui, ca

sei nu mai fmpileze poporul meu... » Impdratului sd i se dea dijrad. Rdnduiala pentru aducerea jertlelor la praznice : la Pafti fi la sdrbittoarea corturil or.

1. Si cand yeti impiirti la sorti tara

pe care o yeti stapftni, sit haraziti Dom-

nului un tinut. ca dar sfant ridicat din

837 www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 45 pitmantul titrii, lung de douitzeci si cinci

de mii de pritjini

lat de douiizeci de mii, care si fie Flint in tot cuprinsul lui de jur-imprejur. i

Din acest tinut sit se piistreze pentru

templu un pätrat de cinci sute de prijini pe cinci sute, inconjurat de o fiisie de cincizeci de coti de loo de izlaz de j ur-imprejur.

lar din aceastä, bucatit misoarä una de douitzeci ii cinci de nui de pa.jini lungime pe zece mii hitime, care sit

fie pentni templu, cea mai sfitntil

bucatit de piimant din tarit. Sä fie a:30AM, pentru preotii caremi slujesc mie la templu, care se apropie Bá slujeascit pe Domnul, loc pentru ensebe lor, anume pentru sfintenia lor. Si altä bucatä de doultzeci i cinci

de mii de präjini lungime pe zece mii lätime, sit fie pentru levitii care-mi

slujese mie in templu, mosie pentru

cettiti de locuit. j ca. moje a cetittii sit mäsori o fäsie lat.& de cinci mii de priijini pe douä-

i einci de mii de lungä, cât darul cel sfitnt riclicat, 0 sit fie pentru tot neamul lui Israil. zeci

Si imparatului sä-i dai de amandouä

partile darului dint 0 a mosiei la riísiiritul darului Wait 0 la räsitrit de mosia cetittii, pentru apus la apus pentru räsitrit la &skit, o lungime

potrivit cu fiecare parte de la granite, de

apns Omit la granita de räsitrit a tärii. Aceasta sá fie mostenirea lui in Israil, ea impitratii sä, nu mai impileze poporul meu, ci tara s'o ja in stapanire fiii lui Israil dupä semintiile lor. Asa zice Domnul Dumnezeu: « Des-

douitzeci i cinci sprezece sicli.

de sicli 0 de einci-

Iatit i dijma pe care s'o luati pentru el: o sesime de di', la homerul de gram; o sesime de dip, la homerul de orz. Dijma pentru untdeleran: o zecime de bat la un eor, fiinda zece bati fac un cor, i inteun cor intr.& zece bati.

Apoi o oaie diii turmit, sä dea dar

una la douit sute, toate neamurile lui Israil: pentru prinosul de pitine, pentru arderea de tot 0 pentru jertfele de pace, pentru ispii.sires, voasträ s, Dumnezeu.

ziceDomnul

« Tot norodul tärii sá dea darul acesta impäratului lui Israil, Din pricinit cá impäratul trebue

sit aducit arderle de tot, prinosul de

pitine i turnarea la praznice, la lunile noi, la Sambete, precum 0 la toate

priznuirile casei lui Israil. El este cel ce aduce jertfa pentru päcat, prinosul de pitine, arderea de tot 0 jertfele de

pace, ca sä ispliseaseit päcatele casei lui Israil.* Asa rosteste Domnul Dumnezeu:

41 La zi-intai a lunii intaia sá luati un vitel tanir fiírti betesug ca jertfä pentru päcat, pentru curätirea templului. Si preotul sä ja din sfingele jertfei pentru päcat si sit ungit urii templului, precum 0 cele patru colturi ale cadrului jertfelnicului

i userii

poll de din-

launtru. Tot asa sá faceti la zi-intai a lunii

a saptea, pentru cel ce a pacituit cu

tiintä sau din nestiintit, ca sä cudititi

templul de pitcate.

In ziva a paisprezecea a lunii

tul, impärati ai lui Israil! Curmati cu

intaia, sá präznuiti Pastile, praznic de

pravila cea dreaptä! Scutiti pe norodul

azime.

silnicia i cu asuprirea! Judecati dupit

meu de talhäriile voastre !ezice Domnul. Sà aveti cantare drepte, efit

dreaptit 0 bat drept;

Efa i batul sä aibit aceeasimärime,

batul o zecime dinteun homer, si efa a zecea parte dinteun homer. Mäsura sä se facä deci cu homerul. Siclul sä aiM douitzeci de ghere. Mina sit' fie de douä.zeci de sicli, de

o säptä.manit de zile, in care sà mancati

Si impitratul ni. aducit in ziva aceea pentru el 0 pentru norodul tärii

un vitel ca jertfit pentru pima.

Si in cele sapte zile ale praznicului

sit aducä ardere de tot pentru Domnul, sapte vitei ì apte berbeci fir& meteahnä in fiecare zi, timp de sapte zile,

eitte un tap jertfit pentru pitcat in

fiecare zi. 838

www.dacoromanica.ro

IEZECETIL, 46

Apoi prinos de päine eä aducit

o efd de fiecare vit,e1 i o efá, de fiecare

berbec, iar untdelemn, un hin la efa. In luna a saptea, in cincisprezece

la praznicul corturilor, si aduci

zile,

sapte zile aceleasi jertfe: pentni pacat, arden de tot i prinoa,se de päirie untdelemnul trebuitor.* Rtiruluiala pentru aducerea jertfelor in ziva

de Sdmbdtd si la lunile noi. Rdnduiala venirii in templu si a plecdrii impdratului din templu. Jertf ele pe care va voi sd le aduai impdratul. Dreptul impdratului set lase mostenire leciorilor sdi sau set facd daruri dregdtorilor sdi. Bucdtdriile tem, plului , cele ale preatilor si ale poporului, pentru pregdtirea i lierberea feluritelor jertfe care se vor aduce. Asa zice Domnul Dumnezeu: «Poarta

curtii cea de dinlituntru, care di spre

stea inchisi sase zile lucratoare,

iar in ziva Simbetei si la luni novia sit stea deschis5,.

i impiratul ed intre de afari prin i

sä, se opreascit intre

stálpii portii, iar preotii sä, aducä arderea lui de tot i jertfa de pace a lui si el sä, se inchine pe pragul portii sit iasà. i poarta ed nu se inchidit seara.

Dar si norodul tOrii s'A se inchine Domnului dinaintea portii, la Sämbete

si la lunile noi. i arderea de tot pe care trebue s'o

aducä, impiratul Domnului in ziva Sim-

betei este: sase miei fitrit cusur si un berbec fado,' cusur,

Prinos de päine o di de fiecare

berbec, iar pentru miei prinos de pitine, cit li dä, mana, ii untdelemn, un hin de efä.

In ziva cu lunä nouä sä, aducti un vitel Unir fârd betesug, sase mioi si un berbec fifit betesug. Prinos de paine sä, dea o di de fieeare

vitel si o di de fiecare berbec, iar pentru miel, cht fi va da mana, untdelemn, un hin de efi. i când va intra impitratul, ed intre prin pridvorul portii i si iasä tot pe acolo.

noapte ed iasit pe poarta de la miazä-zi, lar cel ce va intra pepoartade la miaz5,-zi sä, iasä, pe poarta de la miazii-noapte,

sä nu se intoard, pe poarta care a intrat, ci sä, iasä, pe cea din fata ei.

i imptiratul si fie in mijlocul lor: ed intre pe poarta pe care intrit poporul

46.

pridvorul porta

Cand va intra norodul tärii inaintea

Domnului, la praznice, cel ce va intra 85, se inchine pe poarta de la miazii-

iasit pe poarta pe care

sä

iese

el.

La praznice si la sitrbitori, darul de päine sä fie o di de fiecare vitel si o efá de fieoare berbec, iar pentru miei cät fi va da mina, i untdelemn, un hin de fiecare

Cand va voi impitratul ed aducä

un dar de bunä, voie, ardere de tot sau jertfä de pace pentru Domnul, i se deschidä poarta care dd spre ritsärit si si aduci arderea ea de tot si jertfa de pace precum o aduce Stimbitta, apoi sä iasit i 86: se inchidi poarta in urma lui. In fiecare zi ed aducä. Domnului

ardere de tot un miel de un an, firit

meteahnä, jertfi pentru päcat, i anume aducit in fiecare dimineat,ä. i o data', cu el sá aduci prinos de päine in fiecare dimineatä o sesime de efä, i untdelemn, o treime de hin, pentru

stropit !amura de fáind, prinos de pitine Domnului; acestea,s legi vesnice, deapururi.

i ed aduci mielul m prinosul de i untdelemnul in fiecare dimineatä ardere de tot neintreruptit. o päine

A.,a, zice Domnul Duinnezeu: uand

imparatul va face un dar unuia din fiii stii, si treacil el ca mostenire la fiii lui, dar pe care sg-1 stapineascit ei ca mostenire,

lar cand va face un dar din mostenirea sa la unul din dregitorii sä fie al lui numai pan& in anul

apoi si se intoarcii, la impdratul, iar de a ajuns in stitpânirea fiilor lui, al lor sä fie! Impitratul sil nu ja din mostenirea poporului i di nu-1 dea afani, de pe momia

lui, fiindat fiecare dd mostenire Olor aiti din mosia lui, i deci nimeni din

539 www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 47

poporul meu a nu fie izgonit de pe

5i a mai mitsurat o mie s't m'a

mosia lui.

trecut prin apt), s't apa ajungea la genunchi, s't a masurat ina o mie de coti si m'a trecut prin apä pfinit la solduri.

zate in partea de miaz&-noapte, s't iatä

viul nu se mai putea trece, ffindcii apele

Apoi mg. duse printeun coridor, care incepea de längil poartä, la sfintele chilli hotitrite pentru preoti, aye-

cit acolo se afla un loo dosnic, inspre apus.

Si-mi zise: s Acesta-i locul uncle sä fiarb& preotii jertfele pentru yin& si pentru päcat i unde sit coacá prinosul

de pline, färä sä mai iasá in curten cea de dinafark ca sá sfinfeascii poporul

Apoi mä scoase in curten cea de

mä, trecu prin cele patru s't iatit a; in fiecare colt al curtii era ate o curte. In cele patru colturi ale curtii se aflau curti mici, avänd cätesipatru dinafarit

s't

colturi ale curtii,

lungimea de patruzeci s't latimea de treizeci de pritjini. Si atesipatru erau inconjurate cu ziduri i sub ziduri erau flicute vetre aceeasi

de jur-imprejur. Si-mi

zise: slatá

i

buatiriile

unde slujitorii templului sá fiarbit jertfele poporului !

47. lzvorul cel minunat care iefea de dedesubtul

templului ca sd se verse in Marea Moartd.

Aceste ape vor akcitui un lluviu plin de pe§te fi de vietitti. Marea fi va schimba apele in ape bune : pe Virmul nuirii vor pescui pescarii. Granifele frnrii. Cetatea ceo Wing. Impdriirea pit; la sorti. stre-

inii vor avea partea lor.

Dup5., aceasta m'a intors In usa

templului s't iatä c5, de dedesubtul pragului ternplului curgea spre riisarit

aci fata templului era la ritsärit apa trecea, pe dedesubtul peretelui drept al templului, de care raiazil-zi s't

de jertfelnic. Apoi mä, scoase pe poarta cea dinspre miazii-noapte i ocoli cu mine pe dinafar& pänä, la poarta cea de dinafarii, care dä spre rásárit, i iat& cá apa curgea pe längii, peretele dinspre

Apoi mä, scoase omul spre räsärit

cu funja pe care o avea in =Ink

mäsurit o mie de coti s't mä trecu prin aceastä ap5 i apaajungeaptuala glezne.

Si a mai mäsurat o mie, dar flu-

se umflaserit, inat s'ar fi putut innota In el, un fluviu peste care nu se putea trece. Si-mi zise: eFiul omului! Vizut-ai?»

Si mä dure, i mit aduse pe tarmul fluviului.

5i and ajunsei, iatä cä pe tármul fluviului de o parte s't de alta erau o multime de pomi roditori.

Si-mi spuse: a Apele acestea se in-

dreaptii in partea de ritsiirit a tärii se vor pogori in Marea Moartit cea cu ape arate. si apele se vor face bune; Si toate fiintele vii, care se misck pe orisiunde va curge fluviul, vor trä,i,

fluviul va fi plin de peste, iar and va intra in Mare, apele se vor face bune, si totul va fi cu viatit pe uncle

va trece fluviul. Pe tärmul märii vor pescui pescarii de la Enghedi i pimii la Eneglaim. Si vor fi §i locuri pentru aruncat mrejele,

si peste de tot soiul, mult foarte, ca

pestele din Marea cea Mare. Dar mlastinile i baltile nu se vor insimittosa, ci vor rämänea pentru sore. lar pe tärmul fluviului vor creste

de o parte i de alta tot soiul de pomi roditori, frunza lor nu se va vesteji poamele lor nu se vor isprávi, iar in fiecare lunit vor face poame noi, fiinda apa

lui izvoriste din templu: poamele lor vor sluji pentru hrami, i frunzele vor fi bune de lene! Asa rosteste Domnul Dumnezeu: u lath% granito inläuntrul areia sit impartiti tara la sorti celor douitsprezece semintii ale lui Israil, iar semintia lui Iosif sá aihé, dolt& pärti,

Dar voi sä luati in stäpänire at

tmul at altul, fiinda am ridicat cu

juramitnt mrtna mea ca a o dau strämosilor vostri, i deci taro aceasta sit fie mostenirea voasträ.

Dar iatä hotarul tärii a,cesteia!

Inspre miazti-noapte: De la Marea cea Mare inspre Hetlon, spre Hamat Tedad, 840

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 48

Berot, Sibraim, Helam, intre hotarul Damascului si al Hamatului, HatarEnon, care este Muga granita Hauranului. Deci granito., sä meargä de la Mara

si 'Ana la Hatar-Enon, iar tinutul Damascului i al Hamatului sä ramänä la miaza-noapte. Aceasta este granita de la miazä-noapte.

Granita de rasärit: De la HatarEnon, care se aflä futre Hauran i Da-. 111813C, lordanul alcEtueste granito. intre

Galaad si tara lui Israil pitnä la Marea

Moartä, spre nisarit pitnii la Tamar.

Aceasta-i granita la räsarit.

Gra,nits, spre miazit-zi: De la Tomar pitnä la Me-Meribat-Cades, dealun-

gul pantului Egiptului, pana. la Marea ces Mare. Aceasta este granita spre miazä-zi.

In granitä cu Dan, de la iiicitrit la apus, semintia lui Mer;

In granitit cu Mer, de la räsirit

la apus, seraintia lui Neftali; In granitä cu Neftali, de la ritsitrit la apus, semintia lui Manase; In granitii Cu Manase, de la nisarit la apus, semintia lui Efraim; In granitit cu Efraim de la risärit la apus, o fäsie, semintia lui Ruben ; In granita, en Ruben, o hisie de la rasitrit la apus, semintia lui luda;

In granitii cu luda, o fäsie de la rasarit la apus sa fie darul cel sfänt

pe care voi sä-1 aduceti: douizeci cinci de mii de prajini ratime i in lungime ca una din fasii pentru semintii, de la rasärit si prinet la apus, locul in mijlocul caruia al, fie templul.

Granita la apus: Marea cea Mare alcatueste granita pana, ce apuci spre

Darul sfänt ridicat, pe care aduceti Domnului, sä faba' lungimea de douti-

voi, semintiile lui Israil.

zeci de mii, Si darul sfant ridicat sa, fie dat,

Hamat. Aceasta este granita la apus. Si tara aceasta s'o impärtiti intre

Si si, aruncati sorti, ca s'o etavoi i streinii care vor locui in

mijlocul vostru, anume cei ce au näscut feciori in mijlocul vostru, i sä fie socotiti ca i bästinasii intre fiii lui Israil. Cu voi sä primeascä i ei la sorti mostenirea lor intre semintiile lui Israil.

Si in semintia in care

el este

asezat ca strein, ni. piimeascä partes, lui de mostenire

zice Domnul Dum-

nezeu. 48.

Impdrtirea fdrii intre

cele douds" prezece

seminÇii.15apte semintii vor avea partea lor in partea de miazd-noapte a finutului tikint, pi cinci seminrii vor avea parte la miazcl zi de finutul sldnt, iar in mijloc va fi finutul sltint. Cefalea sldntei portile

fmprejurimile 8i ea va parla numele de Domnul sdliiplue#e inteinsa s.

1. Dar iatil i numele semintillor. La capátul de miazit-noapte, de la Mare inspre Hetlon, pánä, spre Hamat, pana. spre Hatar-Enon, tinutul Damascului mane la miazii-noapte, lângä Hamat, asa vine o fasie de la risitrit la apus. Acesta-i cuprinsul semintiei lui Dan.

zeci j cinci de mii i litimea, de douli-

preotilor, o hisie la miaza-noapte de douä-

i cinci de mii de präjini la apus de zece mii lätime, la räsitrit de zece mii latime si la miazä-zi lungli de douazeci cinci de mii. Iar in mijloc al, fie temzeci

plul Domnului,

II. Preotilor sfintiti, fiii lui Tadoc, care au ramas in slujba mea, cei ce nu ratacira, cand fiii lui Israil rätacira, ca levitii,

12. Sä, aibii un dar din darurile dar prea sfânt, langii, granito. levitilor. ' 13. Si levitii sá aibä in lungul granitei preotilor o frisia lungii de doinizeci cinci de mii i lata de zece mii de präjini, in totul lunga de douizeci i cinci de mii i latä de douizeci de raii de prajini.

Si. sil nu vana dinteinsa i niel nici parga tärii sä n'o instreineze, Rindes. este lucru sfânt al ea, schimbe i

Domnului. Cele cinci mii care rii.'infim din la-

timea de doulizeci i cinci de mii sä

fie pentru orisice altceva priveste cetatea, pentru locuinte i pentru imprejurimi,

lar cetatea sá fie in mijlocul lui. Iota, tA mäsura cetatii: inspre miazä-noapte patru mii cinci sute de prii. 841

www.dacoromanica.ro

DANIIL, 1

patru mii cinci sute, la räsiirit patru mii cinci sute, la apus patru mii cinci sute. Si cetatea sä aibi imprejurimi: la miazi-noapte doll& sute cincizeci de prijini, la miazii-zi douil sute cincizeci de prijini, la risirit douli sute cincizeci si la apus doug sute cinci zeci de pri-

In graniti ou Simeon. o fäsie de la riísiirit pan& la apus, semintia lui Isahar;

Si ceea ce va mai rilmänea de-alungul darului sfänt, zece mii la riisärit

In partea de miazii-zi de la Tamar, pänä,

fie pentru hrana locuitorilor cetätii.

Mare.

jini, la

jini.

si zece mii la apus, rodul de pe el sit

lar locuitorii cetätii sä fie din

toate sernintiile lui Israil.

Tool& partea sfânti pe care s'o dati sä fie un pätrat de douiizeci cinci de mii pe doudzeci i cinci de

mii de präjini: asa sá fie partea sfânta mosia cetätii.

Ceea ce va mai rämänea si fie a impiratului, adicä de amândoui laturile pirtii sfinte i a mosiei cetätii la risirit, pin& la granita de rlisärit, de-a-lungul celor douäzeci i cinci de mii de präjini, si la apus pin& la granita de apus potrivit cu pärtile cuvenite se-

mintiilor, si fie a impiratului, iar partea sfântri i templul si fie in mijloc. lar de la mosia levitilor si de la

mosia cetlqii, care se allá inläuntrul mosiei impiratului, tinutul intre granite. lui luda FA a lui Veniamin, sá fie al impitratului. Apoi sá vini celelalte semintii:

Elsie de la risirit i pänä la apus, semintia lui Veniamin ; In graniti cu semintia lui Venia-

min, o fiísie de la rigrit i pin& la

apus, semintia lui Simeon;

In graniti cu Isahar, o fisie de la räsärit i pan& la apus, semintia lui Zebulon ;

In granitä cu Zebulon, o fasie de la räsiirit i pang, la apus, semintia lui Gad; In graniti cu Gad, hotarul si fie

la Me-Meribat-(Jade, apoi de-a-lungul pardului Egiptului, pilni la Marea cea

'atä deci tara pe care s'o trageti la sorti ca mostenire pentru semintiile lui Israil, i jata i care sunt lor »,

zice Domnul Dumnezeu.

a Iati i portile cetitii. Dar portile

cetitii sá poarte numele semintiilor ffilor lui Israil, i anume: In partea de miazi-noapte, pe o in-

tindere de patru mii cinci sute de prijini, si fie troj porti: poarta lui Ruben, a lui luda si a lui Levi; In partea de risitrit, pe o intindere de patru mii cinci sute de priijini, si fie trei porti: poarta lui Iosif, a lui Veniamin si a lui Dan ; In partea de miazi-zi, pe o intindere de patru mii cinci sute de prijini, sä fie trei porti: poarta lui Simeon, a lui

Isahar si a lui Zebulon; In partea de apus, pe o intindere de patru mii cinci sute de prijini, si fie trei porti: poarta lui Gad, a lui Ayer

si a lui Neftali,

Adicit de jur-imprejur o intindere

de optsprezece mii de prijini, iar cetatea sá poarte numele: Domnul silEtslueste inteinsa! »

PROFETUL DANIIL Si Domnul didu in mina lui pe Ioachim, regele lui luda, precum si o parte din odoarele templului lui Dumnezeu pe

1.

Daniil la curtea lui Nabucodonosor. ratul Babilonului.

1. In anul al treilea al domniei lui

Ioachim, regele lui luda, porni Nabucodonosor, impiratul Babilonului, impotriva Ierusafimului si 11 impresuri.

842

care le duse in pimintul Sinear, in

templul dumnezeului siu, i asezá aceste odoare in vistieria acestui durnnezeu.

Atunci imparatul porunci lul Aspenaz, cipetenia famenilor säi, sá aduci

www.dacoromanica.ro

DANIIL, 2

dintre fili lui Israil, din neam regesc si din cei de vi tä mare,

mâncarea lor i vinul pe care trebuia

frumosi la chip si fnzestrati Cu toatti,

deturi.

Atunci supraveghetorul le schimbä

Tineri fail% nici un cusur trupeso,

bea

putere de pätrundere i cu rävnä, ca sä slujeasa In palatul fmpäratului, ca fnvete pe ei scrisul i limbs, Cal-

i visele. Si dup.& trecerea rästimpului pe care impiiratul 11 hotiirfse ca aduci la el, apetenia famenilor fi inftitia inaintea lui Nabucodonosor. Si impäratul statu cu ei de vorbä, dar nu aflä pe nimeni dintre ei toti ca pe Daniil, Anania, Misail i Azaria.

deilor,

vedeniile

Si 85,-i creasa asa vreme de trei ani, chip& trecerea arora sá intre in slujba împäratului. Pentru aceasta fmparatul le randui sá li se dea in fiecare zi mancare din mancarile sale si vin din vinul

Printre ei se aflau iudeii: Daniil,

Anania, Misail i Azaria. Si cäpetenia famenilor le puse nume chemit: pe Daniil: Beltesatar, pe Ana-. nia: Sadrac, pe Misail: Mesac i pe Azaria:

Atunci ei furä luati in slujba

Si in once pricinä, and era vorba de intelepciune si de iscusinta, pentru care impäratul le cerca dezlegarea, gäsea pe ei de zece ori mai isteti dealt

Abed-Nego.

Si Daniil i£}1 puse in grind a nu se spurce cu bucatele impiratului si cu vinul din care bea el, ci ceru apeteniei famenilor Ingaduinta ca a; nu se pangäreasa. Si Dumnezeu fi dddu lui Daniil

magii

gätorie pitnä in anul intai al domniei lui Cirus.

2.

Atunci apetenia famenilor fi zise lui Daniil: s Má tem de stäptinul meu, impäratul, care v'a randuit mtmarile bäuturile; ciici de ce sá vä vadä, el mai

slabi la chip decat pe tinerii cei de o virstä ou voi? Voi fmi puneti in pri-

Si 1-a intampinat Daniil pe eitpetenia famenilor, care fusese pus supraveghetor peste Daniil, Anania, Misail i Azaria, astfel: s In cearcii, te rog, cu servii täi timp de zece zile mänam mitnari de verdeturi i sä. bem &pa; Apoi sä, te uiti la fetele noastre de cuviintii asa sá faci cu robii täi ! » Atunci el le asculti rugämintea incera cu ei timp de zece zile. Si chip& un rästimp de zece zile,

ei aratau mai frumosi la filtá si mai grasi la trup cleat toti feciorii care mincan din masa impäratului.

i cleat vräjitorii din toata im-

päratia lui. Si Daniil famase In aceastä dre-

sä, afle In ochii capeteniei famenilor har fndurare.

si la fetele feciorflor care mä,nincii, din bucatele imparatului, si cum vei crede

le didu mancitruri de ver-

Si Dumnezeu a häräzit ae,estor patru tineri tüntá i iscusiná in once fel de scriere, precum i intelepciune, fnat Daniil se pricepea sa talcuiasca

intelepciunea, iscusiti In saint& cu adanci

mejdie capul meu inaintea impiratului. s

i

Vkele pe care le-a visat Nabucodarwsor.

Daniil k takugte. i in anul al doilea al domniei lui

Nabucodonosor, a visat Nabucodonosor vise, iar duhul lui s'a turburat i somnul nu-1 mai prindea.

Atunci a poruncit impäratul cierne pe vräjitori, pe vraci si pe magi si pe caldei, ea sä-i spunä impäratului

visele lui. Si clupá ce ei au intrat si

s'au fnatisat imparatului, Le-a zis lor impäratul: Visat-am un vis din pricina cäruia mi s'a turburat duhul, deci vreau sá tiu visul!*

Atunci caldeii au grAit impiíratului In grai arameian: s Imparate, sä traiesti deapururi! Spune robilor tai visul, ca noi descoperim tälcuirea lui I* Räspuns-a impäratul 0 a zis caldeilor: s Sá, stiti cá hotarirea mea este neclintitä ! Dad); nu-mi yeti spune visul tillcuirea lui, voi da poruneä ni. fiti

táiati In buati, iar oasele voastre sä fie prefacute In mormane de darb,maturi,

843

www.dacoromanica.ro

DANI.IL, 2

6. Dar dad, imi yeti descoperi visul impreunà Cu thIcuirea lui, yeti primi de la mine bogate daruri si cinstire

18. Ca ei roage fierbinte indurarea lui Dumnezeu din ceruri, pentru aceasti ca di nu ingidue «A piari Daniil

multà! Deci descoperiti-mi visul precum thlcuirea lui !*

sotii lui, impreunit cu ceilalti intelepti ai Babilonului.

täi visul, ca noi sali arittim care este

tainit intr'e vedenie in ceas de noapte. Atunci a proslävit Daniil pe Dumne-

7. Atunci ei nispunserä, a doua oar& ziserg: 0, Impitrate, spune robilor

titicuirea lui !* Rispuns-a impiratul IFA a zis: e Vid bine cä, voi citutati sä cilstigati vreme,

câci vedeti 05, eu am luat hotgrirea ; Fiindat dacii nu-mi spuneti visul, este cà aveti de gind sä và intelegeti intre voi spuneti vorbe mini inselittoare, phnä, chnd vrernurile se vor schimba. De aceea spune-

cinoase

ti-mi acum visul, ca eu sà tiu dacä voi puteti si-mi faceti i thlcuirea lui ! * Rispuns-au caldeii in fata impgratului i i-au zis: a Nu este om in toati

lumea care sit poatä dezvitlui ceea ce

impiratul cere, fiindcii, nici un impgrat,

oricht de mare si de puternic ar fi, nu

cere asemenea lucre de la nici un titicu-

itor, vrijitor ori caldeu.

i lucrul pe care-1 cere impitratul este greu i nimeni altul nu poate si i-1 descopere, decht zeii, dar care nu-si au silasul lor printre oameni ! * Atunci impitratul s'a intitratat de mhnie si 1-a prins asa de näprasnio furia,

incht porunci sä omoare pe toti inteleptii Babilonului.

Dar cand a iesit porunca dupi

e,are trebuiau 85, fie °merit.' inteleptii, a fost ciutat FA Daniil impreunä cu sotii lui, ca i ei sä, fie emeriti. Atunci Daniil lug cuvântul cu in-

telepciune cu iscusinti inaintea lui .Arioh, chpetenia gitrzii impAritesti, care iesise sit omoare pe inteleptii Babilonului,

i incepu a grii lui Arioh, generalul impiratului : a Din care pricini' impitratul a dat aceastit strasnicit poruncit? dupit ce Arioh i-a spus lui Daniil rostul poruncii, 16.

Daniil se duse i rug& pe impgrat

ea-i dea rigaz ca

descopere impii-

ratului tillcuirea visului. Apoi Daniil se duse acasit i spuse pricina lui Anania, Misail i Azaria, sotii lui, 944

i i s'a descoperit lui Daniil aceastä

zeul cerului,

i a inceput el a griti: ß Fie nu-

mele lui Dumnezeu binecuväntat din veac

pitni In veac, cltei a lui este intelep-

ciunea i puterea,

i el este cel care preface timpu-

rile FA imprejurArile, el care di jos de

pe tron pe impärati si pe regi si tot el

pune ; el dä, intelepciune inteleptilor

iscusinti celor iscusiti ;

El descopere tainele cele mai adhnci

cele mai ascunse, el stie ceca ce se petrece in intuneric si lumina sälitslueste cu el. Pe tine, Dumnezeule al pärintilor

mei, te laud si te proslivesc, fiindci

mi-ai dat intelepciune i putere i mi-ai descoperit ceca ce noi ne-am rugat tie,

did tu ne-ai descoperit pricina Impi-

ratului i»

Apoi Daniil se duse la Arioh,

generalul pe care Impiratul il rhnduise si omoare pe Inteleptii Babilonului, i Ii grid asa: t Nu omori pe in-

teleptii Babilonului, ci du-mä pe mine inaintea Impàratului i eu Ii voi spune Impitratului care este tillcuirea visuluin. Atunci Arioh duse grabnic inläun-

tru pe Daniil in fal,a impitratului,

vorbi astfel: s Am gisit un iudeu dintre cei adusi in robie care poate sä

tálcuiascä, visul Rispuns-a impgratul i a intrebat

pe Daniil, care se cherna Beltesatar: Oare poi tu «à-mi spui visul pe care

1-am visat, precum i thIcuirea lui ?

Daniil insä ritspunse impiratului zise: s Taina pe care vrea «A o afle impitratul nu pot si i-o dezvilluiasci nici nici vracii, nici vräjitorii, nici cititorii in stele,

Ci este un Dumnezeu in ceruri,

care descopere tainele si el a dat de

tire impäxatului Nabucodonosor ce se va inthmpla in virstele de mai thrziu.

www.dacoromanica.ro

DANIIL, 3

Iatit care este visul i vedenia pe care ai vazut-o inaintea ochilor, In patul tau:

Tie, impärate, iti treceau ginduri prin minte, c5,nd erai in patul tau, pentru ceea ce se va intampla, in vremile de pe urmä, iar cel care descopere

dat s tii ceea ce va fi. lar mie mi s'a descoperit taina

tainele

aceasta, nu prin intelepciunea care ar fi in mine mai mult cleat in oricare dintre

pentru cuvántul ca sa fie dezvaluitä imparatului tilcuirea i sä poi cunoaate cugetele inimii tale. Tu, impiirate, ai avut o vedenie ai väzut o statue. Aceastä statue nemäsurat de mare, cu stralucirea ei neobianuitä, stätea inaintea ta ai chipul ei era inspäimantator. Aceastä statue avea capul de aur carat, pieptul i mainile de argint, tecele i oldurile de anima; coi vii, ci

Pulpele de fier, iar picioarele parte

de fier ai parte de lut. *i pe cand tu te uitai, iata ca o piata desprinsä, nu de mina, lovi sta-

lar picioarele pe care le-ai vazut degetele, unele de lut de olar ai altele de fier, inseinneaza impari4ia va fi imparVita ai va fi tare ca fierul, dupa

cum tu ai väzut fier amestecat ou lut. lar degetele de la picioare, unele de fier i altele de lut, Insemneazä ca:

imparalia va fi parte tare, parte sfäamicioasä. Apoi ca ai vazut fierul amestecat cu lutul insemneaza ea: in pofida ame-

stecärii inrudirilor nu vor putea avea

niel o temeinicie, dupi cum fierul nu se poate amesteca la un loe cu lutul. lar in zilele acestor imparati, Dumnezeul cerului va ridie.a, o veanicil Im-

para0e, care nu va fi nimicia, in veci ai care impärätie nu va fi trecuta la alt popor. i ea va sfarima ai va nimici pe toate celelalte impärätii i numai ea

va ramanea In veci, Fiindc5, tu ai vazut c5, o piaträ

s'a desprins din munte, nu de mina omeneascä, ai a zdrobit fierul, arama,

lutul, argintul i aural. Marele Dumnezeu

a descoperit imparatului ceea ce va fi

tuia peste picioarele de fier i de lut

In viitor: visul este adevarat ai talcuirea

i furä sfärimate in acelaai timp fierul, lutul, arama,, argintul i aurul ai se facura ca pleava vara pe arie, i vintul le mature', fära ca ea se &ease& urma

Atunci imparatul Nabucodonosor

ai le sfärtimä.

lor; iar piatra care a lovit statuia a

°resent munte inalt care a umplut mantul intreg. 38. lata care a fost visul, iar talcuirea lui o spunem acum In fata imparatului. Tu, imparate, imparat al imparatilor, caruia Dumnezeul cerului i-a dat impäratia, puterea, aria i slava, In a Mimi stapinire a dat in-

treaga lume locuita, oamenii, fiarele campului i pasarile cerului, tu eati capul

de aur.

i dupa tine se va ridica o impii-

r4ie mai mica decit a ta, apoi o a treia impärätie, de aram5,, care va sttipini

peste tot pilmántul.

Apoi o a patra impärätie va fi tare ea fierul i, dupii cum fierul sfä-

rim& i zdrobeate totul, intocmai ca fie-

rul care sfärima In bucap, le va sfäama ai le va preface in pulbere.

lui

!

a cazut cu faja la pämint i s'a inchinat inaintea lui Daniil i diidu porunca sa-i aducä jertfä i tamlieri cu mirezme. Atunci impäratul prinse a gal lui Daniil astfel: o Cu adevärat ca Dumnezeul vostru este Dumnezeul Dumnezeilor i Stapitnul împärailor i el descopero tainele, ffindca tu ai putut sä descoperi aceasta tainä !* Atunci imparatul inifila pe Dadlidu mari nfil la mare vrednicie bogate daruri, 0-1 puse satrap peste toate inuturile Babilonului i ciipetenie peste tqi inteleptii Babilonului.

La rugämintea lui Daniil, Imparatul trecu ocirmuirea Babilonului in seama lui adrac, Mews ai Abed-Nego, iar Danfil ramase la mu-tea imparateasca. 8.

Cei trei tineri in cuptorul cal Cu loc. 1. Imparatul Nabucodonosor jam o statue de aur inalta, de staizeci de ooti 845

www.dacoromanica.ro

DANitt, 3

lata de pase coti, pe care o apeza in campia Dura, din inutul Babilonului.

8i Nabucodonosor impáratul trimise ail, adune pe satrapi, pe marii dregatori, pe carmuitoii, pe capeteniile optirilor, pe vistiernici, pe legiuitori, pe ju-

deatori i pe toVi ceilali dregatori ai tinuturilor, ca sal villa la inaugurarea statuii pe care o facu.se Nabucodonosor imparatul. Atunci se adunara, satrapii,

toril cei mari, carmuitorii, capeteniile

optirilor, vi.stiernicii, legiuitorii, judecatorii i toti ceilali dregatori ai Vinutu-

rilor la inaugurarea statuii pe care o

ridicase Nabucodonosor, i stiitura inain-

tea statuii pe care o ridicase Nabucodon osor.

i indata, un crainic striga cu glas Iatis ce porunca, vi se da voua, popoarelor, neamurilor i limbilor: Indatii ce veVi auzi sunetul trambitei, al flautului, al chitarei, al harfei, al psaltirii, al cimpoiului i al tuturor tare:

instrumentelor muzicale, sa cadeti in genunchi i sa và inchinaVi la statuia cea

de aur pe care a ridicat-o imparatul Nabucodonosor;

lar cine nu va &idea in genunchi

pi nu se va inchina, chiar In ace,a clipa,

fie aruncat in mijlocul unui cuptor cu foc arzittor! lar &Ind toate popoarele auzira sunetul trâmbitei, al flautului, al chitarei, al harfei, al psaltirii tA al tuturor instrumentelor muzicale, toate noroadele, neamurile i limbile cizura in genunchi pi se inchinara statuii de aur pe care o sit

ridicase imparatul Nabucodonosor.

In clips, aceea se apropiara eáliva caldei care paririi pe Iudei.

i ei incepura I a spun& imparatului Nabucodonosor: Impitrate, sà traiepti deapururi

Tu porunci ai dat, ca oricine va auzi sunetul trambiteei, al flautului, al chitarei, al harfei, al psaltirii, al cimpoiului i al altor instrumente muzicale ea cad& in genunchi i 56, se inchine statuii de aun; lar cine nu va cadea in genunchi nici nu se va trichina sit fie aruncat in mijlocul unui cuptor cu foo arator. 846

Dar se afla Iudei, pe care i-ai pus ciirmuitori peste Vinutul Babilonului: 8s, drac, Mepac i Abed-Nego. Acepti bár-

baVi nici n'au luat in seam& porunca ta, imparate! Inaintea dumnezeului tau nu ingenunchiaza i nici statuii de aur pe care tu ai inaltat-o nu i se inchina Atunci Nabucodonosor impäratul, aduca Ina, inte pe adrac, Mepac i Abed-Nego. Iar cand acepti barbati furl), adupi inainmanios i furios, porunci

tea lui, Nabucodonosor imparatul incepu sa-i intrebe: *Este oare adevarat, §adrach, Mepac i Abed-Nego, ca, voi nu va, inchinaVi dumnezeului meu i sta.tuii de aur pe care eu am apezat-o nu-i cideti la pa.mant cu rugaciuni? Acum, daca voi sunteti gata ca, atunci cánd yeti auzi sunetul trambitei, al flautului, al chitarei, al harfei, al psaltirii, al cimpoiului pi al altor instrumente muzicale, sa citdeti in genunchi 3á va inchinaVi chipului pe care eu 1-am

facut, bine, iar dad), nu vreVi sa va Inchinati, 'jute° clip& veVi fi aruncaVi in mijlocul unui cuptor cu foe arziitor. ce dumnezeu ar putea sit va, scape din mans, mea? u Raspuns-au adrac, Mepac pi AbedNego i au zis imparatului: s 0, Nabucodonosor, noi n'avem nevoie ea la

aceasta sa-ti dam raspuns! Dacii, inteadevar, Dumnezeul nostru, caruia noi ne inchinam, are putero

sä ne mantuiascii, ne va ma,ntui din cuptorul cel cu foc arzator pi din mama

ta, imparate! lar dad, nu, sit ptii, imparate, ca noi nu ne vom inchina dumnezeilor inaintea statuii de aur pe care tu ai apezat-o nu vom cadea in genunchi! Atunci Nabucodonosor se umplu

de manie i Ii schimba, chipul fetei sale pentru adrac, Mepac i Abed-Nego. porunci sit infierbante cuptorul de papte

ori mai mult decat era obiceiul.

i porunci celor mai vänjopi opteni din oast,ea lui sa.' lege pe adrac, Mepac Abed-Nego, arunce in cuptorul

cel cu foc arzator. 21. Atunci acepti oameni fura

imbracati cu pantalonii ion, cu min-

www.dacoromanica.ro

DAIVItt, 4

tenele lor, cu scufiile lor, i cu Inabacitminte cu tot fura aruncati in mijlocul cuptorului infierbantat. Minded,' porunca imparatului fusese grabnic i cuptorul foarte incins, acei oameni care au aruncat pe adrac, Mesao i Abed-Nego fur& mistuiti de vapaia focului. lar acesti trei bärbati: adrac, Mesac i Abed-Nego, cazura legati in mijlocul cuptorului cu foc arzator. Atunci Nabucodonosor imparatul

Dupit aceasta imparatul a intarit In dregatoride lor pe adrae, Mesa° si Abed-Nego, peste tinutul Babilonului.

llrisovul lui Nabucodonosor impa-

ratul, catre toate popoarele, neamurile limbile cam locuesc pe tot pamantul: Pacea voasträ sit sporeasca! Placutu-mi-a sä veste,sc minunile

faptele cele mai presus de fire pe

fu cuprins de spaima si se seal& in graba,

care le-a facut cu mine Dumnezeul Cel Prea Inalt. Cat de mari sunt minunile lui

prinse a grid i zise sfetnicilor sai: Oare n'ara aruncat noi trei barbati legati in mijlocul cuptorului cu foc arzator?* Raspuns-au ei i i-au zis: Adevarat, asa este, impitrate ! i incepand din nou a grai zise: Iatd, eu yid patru barbati dezlegati, care umblä prin mijlocul cuptorului, nevatamati, iar chipul celui de al patrulea este ca chipul unui dumnezeu! Atunci Nabucodonosor se apropie de gura cuptorului cu foc arzator si incepand a grai zise: « adrac, Mesac

cat de puternice sunt faptele cele mai presus de fire! Imparlitia lui este impitratie vesnied i stapanirea lui tine peste varste i varste! 4.

Nabucodonosor viseazd un copac uria.,s. Daniil tillcue:te visul.

o Eu, Nabucodonosor, stam tihnit

in casa mea si bucuros de viata in palatul meu.

i am vi.sat un vis care m'a speriat, gandurile care-si fiiceau loc in mintea

Abed-Nego, slujitorii mei, iesiti Mara, si veniti la mine!» Atunci adrac, Mesac si Abed-Nego ieirá dinlauntrul cuptorului. i adunandu-se satrapii, marii dregatori, carmuitorii i sfetnicii imparatului, vitzura ca focul nu pricinuise nici o

mea, cänd eram in patul meu, i vedeMile care mi se aratau inaintea ochilor, m'au infricosat.

va,tamare trupului acestor oameni,

Atunci am poruncit sä viná inaintea mea toti inteleptii din Babilon,

care sa-mi talcuiasca visul. $i sosira talcuitorii de semne, vracii,

parul din capul lor nici macar nu se parhse i ca pantalonii Ion erau la fel i ca nici micar nu miroseau a foc.

caldeii i cititorii in stele, carora le-am

spus visul, dar ei n'au putut sa-mi arate talcuirea lui,

Atunci Nabucodonosor strigit: o Binecuvantat sa fie Dumnezeul lui adrac,

Pana cand in cele din urinit veni

Mesa° s't Abed-Nego, care a trimis pe ingerul säu i a mantuit pe servii care îi pusesera nitdejdea inteinsul

calcara pormaca imparatului í isi dadura

inaintea mea Daniil, ettruia Ii pusesem numele Beltesatar, dupti numele dumnezeului meu, si in care salaslueste Duhul lui Dumnezeu cel sfânt, i lui i-am spus

viata lor ea sä nu slujeasca i di nu se inehine altor dumnezei decat Durane-

visul:

o Beltesatar, tu capetenia talcui-

zeului lor.

i acum am dat aceasta poruncä a mea, cä once popor i once neam

lui Dumnezeu cel sfant i nici o taint% nu-ti riimäne nepatrunsa ; spune talcuirea visului pe care 1-am visat ! Iata care a fost vedenia care mi-a trecut pe dinaintea ochilor pe and eram In patul meu: Priveam i iatii, cä am vazut un copac foarte inalt in mijlocul

care va huli pe Dumnezeul lui

adrac, Abed-Nego sit fie titiat in bucati i casele lor sit fie prefacute inteun Mesac

torilor ! tiu ca in tine sfilaslueste Duhul

i

morman de daramaturi, fiindcit nu este un alt Dumnezeu care poate sit rnantuiasca intr'acest chip! o 847

www.dacoromanica.ro

DANILL, 4

Cu frunzis frumos, cu rod mult si

Copacul crestea si se facea puternic: varful lui ajungea pane; la cer si de zerit

din care se hraneau toti, sub care se

se zarea panii, la capitul pamantului ;

adaposteau fiarele campului, iar in ramu-

rile lui durau cuiburi pitsarile cerului, Copacul acela, tu esti, imparate! Tu, care ai ajuns mare si puternic, ai crescut si ai ajuns pan& la ceruri a ta stiipanire se intinde pan& la capEttul C5, imparatul a vazut un inger,

Frunzisul era frumos i roadele lui imbelsugate i toti gaseau hrana intr'in-

sul; fiarele campului se aditposteau la umbra lui, piisarile cerului Ii durau cuiburi in ramurile lui si din el se hie-

neau toate vietatile. Apoi vazui in vedenia care trecea pe dinaintea ochilor mei, pe ca,nd eram

In patul meu, ca un inger, un sfant se

un sfitnt pogorindu-se din ceruri si zicand:

cobora din ceruri. El striga din riisputeri i zicea asa: e Doboriti copacul i taiati-i crangile, scuturati frunzele lui i impr5,stiati rodul lui, ca vietuitoarele sit fug& de sub el pitsarile din ramurile lui! Iara virful rádäcinii lui lisati-1 in

pamant, intr'un len de fier si de arami, in iarba campului! Din roua cerului fie udat í cu dobitoacele sit imparti iarba p5,mantului.

mima lui sa nu mai fie inima de om, ci inima de dobitoc sit-i fie data sapte am sá tread, peste el! Aceastit sentintä, se reazemi pe

pomace ingerilor, iar porunca sfintilor este ca sa cunoascii cei vii ca Cel Prea Inalt stäpaneste peste imparatiile oruenesti, pe care le da cui voieste i poate sit pima in fruntea lor pe cel mai de jos dintre oameni.

Acesta este visul pe care 1-am vazut eu, imparatul Nabucodonosor, iar

tu, Beltesatar, spune talcuirea lui, fiindcit

toti inteleptii imparatiei mele nu pot ea dezvaluiasca talcuirea. Tu lima ai putero,

fiindca ai in tine Duhul Dumnezeului

celui rant!'

Atunci Daniil, care se numea Bel-

Taiati copacul 5i-1 nimiciti, dar varful rädäcinii lui lasati-1 in pamânt, in lanturi de fier si de anima, in iarba pamantului, si de roua cerului sa fie udat si cu fiarele campului 85, fie partas pima ce vor trece peste el sapte ani, Aceasta se talcueste, impitrate, ca

sentina celui Prea Inalt s'a adeverit Cu stiipanul meu imparatul:

Adicä, tu sit fii izgonit dintre oameni si sá salasluesti cu dobitoacele

campului, sä, minanci iarbit ca boii, din roua cerului sä, fil udat si s5, treaci peste tine sapte ani, pan& ce tu vei cunoaste cá, a Celui Prea Inalt este stilpanirea peste imparatia oamenilor, pe care o da cui voieste.

i daci a poruncit si laso varful

radacinii copacului insemneazi cá impiratio, ta se va intoarce in stii,panirea ta,

indata ce vei recunoaste cit Cerul este puternic.

Pentru aceasta, imp5,rate, placut sit-ti fie sfatul meu inaintea to. ! Rea°umpire' pacatele tale prin fapte bune si far5,delegile tale prin mil& ciltre cei sarmani, da,cii, vrei ca tihna ta sá dainuiascii!*

Toate acestea i s'au adeverit im-

tesatar, 'Amase inmä,rmurit o clipa gandurile lui se turburarit. Imparatul

paratului Nabucodonosor. Dup5, un rastimp de douisprezece luni, pe °and impä,ratul Nabucodonosor

visul 5i talcuirea lui sa nu te inspai-

Babilon,

prinse din nou a grai i zise: Beltesatar,

minte ! * Ritspuns-a Beltesatar si a zis:

e 0, Maria Ta! Visul ea fie pentru cei

ce te uritsc pe tine, iar talcuires lui pentru vrajmasii VOA !

Copacul cel mare si puternic pe

se plimba in palatul imparatesc din

Prinse a grii zicand: s Oare nu este acesta Babilonul cel mare pe care 1-am clädit eu intru titria puterii mele si spre cinstea stralucirii mele, curte impar5,teascit

care tu 1-ai vazut, care cu varful ajungea

pan& la cer si se zarea peste tot pitmantul,

i

nici n'apucase sá ias5, bine

cuvantul din gura imparatului si un glas s'a coborit din cer: s Tu, imparate Nabu848

www.dacoromanica.ro

DANILL, 5

codonosor, sä stii cä, imparatia s'a luat

Ierusalim, ea imparatul sä, bea dintein-

de la tine; i dintre oameni vei fi izgonit, vei avea sä,las cu fiarele campului, cu

sele, impreuna cu boierii säi, femeile sale tiitoarele sale.

Atunci au fost aduse odoarele cele

de aur si de argint care fuseseri, luate

care vei paste iarb5., i vor trece § apte ani peste tine, pan ce vei recunoaste cä, Col Prea Inalt este stapitn peste impiratia oamenilor i o dI cui voieste i in aceeasi clip& s'a implinit cuvitntul cu Nabucodonosor: el a fost alungat dintre oameni si a nub-mat iarbä

din templul lui Duranezeu din Ierusalim bäurá dinteinsele impäratul femeile i iitoarele sale. Ei biiurä yin i pros15,vira pe dum-

nezeii de aur, de argint, de anima, de fier, de lemn i de piatrit. In clipa aceea iesirä la ivealä, degetele unei rnäini de om, care scrisera

cu dobitoacele i trupul lui era udat de

rouit, pan& cAnd parul i-a crescut ca

i dupä trecerea acestei vremi

In fata candelabrului celui mare, pe va, ruitura peretelui palatului impäratese, impäratul vazu varful degetelor

nou si am binecuvântat pe Cel Proa

gändurile lui il turburadi ; incheieturile

penele vulturilor i unghiile ca ghiarele pitsitrilor. o

hotarite, eu, Nabucodonosor, am ridicat ochii mei la cer, i mintea imi veni din

care seria.

Atunci fata impiiratului ingälbeni

Inalt i celui vesnic viu i-am adus 'audit proslávire, cäci staptinirea lui este stäpfinire vesnicä, iar imparatia lui peste vitrste

puteri sä i se adueä vrajitorii, caldeii

i viirste.

Toti locuitorii pamântului sunt socotiti ca o nimiea, si el face ce voieste cu ostirea cereascä, i cu locuitorii pamäntului, i nimeni nu poate sit-1 impiedice si o Tu ce faci? In acelasi timp mi-a venit mintea la loe i, spre faima imparatiei mele, mi-a venit iarái impar54ia i stralucirea. i sfetnicii mei si boierii mei m'au

iaritsi am fost pus imparat peste imparatia mea si puterea mea a chemat

i

tälcuitorii de semne. Atunci el prinse a gräi i zise tuturor inteleptilor din Babilon: Oricine va citi scrisul acesta imi va aräta talcuirea lui sa fie imbrdcat

In vesmiint de porfira, lant de aur sii i se pun& imprejurul gâtului lui

carmuiascii, el ca al treilea in impärätia mea!

Atunci venira toti inteleptii impit-

ratului, dar nu putura citi scrisul

nici sä arate impitratului care este till-

crescut foarte. înal

coapselor sale slabirä, iar genunchii incepura sit dardaiascil. Impäratul incepu sä strige din s-

cuirea lui.

i in vreme ce Belsatar imparatul

Acum, eu, Nabucodonosor, laud,

i preamaresc pe Imp5,ratul cerului. Toate faptele lui sunt adevärate i cäile

lui drepte, iar pe cei ce umblä, trufasi, are puterea sä-i smereasca! » 5.

Ospdful impdratului Belsatar. Pingdrirea odoarelor templului din lerusalim. Pedeapsa lui Dumnezeu.

era tare cuprins de spaima, cu fata ingälbenitä, iar boierii incremeniti de spaimä,. Impäräteasa mamá-sa, auzind strigatul imparatului si al boierilor, intra in cámara de ospá i prinse a gräi zicând: 0, imparate, sä träiesti deapururi ! Gändurile tale sit nu te inspäimânte i chipul fetei tale sä nu se schimbe!

In impärätia ta se af1á un om

Belsatar, fiind infierbäntat de vin, porunci sa i se aducá odoarele de aur

care are inteinsul Duhul lui Dumnezeu cel sfänt i in vremea domniei tatä,lui tau a fost descoperitä in el lumina', iscuBiqa i intelepciune, ca intelepciunea dumnezeiascä,, iar Nabucodonosor imparatul, tatal tau, pärintele tau,î uparate,

rintele sau, le luase din templul din

11 puse mai marele tälcuitorilor de semne, al caldeilor si al cititorilor in stele.

Belsatar imparatul facu un mare ospät pentru o rnie din boierii bau vin in fata celor o mie.

si de argint pe care Nabucodonosor; p5,-

849

www.dacoromanica.ro

54

DAMIL, 6 i fiindca s'a descoperit in Daniil

un duh mai presus de fire, stiintit

iscusinta in tillcuirea viselor i in descoierirea lucrurilor ascunse i in talcuirea

tainelor, imparatul i-a pus numele Beltesatar. Deci chiama pe Daniil i el iti va aratit talcuirea! »

Atunci Dardil fu adu.s inaintea imparatului. Imparatul prinse a griti intrelii pe Dania: Tu esti Daniil, cel dintre robii iudei pe care i-a adus imparatul, pdrintele meu, din luda? Am auzit ca in tine este Duhul lui

Dumnezeu Cel Prea Inalt este stapan peste imparatia oamenilor i aseaza in fruntea ei pe cine voieste. i tu, fiul situ, Belsatar, tu nu ti-ai

smerit in ima, mitcar ca. tustii toate acestea,

Ci te-ai ridicat impotriva Stapa-

nului cerului i ai adus odoarele casei sale inaintea ta, i ai bitut vin din ele, tu FA boierii tai, femeile tale i tlitoarele tale, i ai proslavit dumnezei de argint,

de aur, de arama, de fier, de lemn, de piatra, dumnezei care nu vad si nu aud nici nu cunosc nimic, lar pe Dumnezeul

Dumnezeu i cit in tine se afla lumina, iscusinta i intelepciunemai presusde fire.

In mina caruia este suflarea ta i toate

inteleptii i vrajitorii ca sa-mi citeaseit scrisul acesta, i sa-mi arate talcuirea lui, dar ei nu pot sit spunä, care este intelesul acestor cuvinte.

care a scris aceasta scriptura. lath', scriptura care este scrisa: Mene, mene, techel u farsin. Aceasta este talcuirea cuvantului mene: Durnnezeu a numarat miele impitratiei tale si i-a pus capiit;

*i tocmai au fost adusi la mine

i eu am auzit despre tine c5, tu poi sà tiilcuesti visele i sa scoti lute-

lesul tainelor. Acum, daca tu esti in

stare sit citesti scrisul i sa-mi luesti talcuirea lui, ai sa fü imbriicat in vesmiint de porfira i lant de aur ai sa

ai imprejurul gatului tau i ai sit carmuesti ca al treilea in imparittia mea ! Atunci Daniil incepu sit vorbeascit si-i zise impiiratului: *Darurile tale pitstreaza-le pentru tine 13.1 rasplatirile tale

harazeste-le altora, caci eu voi citi asa imparatului scriptura voi des-

ciiile tale, nu 1-ai cinstit.

Atunci el a trimis varful mainii

Teche!: Tu ai fost cantarit in cantar ai fost gasit usor ;

Peres: Imparätia ta va fi impiírtit& si va fi data Mezilor i Persilor ! o Atunci a poruncit Belsatar i au imbriicat pe Daniil in vesmant de pm-fir&

i-au pus kilt de aur la gatul lui si au crainicit ca el va ciirmui ca al treilea In imparatie.

Chiar in noaptea aceea a fost

omorit Belsatar, irnpitratul Caldeilor.

copen i talcuirea ei.

0, imparate ! Dumnezeu Cel Prea Inalt a dat lui Nabucodonosor, parintele tau, imp5,ratia, marirea, cinstea i ¡Aralucirea ;

Iar din pricina puterii pe care el

i-o daduse, toate popoarele, neamurile limbile eran cuprinse de spaima i tremurau in fa ta lui, fiindeä, el omora pe cine voia i liisa cu viata pe cine voia, pe cine voia í pogora pe cine voia.

i fiindc5, inima lui se trufise duhul lui se impietrise pang; la cutezare,

a fost dat jos de pe tronul imparktiei sale i vrednicia lui i-a fost luatit; i a fost izgonit dintre oameni

s'a facut asemenea dobitoacelor, si a stat

la un loo cu asinii salbatici, mancand

iarbi cu dobitoacele, i si-a udat trupul din roua cerului Omit a recunoscut ca

Daniil aruncat in groapa cu lei.

i Dariu Medul ajunse imparat in

vfirstit de saizeci i dei de ani.

i i-a plitcut lui Dariu ca sa pun& peste imparittia lui o sut5, i douazeei de satrapi care s5, privegheze in toatit iniparatia. lar in fruntea lor trei sfetnici dintre care unul era Daniil, i acesti satrapi trebuiau 65, le dea lor socotealii, a.stfel ca impitratul BA, nu fie pägubit. Tilsit Darnil intrecea sfetnicii, si sa, fiindca avea intr'insul un duh mai

presus de fire i imparatul cugeta sa-1 facii mai mare peste tool& impitratia. Atunei sfetnicii i satrapii citutara gaseasca lui Danill vre-o yin& din partea carmuirii imparlitiei, dar nu pu-.

850 www.dacoromanica.ro

DANIIL, 6

tun

afle nici o pricinä ori lucru fiindcil el era credincios i nici o scäpare din vedere ori gresalä, nu i s'a putut gäsi.

Dar acei oameni au zis:

pfinii la apusul soarelui s'a strAduit ca sa-1 libereze.

In urmii oamenii aceia se duseril i Ii ziserä: « tiut

In grabi la imparat

atoll,'

nu-i gäsim lui Daniil nici o pricinä, cu toate acestea Ii vom afla lui una, privitor la legea Dumnezeului lui ». Atunci sfetnicii i satrapii aceia se &men in grab& la impärat i Ii grain, asa: 0, impärate Dariu, sä traiesti

sit-ti fie, imparate, ca dupä legea Mezilor

si a Persilor once porunc5, sau oprire impanteascä intärita de imparat nu se mai poate schimba! » Atunci impäratul porunci sä aduca pe Daniil i 11 aruncii, in groapa cu

deapururi! Toti sfetnicii imparatiei, marii carmuitori, satrapii, legiuitorii i guvernatorii s'au sfittuit laolaltà sä scoan hrisov impárlitesc prin care sä se randuiasciíaspra oprire, ca, orisicine s'ai ruga vreme de trei zile la alt duninezeu i om de cat tie, im-

lei. *11

groapa cu lei ? s Riispuns-a impäratul

a zis:

Ma rämâne hotärit, iar

legiuirea Mezilor i a Persilor nu se poate schimba!*

Atunci au riispuns ei impäratului si au zis: Daniil cel dintre robii iudei

Apoi a fost adusä, o piatrii care

imparatul a pecetluit-o cu inelul situ cu inelul dregätorilor säi, asa ca nimic sä nu se schimbe cu privire la Daniil. Dupa, aceasta, impiiratul se duse In palatul säu i petrecu toata noaptea

In post, tiitoare nu aduse längä el,

pe zi isi face rugaciunea!*

Gaud a auzit imparatul aceasta, s'a turburat foart.e si si-a pus in giind, cum ar face ca sä-1 scape pe Daniil,

si

somnul nu-1 mai prinse. Apoi imparatul se sculä la revärsatul zorilor cänd se lumina de ziva si se duse in grabä la groapa cu lei,

i cilnd s'a apropiat de groapä, a strigat pe Daniil cu glas tare. i imparatul prinse a grdi i zise lui Daniil. Daniile, slujitorul Dumnezeului celui viu, Dumnezeul tau, cdruia te inchini neincetat, oare a putut si te mântuiasca de lei ?

Atunci Daniil vorbi cu impäratul: 0, imparate, in veci sä, träiesti ! Dumnezeu a trimis pe ingerul eau

si a astupat gura leilor de nu mi-au

facut nici un nu, pentru cä, am fost gasit nevinovat inaintea lui, asijderea si In fat,a ta, imparate, n'am fäcut nici un ram ! » Impiíratul s'a bucurat atunci foarte si a poruncit ca ea scoatà pe Daniil din groapa ; i Daniil a fost scos din groapEt,

färä, sä fi avut nici ceo mai

mica, vätämare, fiindca nitdajduise in Dumnezeul lui.

nu a tinut In seamä de oprires, ta pe care

tu, imparate, ai iscalit-o, ci de trei ori

cinstesti färä incetare, acela mä te

a fost prilvälitä, deasupra gropii, iar

nezeu.

Apoi se apropian i grain, inaintea impäratului privitor la oprirea impärateascii: Oare n'ai iscälit tu hrisovul cà oricine se va ruga timp de trei zile la oricare alt dumnezeu ori om, cleat numai tie, impärate, 85, fie aruncat in

i zise

Dumnezeul täu, pe care tu

miintuiascil!*

pirate, sä fie aruncat in groapa cu lei.

i acum, imparate, vesteste aceastä aspra oprire i iscaleste hrisovul care, dupa legea nestramutatä a Mezilor Persilor. si nu se mai poat5, schimba! » Deci Dariu imparatul iscäli hrisovul in care era acrid), porunca. Indata, ce Daniil an& cä hrisovul fusese iscälit, se duse acasä, unde avea In foisorul din catul de sus ferestrele deschise spre Ierusalim. i in fiecare zi ingenunchia de trei ori i se ruga multumea lui Dumnezeu, asa precum avusese obiceiul sä, fad, i ruai inainte. Atunci barbatii aceia se näpustir5, gälagiosi i gasin pe Daniil rugandu-se fierbinte i ceränd indurarea lui Dum-

i impiíratul prime a gräi

lui Daniil:

Atunci a poruncit impäratul sa aduci pe barbatii cei caro päriserä pe Daniil aruncä in groapa cu lei, pe ei, pe fill lor si pe femeile lor, i nici nu ajunserä, bine in fundul gropii, cii leii se si näpustirli asupra ion si le sfänmarä toate oasele.

851

www.dacoromanica.ro

54'

DANIIL,

i imparatul Dariu serse la toate

sfärama, iar ce ramOnea, calca in picioare.

Ea se deosebea de toate celelalte fiare de mai nainte i avea zece coarne. M5, uitai tinta, la coarne i vazui un alt corn mic care se ridica intre ele

popoarele, neamurile i limbile care locuesc peste tot piimantul: Pacea voastri si sporeascit ! Porunca am dat ca in tot cuprinsul imparätiei mele si se teama i sa tremure lumea inaintea Dumnezeului lui Daniil, fiindca el este Dumnezeul cel viu, care rimane in veci, i imparatia lui nu se va ni-

pi el smulse din radicinä trei din coarnele cele dintai. i vizui cá acest corn avea

ochi ca ochii de om i gura care gráia cu trufie. Privii pana cand fura puse jilturi pi s'a apezat Cel vechi de zile: imbracä-

mici i stipinirea lui nu va avea sfarpit.

El poate si mantuiasci i sä slobozeasca, face minuni i fapte mai presus de fire in cer pi pe pänifint ; pi el a mantuit pe Daniil din ghiara leilor ! » i Daniil a stat in dregiltoria luí in vremea imparitiei lui Dariu i in vremea imparitiei lui Cirus, impäratul Perpilor.

mintea lui alba ca zapada, iar parul capului säu curat ca Una; jiltul sau: flaciri de foc; roatele lui: foc arzator. Un pariu de foc se virsa iepea din el; mii de mii Ii slujeau i zeci de mii de mii stäteau gata inaintea lui!

Curtea de judecata se apeza i cartile fura deschise.

7.

i eu mä uit,am din pricina zgomotului cuvintelor trufape pe care le graia cornul. i privii pana cand fiara fu ornoriti i trupul ei fu nimicit i dat

palru fiare. Implreitia Fiului Omului fi a sf In anul intai al lui BeLpatar, impäVed eniile lui Daniil ;

cele

ratul Babilonului, Dandi a visat un

focului mistuitor.

vedenii ii treceau pe dinaintea ochilor, pe cand era culcat in patul lui. vis

Dar pi celorlalte fiare li s'a luat

f}i

stipitnirea i lungiinea vietii lor a fost hotáritä, numai pentru o vreme.

Atunci el scrise visul i povesti cele mai insemnate fapte.

i pe cand eu priveam tinta la

vedenia mea in ocas de noapte, jata c5.

Daniil incepu a grai zicând: 4176, zut-am in vedenia mea in ceas de noapte iata ca, cele patru vanturi ale cerului sfredelira marea cea necuprins5 i patru fiare uriape iepira, din mare,

una mai ciudata, decat alta.

Cea dintái sernina cu un leu avea aripi de vultur. M'am uitat la ea pana; ce aripile ei fura smulse pi fu ridicata-, de pe pimant i pasa, in picioa,re ca un om i i s'a dat inima de om. i iata, cá iepi a doua fiari, cu infa-

tipare de urs, stand toläniti pe o parte tinând in gura, intre dinti, trei coaste. ei i s'a dat porunci: Scoaa-te pi mananci multa carne ! Dup5, acea,sta m'am uitat iarapi vàzui alta fiará, care semana ca o pan-

tera, cu patru aripí de pasiíre in spate cu patru capeta i i s'a dat ei putere. i iarapi mi s'a aratat in vedeniile mele in ceas de noapte i vázui pe a patra fiará spaimantatoare i infricopati foarte puternici. Ea avea dinti puternici

de fier

i

ghiare de aramä; manca pi

pe norii cerului venea cineva, ca Fiul Omului pi a ajuns pana la Cel vechi de zile pi a fost dus inaintea lui. i lui i s'a dat stápirnirea, slava

Efi impäratia, ca toate popoarele nea,murife i limbile lui slujeasca. Stäpanirea lui este vepnicit, stapanire care nu va trece, iar imparitia lui nu va fi nimicitä. i fiindeä eu, Dandi, am fost turburat cu duhul meu i vedeniile care treceau pe dinaintea ochilor mei m5, sp5,imântau, Mi apropiai de unul din cei de fatti

pi-1 rugai sá mi liimureasca temeinic despre toate acestea. i el imi vorbi

descoperi talcuirea vedeniei: « Aceste patru fiare insemneaz5, c5, patru imp5,rati se vor ridica pe pama,nt,

lar sfintii Celui Prea Inalt vor

lua imparatia pi o vor tine in stapanire In veci i in vecii vecilor ! »

Dupi aceasta am voit s 5, m limureaseä temeinic despre fiara a patra,

care se deosebea de toate celelalte

care era strapnic de infricopat5 cu dinti 852

www.dacoromanica.ro

DANIIL, 8 de fier i Cu ghiare de amnia i ceea ce miinca sfitrilma, iar ceea ce riiratInea calca

In picioare;

o vedenie, afarit de cele ce mi se aratasera mai nainte.

2. Si pe and eram cu ochii tinta la

erau pe capul säu i despre celäilalt care

vedenie, se faces, pe and priveam cá eram in Suza, capitala Elamului, eu

trufie si care era mult mai mare de at

viul Ulai. 3. Si am ridicat ochii mei i am privit

Si despre cele zece coarne care

se ridica i inaintea aruia azuserá cele trei i avea ochi i gurii, care g-rdia cu celelalte.

Si m'ara uitat cum cornul acela purta räzboi cu cei sfinti i i-a biruit, Pánä ce veni Cel vechi de zile facu dreptate, sfintilor Celui Prea Inalt, pan& ce se plini vremea fo'r impärätia ajunse in stapanirea sfintilor. El riispunse astfel: o Fiara a patra

inseamnä a o a patra impärätie va fi

pe pämänt, care se va deosebi de toate celelalte impärätii, care va mtinca tot pämäntul, il va calca in picioare i 1'1 va preface in pulbere. Si cele zece coarne insemneazi din aceastä impitritie se vor ridica zece impárati si un altul se va scula dupá ei si se va deosebi de cei de dinaintea lui si va dobori trei impfirati. Si va grai cuvinte trufase impotriva Celui Prea InaIt i va nirnici pe

sfintii Celui Prea InaIt si Ii va pune de gänd sá schimbe praznicile legea, i sfintii vor fi dati in milna

lui timp de un an i doi ani i o jumiltate de an. Si se va face judecatä i i se va lua stäpfinirea, ca sä, fie nimicit i priibusit In veci. Si impärätia i stäpänirea

rhea imparätiilor care sunt sub ceruri

se vor da norodului sfintilor Celui Prea InaIt; impärätia lui este impärätie ve.snia, i toate stäpfinirile Ii vor sluji lui pe el Il vor a,sculta! 28. lath,' sfärsitul vorbirii. Pe mine, Daniil, gandurile mele m'au inspäimiintat

fata mi s'a schirribat si am pästrat

vedenia in mima mea. »

ständ cu privirea tinta, eram pe flu-

si ara väzut un berbec cu douä coarne, caie stätea in picioare in fata fluviului. berbecul avea coarne, coarne lungi, iar unul mai lung cleat celdlalt i cel mai lung crestea cel din urmä. 4. Vdzut-am berbecul impungänd cu

coarnele la apus, la miazä-noapte si la nici o fiará nu i se impotrivea

nimeni nu sapa de impunsiiturile lui. El facea ce voia i crestea mereu.

Si m'am uitat cu luare aminte

iata un tap venea de la apus pe deasupra fetei pämäntului, fära, sti, se atingh .de pärnant. i apul avea un corn care se ziirea intre cei doi ochi. i a venit pänli, la berbecul cel cu douit coarne pe care il väzusem stätea inaintea fluviului i se niipusti spre el cu toatá väpaia táriei lui, Si 1-am väzut apropiindu-se de ber-

bee, si se inversunä, impotriva lui si izbi berbecul si-i sfärämä cele douä

coarne ale lui, inat berbecul nu mai avea putere sá i se impotriveascä; 1-a trfintit la pämänt si 1-a aleat in picioare, incat nimeni n'ar fi putut

scape pe berbec din silnicia lui. Si tapul crescu foarte i and era In culmea puterii lui, cornul cel mare se sfärämä i crescurä in locul lui alto

patiu coarne inspre cele patru vanturi ale cerului. Si din unul dintle ele iesi un corn

caie din mic ce era, crescu afar& din cale,

spre miazä-zi, spre räsärit i atre tala cea mändrà. Si el se fäcu mare pänii ce ajunse la oastea cerului i dobori la plimfint

o rarte de ostire si de stele pe care le cálcá In picioare.

8.

Alti vedenie: berbecul si aim/. Eilcuirea ei. 1. o In anul al treilea al impärätiei lui

Belsatar, mi s'a arätat mie, lui Daniil,

Si ajunse tot cresand pAnii la voevodul otirii, inat Ii fápi jertfa de

fiecare zi i pangäri locul templului sä,u,

lar in locul jertfei de fiecare zi a asezat päcatul, iar eredinta cea ade-

,85.3 www.dacoromanica.ro

DANIIL, 9

väsatig a fost doboriti la pimint orisice Jima, Ii mergea in plin. 13.

i am auzit un dint care griia

si un alt dint a intrebat pe cel ce griia:

Câta vreme va sä mai tin& vedenia jertfa

de fiecare zi si nu se mai aducä, picatul cel pustiitor si fie pus in loc i templul ostirea si fie calcate in picioare 4*

Atunci el Ii rispunse: oPânä vor

trece douä mii trei sute de seri 0 de dimineti; dupä aceea templul îi va capita iarài rostul lui ! i cand eu, Daniil, am viizut vede-

nia i m'am striduit si o inteleg, viizui dinteo data pe cineva care stitea inaintea mea si avea chip de om.

Atunci am auzit o voce de om

deasupra fluviului Ulai, voce care striga spunea: o Gavriile, tálcueste celui de acolo vedenia!

i el a venit in locul unde eram i, pe cánd se apropia, m'am spitimintat 0 am cázut cu fata la pimánt.

eu

el mi-a gritit: o Ia aminte, fiul omului, &it vedenia este pentru viitor ! *

i pe cind vorbea cu mine, stam

uluit cu fata la pimint. Atunci el se

atinse de mine 0 mi ridicä, in picioare, spuse: o Iatä iti voi descoperi ceea ce va fi in viitor cu mania lui Dumnezeu; fiindc13, pentru viitor este

Din pricina istetimii lui, va izbuti inselaciunea in mina lui 0 se va

semeti in mima lui i in vreme de pace va dobori pe multi. i se va ridica impotriva voevodului voevozilor, dar va fi doborit la pamint 0 nu de mini' de om. lar vedenia despre seri i despre despre care ti s'a gräit mai

inainte, este adevärati; tu ins& pecetlueste vedenia, fiindcil ea este hotiriti pentru viitor !

i eu, Daniil, am ramas Cu totul istovit de puteri 0 am fost bolnav vreo citeva zile. Dar m'am sculat 0 am avut grifi de slujba împäratului. i din pricina vedeniei am rimas uluit. i nimeni n'a putut sä, inteleagg vedenia. 9.

Cele paptezeci de scIptdrndni. Maria.

« In anul intgi al lui Dariu, fiul lui Ahasveros, din neamul Mezilor, care a domnit peste impiratia Caldeilor, In anul cel dintgi al impäriitiei lui, eu, Daniil, am citit in clirti numirul de

saptezeci de ani, pentru care a fost cuvintul Domnului citre proorocul Jere-

mia, ani care trebuiau sä se plineascä de la dirimarea. Ierusalimului,

i am intors fata mea catre Domnul

Berbecul pe care 1-ai väzut ca

Dumnezeu stäruind in rugiciune 0 in rugi fierbinti, cu post, sac 0 cenusä.

lar tapul este impiratul Greciei

m'am mirturisit 0 am zis: e Doamne Dumnezeule col mare 0 minunat, care pastrezi legimintul i indurarea pentru cei ce te iubesc pe tine 0 pizeso porun-

sorocitä vedenia.

avea doug coarne insemneazi impiratii Medici i Persiei;

i m'arn rugat Domnului Dumnezeu

cornul cel mare care este intro ochi, pe fruntea lui, este impiratul cel

Apoi, eä, dupg ce a fost sfirimat,

patru coarne au crescut in locul lui, asta insemneazi cä inapärätii se vor ridica dinteun singur popor, insi firg sä, aibä puterea lui. lar la sfirsitul impiritiei lor, cand se va covirsi mii,sura picatelor, se va ridica un impgrat cu chip semet i istet la uneltiri. i va fi puternic prin puterea lui, dar nu prin puterea lui, i va fi pricing

de infricosat pripild 0 in once lucru va izbuti si va präbusi pe coi puternici 0 pe norodul sfintilor. 854

cile tale ! hicatuit-am, firädelege am sivgrait

si ca nelegiuitii ne-am purtat, rizvrätitu-ne-am i ne-am depirtat de la poruncile si de la rinduielile tale, i nu am ascultat de robii tiii prooroci, care ne-au gräit In numele tau: im-

piratilor nostri, voevozilor nostri, piintregului popor al WI De partea ta, Doamne, este dreptatea, iar de partea noastri rusinarea fetelor noastre, precum se intimpli in

rintilor nostri

ziva de astizi: pentru locuitorii lui

luda i ai Ierusalimului i pentru intreg Israilul de departe ori de a,proape, din

www.dacoromanica.ro

DANIIL, 9

toate tärile in care i-ai izgonit din pricina necredintei cu care s'au fäcut vinovati inaintea ta. Stapâne Doamne, a noastrd este rusinarea fetelor, a imparatilor nostri,

*i acum ascultá, Dumnezeul nostru, rugliciunea robului tau si ruga lui fierbinte i luminea,z5, fata ta spre templul tau pustiit, pentru numele tau, Doamne !

Pleac5, Dumnezeul meu, urechea ta i auzi, deschide ochii tal i vezi pustiirea noastril i cetatea in care se chiamá numele tau. Caci nu pentru faptele noastre cele bune cildern cu rugaciunile noastre cele fierbinti, ci pentru indurgrile tale cele bogate.

a voevozilor nostri si a parintilor nostri, fiindc5, noi am pacatuit inaintea ta! A Domnului Dumnezeului nostru este milostivirea i iertarea. Riízvrátitu-ne-am impotriva lui,

i n'ara ascultat de glasul Dom-

nului Dumnezeului nostru ca s5, umbläm

In legea lui, pe care ne-a dat-o noua

0, Doarane, auzi! 0, Doamne, iartii! O, Doamne, ja aminte si nu fi tárzielnic pentru numele tau, Dumnezeul meu; caci numele ta'u 11 chiamll cetatea i poporul tau!»

prin mâna robilor sai prooroci.

Ci tot Israilul a alcat legea ta

si s'a rilzletit de tine, din pricinii ea n'a

ascultat de glasul t5u. De aceea s'a varsat peste noi blestemul i jurilmântul

i in vreme ce griliam si má rugam

mArturisiam pacatul meu si päcatul poporului meu Israil i cfideam cu ruga mea fierbinte inaintea Doirmului Dum-

scris in legea lui Moise, slujitorul lui Dumnezeu, fiindcil am pacatuit impotrive ta. i si-a adeverit cuvintele sale pe care ni le-a grait nouä i judecatorilor

nezeului meu, pentru sfänt muntele Dumnezeului meu,

i pe cánd vorbeam in rugaciunea mea, iatä un om, Gavriil, pe care 1-am vázut in vedenia mea cea de la inceput, In zbor graba, se apropie de mine, pe la vremea jertfei de sear5,. i a venit si mi-a grait asa: o Daniile, chiar acum am sosit, ca sa-ti deschid mintea.

nostri care ne-au ciirmuit pe noi, fiindca a voit 85, educa peste noi strasnic prd,p54 care nu s'a mai aba,tut niciodatit

sub cer asemenea celui care s'a abätut peste Ierusalim.

Precum este Boris in legea lui

Moise, toatä aceastä nenorocire s'a napustit peste noi, dar noi n'am imbunat fato, Domnului Dumnezeului nostru, ca

Cand tu ai inceput sá te rogi,

poruncä mi-a fost data si eu am venit sa-ti aduc veste, fiindc5, tu esti un om iubit de Durnnezeu. Ja aminte la poruna, i intelege vedenia! aptezeci de sliptámani sunt botara° pentru poporul täu si pentru cetatea ta cea sfântil pfmä ferildelegea ta va ajunge la calme si p5,catul va co-

sii ne pocilim de fdrifidelegile noastre

sii ne intoarcem la credinta noastra. Giindit-a indelung Domnul, pentru

nenorocirea pe care a abdtut-o peste

noi, fiinded Domnul Dumnezeul nostru

in toate faptele pe care le face, este drept, ins5, noi n'am ascultat de glasul lui.

v5,r5i mäsura si se va ispäsi filradelegea,

i acum, Doamne Dumnezeul nostru, tu care ai scos pe poporul tilu din

pán5, ce dreptatea cea ve5nic5, va veni vedenia proorocului se va adeveri se va unge Sfántul Sfintilor. Slt, 5tii deci si 1ntelege cd, de la iesirea poruncii pentru zidirea din nou

tara Egiptului ca mânit tare si te-ai

flicut vestit pana in ziva de astäzi, eittuit-am, fiíradelege am sdvdrsit ! 0, Doamne! Intru milostivirea ta intoarce toati minio, si toiart vdpaia ur-

a Ierusalimului si pind. la Cel Uns

giei tale de la cetatea Ierusalimultti, de la

sunt sapte saptiimini 5i saidou5, de silpte,mani; si vor fi

voevodul

muntele cel sfânt al tau, fiindea pentru pdcatele noa,stre i pentru faradelegile piírintilor nostri, Ierusa1imul i poporul

tau au ajuns de °cara, pentru toti vebinii nostri.

855

zeci

i

zidite din nou pietile si zidul cel din In vremi de strâmtorare. lar dup5', cele saizeci si doua, de siptamáni, Col ITns va pieri fárá 85, se

www.dacoromanica.ro

DANIIL, 10

Si Raä ci o mini se atinse de

giseasci vre-o vini inteinsul, iar po-

porul unui principe va veni i va diirb,ma cetatea i templul. i sfirsitul cetiitii va veni prin potopul mâniei lui Dumnezeu,

pänii la capilt va fi cel hotirit. 27. Atunci el va incheia un legii,mint Cu multi inteo säptämânä, iar la mijlocul siptitintinii va inceta jertfa i prinosul, i in templu se va aseza uriciunea pustiirii, pin& clind pedeapsa nimicirii cea hotitritii se va viirsa peste locul pustiirii. »

mine si mä, sili ca tremurind EA, m5, scol In genunchi, sprijinindu-mli in podul palmelor.

Atunci el mi-a zis: a Daniile, om

pläcut al lui Dumnezeu, ja aminte la cuvintele pe care eu i le voi spune

scoalii in picioare, fiindc5, acum sunt

trimis chtre tine ! » Si pe când imi vorbea

asa, m'am sculat tremurind. Si el mi-a zis: Nu te teme, Daniile, ciici din ziva dintii, de cind te-ai striiduit s5, intelegi i sit te smeresti inaintea Dumnezeului tau, cuvintele tale

10.

au fost auzite i am sosit pentru cu-

Altd vedenie a lui Daniil.

1. In anul al treilea al lui Cirus, impdratul Persilor, i s'a descoperit un cuvint lui Danill care se cherna Beltesatar i adeviirat este cuvintul i el inseamn5, mare primejdie de räzboi. El intelese cuvitntul i pricepu intelesul ve-

vintele tale. Si ingerul plizitor al Persiei mí-a stat impotrivi doudzeci i una de zile, dar iatit c5, Mihail, voevodul ingerilor zitori, a venit inteajutorul meu i

impäratului Persilor,

Si am venit ca si parunzi cu

deniei.

2. « In zilele acelea, eu, Daniil, am pe-

trecut trei saptiimini de zile in jiilanie 3. Paine bun& n'am mincat, carne vin n'au intrat in gura mea i cu mirezrne nu m'arn uns, pin& ce nu s'au implinit trei saptitmitni de zile. 4. Dar in ziva a douilzeci i patra a lunii intäia, eu, Daniil, eram pe tirmul fluviului celui mare adieä Tigrul. 5. Si mi-am ridicat ochii mei si väzui un om imbritcat in vesminte de in, iar coapsele lui incinse cu aur curat si de pret, 6. Trupul lui era ea si crisolitul i chipul

lui ca fulgerul, iar ochii lui ca flächrile de foc, mâinile i picioarele lui strilluceau ca arama lustruitii, iar huetul cuvintelor lui ca vuetul unei multimi. 7. Si am väzut numai eu, Daniil, ve-

denia, iar oamenii care erau cu mine n'au vazut vedenia, ci spaimi mare a cizut peste ei si au fugit sä se ascundit. 8. Atunci eu am riimas singur si am vazut aces,sti mare vedenie EA am riimas fir& putere, i infitisare,a chipului meu s'a schimbat in rim i rärná.sei fiirii

eu

1-am litsat acolo la ingerul pazitor al mint,ea ceea ce va veni peste poporul tiu in viitor, fiindcä vedenia este hoaril& pentru viitor ! Si pe and grids, cu mine astfel de cuvinte, m5, intorsei cu fate spre ptimiint i r5,mitsei mut.

Si iati! Acela care avea chipul

Fiului Omului s'a atins de buzele mele atunci am deschis gura mea si am gritit

si am zis

celui ce sta inaintea mea: 0, Stiiptinul meu! Din pricina acestei

vedenii m5, cuprinseri zvircoliri de durere

Si cum ar putea robul Domnului meu B5, gridascii cu Domnul meu, care este aici de fat& ? Fiindc5 de spaimä, imi

piere toatä, puterea

i

suflarea mi se

opreste !

Atunci s'a atins iariisi de mine acela care avea chipul Fiului Omului si m'a intlirit, Si mi-a zis: e Nu te teme, om pliicut

lui Dumnezeu! Pace tie ! Fii tare si barbitos ! Si pe &Ind grilia cu mine,

m'am simtit mai birbitos si am zis:

9. Si am auzit huetul cuvintelor mele, si in vreme ce auzeam huetul cuvintelor

mele, cäzui in toropeali cu fata la pi-

e Spune, Stitpâme, cad m'ai intärit! » Atunci el zise: Stii tu, oare, pentru ce am venit la tine ? Acum rn5, voi intoarce si m5, rizboiesc cu ingerul

pizitor al Persiei i eind eu má voi

mänt

856

www.dacoromanica.ro

DANTIL, 11

duce, iota c5, ingerul pilzitor al Greciei va veni.

21. Dar eu iti voi descoperi tie ceea ce este scris in cartea adevärului si nimeni nu poate 85, mi se impotriveasci la aceasta dedil Mihail, ingerul vostru päzitor !

asa cum va socoti cu cale si va fi puternic. Chiar

i dumnezeii lor, impreuni cu chipurile lor turnate, cu odoarele lor

de aur i argint, vor fi dusi in robia Egiptului i el va fi ani de-a-randul mai

puternic decat impiiratul de la miazii-

noapte. 11.

Istaria poporului iudeu, descoperitd lui Daniil de ingerul .Mihail. Nen,orocirile cara se vor abate peste popar pclnd la

venirea lui Mesia. i eu in anul ce] dinteti al lui Dariu

#

Medul stam litrigi el ca ajutator si ca ocrotitor. Fi acum iti voi descoperi adev5,rul !

Uta ea se vor mai ridica in Persia trei imparati, iar al patrulea va fi mai bogat decat toti i prin put,erea bogatiei sale

El va nä,vili in impiratia imp5,ratului de la miazit-noapte, apoi se va in-

toarce in tara sa. *i feciorul lui va incepe rItzboiul si va strange o mare oaste i va navitli peste el si il va potopi i 11 va cotropi cand va face al doilea rizbol, va pitrunde pana in cetatea lui. Atunci imparatul de la miazit-zi va fi foarte amarit si va iesi i se va razboi cu el, adicá el cu impäratul de la miazti -

i va iesi la ivea15, un imparat vi-

noapte. Fi el va ridica o mare ostire, iar ostirea va clidea In mana aceluia. i ostirea va fi nimicita i mima lui va fi trufasit; zeci de mii va dobori la pamb,nt, dar nu va fi mai puternic.

va imparti dupii cele patru vânturi ale

noapte va ridica o ostire mai puternica decat ceo dintâi i dupi un rastimp de cátiva ani va da naval& peste el cu o mare ostire i cu numeroasä i in vremea aceea multi se vor

va ridica totul impotriva imparatiei grecesti.

teaz si va stitpani peste o impitritie puternic5, si va face numai ceea ce i se va parea bun. lar cánd va fi in culmea puterii sale, imparatia lui se va pribusi si se cerului, fax& ca ea raniânil urmasilor Ffi

nu va mai fi co impifatia peste care

el a domnit, fiindci impiratia lui va fi sfásiata i se va impiírti la altii decat

la urmasii lui.

i imparatul de la miaz5..-zi va ajunge puternic í unul dintre voevozii lui va

fi mai puternic decat el si va dorani, iar impäratia lui va fi o impärittie puternica.

i dupi trecere de ani se vor uni,

fiica imparatului de la miazi-zi se va

duce la imparatul de la miazi-noapte ca sä aducit pacea, fusa puterea bratului nu va diiinui i nici bratul situ nu va diinui, ci ea va fi data mortii impre-

una cu cei din jurul ei, cu copiii i cu

sotul ei. Apoi, unul dintre odraslele iesite

din neamul ei se va ridica in locul ei si va porni cu rizboi impotriva ostirii protivnice si va intra in cetatea traparatului de la miazi-noapte si se va purta

Fi inca o data imp5,ratul de la miazii-

acula impotriva impäratului de la miaziti-zi

oameni silnici din poporul film se vor

ridica asa ca 65, se plineasci vedenia, dar se vor poticni. lar impitratul de la miazii-noapte va veni Foi va ridica un val de pimant si va cuprinde cetatea, iar ostirea de ajutor a impäratului de la miazi-noapte nu va putea si tinit piept si cetele de ostire ale sale vor fugi i nu va fi nici un

chip de stat Cel care va porni impotriva lui va face dupit placul situ i nimeni nu i se va puteo, impotrivi, i se va opri in tara cea mandra i totul va fi in mana lui.

i ¡si va indrepta privirea BA ia in stäpanire intreaga lui impiratie si va face o invoia15, cu el va da

de sotie pe o fila, a so, ca sä aducit pieirea

te5,rii, dar aceasta nu se va intilmpla

nu va duce la izbandit.

i îi va intoarce privirea spre

tärile de pe coaste si va cuprinde multe,

857 www.dacoromanica.ro

DANIIL, 11

iar un cäpitan de ostire va sterge ocara

Coräbii din Chitim vor raviili impotriva lui, asa cti-si va pierde curajul, iaräsi se va intäräta impotriva tului legAmânt i iarasi îi va indrepta

i inseptit ii va pläti ocara prici-

lui

nuitä de el. Si isi va intoarce fata spre riturile 0-Hi, dar se va poticni i va cádeasi va pieri. Si in locul lui va veni unul care

privirea spre cei caro s'au lepädat de legImântul sfânt.

Si osti trimise de el se vor opri i vor pangäri templul i cetatea jertfa cea deapururi o vor desfiinta vor pune in loo idolii pustiitorului. Si cu lingusiri el va ademeni la cinstirea idolilor pe cei ce s'au leptidat

va trimite un strängätor de dad prin

acolo

mándretea impärätiei, si in catäva vreme va fi doborit, dar nu prin mânie i nici prin rázboi.

Si in locul lui va veni un om dispretuit, care nici nu se gändise la vrednicia impäräteascä, si el va veni pasnic

de legitmânt, iar poporul celor care einstesc pe Dumnezeu va rämtmea statornic 11 va urma. Si coi mai iscusiti vor inväta gloata

prin uneltiri va ajunge stiipiin pe

imparätie.

norodului, dar ei vor &Idea o bucatä, de vreme in ascutisul sabiei, de foc, de

Si ostirile de ajutor vor da inapoi

de dinaintea lui

i vor fi sfärâmate,

asijderea i principele legdmântului.

ducere in roble EA de pustiire.

Si dupit imprietenirea cu el se va sluji de viclesug 10 va porni i va fi

Si in toatä aceastä prabusire a

lor vor cii,päta putin ajutor si multi vor trece la ei mai mult din fhtärnicie. Si vor fi si intelepti care vor cädea ca 85, se lamurea,scii, sit se curäteascä si set se albeasca pan& la sfärsitul vremii, c?ici încá nu s'a implinit vremea rb,nduitá de Dumnezeu. Si imparatul va face dupi placul

stäpan Cu putin popor.

Si pe neasteptate va näväli in

cele mai bogate tinuturi ale tärii i va face ceea ce n'au &cut parintii lui nici stramosii lui: el le va impärti cu risipä pradä i jaf i bogáii, i va urzi planuri impotriva tärilor intärite, ins& numai pentru o vreme.

sáusi se va semeti si se va trufi impotriva oricärui dumnezeu i impotriva Dumnezeului dumnezeilor va griti cu-

Si-si va imboldi puterea sa i inima sa Impotriva impáratului de la miazii-zi,

vinte de trufie si-i va merge in plin,

In fruntea unei mari otiri, iar imparatul

de la miazà-zi se va prinde in luptä cu caste mare i foarte puternick dar

pttnä când mäsura mániei se va umplea,

nu va putea sä i se impotriveasck fiindcit

se vor urzi uneltiri impotriva lui. Cei ce manânclí la masä cu el 11 vor präbusi, iar oastea lui se va edema i multi vor &idea ucisi. Si cei doi impärati vor urzi blestemätii in mima Ion. unul impotriva altuia, si la aceeasi masä îi vor spune vorbe mincinoase; ins& nimio nu va iz-

buti, Mudd, sfinftul nu va veni decat la vremea hotäritä. Si se va intoarce in tara lui cu

câci ceea ce este hotärit se va implini. Si nu-i va pasa de dumnezeii piirintilor lui i nici de dumnezeul pläcut femeilor, si nu se va sinchisi de orisi-

care alt dumnezeu, ci 1i va inchipui cit este mai mare dectit toti. Si in locul lui va cinsti pe dum-

nezeul cetätilor i pe un dumnezeu pe care pärintii lui nu I-au cunoscut, ace-

luia se va inchina cu aun, cu argint,

i se va intoarce in tara lui.

cu pietre nestimate i podoabe scumpe. Si in tArile intärite va pune cinstitori ai dumnezeului strein; pe cei care 11 vor cinsti, el ii V incirca de cinste si-i va face stäpânitori i ca räsplatli le va impärti tinuturi.

din nou impotriva impärittiei de la

riizboi cu el imparatul cel de la miazä-zi,

mari bogätii i mima lui va urzi planuri impotriva sfântului legiimânt, i asa va face

La vremea hotäritä va poni räzboi

miaza-zi; dar aceastä din urmä bätälie nu va fi ca cea dintai.

Si in vremea cm de apoi se va

iar imparatul cel de la miazä-noapte se

va näpusti impotriva lui, cu care. de

858

www.dacoromanica.ro

OZEEA, 1

razboi, cu calareti i cu multe corabii, si va pittrunde navalnic in tinuturi pe care le va cotropi. i va naval i in tara cea zeci de mii se vor prabusi, i iatit care

vor scaps, din mana lui:Edomul, Moabul si ceea ce va mai ramanea din fiji lui Amon.

i va intinde mana sa peste tad Ora Egiptului nu va saps,. i va ajunge stapan peste vistieriile de aur si de argint si peste toate scumpeturile Egiptului, iar Libienii Etiopienii vor face parte din suita lui. Dar zvonuri de la rasarit i de la ro'r

miaza-noapte il vor inspiiimânta f3.1 el va

cu furie grozavit sa prapadeasca si sä nimiceasca pe multi. iesi

i va infige corturile palatului intre mare i muntele tarii celei mandre,

apoi isi va zori sffirsitul, far& ea nimeni

yin& in ajutor. 12.

Invierea morgilor. Vrem,ea cea de apoi.

qi in vremea, aceea se va scula

Mihail, marele voevod care ocroteste pe feciorii poporului tau, si va fi vreme de

vremea cea de apoi. Multi o vor strabate cu deamaruntul vor spori stiinta. »

i citnd eu, Daniil, m'am uitat in jurul meu, vazui alti doi barbati stand

In picioare, unul pe un tarm al fluviului,

lar altul pe celalalt tarm al fluviului. i unul zise catre cel care era imbracat in vesminte de in i statea deasupra apelor fluviului: Cand se vor implini aceste fapte minunate ?

i am ascultat pe barbatul cel im-

bracat in vesminte de in care statea

deasupra apelor fluviului, si el a ridicat dreapta i stanga sa spre cer si a jurat

pe cel ce este viu in veci: Va mai tine un an, doi ani i jumatate de an indatit ce se va nimici puterea poporului celui 'Ant, se vor implini

toate acestea! $i eu am auzit, dar fiindca, n'arn inteles, am intrebat: Stapftne, cand se va implini cel din urma lucru din toat,e acestea? i el mi-a dispuns: e Du-te, Daniile,

caci ace,ste descoperiri aunt inchise pecetluite pang, la vremea cea de apoi ! Multi vor fi curatiti, albiti

mmiti, iar coi nelegiuiti se vor purta

stramtorare care n'a mai fost de &and Bunt popoarele i pan& in vremea de acum. i oricine din norodul tau va fi serie in cartea aceea va fi mântuit. i multi dintre cei care dorm in tiirana pamantului se vor destepta,

de lege nu va pricepe, ci numai cei intelepti vor intelege.

pentru viata vesnica, lar altii spre ocarä,

idolii pustiitorului, vor fi o mie dona sute nourtzeci de zile.

spre scarba vesnica. Cei intelepti vor straluci cum straluceste bolta cerului i cei care vor fi indemnat pe multi di, umble pe calea, dreptatii vor fi ca stelele in vecii vecilor.

lar tu, Daniile, tine ascunse aceste

descoperiri i pecetlueste cartea paná la

ca cei nelegiuiti; i niel unul din cei far&

i din vremea cand va inceta jertfa cea deapururi i se vor aseza

Fericit va fi cel ce va nitdajdui va ajunge la o mie trei sute treizeci cinci de zile. 13. i tu mergi spre sfarsitul tau si te odihneste! Caci te vei scula ea sa-ti primesti rasplata, in vremea cea de apoi !

PROFETUL OZEE A 1.

Cdseitoria profetului Ozeea cu o femeie desfranatd. Aceasta o face din porunca iui Dumnezeu. 1. Cuvantul Domnului care a fost dare Ozeea, feciorul lui Beeri, in vremea dora-

niei lui Uzia, Iotam, Ahaz i Iezechia, regii lui luda, i in zilele lui Ieroboam, fiul lui Ioas, regele lui Israil.

2. Cand a inceput Domnul sä graiascit lui Ozeea, gfaitu-i-a Domnul lui Ozeea astfel: sIa-ti de nevastii o femeie desfranatil i aibi copii din desfrftnare! 859

www.dacoromanica.ro

OZEEA, 2

Clíci iatit a precurvit tara lui Israil, abátfindu-se de la Domnul !

Atunci s'a dus el luat de sotie pe Gomer, fiica lui Diblataim, ea a zamislit i i-a nitscut un fiu. Si a zis Domnul catre el: s Pune-i numele Izreel! Cáci peste putini vreme eu voi rizbuna omorurile lui Izreel asupra casei lui Iehu i voi sfttrvi regatul casei lui Israil. Si in ziva aceea voi sfitrOma arcul lui Israil in valea lui Izreel! u Si iariivi a zilraislit 0 a mai niiscut o fiicit. Si i-a zis atunci Domnul: Pune-i numele Lo-Ruhama, citci de acum incolo

nu mi voi mai indura de neamul lui Israil, ca

iert pitcatele.

Dar de neamul lui luda má voi

indura vi-1 voi mitntui eu, Domnul Dumnezeul lui, i nu-i voi mAntui pe ei nici

cu arcul, nici cu sabia, nici prin nici prin puterea cailor sau a cáliretilor

Si dupli ce a intárcat pe Lo-Ru-

hama a zimislit vi a nascut incii un fiu. Si i-a zis Domnul: s Pime-i numele Lo-Ami,

cilci voi nu sunteti poporul

meu, iar eu nu sunt Dumnezeul vostru!*

frOnatit i nitsciitoarea lor a stivarvit fapte

de ocar5 0 a zis: o Duce-mli-voi dupit ibovnicii mei, cei care mi-au dat paine, apii, lana vi in, turi !

untdelemn

Pentru aceasta iatit

i bitu-

voi astupa

drumul cu miricini, voi ridica zid, ea sá nu-vi mai giiseaseä ea cdrärile ei. Ea va umbla dupit ibovnicii dar nu-i va ajunge; Ii va Cauta, dar

nu-i va afla. Si va griti atunci: Duce-init-

voi inapoi la bitrbatul meu cel ami atunci imi mergea mai bine idead acum ! u

Dar ea n'a vtiut cä eu am fost acela care i-a dat ei gritul, vinul

untul de lemn i i-am inmultit argintul

aurul pe care 1-au afierosit lui Baal.

Pentru aceasta imi voi lua inapoi grilul, la vremea lui, i vinul, la vremea lui,

voi lua rana i inul cu care

ea 10 acopere goliciunea ei.

Si acum voi descoperi ocara ei

in ochii iubitilor ei i nimeni nu va putea

2.

Rilcuirea poruncii pe care Dumnezeu o deicluse proletului.

lar numitrul fiilor lui Israil va fi ca nisipul indrii care nu se socotevte, nici nu se numárii. Si atunci, in loe le

s'a nitscut, vi o voi preface inteun pustiu, ca un plimAnt uscat 0 o voi l'Osa sá moarit de sete. Nu mä voi indura de fiii ei, ciici ei sunt copii din destrAnare, De vreme ce mama lor a fost des-

o Voi nu sunteti poporul meu u,

li se va apune: s Voi sunteti fiii Dumnezeului celui viu!

s'o scape din mina mea.

Si voi curma toate desfittärile ei,

siirbittorile i lunile noi ei i ttutte pritznuirile ei,

i

Siimbetele

Si voi pustii via ei i smochinii dup5, care ea jinduia: « Tata, darul pe care mi 1-au dat iubitii inei ! s Si-i ei,

voi preface in hätivuri bitoacele shlbatice.

vor strica do-

Si o voi pedepsi pentru zilele háritzite Baalilor, azora le aducea jertfit de támâie, pe calad ea se gitea cu inelele ei 0-0 punea podoabele vi se ducea dupá iubitii ei, huä pe mine m'a uitat »,

Si se vor aduna fiji lui luda lui Israil laolaltä i ¡vi vor alege o cipetenie i vor ievi din tarile robiei,

mare va fi vacul lui Izreel.

Spuneti fratilor vovtri: o Ami » surorilor voastre: o Ruhama u.

Osanditi pe mama voastrá invinuiti-o, fiindcit ea nu mai este femeia mea, iar eu nu mai sunt barbatul ei. Sä lepede podoabele desfrinitrii de pe

gritievte Domnul.

obrazul ei i semnele de,sträbillárii dintre

o Pentru aceasta, iatil cá eu voi indupleca-o 0 o voi duce In pustie voi grái cu ea din inimit. Si de acolo fi voi da viile ei valea Acor o voi preface in poartä, de

ei vi o voi läsa goalá, ca in ziva ciad

tineretii ei, ea in ziva cand tu ai scos-o din tara Egiptului.

sânii ei Altfel, eu ii voi dezveli goliciunea

860

nlidejde, 0 ea va fi voioasä ca in vremea

www.dacoromanica.ro

OZEEA, 3, 4 i va fi in vremea aceea e, lee eä ea va striga pe bärbatul

zeul lor si pe a.stfel in zilele

Dornnul,

ei si nu va mai striga pe Baali.

i voi scoate din gura ei numele Baalilor si nu vor mai fi pomeniti pe

David, impäratul lor;

cele de pe urna vor

alerga intru frica Domnului i la binecuviintarea lui.

numele lor.

4.

ì voi incheia, in ziva aceea, un

_D'are stricticiune in popor: ninieni nu

voi sfäräma arcul i sabia si voi curma r5.zboiul din tara:, iar pe locuitori Ii voi pune la adapost. i te voi logodi cu mine pe vecie si te voi logodi cu mine intru dreptate dupä pravilä, intru indurare i intru

Ascultati cuviintul Domnului, voi

legamânt cu dobitoacele câmpului í cu pasdrile cerului i ca ttiritoarele

umbld in legea Domnului.

ai lui Israil, cáci Domnul este in judecatä cu locuitorii Viril, fiindeit nu mai este credint5 nici dragoste, nici cunoastere de Dumnezeu in aceasta tara, fil

te voi logodi cu mine intru

Ci jurämOnt strOmb, minciunä, ucideri, jaf i destránare i silnicie, iar y-6,1.85.61e de sange se tin lant.

« voi asculta cerurile, i eerarile vor

chiar i dobitoacele cânipiei, chiar i pa-

dragoste; i

Pentru aceasta tara e in jale, iar cei ce locuesc in ea sunt fär5, vlagä,

credintli i intru cunoasterea Domnului lar in ziva aceea», zice Domnul,

axila cerului, pânà i pestii märii pier

asculta p5,mântul,

i pimIntul va asculta graul si

ei.

Dar nimeni s5, nu porneasca cortare i nimeni sä, nu mustre pe celilalt,

vinul i untdelemnul si ele vor asculta

pe Izreel.

ci impotriva ta, preote, indrept ce/ta-

voi sano5.na pe Lsrail in tarä

má voi indura de Lo-Ruhama, i voi

rea mea.

De te poticnesti ziva i noaptea,

zice lui Lo-Ami: a Tu esti poporul mea»,

si el imi va ráspunde: nezeul meu! »

si de se poticneste i profetul impreunä

Tu esti Dum-

cu tine, se va nimici cu tine

i poporul meu, pentru cä nu mai cunoaste pe Domnul. i fiindc5., tu ai aruncat de la tine eunoasterea Domnului,

3.

Rdscumpdrarea femeii desfrdnate insemneazd indurarea lui Dumnezeu pentru poporul sdu. 1. i a zis Domnul catre mine: e Du-te

eu te voi lepäda, ca sä nu-mi mai

fii preot, i fiindcii tu ai uitat de legea Dumnezeului tau, i eu voi uita pe fe-

iubeste iar o femeie desfrAnatil, care iubeste un ibovnic, asa precum Domnul

iubeste pe fiii lui Lsrail, dei ei umblä dupà dumnezei streini i iubese ttutele de struguri e.

Atunci am cumpärat-o pe pret de cincisprezece sicli de argint, un homer

si un letec de orz; *i i-am zis: Zile nenumiirate stai asa, fa nu te desfrânezi i sä nu fi a nici unui bOrbat. Dar nici eu nu

voi veni la tine! » Ciici zile nenumärate fiii. lui Israil trebue ta rámânii färä rege i rara di,petenie, färä jertfä si Vira stillp de pomenire, fitrii efod s färä terafirni. Dupii, aceasta, fili lui Lsrail se vor poc5,i i vor cauta pe Domnul Dumne-

ciorii t'AL

Cu cat se inmultir5 cu atat pacatuir5, impotriva mea si cinstea Ion au schimbat-o cu ocara. Ei se hriine,se din pileatele poporului meu, si sunt lacomi de fárádelegile lui.

Dar cum a fost cu poporul. asa

va fi si cu preotul: voi pedepsi purtarea lui si-i voi räspläti dupä, faptele lui. SO mänânce, dar sil nu se sature,

sä se laso in voia destränárii, dar ta nu-si inmulteaseà averea, fiindc5, au pii-

räsit pe Domnul, ca sä slujeascil lui Baal.

Vinul i mustul iau mintile omului.

Oamenii din poporul meu Intreaba

o bucati de lemn i vor ca toiagul sä, le 861

www.dacoromanica.ro

OZEEA, 5, 6

ion, aci un duh idolesc säliíslueste inpe Domnul nu vor sa-1 cu-

spunä viitorul, aci duhul desfrânarii i-a sävärsind desfrâniri s'au departat de Dumnezeul lor. 13. Aduc jertfe pe piscurile muntilor tiimideri pe värful colinelor, sub ste-

noascd.

umbra este dulce. lar (lac& fiicele lor se lasä, in voia desfrtmarii i nurorile

asijderea i luda va cadea impreuni cu ei.

Trufia lui Israil märturiseste pe fat& impotriva lui; Israil i Efrain' se vor prdbusi din pricina färädelegii lor,

jari si sub plopi si sub terebinti, aci

Cu oile i cu boil lor merge-vor caute pe Domnul, dar nu-1 vor

lor precurvesc, Eu nu voi pedepsi pe fetele Ion fiindcä s'au läsat desfritnärii i nici pe nu-

fiinda, el s'a depärtat de ei.

Cfizut-au de la credinta in Domnul,

rorile lor din pricina cä au precurvit, chei ei înii, biírbatii, se dosesc cu desfranatele i aduc jertfä, cu preotesele ptigäne, astfel cä poporul fdrä ruinte

aci au niiscut feciori necredinciosi. De

Inda a nu pädituiasa ! Nu mai veniti

pe Veniamin !

aceea un vänt arzdtor Ii va mistui pe arinile lor. Sunati din corn in Ghibe a si din trämbitä in Rama, ridicati lumea in picioare in Betaven i biigati in groazi ei i

merge la pieire. Daca tu te desfränezi, o, Israile,

Efraim va fi pustiit in ziva judeath ; semintillor lui Israil le vestesc veste care se va adeveri. Voevozii lui luda au fost aceia care schimbil pietrele de hotar; peste ei värsa-voi, ca apa, urgia mea!

la Ghilgal si nu vä, mai suiti la Betaven

In Beerseba nu vâ mai jurati:

Viu

este Domnul ! » Cad asemenea junicei indärätnice, asa i Israil s'a indäratnicit. i sä-i mai

pasa pe ei Domnul ca pe un miel,

in loe larg de päsune Efraim este un ibovnic care sti

Efraim este silnic i silueste drep-

tatea, fiinda, Ii place sä, alerge dupä

tortinit,

vriijmasul

Ci eu aunt ca o molie, pentru i ca un car ce roade, pentru

In ceata celor ce beau. i ibovnica

sa if Ms& in voia destrabälarii. i ei iubesc faptele rusinoase mai mult dealt

Efraim,

casa lui luda.

Mid Efraim a inteles boala sa and luda a vilzut rana sa, Efraim

slava lor.

Dar vijelia Ii va invilui in aripile ei, i rusinea h va cuprinde din pricina

a pornit spre Asiria si luda a trimis soli marelui imparat; ins& el nu poate sa vä

jertfelnicelor lor.

tämilduiasa, nici sä vi vindece rana

5.

voastra.

Dumnezeu va pedepsi pe preoli, pe cei din neamul lui Israil, pe rege i pe voevozi

Cad eu sunt ca un leu fatit de

din pricina vietii lor ticaloase. 1. .Ascultati acestea, voi preotilor, luati aminte, voi cei din neamul lui Is-

Efraim FA ea un pui de leu fata de neamul lui luda. Eu, eu sfäsiu, i mi duc, eu imi car prada i nimeni nu poate s'o mai «cape;

latul regelui, caci impotriva voasträ este

pana ce ei se vor al de faptele lor si vor veni caute fata mea, i in strimtorare îi vor atinti ochii i vor zice:

rail, i plecati urechea, voi cei din pa-

1115, due si ma intorc la locul meu,

pornita judecata, fiinda ai fost lat

pentru Mitpa si o curaintinsä, pe Tabor, 2.

i groapi adlinc säpatä càci ni-

meni nu invati poporul sä meargi drept. 3. lata, eu cunosc Efraimul, iar Israilul nu-mi este ascuas, ciici tu, Efraime, dad., te-ai spurcat cu idoli, i Israilul s'a intinat EA el.

4. Faptele lor nu le dau rii gaz si se intoara la pociiinti &titre Dumnezeul

6.

Pociiinfa /garnica, fiindeA nimeni nu-fi rdnduefte viata dupei lege. Mild voieac fi nu jertlei fi cunoafterea lui Dumnezeu mai mull dealt arderile de tot. 1. s Veniti si ne intoarcem cu poaintä la Domnul, cad el ne-a sfitsiat

862

www.dacoromanica.ro

OZEtA, '7

el ne va vindeca; el ne-a bitut el va lega radie noastre. Si dupti doult zile din nou ne va si

Prin fartidelegile lor desfiiteazi pe rege, si pe voevozi prin minciunile lor;

da viatii, iar In ziva a treia ne va scula;

sunt asemenea cuptorului aprins de pitar,

ca sá fim iarttsi vii in fata lui. Vrem sit-1 cunoastem i s ne guim spre cunoasterea Domnului. Venirea lui este sigurli ca revársatul zo-

Irisa toti sunt plini de mánie

care se odihneste de and a frilmántat aluatul i pana la vremea lui.

De ziva regelui nostru, cápeteniile

rilor, cáci el va veni peste noi ca o ploaie timpurie i ca o ploaie tárzie care invioreazii pánatintul. » Ce ái-ti fac tie, Efraime ? Ce si-ti fac

s'au infierhantat de vin, amesteand

cuvántul profetilor, i-am ucis prin graiul

raistuesc pe judecatorii lor. Toti regii lor s'au priibusit i nici unul dintre ei nu m'a chemat pe mine! Efraim s'a amestecat co ptigitnii;

tie, Israile ? fiindca dragostea voastri este ca nourii de dimineatá si ca roua care se ja de timpuriu. Pentru acea,sta i-am priibusit prin

gurii mele, lar judecata mea a iesit ca lumin a. Cetei mira,* voiesc, iar nu jertfil, FA cunoasterea lui Dumnezeu mai mult decat arderile de tot.

Ci ei Intocmai ca Adam au cälcat leglimantul meu, acolo fost-au färâ ere-

dintá catre mine. Galaadul este o cetate de räufác'Éttori, plina de urme de s'auge.

Si asemenea unei cete de tálhari, ceata preotilor stiviirseste omoruri pe calea spre Sihem, aptuind fapte de °cara!

In Betel viizut-am priveliste de

groazd; acolo se desfrttneaza Efraim se Vángtireste Israil.

Si tie, Iodo, ti se pregilteste un

seceris, and voi schimba restristea poporului meo.

vinul co mirodenii i

co cei fitrâ de lege,

inánd tovalisie

Care tin gata, arztind ea un cuptor, liicomia lor pánditoare. Toatá, noapt,ea mânia lor a dormit, iar dimineata izbueneste ca para focului.

Toti sunt huir* ea un cuptor

el este ca o tinta pe care nimeni n'a

intors-o pe cand se cocea. Cei de alt neam au nitincat puterea lui, i el nu baga de seamá! Par cárunt creste pe el Fji el nu-1 vede.

Cu toate cii trufia, lui Israil iese in fati, co toate acestea el nu se

intoarce &are Domnul Duranezeul lui nu voies,Ae ta-1 caute. Si Efraim a ajuns ca un porumbel, nepiiceput i nestiutor: chemat-au pe Egipt,eni, indreptatu-s'au catre Asirieni; Dar cand vor porni, eu intinde-voi

asupra lor latul meu i ea pe pastirile

cerului li voi dobori, pedepsi-i-voi pre-

cum s'a dat de stire in obstia lor.

Vai de ei, caci au fugit de mine! Prdpiid sá dea peste ei, fiinda au pilatuit impotriva mea ! i sii-i mai mántuesc ?

7.

Destracilarea calor mari. Ameslecul cu pcigdnii. Nu ncldeijduesc in Doinnul, ci In Baal. M'id am voit sä lecuesc pe Israil,

atunci s'au dat pe fatá pácatele lui Efraim i iárádtlegile Samariei au iesit deasupra, aci se tin de Inseatorii; borfasii sparg casele; hotii pradti la drumul mare.

Si ei nici nu cugetii, In inimile lor cä eu in minte toatâ nelegiuirea lor; acum lata ei faptele lor mä impresoara, ele stau inaintea ochilor mei.

Dar ei graiese lucrusi de minciunä impotrivti-mi;

Si nu strigi care mine In mima

lor, ci se tánguesc In culcusurile lor.

Ei se iau la harta pentru grttu pentru vin, çi îi intorc privirea de la mine. Desi Ii invtit si le intrtrese bratul lor, ei mi-o riisplittesc cu giinduri role.

Ei se indreaptii catre Baal. Ei

sunt asemenea unui arc care alunecä din maná,. Voevozii lor au ciftzut In aseutisul säbiei, din pricina turharii limbii lor,

adic5, a groztivelii lor in privinta

Egiptului. 863

www.dacoromanica.ro

OZEEA, 8, 9

mite-voi in cetatile lui foc, ca sä mistuiasca palatele sale.

8.

Viafa destradlatd a lui Israil. Regi voevozi pusi fa-rd voinfa lui Dumnezeu. Inchinarea la idoli. Indrepteirile Dom-

9.

nului aunt socotite ca un lucru strein. L Sunä din trambitä !... Intocmai ea

Israil va fi dus in robie, uncle nu va mai

aduce nici o jertfd. In loc va reimanea paragind.

un strajar la templul Domnului, fiindea, au cälcat legamántul meu, i au pacii-

Nu te bucura, Israile, i nu salta

tuit impotriva legii mele. Totusi ei striga: Dumnezeul lui

de veselie ea paganii, caci te-ai desfranat

departandu-te de Dumnezeul tau, iubit-ai pretul unei desfra,nate in toate

Israil, noi te-am cunoseut pe tine ! *

Israil a dispretuit mantuirea ; dus-

manul

ariile de grim.

Caci aria si teascul nu-i vor hräni, iar mustul Ii va amagi in asteptarea lor.

urmareaseä I

Ei si-au ales regi, dar färä vrerea mea; pusu-si-au voevozi pe care nu

Nu vor mai locui in pamantul

i-am stiut. Din aural si din argintul

Domnului;

intoarce-se-va Efraim

in

Egipt, iar in Asiria mitnea-vor mancari

lor, facutu-si-au idoli, spre pierderea lor. Samario, urgisesc vieIu1 tau! Mania

necurate.

mea stä aprinsa impotriva lor. Panä

Nu vor mai aduce Donmului nici o turnare de yin i nici nu-i vor mai

&Ind pot sa ramanii, ei nepedepsiti ?

C6.ci el îi are obarsia in Israil, un meter 1-a lucrat, dar el nu este Dumne-

pregäti vre-o jertfa. Ca o paine de jälanie

fi-va painea lor, toti cei ce vor manes din ea vor fi necurati. Câci painea lor va sluji numai sä, aline foamea lor nu va fi adusa in templul Domnului. Ce yeti face in ziva de präznuire,

zeu. Sä fie facut farame vitelul Samariei!

Pentru cä ei au sämänat vant, cu-

lege-vor furtuna, o hold& care nu rodete spice FA n'are in ele nici o samanta.

daca, ar avea ceva in ele, streinii

printre neamuri ca un vas pe care nu-1

In ziva de sarba,toare a Domnului ? Caci, iatä, cand vor pardsi tara lor pustiita, Egiptul Ii va aduna si Memfisul li va inmormanta; odoarele lor scumpe

pofteste nimeni. Caci ei au pornit in sus spre Asirieni,

märäcinii vor napadi corturile lor !

le milnánce !

Israil va fi nimicit, fi-va socotit

dar mägarul iálbatic ramane sihastru. Adus-au Egiptului daruri de iubire.

de argint le vor cotropi

Sosit-au zilele de pedeapsä, sosit-au

Dei au rätäcit printre neamuri

eu â voi aduna laolalta i ei vor inceta sa-si unga regi i voevozi. Efraim clitdit multe altare, ci spre pacátuire au fost ridicate ! i de i-as eerie de o raie de ori indreptarile mele, el le socoteste ca un

zilele de rasplata. Israil striga: Profetul este un nebun, i omul cu Duhul lui Dumnezeu iesit din minti! » Din pricina märimii vinovatiei tale sunt acestea, din pricina märimii päcatelor tale !

Profetul este sträjärul lui Efraim, sträj rul poporului Dumnezeului meu. Laturile pasararului Bunt intinse pe toate caile lui i prigoani amenintä casa Dumnezeului eau.

lucru strein.

Jertfele pe care mi le aduc, nu

sunt altceva decat carne pe care o

jertfesc si o mana,ne6,. Domnul nu le

Ghibe a! El îi va aduce aminte de blestemätiile lor si va pedepsi pacatele lor.

Fiinddi Israil a uitat de ziditorul

asa 1-am gasit pe Israil, ca o parga, de smochine, la inceputul ei, asa mä uitam

de fáradelegile lor i voi pedepsi pacatele lor. Sa, se intoarcä in Egipt! i

ca pe vremea celor petrecute in

acum imi voi aduce aminte

binevoieste

säu

Au mers pang la fundul tichlosiei

lor,

Ca pe niste struguri in pustie,

si-a clädit palate si luda a inmultit

cetatile sale intärite, pentru aceea tri-

864

la pärintii lui. Dar ca,nd au ajuns la

www.dacoromanica.ro

OZEEA, 10, 11

Baal-Peor, a' au afierosit lui Baal i au ajuns uriciun e, ea si cel pe care 11 Indrägiserii.

Slava lui Efraim va zbura ca un stol de piisiiri; si nu vor mai fi nici nasteri, nici sarcini, nici

ba poporul lui se jeleste i preotii

se bocese, pentru podoaba lui de care vor fi lipsiti. Ci si pe vitel 11 vor duce In Asiria,

Chiar arad îi vor vedea copiii mari, ii voi liisa fiirii copii, ca s'a nu mai rtimanii

ca un dar marelui Impárat. Rusinea va cuprinde pe Efraim, i Israil se va ruina pentru idolii lui. Nimicitii va fi Samaria! Regele ei va fi ca o famuricil pe deasupra apei.

Efraim, precum il vid eu, seamiinii

pacatul lui Israil! Ciulini i mafácini

nimeni, ciici vai lor, daca Imi voi Intoarce privirea de la ei. cu finicul tanar sadit In ciair, dar Israil va scoate pe fil BOA la junghiere. DA-le lor, Doamne !... Once-ai

vrea sa le dai ! lor pintece sterp sini lira de lapte !

Toatä rttutatea lor a pornit din Ghilgal, caci acolo am 1nceput sii-i

uriisc. Din pricina räut4ii faptelor lor fi voi izgoni din casa mea i nu-i voi mai iubi debe: toti voevozii lor sunt °amera rázvriititi !

Efraim a fost lovit, ridikina lui s'a uscat si rod nu va mai da. Si. chiar

daca vor mai naste, eu voi ucide rodul scump al piratecelui lor. Dumnezeul meu fi va lepOda, fiind-

ca n'au ascultat de el. De aceea umble riitacitori printre popoare !

10. Altarele idole§ti au fost inmulfite pe meisura

Regatul lui lerail va fi nimicit

prcipcidul nizboiu/ui cumplit.

Israil a fost o vie mánoasá, care

dadea rod din beloug. Cu ad avea mai multa roadii, cu atáta sporeau altarele'

i cu cht tara era mai bogata, cu atata se impodobeau mai mult sale,

idoleati.

mima lor este fátornicii., de aceea

85,0 ispOseascii picatul ! Domnul va

dobori altarele lor, va ofárama stalpii lor

Pustiite fi-vor dealurile fiirádelegii,

vor creste peste altarele lor ! Atunci vor griii catre munti: Acoperiti-ne ! Si. colinelor vor zice: e Cadeti peste noi ! » Din zilele celor Intimplate in Ghi-

beea, tu pacatuesti, o, Israile ! Acolo ei ziceau: Razboiul nu ne va ajunge

In Ghibeea (. Impotriva fiilor nelegiuirii

m'ara ridicat eu i i-am pedepsit. Asa se vor aduna popoarele im-

potriva lor, când le voi lua ispaà pentru cele donó: fiiradelegi ale lor.

i Efraim este un dobitoc bland, bucuros sá treere In arie; deci eu voi pune jug pe frumosul lui grumaz ; voi Injuga pe Efraim, ca ea are primântul, Iacob sà traga. grapa: fapte bune, secerati

potrivit dragostei; prefaceti felina In ogoare ale cunoasterii de Dumnezeu, deoarece este timpul sa oilutati pe Dom-

nul, pttni ce va vera i va aduce ploaia miratuirii peste voi ! »

Dar voi ati sliminat firádelegea

ati secerat nenorocirea! Mimcati acuma

roadele minciunii ! Fiindcá ti-ai pus niidejdea in carele tale de luptä i in multimea vitejilor Pentru aceasta präpadul iiizboiului va veni peste cetatile tale i toate Intariturile tale vor fi därttmate, asa precum odinioari Salum a nimicit casa

lui Ieroboam, In ziva de razboi, arad

N'axem noi

mama fu zdrobitii impreural cu pruncii ei. Asa voi face i eu cu voi, neam al

un rege 7 Daca, de Domnul nu ne temem, atunci regele la ce poate sà ne slujeascii7»,

voastre. In focul luptei va pieri regele

lar daca astazi zic:

Insirii vorbe, jura' strOmb, incheie legaminte; de aceea, pedeapsa va odriisli ca buruiana otrivitoare pe brazdele ogo-

lui Israil, din pricina multimii räutätilor lui Israil !

11.

Din Egipt am chemat pe fiul meu. 1. Când Israil era prunc, eu il iubeam,

rului.

Pentru vitelul din Betaven, locui-

torii din Samaria sunt plini de mare

din Egipt am chemat pe fiul meu.

865

www.dacoromanica.ro

55

OZEEA, 12, 13

2. Cu cat eu îi chemam, Cu atat ei

Ci Domnul este in ceartà,

i cu

fugeau de dinaintea mea; jertfeau Baalilor i aduceau tamfueri chipurilor ido-

Israil o va pedepsi pe Iacob pentru purva riisplati dupä, faptele tarde lui

leeti.

lui.

3. Ci eu invittat-am pe Efraim mearg5, in picioare luam in brate.

Dar ei n'au inteles cii eram ocrotitorul lor.

4. Ii tineam cu legaturi de milostivire e't de dragoste i am fost strangfindu-1 ca pe un prune de obraji i m'a plecam &ideara demii,ncare. spre el 5. S& se intoarcä, in Egipt, i Asur 0, le fie rege, fiindeft n'au vroit sä, se poctdasa! 6. Sabia sä pustiasc& cetiiie lui i sä, nimicea,sa pe copiii lui i sIi sfartime intdriturile lui.

7. Ins& norodul meu este bolnav de aderea lui i strigit pe Baal. ei nu se poate scula.

8. 0, cum te voi lisa, Efraime ! Cum

te voi pârási, Israile! Cum mä, voi purta cu tine cum m'am purtat cu Adma, cum te voi pune alaturi cu Teboimul! mima se zvareoleete in mine, mila mea clocoteete! 9. Nu m& voi lisa in voia iutimii mâniei mele, ei nu voi priipädi din nou Efraimul; aci eu sunt Dumnezeu

nu om. Sfant sunt in mijlocul tau ei nu voi veni si te pr&pidesc. 10. Veni-vor dup& mine, e't eu voi fitcni ca un leu. i and voi rieni, vor da nfivalä, fiii mei cei de la apus,

viteaz s'a luptat el cu Dumnezeu.

Cu ingerul s'a luptat e't a fost biruitor.

PlIns-a Iacob e't s'a rugat de Domnul

a se indure de el. Apoi 1-a aflat la Betel §4 acolo Dumnezeu a gräit cu el,

Adic& Domnul Dumnezeul Savaot,

Domnul este numele shu.

lar tu intoarce-te la Dumnezeul tau! Piizeete credinta i legea, lui ei

nildájdueete pururea in Dunmezeul tau! Ca un negutátor care tine in manii,

o cumpanit mincinoas& ei-i place a, hiede

la antar,

Efraim zice: Am ajuns bogat averi mi-am str&ns s. Dar tot citetigul lui nu-i este deajuns sä, riiscumpere

fariidelegea pe care a fiiptuit-o. Eu sunt Domnul Dumnezeul tä,u, din tara Egiptului i pana, acuma. Te voi duce a locueeti iaräei In corturi, ca In zilele de prä,znuire. Eu am vorbit proorocilor ei le-am inmultit vedeniile ei tot prin prooroci grait-am in parabole. In Galaad a fost ffirlidelegea idoleasa, deeertaciune; in Ghilgal jertfit-au tauri, jertfelnicile lor vor ajunge ea mormane de pietre, in brazdele ogorului I

11. Fälfaind ca paarea veni-vor din

Egript. i ca porumbelul. din tara Asiriei.

Si-i voi siuilui in casele lor s, Domnul.

In pantecele maicii sale, Iaeob a

tinut de alai pe fratele au, e't ca un

rosteete

12.

Purtarea lui Efraim a inteirdtat urgia Domnului.

Efraim m'a inconjurat cu minciuni e't casa lui Israil cu ineeläciuni i luda este mereu eovilelnic fatá, de Cel Atotputernic i fat& do Dumnezeul Proa Sfant o crediticios. Efraim are grija vantului i dup& vfmtul de la räsdrit alearg& toat& ziva; sporeete in minciung, ei in ineel&ciune; incheie legfunant cu Asiria tei duce dar de untdelemn in Egipt. 866

Cand Iacob a fugit in pärtile Mesopotamiei, atunci Israil a slujit pentru o femeie, i pentru o femeie a fost cioban.

Si printeun prooroc scos-am eu, Domnul, pe Israil din Egipt i de un prooroc a fost päzit. Efraim insä a intiratat urgia mea, de aceea virsiirile lui de sfmge le voi arunca asupritri i eu, Domnul, ii voi faptele lui de oca,r6,. 13.

E fraim fi sporeste inchinarea la idoli.

Pedeapsa eumplitd a lui Dumnezeu. 1. Cand Efraim se pornea la iáscoalä,

era fria mare ami era socotit ca un voevod in Israil, dar cand a cazut In

www.dacoromanica.ro

OZEVA, 14

osandit, inchinandu-se lui Baal, pieirea

se va porni, o vijelie de la Domnul, din

1-a cuprins.

pustie, se va stárni, care va seca Vant5,na

i acum ei sporesc In pacat, caci

lui si va zvanta izvorul lui. El va jefui

fac, din argintul lor, chipuri turnate,

comoara de toate odoarele-i de pret.

chipuri de idoli, toti: lucru de mester faurar. i ei spun acestor lucruri Dumnezeu i le aduc jertfe si, oameni

14.

Samaria va pieri. Fdgdduinri de mdntuire daccl, Israil ae va paced.

se inchina viteilor si-i sitruta! Din aceastit pricinit vor ajunge ca nourii cei de dimineata, ca roua care se ja de cu vreme, ea pleava pe care o suflii vfintul de pe arie si ca fumul care iese printre gratiile ferestrelor.

Samaria va pieri pentru ca s'a razvratit fmpotriva Dumnezeului ej. C5,dea-vor In ascutisul sitbiei; pruncii ei vor fi striviti si femeile ei Insiircinate spintecate vor fi! Intoarce-te, Israile, Cu pocitinta la Domnul Dumnezeul tau, caci ai ciizut prin färadelegea ta! Luati cuvinte de dezvinovatire si

Dar eu sunt Domnul Dumnezeul tau care te-am ecos din tara Egiptului, si alt Dumnezeu afarit de mine s'a' nu cunosti, caci alt mantuitor afar5, de mine nu este.

Eu te-am pitstorit pe tine in pustie si in piimantul cel ara de soare.

intoarceti-va cu pocitinta, la Domnul si-i ziceti lui: etIartil-ne toatiti aradelegea primeste-ne cu bine, ca sa-ti aducem

Dar pascand ei, s'au sitturat, si dup5, ce s'au saturat, mima lor s'a semetit. Pentru aceasta ei m'au uitat.

jertfa, In loe de tauri, jertfa buzelor noastre!

Asiria s5, nu mai fie izbiivitorul nostru; si nu mai incilleciim pe cai sil nu mai zicem: sTu esti Dumnezeul nostrur, unor lucruri facute de mainile

De aceea, voi fi pentru ei ca un leu

si

fi voi pilndi pe cale ea o pantera; $i voi tilbäri pe ei ca o ursoaicit

lasata faja de pui, si le voi afasia cosul pieptului cu inimii cu tot si ca o leoaicit Ii voi afâia, ca fiarele salbatice li voi

noastre. Cid la tine &este Infla cel orfan. Titmadui-i-voi de ranile necredintei lor; fi voi iubi din toatit mima,

face f5,rame !

Eu te voi pierde pe tine, Israile, si cine ar putea veni Intr'ajutorul tau?

mania mea s'a dep5,rtat de la ei.

Unde este regele tau, ca sa te

Fi-voi ca roua pentru Israil; si sä, infloreasca el ca crinul si sa-si infiga jadacinile lui ca radiicinile cedrului din

mantuiasea, si toti voevozii titi, ea sii, te indreptatesca ? ì despre care tu ziceai: a Da-mi rege si voevozi ! Rege iti dadui intru urgia mea si fi-

Liban. Crangile lui sa se fritindit, mandretea

lui sa fie ca a maslinului, iar mireazma

CUM ti-1 iau inapoi, intru intáriltarea mea!

luí ca mireazma Libanului. i iariisi sil, atea la umbra mea, 85, samene gr5,u si s'a; lucreze via, care sa dea vinuri ca cele de Helbon.

Faradelegea lui Efraim este legata ca Inteo punga si pacatul lui este escuna deoparte. Duren i ca de femeie care naste vor

Ce va mai face Efraim, de aici

da peste el, dar este vorba de un copil dezmetic, fiindeit nu se atine la timp

incolo, cu idolii? Eu singur Ii voi raspunde i voi veghia asupra lui, eu care sunt ca un chiparos verde! De la mine

la deschiderea sanultri.

Sa-i mai izbilvesc din stapânirea

Sit-i mai rascumpar de la

moarte? Nu! Moarte, unde sunt batalle tale? eolule, unde surit chinurile tale? Razbunarea sta ascunsa de ochii mei! Efraim poate sa creasc5, mare ca trestia In apil, ci un vant de la riisitrit

purced roadele lui.

Cine este fntelept s5, priceapa acestea! Cine este intelegittor si le ja aminte ! Citci drepte sunt calle Domnului ! i coi drepti umb15, pe ele, iar

coi nelegiuiti se poticnesc i cad.

867

www.dacoromanica.ro

56*

PROFETUL IOIL Incingeti-va Cu sac si va anguiti, voi preotilor ; izbucniti in plitnsete, slujitori ai altaruluil Veniti, mftneti noaptea In sao de jale, voi slujitori ai lui Dumne-

1.

Pedeapsa lui Dumnezeu: Ndvala Wu-

stelor. Totul e nimicit. Preotii indeamnd poporul la poulintd.

zeu, did prinosul i jertfa cu turnare

Cuv&ntul Domnului care a fost catre Ioil, fiul lui Petuel.

lipsesc din casa Dumnezeului vostru!

Postiti post sfant, tineti adunare

eft:ma, strtIngeti pe batrani, pe toti locuitorii tärii in templul Domnului Dumnezeului vostru i strigati catre Domnul:

Ascultati acestea, voi batranilor,

luati aminte, voi toti locuitorii OHO Oare una ca aceasta s'a mai intamplat

In zilele voastre sau in zilele parintilor

« 0, ce zi !... Caci aproape este ziva Domnului i vine ca un prapad de la Cel Atotputernic.

vostri ?

Povestiti-o feciorilor vostri, iara ei feciorilor lor, hid& a,ceia neamului care va veni dupa ei!

Oare nu ni s'a retezat hrana de

sub ochii nostri, bucuria i veselia din

Ceea ce a ramas de la g&ze, a m&ncat

templul Durnnezeului nostru ? Semintele putreze,sc sub brazde,

puhoiul licustelor, i ceea ce a ramas de la puhoiul lacustelor, au rut:meat forfocarii, i ceea ce a ramas de la forfocari au prapadit cafabusii. Desteptati-va, betivilor, i pl&ngeti ! voi, bautorilor de vin, tanguiti-va pen-

gr&narele aunt goale, hambarele stau darapanate, ciici nu mai este grttu. Cum gem vitele ! Cirezile de boj ragesc, cad nu afla nicaieri pasune, la fel si turmele de oi patimesc greu. Catre tine, Doamne, ridic glasul meu! Deoarece focul a mistuit pasunile pustiului i vapaia lui a scorojit toti co-

tru vinul cel nou, fiindca vi s'a luat

de la gurii. Caci a nifivitlit in tara mea un popor puternic i fara de numar ; dinii lui

sunt ca dintii de leu, iar maselele lui

pacii de pe cb,mp. Pin& i fiarele câmpiei mugesc la

i-a bracuit; i-a jupuit de coaja i i-a

raganului.

tine, fiindca pftraiele de spa au secat aria focului a nirnicit pasunile

sunt ca miselele de leoaica. Pustiit-a via mea, si smochinii mei facut vraiste. Crangile lor ramas-au

2.

albe.

Ziva cea infrico,satd a Domnului. °asks

Jeleste-te ca o fecioari, care s'a incins cu sac dupii, rairele din tineretea ei ! Prinosul i jertfa Cu turnare au pierit din templul Domnului ! Preotii, slujitorii de la jertfelnicul Domnului, se tanguesc.

cea mare de kicuste lace preipeid. Pocciinta:

Muscati-vä, mâinile, plugarilor ! Cad-

revarsa peste munti, tot asa dä naval& un popor mare i mai puternic decat care n'a mai fost de la inceputul lumii, de and e lumea i nici dup5, el nu va mai fi, pana, in vremurile celor mai departate vfixste. Inaintea lui arde focul, iar dupa el flacara mistueste. Ca gradina Raiului este pam&ntul in fata lui, iar dupa ce

nu a vomintelor. Sunati din trambitit in Sion, strigati din rasputeri in muntele cel sfant stafierea inimilor

9i

al meu, ca sit se cutremure toti locuitorii tarii, fiindcil, vine ziva Doranului. Iatit ea este aproape ! Zi de intuneric i de bezna, zi cu non i cu negura, deasa. Ca zorile care se

Gampul a riimas pustiu, tarina este jalnica, pentru cä holdele de grau sunt pustii, mustul a secat, iar untdelemnul a emu numai pe fund ! nati-va, podgorenilor, pentru

pentru orz, caci secerisul campului a pierit.

Vita de vie este uscata, smochinul vested, rodiii ca i finicii, ca i merii: toti copacii de pe c&mp s'au uscat,

astfel ca veselia a amutit intre fiii oa, menilor.

868

www.dacoromanica.ro

TOIL, 2

a trecut: pustiu infricosat, cäci nimic

Intre pridvor si altar s5, planga

preotii, slujitorii Domnului, i sá zica: Milostiveste-te, Doamne, spre poporul tau s'a nu face de ocar5, mostenirea ta,

scapa de urgia lui. La infatisare, ei seamana, cu

ea sprinteni caláreti, asa alearga.

Se aud ca un duruit de care de

ca s'o batjocoreasca pagitnii! » Pentru ce sa, zica popoarele: Unde este Dum-

razboi, sarind pe erestetul muntilor, ca parttitul flacarilor care naistuesc o miriste,

nezeul lor ? »

spaima, toate fetele sunt galbene ca ceara.

Ci Domnul este plin de ravni pentru tara sa i se indura, de norodul sau, Pentru aceasta a faspuns Domnul poporului eau Foi a rostit: eu voi trimite gram, vin i untdelemn i va yeti satura i nu vi voi mai face de ocara printre pagani!

,ca un tare norod razboinic, asezat in ainduri de bätaie. Inaintea lui neammile tremurit de Alearga ca niste viteji; ca ostasii Incercati se catara pe ziduri; fiecare o tine drept inainte i nici unul nu-si rupe

Puhoiul vriijmas de la miazii-

randul.

Nimeni nu se imbranceste cu cel

noapte Il voi departs, de la voi si-1 voi goni spre un tinut meat i pustiu; capital va fi spre Marea de la Rasa rit, iar coada lui spre Marea de la Apus ; si se va ridica din el duhoare i miros de starv va porni din el, pentru ca a siivarsit lueruri peste masura Nu te teme, tu tara, bucura-te te veseleste, caci Domnul s'a preamarit In faptele sale! Nu va temeti niel voi, dobitoacele campului, de vreine ce au inverzit pasunile pustiei, caci pomii Bunt inciircati de rodul lor: smochinul si vita de vie dau la ivealá puterea lor. Bucurati-va i voi, fil ai Sionului, va desfatati intru Domnul Dumnezeul

de alaturi, fiecare fi vede de drumui lui; prin lanci se aruncii, fiLra sä facii vre-o sparturit.

Dau naval& in cetate, alearga pe ziduri, razbese in case si patrund prin ferestre, ea furul.

Inaintea lui tremura pamantul,

cerul se zbuciuma, soarele i luna se intuneca, iar stelele isi pierd stralucirea. Si Domnul sloboade glasul In fruntea ostirii sale, caci intinsa foarte este tabara lui i puternic este cel ce implineste porunca lui. Ziva Domnului este mare si infricosatii, foarte, çi cine va stea putea

«i macar acum ), zice Domnul, # pocaiti-vii din toata mima voastrii, eu postiri i Cu plans i Cu tanguire s. Sfasiati inimile si nu vesmintele voastre i intoarceti-va cu pocainta .1a Domnul Dumnezeul vostru, eilei el este railostiv s't indurat, domol la manic) s'a

vostru, caci el v'a dat pe invatatorul dreptatii; i v'a trimis vlog de ploaie, ploaie timpurie i tarzie, ca odinioari. Si ariile se vor umplea de grail,

va pärea ram si va lasa dupa el o binecuvantare, ea ea aveti din ce aduce prinos

iar teascurile vor da peste, 61 scoale de must si de untdelemn. Si va voi da ani de belsug in local anilor in care au mancat lacustele, forfocarii, carabusii i gazele, adicá oastea mea cea mare pe care am trimis-o impotriva voastra.

templu ca in zile mari!

yeti satura i yeti prosIavi numele Domnului Dumnezeului vostru, care a facut cu voi lucruri minunate. i norodul rneu nu va mai fi de °car& in veci de veci!

mult milosard, caruia Ii pare rau de prapadul pe care 1-a abatut peste voi. Poate ca-si va lua de seama si-i

jertfa cu turnare Domnului Dumnezeului vostru Sunati din trambitä in Sion, hotáriti zile de post, adunati obstia la Strangeti poporul, pregatiti obstia, chemati laolalta pe batrâni, aduceti copruncii care sug la san! i mirele EA his& din °Amara lui s'a raireasa din iatacul ei! 869

Si yeti manca din destul i va

Atunci va yeti da seama ca eu sunt in mijlocul lui Israil i eu Bunt Domnul Durnnezeul vostru, s'a nu mai este altul, iará norodul meu nu va mai fi de ocara in veci i deapururi!

www.dacoromanica.ro

IOIL, 3, 4 3.

Filgcicluinfa vrenturi/or //Li. Meeia.

Iarii dupit acestea, turna-voi din Duhul meu peste tot trupul

fiicele voastre vor profeti, batránii vostri

vise vor visa, iar tinerii vostri vor vedea vedenii.

Chiar i peste robi çi peste roabe voi turna din Duhul meu,

Si voi face semne minunate In cerun i pe plimint: singe, foo i stälpi de fum; Soarele se va schimba in intuneric si luna in sänge, inainte de venirea zilei celei mari fA nainunate a Domnului. Si oricine va cherna numele Dom-

nului se va mAntui, cAci in muntele Sionului i in Ierusalim va fi, precum a fdg&duit Domnul, mantuirea í dintre cei scapati pe care Ii va cherna Domnul. 4.

Dumnezeu.

C&ci, iat, in zilele acelea i in vremea acee,a, cand voi intoarce pe Inds, si pe lerusalim din robie,

Atunci voi aduna toate popoarele

le voi pogori in valea lui Iosafat Efi ma voi

judeca acolo cu ele, pentru poporul meu pentru mostenirea mea Israil, pe care au imprästiat-o intre pEigani, i tara

mea pe care au impartit-o in Cäci ei au aruncat sorti asupra po-

Fiindch voi vinde pe fiii s't pe fiicele voastre feciorilor lui Jude., iar& ei li vor vinde Sabeerdlor, popor indepärtat foarte,

did asa a hotarit Domnul.

Vestiti cu strigare lucrul acesta paIn-

gAnilor: a Pregatiti-va de rlizboi!

fl&carati vitejii! Toti bitrbatii buni de lupta sä, se apropie si sit se infatiseze! Faceti din britzdarele plugurilor ! voastre sabii foi din secerile voastre Chiar i cel neputincios sit zia: s Bunt viteaz!

Alergati In grabk voi toate po-

poarele dimprejur, i adunati-vii,! Acolo coboara, Doamne, pe vitejii tai! Sa porneasc& toat,e neamurile si s& vinä in valea lui Iosafat, fiindca

acolo voi sedea la judeca,tit cu toate popoarele din jur. Puneti la secere, caci holda este coaptii, veniti, pogoriti-va, cad teascul

este plin, azile dan dal* cad faradelegea lor ajunsä, e la culme. Multirni si iar multimi, in Vales Judecátii! Cad aproape este ziva Domnului, in Vales. Judeditii! Soarele si luna se vor intuneca stelele Ii vor pierde lumina lor. Domnul racni-va din Sion si din Ierusalim va slobozi tunetul situ, iar p&mantul i cerurile se vor cutremura, ci Domnul fi-va scapare pentru poporul

i adapost pentru fili lui Israil. Atunci voi yeti cunoaste cá eu aunt Domnul Dumnezeul vostru, care situ

porului meu, au dat copilul pentru o

desfritnatä i fetele le-au vfindut pe vin

I-au baut. Si voi ce aveti cu mine, Tirule Sidoane, impreuna cu toate tinuturile Filisteei? Oare voiti s va ritzbunati impotriva mea? Daca voiti ea m& intiirOtati, atunci lute° clip& v.& voi ritsplati pentru fapta voastra, Ca unii care ati luat aurul i argintul meu i odoarele mele scumpe dus in palatele voastre, Iar pe fili lui Judo si pe fili lerusalirnului i-ati vandut Grecilor, ca duceti in surghiun din tara lor.

lath', eu Ii voi aduce din tinutul

unde i-ati vandut i voi intoarce isprava voastrit in capul vostru, 870

saliislueste in Sien, in muntele cel Walt

al meu; Ierusalimul va fi loom dint, Rix& strainii nu vor mai trece pe acolo.

Si in vremea, acee,a, muntii vor pleura must si din coline va curge lapte

din toate plraiele din luda va izvori apt, iarit din templul Domnului va iesi un izvor care va uda valea Siam. Egiptul va fi pustiit i Edomul prefacut va fi in paragina, din pricina silniciilor impotriva fiilor lui Judo, care au varsat singe nevinovat In tara lor.

lar ludo va fi locuit in veci s3i

Ierusalimul in neam de nea,m. Ritzbuna-voi stingele pe care nu 1-am fázbunat *in& acum! » i Domnul va stil&slui in Sion.

www.dacoromanica.ro

PROFETUL AMOS 1.

Proorocie despre popoarele vecine cu poporul ales :Filistenii, Edomiii si Amonirii. Cuvintele lui Amos, unul dintre pa-

storii din Tecoa, pe care le-a auzit in vedenie, despre Israil, in vremea lui Uzia,

regele Iudei, in vremea lui Ieroboam, fiul lui Ioas, regele lui Israil, doi ani mai nainte de cutremur. Si a zis: o °and Domnul va racni din Sion si din Ierusalim va slobozi

glasul sau, jalnice fi-vor pasunile pastorilor i usca,t va fi piscul Carmelului! » Asa zice Domnul: o Pentru trei pii,-

cate ale Damascului, ba pentru patru, nu ma voi intoarce, fiindca, ei au treerat

Galaadul cu täväluei de fier. Pentru aceasta voi trimite foc im-

potriva easel lui Hazael ca sit mistuiasca palatele lui Ben-Hadad; Si voi sfitrama zitvoarele Damas-. cului i voi starpi pe locuitorii din valea

Aven si pe cel care tine in mini schiptrul din Bet-Eden si norodul din Siria

c5, el a urmärit ou sabia pe fratele sau si-a Inäbuit indurarea i urgia lui a dainuit necont,enit i a pästrat furia lui pina la urma. Pentru aceasta arunca-voi foe in Teman, ca sä, mistuiasca palatele cele din Bosra!* A.sa zice Domnul: Pentru trei picate ale Amonitilor, ha chiar pentru

patru, nu mâ voi intoarce, cad ei au spintecat femeile insarcinate din Galaad,

ca sa-si lárgeasca tara lor. Pentru aceasta, voi pune foc in zidurile Rabei, ca ea mistuiasci palatele ei in urletele zilei de batalie, in plesnetele zilei de furtuna. Si regele lor va merge in robie, rosteste Domnul.

el i cu voevozii lui ! 2.

Proorocie tmpotriva Moabifilor. Binef a-

cerile lui Dumnezeu pentru Israil luda. Pedepsirea lor. Asa gräieste Domnul: « Pentru trei

va fi dus in robie la Chir 0, rosteste

pacate ale Moabului, ha chiar pentru patru, nu mä, voi intoarce, din pricing

Pentru trei pacate ale Gazei, ba pentru patru, nu ma voi intoaree, din pricing oâ locuitorii ei au dus in robie mari tabere de robi, ca sä, le dea in mana Edomului. Pentru aceasta, foe voi arunca in

le-a facut var. De ace,ea, voi pune foe in Moab, ea si mistuiascit palatele cele din Cheriot. Si Moabul se va sfarsi in larma, In tipete i in sunetul trambitei.

Domnul. Asa zice Domnul:

zidurile Gazei ca sa mistuiascii palatele ei.

Starpi-voi pe locuitorii din Asdod si din Ascalon i pe eel ce Vine in man& schiptrul ; i voi intoarce spre Ecron

mana mea j râmáia Filistenilor va pieri », rosteste Domnul Dumnezeu. Si iati ce mai zice Domnul: «Pentru

trei picate ale Tirului, ba chiar pentru patru, nu mil, voi intoarce, din pricing ca tabere intregi de robi au fost date in mana Edomului si nu si-au mai adus aminte de legamantul cel dintre frati. De aceea voi arunca foe in zidurile

ca sä mistuiasca palatele lui

Asa zice Domnul: s Pentru trei plicate ale Edomului, ba chiar pentru patru, nu ma voi intoarce, din pricini

câ el a ars oasele regelui Edomului liana

Si pe judecatori li voi starpi din mij-

locul lui si pe toti voevozii ii voi omori o data cu el s, rosteste Domnul. A.sa zice Domnul: Pentru trei cate ale lui luda, ba chiar pentru patru,

nu mä voi intoarce, din pricina cit ei au zvarlit legea Domnului i au nesocotit randuirile lui si au raticit um-

bland dup.& idolii lor mincinosi, dup.&

care si pärintii lor umblasera. Pentru aceasta. voi arunca foc in luda ca sä mistuia,sca palatele cele din Ierusalim ! »

Asa zice Domnul: o Pentru troj pa-

cate ale lui Israil, ba chiar i pentru patru, nu ma voi intoarce, fiindca au

vandut pe cel drept pe argint si pe cel sarao pe o pereche de inciltäminte.

871

www.dacoromanica.ro

AMOS, 3, 4

Ei calcä, in pulbere, la r5,sptintia

glasul säu, din vizuing, firg sg fi in-

obijduiti o cotes°. Feciorul dimpreunä cu tat:al sgu se due la aceea,gi roabg,

hatat ceva ? Cade, oare, pasärea in lat fiirä, sä fi fost momealii ? i se ja oare latul de pe pämänt fära. di, se fi prins ceva in el?

celor globiti Il beau in templul Dum-

ca poporul sg nu se späimânte? Ori se intimplä vre-o nenorocire in cetate fä,rà srt, fi fost de In Domnul?

drumurilor, pe cei nevoiagi 10.1 calea celor

ca sä panggreascä numele meu eel sfânt. Pe vegmintele luate zâlog ei se toFines° pe längä, once jertfelnic i vinul nezeului lor.

Ci eu am nimicit de dina intea voasträ,

pe Amoriti, care erau oameni inalti la stat cat cedrii i falnici ca stejarii, nimicind sus rodul lor i dedesubt risdacina lor! Tot eu v'am scos din tara Egiptului i patruzeci de am v'am dus prin pustie, ca sä, cuceriti tara Amoritilor. Eu am agezat prooroci dintre feciorii vogtri i nazorei dintre tinerii vo:Ad ! Oare nu este a,ga, fil ai lui Israil ? #

intreabg Donanul. « Dar voi ati dat nazoreilor sä boa vin, iar proorocilor poruncit zis: « Nu proorociti ! Pentru aceastä pricing voi chitin&

pä,mantul sub voi, cum se elating un car incärcat cu snopi.

Col iute de picior nu va putea 85, fugä cel puternic nu se va putea folosi de puterea sa gi cel viteaz nu va scápa cu viat4; Arcagul nu va putea sstin& piept, cel sprinten la picior nu va scâpa, iar cillaretul nu va putea sg se izlativeasc5,!

lar cel mai indrianet dintre cei

viteji va fugi gol in ziva ammo, I, stegte Domnul.

ro-

3.

Fdratdelegile i pedepsirea lui larail.

Ori sung trb,mbita in cetate fruit

Nu! Fiinda Domnul nimio nu face, fgrä sä descopere taina sa proorocilor, slujitorii lui !

Daca. leul rgcneste, cine nu se va

spiiiminta ? Dad. Domnul griiiegte, cine nu va prooroci ?

Strigati de pe palatele din Asiria si de pe palatele din tara Egiptului ziceti: Adunati-vii, pe muntele Samariei

vedeti fazmirita cea mare din mijlocul ei si asuprhile dirdäuntrul ei ! Ei nu gtiu sa. meargg dupg pravilita,

ci strang comori

zice Domnul,

de nedreptate fo'i de jgcmiinealii, in palatele lor. * Pentru aceasta, aga grgiegte Domnul Dunanezeu: e Vrii,jmalAil va impresura tara si va infränge puterea ta, FA pa-

latele tale vor fi jefuite

Aga griiegte Domnul: Precum cio-

banul scoate din gura leului o pereche de picioare sau un varf de ureche, ago, vor sciipa ii Israilitii care locuesc in Samaria gi «tau tolaniti in coltul divanului

gi pe sofale asternute cu scoarte s.

« Ascultati gi märturisii impotriva casei lui Iacob s, rostegte Domnul Dumnezeu, Dumnezeul Savaot. ((In ziva in care voi pedepsi fgrädelegile lui Israil, pedepsi-voi gi altarul din Betel, si coarnele altarului vor fi

täiate si vor cädea la pämänt.

Ascultati cuvintul acesta pe care Domnul il graiegte catre voi, fil ai lui Israil, i catre tot neamul pe care 1-am scos din tara Egiptului, i iatg cuvantul:

i voi diirâma palatele de iarng

casele de varg, precum i palatele de

0 Numai pe voi v'am cunoscut dintre toate neamurile pämäntului, pentru aceasta vg, voi pedepsi pe voi pentru toate fgadelegile voastre!* Oare pot merge doi laolaltä, BA, se fi inteles?

Oare urlg leul in piidure fgrä sä fi prins prada ? Oare sloboade puiul de leu 872

fide vor fi pustiite, gi case multe nu vor mai fi !* rostegte Donanul. 4.

Cu toate pedepsele pe care Dumnezeu le-a trimis peste Israi/, tot nu se poofteis. Puatiirea a'a intina pretutindeni, dar /sraii ramtine n,epiíseitor.

1. Ascultati cuväntul acesta, voi vaci

din Basan, care stati pe muntele Sa-

www.dacoromanica.ro

AMOS, 5

mariei, voi care asupriti pe coi slabi obijduiti pe cei sarmani, voi care grititi catre barbatii vostri: Dati sit bem !* Juratu-s'a Domnul intru sfintenia sa: Iatä vin zile peste voi, cand yeti fi ridicate Cu cangea i ce va ramfinea dintre voi, Cu cinghelul pescaresc, Si yeti iesi prin sparturile zidurilor, una cate una, 0 yeti arunca pe Hadadrosteste Domnul. Rimon », « Duceti-va la Betel 0 faceti-va de cap la Ghilgal: inmultiti fariidelegile !

In fiecare dimineata, aduceti jertfele

i, la trei-trei zile, zeciuielile voastre; Aduceti prinoase de mu1tamit5 din paine dospitä, fit strigati si se auda dup5, prinoasele cele de bunii voie, caci asa va, place fil ai lui Israil s, rosteste Domnul you'd%' Dumnezeu! « De aceea i eu v'am läsat ca dintii curati in toate cetatile voastre i cu lips5, de paine in toate salasele voastre, dar tot nu v'ati pocait », rosteste Domnul. Lipsitu-v'am de ploaie ca troj luni mai nainte de seceris ; 0 peste o cetate

voastre

am trimis ploaie, iar peste alta nu; un ogor a avut parte de ploaie, iar altul, care n'a avut parte de ploaie, s'a uscat. Afja incrit porneau doua-trei cetati

catre o altii cetate ca sa bea spa, dar nu se saturau! i voi tot nu v'ati intors cu pocaintii la mine », rosteste Domnul. # V'am bittut cu rugin5, i ca malurii;

pustiit-am gradinile i podgoriile vos,-. stre ; smochinii i maslinii vostri fost-au präpa,diti de forfocari. Dar voi nu v'ati intors Cu pocitinta la mine », rosteste Domnul. « Trimis-am peste voi ciumii, la fel

eu cea din Egipt; Cu sabie am ucis

pe feciorii vostri, v'am lisat pagubasi

de caii vostri 0, intru urgia mea, 0 duhoarea ta,berilor voastre am

ridicat-o

In narile voastre. Dar tot nu v'ati porosteste Domnul. «Si v'am pustiit cum a pustiit Damnezeu Sodoma i Gomora i ati ajuns cait »,

ca un tiiciune scos din foc. Dar tot nu v'ati poc5,it »,

rosteste Domnul.

Drept aceea, iath, ce-ti voi face,

Israile,

i

ca deadinsul îi voi face

aceasta! G5,teste-te 85, dai ochii ca Dumnezeul tau, Israile ! »

Caci iata el este cel ce a creat muntii si a intocmit vantul i oamenilor le descopere care este gandul sau; el a facut zorile fji intunericul, i calca peste Snaltimile p5,mantului, Domnul Dumnezeu Savaot este numele lui ! 5.

Din pricincl cd ',grail nu se indreapa cu pocclintil spre Domnul, el fi vete* di va /i luat in robie. Zina Domnului cea infricoptii. Ascultati acest cuvant, acest °Ante°

de jale, pe care eu 11 incep pentru voi, cei din neamul lui Israil:

Cazut-a, ca sä nu se mai scoale, fecioara lui Israil; trantitii zace la pliinânt i nimeni nu o ridica!

Cad asa gritieste Domnul Dumnezeu catre casa lui Israil: Cetatea care scotea

o mie de oameni la luptii va riimanea ca o suta, i cea care scotea o sutii va

rarnánea cu zeee 5. Cad asa griiieste Domnul catre casa

lui Israil: « Cautati-mi 0 yeti fi vii ! Nu umblati dupa Betel, nu va duceti la Ghil-

gal 0 nu treceti pe lang5, Beerseba,

caci Ghilgalul va fi dus in robie 0 Betelul va fi spulberat;

Ci cautati pe Domnul ea sa fiti

vii, ca nu cumva sä dea flacarilor casa lui Iosif, ca ea arza de istov i nimeni sa n'o poatil stinge din cei care locuesc In Betel. Acestia prefac judecata in pelin doboara dreptatea la piimant. C5,utati pe cel ce a gout Pleiadele Orionul, pe cel ce preface bezna noptii In dimineata, i intunecii ziva 0 o face iarasi noapte, pe cel ce chiam5, apa si o varsa peste fata pamantului, Dom-

nul este numele lui! El care aduce pripädtil peste eel puternic, asa bleat paragina se intinde peste cetatea ces. intarita.

Ei urasc pe cei ce musträ, in

poarta cetatii, 0 de cel ce gräieste intru dreptate se scarbesc. Drept aceea, fiindc5, voi calcati In picioare pe cel sarman i luati de la

873 www.dacoromanica.ro

AMOS, 6

Ci ati dus in area pe Sacut, re-

el gloaba pe gram, Cu toate ca ati zidit case de piatra cioplitit, insii nu le veti

gele vostru, i steaua dumnezeului vostru,

Chevan, idolii vostri pe care vi i-ati

i desi ati sadit vita de bun soi, nu veti bea din vinul ei, Fiindca stiu ea multe sunt fariilocui,

fáurit.

De aceea eu vâ voi duce robi

dincolo de Damasc o, rosteste Domnul al ciirui nume este Dumnezeu Savaot.

delegile voastre i grozave sunt pacatele voastre, ca unii care asupriti pe cel drept

luati mitä stoarceti pe cei saraci, la portile cetatii! Ci in vremea aceea omul cel in'r

6.

Viata destretbeilatei a celor bogati. Ei vor

telept va tacea, cad vrerne rea este. vii,

fi du.pi in robie i in urma lor totul va

Cautati binele si nu raul, ca Ba fiti i ass, Domnul Dumnezeu Savaot

ajunge paragincl.

va fi cu voi, precum spuneti ca este. Uriti raul i iubiti binele i dati hotariri drepte la poarta cetatii, poate

Vai vouâ, celor fara de grijit din Sion si tihniti in muntele Samariei, vai boierilor celui dintai popor la care

vine neamul lui Israil sa ceara sfat!

ca Domnul Durnnezeu Savaot se va indura de r5,masita lui Iosif. Pentru aceasta asa rosteste Domnul Dumnezeu Savaot Atottiitorul: *In

Indreptati-va spre Caine i vedeti, duceti-vii, de acolo la Hamatul-cel-Mare

apoi, in Gatul Filisteei. Sunt ele, oare, mai bune decal impiiratiile acestea, sau tara lor mai mare decht tinutul vostru? Voi credeti di e departe ziva ne-

toate piet le planset va fi si pe toate ulitele se vor tângui: vai! vai! Plugarul va fi chemat la jale i la bocet In rand cu bocitoarele.

Si in toate viile va fi

norocirii i totusi aduceti inspre voi stapitnirea silniciei. Tata c5, ei stau tolifiniti pe divanuri

jalanie,

când eu voi trece prin mijlocul titu »,

zice Domnul.

de fide

i se rasfatä pe sofalele Ion, maninca miei din turma i vitei pusi la ingräsat in iesle. Zburda in cantece de had& i toc-

Vai de cei ce doresc ziva Domnului !

Ce se va intâmpla cu voi! Ziva Domnului fi-va zi de intuneric si nu de lumina!

Cum ar fi cu unul care fugo din fata leului i da peste un urs i, addpostindu-se in cas5, i rezimandu-se cu mina de perete, il muse& un sarpe! Negresit ! Ziva Domnului va fi zi de intuneric i nu de lumina, zi de bezna si nu de striilucire! Urit-am, scarbit-am praznuirile voastre si nu simt nici o placer() pentru aduniirile voastre in templu. Cand imi yeti aduce arden i de tot prinoase, nu le voi binevoi si la jertfele cele graze de pace ale voastre nu voi privi. Departeaza de mine zgomotul cantecelor tale, fiindca nu vreau sit ascult sunetul harfelor tale !

mai ca David nascoceso instrumente muzicale ;

Beau vin din amfore si din fruntea untdelemnului isi fa,c mirezme de uns, dar nu le pasa claw de priibusirea casei lui Iosif !

Pentru aceasta 85, fie dusi in robie

In finntea robilor i nechezatul armasarilor din Efraim va conteni. Juratu-s'a Domnul pe sine insusi rosteste Domnul Dumnezeu Savaot.

*Urgisesc trufia lui Iacob i uritsc palatele

lui! Pentru aceea, voi da in mina altuia cetatea dimpreuna cu tot ceea ce

Ci judecata sa curga ca apa

dreptatea ca un pârau navalnic !

Voi, neam al lui Israil, adusu-mi-ati,

oare, jertfe i prinoase, in pustie, vreme

de patruzeci de ani?

este inteinsa. Si se va intfimpla ca. daca vor manes, zece oameni intr'o singura cas5,, vor muri! Si vor rämlinea numai cktiva din cei din neamul lui, ca sii, Beata& oasele din casa si dacit unul va intreba pe ce] care este in cel mai din fund colt al casei;

874

www.dacoromanica.ro

AMOS, 7, 8

« Mai este cu tine cineva ? va riíspunde: a Nu! * i cel dinthi Ii va zice: Tacere Caci nu trebue sä fie pomenit Domnul. Cäci, iat5 Domnul va porunci

va lovi casa ces mare cu paraginti casa cea micä cu critpäturi.

Oare pot caii sä alerge pe stAnc5,4

Sau poti sä ari cu boü fata m5,rii? Ci voi prefaceti judecata in venin i rodul dreptätii in pelin,

Voi vä veseliti pentru Lodebar ziceti: Oare n'am cucerit, prin puterea noastr5 Carnaim ? o Ci sä titi voi ea eu voi ridica impotriva voasträ, coi din casa lui Israil zice Domnul Duranezeu Savaot, a un popor care v5, va asupri de la intrarea Hamatuiui, pan& la rttul

pilni de zidar !

Si mi-a dispuns Dom-

nul: a Iatä, eu voi pune cumplina cea dreaptà, in mijlocul poporului meu Ja-

rail si de aici incolo nu-1 voi mai ierta.

Intiltimile lui Isaac vor fi nimicite templele pägâne ale lui Lsrail vor fi dibramate, iar impotriva casei lui Ieroboam mä voi scula ca sabia. * Atunci a trimis Amatia, preotul cel din Betel, eitre Ieroboam, regele lui Israil, vorba: a Amos unelteste impotriva ta, chiar in casa lui Israil ! i locuitorii

Virii nu mai pot indura cuvintele luir Cilei iatä ce gritieste Amos: a De

sabie va muri Ieroboam ii Tarad va fi dus

In robie, de pe pämttntul lui ! Si a zis Amatia lui Amos: a Proorocule, scoa15. /3.1 fugi in tara lui Iuda si acolo mänOnc5, pline si acolo prooroceste !

Araba. o

Dar in Betel sä nu mai proorocesti,

7.

clici este templul regelui i al st5,ptbnirii ! o

Pedepse straimice: prapoldul läcustelor. Amaria, preotul lui Ieroboam, vesteste pe rege despre proorocia lui Amos, lag ce vedenie mi-a arfitat Domnul

ucenic de prooroc, ci sunt cioban i cultivator de sicomoro;

Si dupä ce au sarsit de mancat

potriva poporului meu Israil Si acuma ascult5, cuvantul Dom-

Si a ráspuns Amos i a zis lui Amatia: a Eu nu sunt prooroc i nici

Dumnezeu: Iat5., el infiripa un atol de lamiste, la datul otavei,otava care creste chipa cositul cuvenit regelui.

Si de la turna& m'a luat Domnul si mi-a zis: a Du-te i prooroceste im-

iarba de pe plimânt, am zis: Doamne Dumnezeule, fie-ti infla! Cum va putea

nului, tu care zici: a Nu se cade sä

indura aceasta Iacob, atad este atilt de mio ?*

Si s'a milostivit Domnul pentru aceste vorbe si a zis: a Nu se va mai intampla! Apoi Domnul Dumnezeu mi-a descoperit o alt5. vedenie. Jatá câ Domnul cherna focul s5, faca judecatä; el rnistui adtmcul cel maro i prOpOdi i parte din piimant.

proorocesti impotriva lui Israil i sil, nu

propoveduesti impotriva casei lui Isaac !* Pentru aceasta asa grä,ieste Donanul: a Femeia ta va fi desfrfinatä in cetate i fiji i fiicele tale vor ciidea

In ascutisul stibiei; plimántul tan va fi

másurat cu funia, tu vei muri in pitmânt spurcat, iar Israil va fi dus in robie din tara lui 8.

cob, and este atta de mic ?o

Vedenia lui Amos: coma cu roade coapte. Cumplita pedeapsd a lui Dumnezeu pentru fdrädelegile poporului.

si a zis: a Nici acea,sta nu se va intOmpla!

Dumnezeu! Se fácea un cos cu ronde

Atunci am zis: a Doamne Dum-

nezeule, opreste-te ! Cum va indura Ia-

Si s'a milostivit Domnul i acum,

Si iartisi mi-a ariitat o vedenie: iatä câ Domnul stätea l'ing5, un zid drept, de sus si pana jos, iar in mana lui aves o cumptinâ cu plumb la vtirf. Si a zis Domnul catre mine: a Ce vezi tu, Amos ? * i am zis: a O cum-

Si iatii ce mi-a descoperit Domnul

coapte.

Si mi-a zis: e Ce vezi tu, Amos ?

Si eu am ráspuns: a Un coI cu roade

coapte ». Si a gritit Domnul catre mine: Venit-a sftirsitul poporului mea Israil, fiindcä nu-1 voi mai ierta!

875 www.dacoromanica.ro

AMOS, 9

Si in ziva aceea eantecele din palate se vor preface in urlete », zice

9.

/wait nu va fi erufat. Alta vedenie: jert-

slloiturile fi-vor farii de numb's; oriunde se vor arunca, fi-va acere! » Ascultati acestea, voi care cifleati In picioare pe cei sarmani i asupriti pe cei obijduiti, Domnul Dumnezeu.

felnicul deirdmat. Israil va dus in robie, dar nu va fi nimicit. Vremuri de fericire: cetigile vor fi rezidite fi tog. vor &di In

Vazut-am pe Domnul stand hinga altar si a zis: 4 Loveate capiteliurile co-

Zicand: Ca,nd va trece luna noua, ca s vindem gritul? i Sambata, ca sa,

lumnelor ca sä se cutremure pragurile sfartima-le in capul tuturor! Iar pe cei ce vor saps., cu sabia Ii voi ucide. Nici un fugar nu va scapa cu fuga nici unul din cei care ar sclipa nu-0 va mantui viata! Dacä se vor strecura in Seol, de acolo mtina mea ii va apuca, ai de se vor sui in cer, Ii voi da jo» de acolo ; Dacii se vor piti pe vttrful Carme-

deschidem jitnita, sä micaoram efa, maxim siclul i sa punem in loe cântare stambe ? SA. cumpiiriim pe prat de argint pe cei nevoiaai i pe eei siirmani pentru o pereche de inctiltarainte, sä vindem codina de grail? a Juratu-s'a Domnul impotriva trufiei lui Iacob: Niciodata nu voi uita faptele lor ! »

lului, ai acolo ii voi cauta EA Ii voi apuca ;

Pentru aeeasta, cu hotarire parna'ntul se va zbuciuma i toti locuitorii vor fi cuprinai de jale ! El se va umfla ea Nilul, in intregime ; se va involbura

de se vor dosi de dinaintea ochilor mei in fundul marii, da-voi porunci aarpelui srt-i mute. Si de se vor duce in robie inaintea vriijmaailor lor, ai acolo voi porunci biei sa-i ucidii caci voi tine ochii mei atintiti asupra lor spre nenorocire,

va descreate, ca Nilul Egiptului !

zice Domnul o Iar In ziva aceea », Duranezeu, voi face id apinä soarele In miezul zilei i voi intuneca piimitntul

nu »pro fericire ! » Domnul Dumnezeu Savaot se atinge

In ziva mare; Preface-voi praznicele voastre in jelire i toate cantecele voastre in tan-

de p5,mánt, fo'i

guire ! Pe toate coapsele voi aaterne sao

pleauve vor fi toate capetele ! Voi inteti jalania ea pentru cel unul naseut, caro a murit, i sfitraitul va fi o zi de

El e eel ce zideate in ceruri foi-

aorul sria i temeliile boltilor sale le-a

pus pe pamitnt. El chiami apele si le revarsa peste fata

desnrulejde ! Tatä vin zile s,

Dumnezeu,

zice Domnul « in care voi trimite foa-

Domnul este numele sii,u! o Care nu sunteti voi, feciori ai lui Israil, pentru mine, ea i Cuaitii? b

mete in taxi., nu foamete de *Line IA

nu sete de api, ci de auzit euviintul Domnului.

Si vor rätäeì de la o mare pin& la cealalta ai de la miazil-noapte la fetsárit EA vor cutreera cautand cuvantul Domnului, dar nu 11 vor afla. In vremea aceea, se vor usca de sete fecioarele cele frumoase, cu tinerii impreunii.

Ei, care se jurii pe picatul Samariei i zic: Triiiascit Dumnezeul tau, Dane, ai traiascgt Dumnezeul tau, Beeraebo

scula!*

vor cadea ai nu se vor

el se topete i toti lo-

cuitorii aunt cuprinai de jale; intreg se umflii, ea Nilul i scade ca fluviul Egiptului.

zice Domnul. o Care n'am scos eu pe Israiliti din tara Eg,iptului, pe Filisteni din Caftor ai pe Sirieni din Chir ? la* ochii Domnului Dumnezeu privesc la regatul cel plicatos i eu 11 voi nimici de pe fata pamAntului! Dar nu voi pierde cu totul casa lui Iacob s,

zice Domnul. oCaci, iata, voi da porunc5,0 vá voi

mai 876

vantura, printre toate neamurile, pe voi

cei din neamul lui Israil, precum yinturi grtiul la ciur, ca nici o pietricicii, nu cad& pe panalint.

www.dacoromanica.ro

OBADIA

De sabie vor muri toti pacatosii poporului meu, care zic: t Pritpadul nu se va apropia de noi i nenorocirea nu ne va lua pe neasteptate ! # In ziva aceea, voi ridica cortul cel citzut al lui David si voi drege sparturile

t &And cel ce ara va ajunge din urma pe cel ce secera i cel ce calcit strugurii pe cel ce samiina. i muntii vor picura must si toate dealurile se vor topi. Si eu voi intoarce din robie pe cei din poporul meu Israil, care vor zidi cetatile cele diirâmate s't le vor locui, sadi-vor vii i vor bea din vinul lor, vor intemeia

lui i daramaturile le voi ridica la loo, si-1

voi zidi ea in vremile cele de la inceput; Ca astfel ei sä cucereascii, famasita Edomului si pe celelalte popoare peste

care s'a chemat numele meu s,

grädini si din rodurile lor vor manca.

Si-i voi räsiidi in tara lor

vor mai fi smulsi din tara pe care le-ani dat-o in stäpanire #, zice Domnul Dumnezeul tau.

zice

Domnul, cel ce indeplineste acestea. t lat.& vin zile *,

zice Donmul,

PROFETUL OBADIA Domnul pedepsefte Edomul. Pdgdnii nimicesc Edomul din pricina dufmciniei impotriva lui Israil, fratele lui. Ziva Domnului

t In ziva aceea », zice Domnuf,

a voi pierde pe inteleptii Edomului i iscu-

sinta din muntele Esau!

pentru top: pánii. Zi de pe leapsei pentru Edom, zi de mtintuire pentru Biruin(a lui luda: cuprinderea prilor pd-

Cumpatul

Vine, nimicirea Edomului, lcirgirea hota relor, intoarcerea din roble fi intemeierea unei impcircifii a Domnului. Vedenia lui Obadia. Asa zice Domnul Dumnezeu despre Edom: Auzit-am

Din pricina silniciei impotriva fra-

tehti tau Iacob, vei fi acoperit de ru-

sine i vei fi nimicit in veae i deapururi !

In ziva cand tu stäteai de fata, in ziva cand pitganii au prins ostirea lui si cei streini patrundeau pe portile lui, iar asupra Ierusalimului aruncau sortii pieirii, si tu te-ai purtat ea unul

o veste de la Domnul si un sol a fost trimis cä,tre noroade: i Haidem, sit ne

sculä,m cu fázboi impotriva lui Edom ! s-

din ei !

a Tads ca mic te voi face intre po-

Dar nu ti se euvenea tie sä te

poare i foarte dispretuit!

bucuri de fratele tau in ziva nenorocirii lui ! i nici sa te veselesti de lui luda, in ziva pieirii lor ! i nici fil cu gura mare in ziva stramtoritrii!

Trufia inimii tale te va amagi I Fiindcit tu ai salas in vagitunile stancilor i asezare pe varfuri, zici In inima

ta: Cine ma va dobori jos ?*

Si iar nu se cidea ta intri pe

Chiar ciao& iti vei aseza salasul sus ca vulturul i ti-ai face cuibul tau printre stele, i de acolo te voi da jos s, Domnul.

poarta poporului meu in ziva necazului lui, nici sa te bucuri de nenorocirea lui in ziva de restriste, i nici sa intinzi mina ta spre ostirea lui in ceasul priibusirii !

zice

Oare furii nu te vor calca? Talhari,

vor pierde vitejii

Temane, ca sit fie micelitriti cu totii cei din muntele lui Esau.

In vreme de noapte 1... 0, cum te vor pustii ! Fura-vor indeajuns ! Sau cand vor veni la tine culegatorii? Putini ciorchini de poamit-ti vor rasa! Cum vor scotoci pe Esau si aprig vor cerceta comorile sale ascunse!

Nu se cadea sa stai la spartura zidului sä ucizi fugarii lui i nici pui mina pe cei ce scapaserit in ziva

tai; naval& vor da poste tine si te vor

fi-va rasplatitii!

Pii,na la hotar te vor duce toti sotii

infringe cei ce se vor imprieteni eu tine.

TovariLsii täj ij vor intinde curse sub

picioarele tale farä ca tu sit banuesti eeva I

de restriste !

Dar ziva Domnului este aproape pentru toate popoarele. Precum ai facut,

asa ti se va face si tie, iar fapta, ta

Si fiindca i voi yeti bea din vinul

meu in muntele cel sfant al meu, tot asa noroadele toate vor bea din vinul 877

www.dacoromanica.ro

IONA, 1

meu; vor bea i vor sorbi i vor fi ca pi cum niciodata n'ar fi fost! Ci numai in muntele Sionului va fi miintuire templu va fi. i Iacob va stäpani moçiile lor. i va fi neamul lui Iacob foc pi neamul lui Iosif flacara, iar neamul lui Esau va fi paie, pe care le va aprinde pi le va mistui, nici unul din neamul lui Esau nu va scapa, Linda, Domnul a grait.

*i vor cuprinde muntele lui Esau

In partea de la miaza zi

tara Filistenilor

In partea campoasii,

vor lua in stii-

panire podipurile muntoase ale lui Efraim

campiile Samariei si Galaadul niaminul.

Ve-

i cei robiti care fao parte din aceasta (*ire vor lua in stapanire Canaanul pima, la Sarepta, coi robiti din Ierusalim, care sunt in Sardes, vor stäpani cetatile cele de la miaza-zi. i biruitorii se vor sui in muntale Sionului ca sa judece muntele lui Esau. Iar imparatia a Domnului va fi!»

PR OFETUL IONA aceasta!

1.

Dumnezeu trimite pe lona la Ninivc, propoveduia.scd, dar el five din /ala lui Dumnezeu la Tarpip. lona aruncat de co-

raieri in mare. i a fost cuvantul Domnului ditre lona, fiul lui i-a zis:

Scoa/a pi te du in cetatea cea mare a Ninivei propoveduepte acolo,

caci faradelegile lor au ajuns liana in fata mea! i s'a sculat Iona sá fugh la Tarsi? de dinaintea Domnului. i s'a pogorit

la Isla, uncle a gasit o corabie care mergea la Tarsi§ platind pretul latoriei s'a pogorit in ea, ca sa mearga la Tarpik4, impreura cu toti cei de acolo, el fugind din fata, Domnului. Dar Domnul a pornit un vant naprasnic pe mare si o furtuna crancena

s'a starnit, apa incat corabia era gata sa se sfarame. Atunci s'au spaimantat corabierii

incepura fiecare sa strige catre dum-

nezeul lui pi aruncara in mare incarcatura corabiei, ca sa, se mai upureze. Dar lona se pogorise in fundul corabiei culdindu-se, adormise.

Atunci se apropie de el capitanul

corabiei Scoala-te

zise: « Ce faci somnorosule? striga catre dumnezeul tau,

poate ca el va aduce aminte de noi, ca fib', nu pierim !*

i au zis unul catre altul: tHaidem

sA aruncam sorti, ca sa stim din pricina cui a dat peste noi nenorocirea

878

ei au aruncat sorti,

sortul

a cazut pe Iona. *i I-au intrebat pe el: 4 Spune-ne nouli: din pricina cui a dat nenorocire,a aceasta peste noi ? Care este indeletni-

cirea ta, de mide pi din ce tara

vii

si din ce popor epti ? » Atunci el le-a nispuns: 4 Sunt evreu

qi niA inchin Domnului Dumnezetzhii ce-

rului, cel ce a facut marea pi uscatul s.

lar toti oamenii s'au temut cu

hid', mare pi i-au zis lui:

ai sa vb,rsit una ca aceasta?

Pentru ce Cad ptiau

cA el e fugar din fata lui Dumnezeu, fiindca apucase sa le-o spuna.

Atunci i-au zis lui: s Ce sa-ti facem ca marea di ni se domoleasca? *

Cad marea era din ce in ce mai vijeCi el a raspuns: Luati-mit, 0 ma aruncati in mare pi ea se va potoli ; ptiu bine ca, din pricina mea s'a pornit peste voi aceasta vifornita! * i marinarii se luptau sA indrepteze corabia inspre tarm, dar nu biruiau,

caci marea era furioasa impotriva lor. Atunci au strigat catre Domnul si au zis: s 0, Doamne, nu ne lasa pierim din pricina acestui om pi nu ne impovara pe noi cu Gauge nevinovat ! Cad

tu, Doamne, precum ai voit, ai facut!*

Deci 1-au luat pe Iona pi 1-au aruncat in nnare pi s'a potolit urgia ei.

i oamenii s'au temut cu teama mare de Domnul adus-au jertfa lui Dumnezeu juruinte i-au

www.dacoromanica.ro

IONA, 2, 3, 4 2.

lona in päntecele unui peste urias. Rugeiciunea lui &are Domnul. Pestele U aruncei pe uscat.

Atunci Dumnezeu dildu porunca unui peste mare sa inghiti pe lona. i a stat lona in pantecele pestelui troj zile si trei nopti. i

s'a rugat lona, din pttntecele

pestelui, catre Domnul Duranezeul lui, si a zis:

e Strigat-am catre Doranul intru stramtorarea mea, i el mi-a ritspuns ; din

pantecele *colului am strigat, si tu ai

auzit glasul meu! Tu m'ai aruncat in adanc, in mima m5,rii,

i puhoiul m'a inconjurat; toate

valurile i talazurile tale au trecut peste mine.

u Scoala i porneste catre cetatea cea mare a Ninivei, i propovedueste

acolo vestea pe care ti-am poruncit-o!* i s'a sculat lona si a men; in Ninive dupä porunca Domnului. i Ninive era cetate mare inaintea lui Dunmezeu, s'o strabati in trei zile de umblet.

i lona a patruns in cetate cale de o zi tsi a inceput ea propoveduiasca sä zica: e Mai sunt patruzeci de zile, Ninive va fi pierdutä Atunci Ninivitenii au crezut in

Dumnezeu, au tinut post si s'au imbracat in sac, de la cei mai mari i pan& la cei mai mici. i a ajuns ve,stea pana la impäratul Ninivei. Acesta s'a sculat din jetul salt,

lepädat vesmantul sau cel scump,

s'a acoperit cu sac si s'a culcat in cenusa.

Apoi, din partea imparatului si a

i gândeam: Artmcat sunt de dinaintes, ochilor tai! Cum voi mai vedea inca o data templul cel sfant al tau?

dregatorilor säi, crainicii au strigat F,4i au rostit: e Oamenii ca i dobitoacele, vitele mari ca i cele mici sä nu manance nimio,

meu.

lar oamenii sa se imbrace cu sac dare Dumnezeu sä strige din toata puterea, i fiecare cu pocainta ea se

Apele m'au covarsit, gata innece, adtincul m'a impresurat, iarba márii s'a incolacit in jurul capului

Ma pogorisem pang la temeliile muntilor, zavoarele p5,mantului ma, inchi-

sesera pe veci ! Dar tu ai scos din stricaciune viata mea, Doamne Dumnezeul meu!

Cand se sfarsea in mine duhul meu,

de Domnul mi-am adus aminte, i la

tine a ajuns rugaciunea, mea, in templul tau cel sfant ! Cei ce slujeso idolilor deserti dis-.

pretueso pronia ta; Dar eu iti voi aduce tie jertfä de

multämita i toate faggduintele mele Je voi implini, citci mantuirea vine de la Domnul ! *

Atunci Domnul porunci pestelui, pestele varsä pe lona pe uscat.

Domnul U trimite din nou sä propoveduiasal in Ninive i srl resteascci pieirea Niniritenii se pocäesc ji Dumnezeu nu prclpädeste cefalea.

i a fost cuvantul Dornnului cittre

lona de a doua oari

intoarca din calen lui cea, rea i mainile

lui sâ nu mai sävärsescii fapte silnice. Cine stie! Ponte ca Domnul iaräsi se va Indura si va opri in loo iutimea maniei lui, ca sit nu mai pierim! Çi Dumnezeu a vazut faptele lor

cele de pocainta, ea: s'au intors din caile lor cele rele, s't Domnului i-a parut räu de präpadul care zisese c5-1 va slobozi peste ei, si nu 1-a mai slobozit. 4.

Profetul lona. aprins de mänie, jiindc,c1 Dumnezeu n,'a prcipdclit celatea, s'a asezat vadcl ce se va inla rdsäritul cetcifii tämpla Cu ea. Dumnezeu Ii dá prilej scl se

incredinfeze cä in urma pocclintei, el a crufat cetalea.

3.

1.

sä nu pasea i nici apit sä nu bea;

zi,se:

Atunci lona se scarbi grozav i se aprinse de manie. i se rug& de Domnul i zise: * 0, Doamne, iatit tocmai ceea ce cugeta,m eu,

cánd eram in tara mea! Pentru aceasta eu am vrut sa fug in Tarsis, caci tiam ca tu e.sti Dumnezeu indurat si milostiv,

879 www.dacoromanica.ro

MIHEIA, 1

indelung rabdator i mult milosard !ti pare räu de farädelegi. i acum, Doamne, ia-mi sufletul meu, caei este mai bine a mor decat sa traiese!* i a zis Domnul: « Este bine, din

partea ta, a te intarati asa? o

Atunci lona a iesit din cetate i s'a

asezat la distiritul ei, i si-a facut o coliba

si a stat sub ea la umbra, ea sá vadä ce se va intampla cu cetatea. i Donanul Duranezeu a gatit un

vrej eare s'a ridicat deasupra capului lui lona, ea sa-i tina umbra i sa-i mai potoleascä mânia. i s'a bucurat Iona eu bucurie mare pentru vrej. Dar Dumnezeu, a doua zi, la reviksatul zorilor, a poruncit unui vierme sa reteze vrejul, iar el s'a uscat. i

la räsaritul soarelui a pornit

Dumnezeu un vânt arzator de la rasarit soarele a dogorit capul lui Iona, inda el se prapädea de caldudo,. rugat moartea zicand: « Mai bine este sil mor decat sä trajese! i

a gait Domnul catre Iona:

Fost-a oare cu cale sä te superi din

pricina vrejului? cale a fost sá moarte!

el a dispung: a Cu

ma supar pana

la

i a zis Domnul: Tie pasat de un vrej pentru care nu te-ai tracia

çi nici nu 1-ai crescut, care s'a ivit inteo noapte i intealta a pierit!

Dar mie cum nu era sa-mi pese

de cetate,a ceo mare a Ninivei, unde sunt

mai bine de o sua doutizeei de mii de carnet* care nu stiu nici care le este dreapta, nici care le este nango., cum atat de multe dobitoace ?

PROFETUL MIHEIA 4 Pentru aceasta voi preface Samaria

1.

Dumnezeu iese la judecalci. Nimicirea Samariei. luda va fi pedepsit.

Cuvantul Domnului, care a fost

catre Miheia Morastitul, in zilele domniei lui Iotam, Ahaz i Iezechia, regii

Iudei, aaandu-i in vedenie cele ce se vor intampla cu Samaria si cu Ierusa-

inteun camp de mormane de piatra

siliste pentru podgorii. Voi rosto-

goli devale salpa ei i temeliile ei le voi dezveli. Toate chipurile ei cele cioplite vor

fi stä,ramate, tooth bogatia adunaa din desfranare va fi arsä in foc i toate intruchiparile ei idolesti le voi pustii, caci din

limul.

plata de desfanatä, au fost adunate si in plata de desfranatä, a se prefaa!

cuprinzi! Caei Domnul Dumnezeu va fi martor impotriva voasträ, Donmul din

tanguese i sä ma je/ese, sá urablu cu picioarele goale i dezbracat, sá urlu ea

Aseultati, voi neamuri toate. Ia aminte, pämantule, cu toate cate le templul cel stant al sau!

°bici, iata, Domnul iese din locasul lui, se pogoara i paseste peste ing4imile pamántului;

Muntii se topesc sub pasii sal si viiile crapti precum se topete ceara de fata focului, precum apele se prabusesc devale, pe povarnis. Toate aceastea din pricina tiradelegii lui Iacob i a pacatului casei Judo! Care este firiidelegea lui Tacob ? Oare nu este Samaria ? i eare sunt pa-

catele lui mul?

Judo?

Oare nu

Terusali-

Din aceasta priciná trebue s'a ma

i a scot tipete ca strutii; Caei prapiidul de la Domnul este fädt, de leac; ajuns-a pana, la luda, patruns-a pana la poarta norodului meu, pana la Ierusalim. In gradinile din Ghilo nu sältati de bueurie, in podgoriile din Bet-Ofra nu vä, divaliti in pulbere! sa,calii

Vuetul cornului suda* pentru voi, locuitori din Salir ! i din cetatea lor nu ies cei din Taanan. Jalanie se aude in Bet-Haet,e1, caci ve# fi lipsiti de sprijin. Locuitorii cei din Marot cum sä

nadajduiascé, ei ci le va fi bine, de vreme 880

www.dacoromanica.ro

MIHEIA, 2, 3 ce nenorocirea de la Domnul s'a pogorit la portile Ierusalimului !

Inhamati la car telegarii cei iuti, voi locuitori ai Lachisului! Tu ai fost ineeputul päcatului fiicei Sionului, caci In tine s'a aflat izvorul pentru faradelegile lui Israil. Si tie, Moreset-Gat îji vor fi daruite daruri de despartenie. Locuitorii Aczibului sunt ca un pirau inselittor pentru regele lui Israil 1 Oare yeti mai avea voi cine sti vä mosteneascá, locuitori ai Maresei? Stinsu-s'a slava lui Israil! Taie-ti cositele i rade-te de dure-

rea copiilor tai dragi; fa-ti plesuvia mare ea de vultur plesuv, caci ei au fost dusi

in robie, departe de tine!

sunt chiar faptele sale ?... s Cuvintele mele

nu sunt ele, oare, cu ingaduintá pentru cel ce umbla pe cala cea dreapta? Ci voi, dusmanind norodul meu, dati ajutor vrajmasului lui. In fata lui Salmanasar, voi luati prazi de ritzboi de la cei care merg cu nadejde in calea lor ;

Voi dati Mara pe femeile poporului meu din caminul lor iubit, iar pruncilor

lor le luati pe veci slava mea! Sculati-vii i plecati, caci aici nu este loe de odihna1 Din pricina pángaririi lui, avea-va parte de chinuri grozave.

Daca ar veni cineva purtat de

duhul minciunii i ar porni sä vii, graiasca, nascraconii i ar zice: « Propovedui-voi tie despre vin F,;i despre bautura imbittatoare s acesta ar fi tocmai proorocul acestui popor.

2.

Ameninfarea c,elor bogati i puternici, precum si celor ce se Empotrivesc prolefilor.

1. Vai de cei ce fac planuri silnice In asternuturile lor FA nascocesc rautati, ea sa le indeplineasca dis de-dimineatit, dupd cum le eta in putero. 2. Ei poftesc tarini si le rapesc, ei

poftese case si pun Enana pe ele;

ei

calca, silnic drepturile stapanului si ale casei lui, ale staphnului si ale mostenirii lui.

o Aduna-te-voi pe tine, Iacobe, in intregime, aduna-voi laolaltä ceca ce a mai ramas din Israil! fi voi strange ca pe niste oi, in mame piimejdie, ca pe o

turma in dirdora unei izbeliti. Spaimantati, ei vor fugi departe de locul

praplidului! Cel ce croieste cale este in fruntea

lor; ei îi croiesc cale fA intra pe poarta ies, iar regele merge inainte i Domnul

in fruntea lor!

3. Pentru aceasta asa zice Domnul:

o lata cà eu pun la cale impotriva acestui

neam un prapad, din care nu yeti mai scoate grumajii vostri i nu yeti rnai umbla Cu capul sus, caci va fi o vreme

8.

Ameninteíri impotriva celor ce calcei legea, jacmiinind pe cei seirmani. Nimicirea

Ierusalimului.

cumplita.

i

iar am zis: o Ascultati acum,

4. In vremea aceea rosti-vor impotriva voastra o satird i citnta-vor un

voevozi ai lui Iacob i judecatori a casei

a grait Domnul, pieirea ne e intreaga! El da in alte maini clironomia noastra! El ia! De intors, nici vorba! Si imparte

c,are

cantee de jale, cu aceste vorbe s Precum

filtre pagani ogoarele sträbune!

5. Pentru aceea, nu veti mai avea pe

nimeni care ea arunce fuina pentru

sortul sau in obstia Domnului. 6. « Nu va apucati de cuvantari! Cu cuvantari sau faz& cuya:nazi, despre

aceste lucruri, rusinea nu se va departa! 7. Casa lui Iacob zice: o Oare Dum-

nezeu a pierdut ritbdarea ?

i acestea

lui Israil: oare nu este datoria voastra, ea cunoasteti dreptatea, Voi care uriti binele i iubiti raul,

jupuiti pielea de pe oameni

carnea de pe oasele lor? Si dupa ce vor sfasia carnea obijduitilor poporului meu vor jupui de piele i le vor sfaritma oasele si le vor face bucatele, ca pe carnea din °ala ca pe bucata din calo:Tare,

Atunci vor striga catre Domnul, dar el nu-i va asculta, ci îi va ascunde fata de catre ei, din pricina rautatii faptelor savarsite.

881

www.dacoromanica.ro

56

IVIMBIA, 4

Tata ce zice Domnul impotriva proo-

rocilor care atacesc pe norodul Domnu-

lui, care atat cat au in ce sa-ai infigi

dintii strigii: o Pace ! *, iar impotriva

celor care nu le aruncit nimia in guri

Atunci el va judeca multe popoare va imparti dreptate la neamuri puternice,

pana, in zari depärtate. Ele vor preface sabiile lor in fiare de plug si tincile lor

propoveduesc razboi:

In cosoare; nici un neam nu va mai ridica sabia impotriva altuia EA nu se vor mai

peste prooroci i ziva si se prefacti in intunerio, De ruaine s riimana, vizEttorii prevestitorii sii fie de °cara i tqi acopere barba, d'id ei nu vor avea

Ci fiecare va sta tihnit sub vita sa tfi sub smochinul sau i nimeni nu va mai raspandi groaza, cici gura D omnului Savaot a fitgliduit aceasta. Ci toate popoarele vor umbla, fiecare in numele dumnezeului säu, iar noi vom umbla in numele Domnului Dum-

4 Pentru aceasta si aveti parte de noapte in loo de vedenie ai de bezna in loo de proorocire Soarele s apuna

raspuns de la Domnul!*

Ci eu sunt plin de putere, prin

Duhul lui Dumnezeu, plin de judecati

ai de hárbatie, ca sli vadesc necredinta lui Iacob i picatul lui Israil.

Ascultati acestea, voi, voevozi ai casei lui Iacob, judectitori ai casei 1m Israil, voi care uriti ce este drept

strambati judecata dreapti; Care ziditi Sionul cu virsari de sange i Ierusalimul cu silnicii! Ciipeteniile lor fac judecati luand plocoane, preotii dau hotariii celor impricinati pentru plat5, i profetii pro-. fete,sc pe parale i se razimi pe Domnul rostesc: Domnul este in mijlocul nostru i nici un necaz nu va da peste noi !

Deci,

din pricina voastri, asa

rosteate Domnul: 4 Sionul va fi arat cu plugul ca o tarina i Ierusalimul va fi prefacut inteo mare gramad5, de dará' maturi i muntele templului va ajunge o culme acoperita, cu padure ! 4.

lui Magia.

lar in zilele cele de apoi muntele templului Domnului va fi mai inalt decat toate varfurile muntilor i piscul lui se va ridica dea,supra cuhnilor citre el vor curge popoarele; Si neamuri multe vor porni spre el zicand: o Veniti sI. ne suim in muntele Donrmului, in templul Dumnezeului lui

Iacob, ca el si, ne invete cine sale,

11.1

sá mergem pe carlirile sale, caci din Sion va ieai legea i cuvantul Domnului din Ierusalim !

deprinde cu pravila razboiului;

nezeului nostru, de acum i pana, in veac ! o In ziva aceea s, zice Domnul, ovoi aduna laolaltii pe cei care achioapita

voi strange pe cei risipii i pe cei pe care i-am pedepsit rau; Si din cei achiopi voi face o riimliaiti

ai din cei osteniti un neam puternic, Domnul va impariti peste ei, in numele Sionului, de acum i pana in veac!* Iar la tine, turnul de pazi al turmei castelul de strajä, al fiicei Sionului, la

tine se va intoarce stiptinirea cea de odinioar5 imparatia casei lui Israil!

Si acum. pentru ce strigi din rasputeri ? Oare iti lipseate rege i sfituitorul tau a pierit, de te-au cuprins durerile ca pe o femeie care naate ? Indurii duren i de facere i zvarco-

leate-te ca o femeie in chinuri, fila a

Sionului, caci vei ieai din cetate i te vei sä1älui in camp i vei merge pana In Babilon. Ci acolo vei fi mantuitä ffi

acolo te va riscumpära Domnul din mana vrajmaailor

Acum s'au adunat impotriva ta neamuri multe care zic: Goali ritmaie, ca ochii noatri si se destiteze privind Sionul!* Dar ele n'au cunoscut gandurile Domnului

ca el

le

i n'au priceput sfatul siu, adunase ca snopii pe arie.

Scoalá-te i treera-i, fiic5, a Sionului ! Cäci voi fa,ce cornul tiu de fier de aramii copitele tale ca s'a zdrobeati popoare multe ai prada luata de la ele s'o afieroseati Domnului i comorile lor Stipanului lumii. Si acum, inchide-te ou zid, BetGader, cici ele ne-au impresurat. Ele 882

www.dacoromanica.ro

MIHEIA, 5, 6

lovesc Cu toiagul peste f5,Ici pe toate

semintiile lui Israil!

5.

Nafterea lui Mesia. Curd:lima grii de idoli.

tu, Betleeme Efrata, deai eati

i

cel mai mic dintre neamurile lui luda, insä

din tine va ieai stapanitor peste Israil, a citrui obârie ste dintru inceput, din veanicie.

Pentru a,ceea, Domnul Ii va lasa pitna cand nalsciitoarea va naate. atunci ceilalti frati ai 85,i se vor intoarce

la fiji lui Israil. El va fi tare Foi va paate poporul cu puterea Domnului, cu märetia numelui Domnului Dumnezeului säu ; toti vor fi fir& de grija, cad faima lui se va intinde pang, la marginile pam5,ntului.

i el va fi mantuirea noastra. Cand Asiria va nävali in tara noasträ o va calca In pala,tele noastre, noi vom ridica impo-

triva-i aapte pastori, ba chiar opt voevozi,

i ei vor pustii tara Asiriei cu sabia

tinutul lui Nimrod cu paloaul gol.

Astfel el ne va scäpa de Asirieni, c5,nd ei

vor näväli in tara noastra i cand vor calca tinutul nostru. lar r5,mitaita lui

Iacob va fi in

mijlocul multimii popoarelor, ca roua de la Domnul i ea bura de ploaie, pe iarbii, care nu se bizue pe nimeni ai nu aateapta ajutor de la fiii oamenilor. i ram5,aita lui Iacob va fi intre neamuri, intre popoarele cele multe, ca un leu intre fiarele padurii i ca un pui de leu printre turmele de oi, care trece ai calcii in picioare i sfaaie prada,

aril ea nimeni sä poata sâ i-o zmulg5,. Mitna ta sä se ridice impotriva duamanilor taj i tori protivnicii tiii sit fie nimiciti 1 *

nul

i

in ziva aceea a,

zice Dom-

«voi da pieirii caii tai din cuprinsul

tau i toat,e carele de razboi le voi priipadi.

i voi darama cetatile din tara

ta i toate intaritiuile tale le voi tranti la pamant.

Fi voi niraici din mans, ta pe vriijitori ai nu vei mai avea ghicitori; Voi starpi idolii tai i stalpii idoleati din tara ta, ea sti, nu te mai inchini la lucrul mainilor tale; Voi zmulge Aaerele din cuprinsul tau EA voi titia copacii tiii, afierositi idolilor.

lar intru iutimea maniei mele, ma voi räzbuna impotriva neamurilor care nu vor vrea sit ma asculte ! 6.

Duinnezeu judecd poporul.

Ascultati deci cuvantul pe care graieate Domnul:

Scoalä-te ai te judeca,

de latâ cu muntii, i culmile sâ audit glasul tau! * Ascultati, voi

muntilor, pricina Domnului. i voi, neclintite temelii ale

pamantului, luati aminte Caci Domnul

este in pricina cu poporul sau i porneate proces cu Israil. e Poporul meu, ce ti-am facut i cu

ce ti-am fost povara ? Raspunde-mi !

Eu sunt cel ce te-am scos din tara Egiptului ai din casa robiei te-am ritscumparat, EA am trimis inaintea ta pe Moise, pe Aaron ai pe Maria! Norodul meu I aminte ce-vi puBese in gaud Balac, regele Moabului,

ai ce i-a riispuns Bileam, feciorul lui Beor, i intamplarile dintre Ghilgal, ca sit cunoati milostivirile lui Dumnezeu! a Cu ce ski m5, infätiaez inaintea Domnului i cum sa mâ plec inaintea Dumnezeului Celui Prea Inalt ? Cu ardeni de tot, cu vitei de un an ?... Dar are Domnul vre-o placere

pentru miile de berbeci i pentru zecile de mii de pantie de untdelemn? Ori sit

dau pe cel intai nascut al meu, pentru

faradelegea mea, Efi rodul pantecelui meu,

ca ispaa5, pentru pitcatul vietii mele ?

Ti s'a aratat, omule, ceea ce este

binele i ceea ce Dumnezeu cere de la tine:

85, fi drept, sâ iubeati milostivirea

cu snaerenie sit umbli inaintea Domnului Dumnezeului tau! Auzi ! Domnul striga catre cei intelept este omul care se teme tate

883

www.dacoromanica.ro

56*

MIHEIA, 7

de numele tau: « Ascultati, voi mintii si tu obstie a cetatii: Indura-voi eu oare casa

secelui

far& de lege, comorile celui nelegiuit

blestemata ciä mica? Oare voi ierta pe cel cu cumpene nedrepte i cu greutäti strambe In sac?

Bogátanii cetatii sunt plini de

silnicie i locuitorii graiesc cuvinte mincinoase i limba din gura li-e vieleana. De aceea te voi bate pan& la cange si te voi pustii din pricina päcatelor

tale:

Vei manca, dar nu te vei satura foamea te va roade; vei pune laoparte, dar nu vei putea sä scapi nimio din mana vrajmasului, i ceea ce vei

scapa, eu voi trece prin ascutisul

SA sameni, dar sa nu seceri;

calci in tease masline, dar BA, nu te ungi cu untdelemn ; sä, faci must, dar sit nu bei vin.

Caci tu te-ai luat dupii pildele lui

i dap& tot dezmatul casei lui Ahab si te-ai calä.uzit de datinile lui; pentru aceea voi face din tine paragina si pe locuitorii tai de batjoeura, ca sä Onari

purtati ocara popoarelor 7.

Eirddelegea a ajuns la culme. Neídejdea celor drepti. Nddejdea in milostivirea lui Dumnezeu, care duce la mtintuire.

Vai mie! Caci am ajuns ca dupä

culesul poamelor de vara, ea dup.& cule-

sul viilor! Nu mai este nici un strugure de mancare, nici o smochina timpurie care sá placa sufletului meo! Cuviosii au pierit din tara; nu mai e nici un om drept printre oameni; toti pandesc ea verse sange, i unii altera

Ii intind curse;

Mainile lor se pricep si. fifiptuiasca raul: capetenia cere daruri, judecatorul judeca stramb i cel mare vorbeste dup.& pofta lui,

Gel mai bun dintre ei este ca un

maracine, cel mai cinstit dintre ei e mai rau ea un gard de spini. Dar ziva vestitä

de vazatorii täi, ziva rasplatirii tale, e gata si. soseasca. Atunci ei vor fi In mare turburare.

Nu va bizuiti pe prieteni i In cel de aproape nu vä puneti nadejdea si de ceea care se odihneste la pieptul tau pune strajä. gurii tale! Cad feciorul dispretueste pe tatal fiica se scoala impotriva maicii sale, nora impotriva soacrei; i dusmanii

fiecarui ora cunt casnicii lui.

Ci eu numai spre Domnul voi atinti ochii mei, In Domnul Dumnezeul meo imi voi pane nadejdea i Dumnezeul meu mi. va asculta.

Nu te bucura de mine, vrajmasa mea, cad daca am cazut, ma seo!, iar cand stau in Intuneric, Domnul este lumina mea. Räbda-voi mania. Domnului, eaci

am paciituit impotriva lui, pan& mind el va judeca pricina mea si Imi va face dreptate; atunci mä va scoate la lumina voi privi fapta dreptitii sale. i va vedea,o i vrajmasa mea, si se va rusina foarte, ea care-mi apunen: Unde este Domnul Duranezeul tau? »

Ochii mei se vor uita la ea, cand va fi caleati. in picioare ea tina de pe ulite. Veni-va ziva &Ind zidurile tale vor fi zidite iarasi i hotarele tale vor fi mutate departe. In ziva aceea, va veni lurnea la tine din Asiria si pan& in Egipt, de la Tir pan& la Eufrat, de la Mare si pang la Mare si de la munte pina la munte. Dar tara pagftnilor va fi o pustietate, din vina locuitorilor ei, din pricina roadelor faptelor lor. Paste poporul cu toiagul tau,

turma mostenirii tale, cea care knits-

lueste singura, asezatä In mijlocul Carmelului ! S'a pascii in Basan si In Galaa.d,

ca In zilele cele de altadata! e Ca in ziva and ai iesit din tara Egiptului, arata-ne lucruri minunate! Neamurile fi-vor martore a'. se

vor ruina, cu toatá puterea lor; pu-

ne-vor mana la gura, /tar urechile lor vor fi cuprinse de surzenie. Vor linge pulbere ca erpil, i ca

taritoarele pamantului iesi-vor tremurand din intariturile /or i vor veni la Domnul Dumnezeul nostru, infricocandu-se de tine foarte.* Cine este Dumnezeu ca tine, care

884 www.dacoromanica.ro

NAUM, 1, 2 ierti faradelegea i treci cu vederea pa-

catele poporului tau care a mai rimas? Mánia sa nu tine pururea, fiinda iubeste

indurarea.

19. Si iariisi te vei milostivi spre noi fariidelegile noastre le vei curati!

Arunca-vei intru adancul marii toate päcatele noastre. 20. Credincios vei ramilnea fagadu-

intei date lui Iacob i milosärd catre Avraam, precum ai jurat strämosilor nostri, in vremurile cele de altadata.

PROFETUL NAUM Din tine a iesit

1.

Dumnezeu judecei cetatea Ninive. El pornege impotriva ei çi o nimice§te fi mAntuesste pe poporul sciu.

Proorocie despre Ninive. Cartea vedeniei lui Naum cel din Elcos.

Dumnezeu ravnitor i izhänditor este Domnul; fázbunator este Domnul stapan pe rnänie. Domnul isi razbuna pe vrajmasii sai i impotriva dusmanilor sta n eind u plecat.

Doninul este indelung rabdator atotputernic i nepedepsit nimic nu irisa. In vifor i in furtunit, Domnul isi croieste

cale, iar nourii sunt pulberea de sub

cel ce

urzeste

viclene planuri impotriva Domnului cel ce sfätueste fapte ticaloase. Asa graieste Domnul: Vor fi pierduti i secerati, mica ar fi de vitcji si de multi! Si daca. te-am smerit pana acum,

nu te voi mai smeri, ci voi sfärärna jugul de pe grumazul tau i voi rupe lanturile tale. »

Dar impotriva ta, Ninive, iatä

ce porunceste Domnul:

Nurnele tau nu

va mai vlastari; din casa dumnezeilor thi sfärama-voi

chipurile

cioplite

turnate voi pregáti mormäntul tau, caci de prea putin pret ai fost!

picioarele lui.

El cearta marea si o deserta

2.

toate raurile cele mari le seacä; Basanul f;11 Carmelul se ofilesc i floarea Libanului se vestejeste.

Nadlirea dumanilor. Cetatea nu poate

lui i colinele se fac una cu pamantul;

lata, pe munti, picioarele celui ce

Ii apelratcl. Dumanii pcitrund inleiuntru. .1 a f ul.

Muntii se cutremura, din pricina

pamantul se zbuciuma in fata lui, lumea

toti cei ce locuese inteinsa. Impotriva urgiei lui cine stä cine poste sa stavileasca, aria mâniei lui? Vápaia urgiei lui se varsit ca focul stancile se pravalesc in fata lui! Bun este Domnul: adäpost tare, in zi de strárntorare, i tie bine pe cei ce nadajduesc inteinsul.

Ci prin navalnic puhoi de apil va nimici locul ei i pe vrajmasii sai fi va urmari in intuneric. Ce puneti la cale impotriva Domnului? Prapád va aduce Domnul, fiindca urgia lui nu vine de douli ori.

Si de ar fi incilciti futre ei ca i plini de bauturä, totusi

mlirácinii

mistuiti vor fi de istov ea paiele uscate.

binevesteste, ale celui ce criliniceste pacea! Pfaznueste, Judo, sarba,torile tale, plineste fagaduintele tale, caci dusmanul

cel inversunat nu va mai trece pe la tine, el a fost cu totul infrânt.

Un dusman nimicitor a pornit impotriva ta, Ninive; päzeste intari-

turile, strajueste calea, incinge-ti coap-

sele, fii barbatoasa foarte! Calci Domnul a sädit din nou via lui Iacob slava lui Israil pe care furii au pradat-o i i-au ciumpavit vitele. Scutul riízboinicilor sai este vopsit

cu rosu; ostenii sunt invesmantati in porfira; in focal armelor de otel carele de räzboi se ivesc. In ziva de nävalä, caláretii pornesc ca un viirtej, peste campie. 885

www.dacoromanica.ro

NAUM, 3

Carele de lupta duruesc si se avanta In crimp deschis. Infatisarea lor: flacari de foc, fulgere care scapara. Capeteniile ei Ii aduc aminte... si

se poticnesc in mersul lor... Dau zor inspre ziduri qi pregatesc apitratori.

Stavilarele fluviilor se deschid

curtea imparateascit de spaima e cuprinsa!

S'a sfarsit. Ea este prinsa

roabh I Slujnicele ei scot suspine

gu-

si se bat in piept. Si Ninive este ca un iaz de apa

ruit de porumbei

din vrenni stravechi !... i locuitorii ei fug din eal... Stati, opriti-va! o Dar nimeni nu se intoarce. o Pradati aurul, jafuiti argintul I*, crici far& sfarsit sunt bogatiile ei: averi, scumpeturi fel de feb. Ea este pustiitii, jafuitii si pradatit !..

Inimi fránte, genunchi care tremura,

marate, hoituri care stau gram:Ida in cale !...

Numai din pricina multelor des-. frinitri ale curtezanei, frumoasi la chip s't meterá in fermecátorii, care prinde In curs& noroadele cu desfranarile ei neamurile cu vräjile ei ! a late', c5., aunt impotriva ta! zice Domnul. « Ridica-voi poalele tale paint peste fata ta, ca sá arat neamurilor goliciunea ta i împäraibor ocara ta! Arunca-voi asupra ta eu spurcii-

ciuni, 0 te voi face de °cad, te voi da!

Si oricine te va vedea va intoarce capul de la tine, zictind: « S'a prribusit Ninive! Cine o va jeli 0 de unde Ii voi diuta, mingitietori? r Oare tu e§ti mai bine Intiiriti cleat No-Amon, ceo asezata pe tarmurile Nilului

i inconjurata de spa, a ciirei

coapse care diirdtre de groaza, i fetele tuturor sunt ingalbenite de spaima. Unde este sälasul leilor? Uncle

intaritura era noianul undelor si ale carei

nimeni nu indrftznea sa-i turbure? Leul care sfasia prada pentru puii lui si o sugrurna pentru leoaicele lui

Dar si ea a fost surghiunità dug& in robie! Si, tot asa pruncii ei

este vizuina puilor de leu, unde se invarteau leul, leoaica i puiul de leu, si

Ii umplea de viinat si de prada

i culcusurile lui? o Iatä, ca aunt impotriva ta s, s i voi arde zice Domnul Savaot, In foc carele tale i puii tai de leu sabia ii va ja strapunge ; starpi-voi din tara prlidriciunile tale si glasul craininele

cilor tai nu se va mai auzi! 3.

Frircidelegile Ninivei. Ea va fi nimicitit cu destivarfire, intocmai ca i cetatea No-Amon, capitala Egiptului.

Vai de cetatea ceo vitriatoare de singe, plina de minciung si de silnicie, ale carei pridäciuni nu se mai curmá! Pocnet de bici, duruit cutremurittor de roate, cai care fug viforosi, care de riizboi ce zdruncina pamántul! Cáldreti care s'avitnta, sabii caro ful-

geri, sulite care scapara, multime de fa-

niti, grámezi de lesuri, stb,rvuri nenu-

ziduri erau numai apa ? Etiopia era put,erea ei, impreuna cu Egiptenii cei fitra de numiír. Put erau sotii ei de luptá! fost-au striviti la raspantiile tuturor uli-

telor; asupra boierilor ei au aruncat

sorti i toti fruntasii ei ferecati au fost in lanturi. Asijderea si tu te vei imbata de sichera mâniei mele i fárá vlaga vei

ajunge; tot asa vei cere

i

tu ajutor

de la dusmanii Toate intariturile tale aunt smochini eu roade parguite: daca le scuturb, cineva parga, cade in gura celui ce vrea sá o manance, Iatá, norodul cel ritzboinic ajuns-a norod de femei, inläuntrul tau! Portile Várii tale se vor deschide in fata vrajma,silor tái i focul va rnistui zavoarele tale !

Adu-ti apa pentru vremi de im-

presurare, drege-ti întániturile, frimb,nta lutul, calca pamântul cel clisos i fa carrimidä. tare!

Cu toate acestea te va mistui

focul i sabia te va starpi si te va pustii

cum pustiesc lacustele, chiar daca ai fi

Uri numir ea bioustele stolurile lor.

886 www.dacoromanica.ro

i

noian ca

A VACUM, 1, 2

Inmultitu-ti-ai negutatotii tu i mai

mult decat stelele de pe cer. Ei

Bunt

intocmai ca liicustele care intind aripile zboara! Capeteniile tale aunt ea 15.custele, fir& num5,r, iar dregatorii tâi ea stolurile de lacuste, care se aseaza pe ziduri, In vreme friguroasa, iar dupi ce rasare

soarele, zboara si nu se mai cunoaste locul unde au fost.

Pästorii tai dorm, imparate al Asiriei ! Principli tad stau culcati; norodul

tau s'a imprástiat in munti i nu este cine B5,-1 adune !

Prabusirea ta este fir& leac, naprasnic prapadul tau! Toti câi vor auzi aceastà veste despre tine vor bate din palme, caci peste cine nu s'a abb.,tut, necontenit, urgia ta ?

PROFETUL AVAC UM El îi bate joc de imparati,

1.

Navala Caldeilor. Profetul cere indurarea lui Duninezeu pentru prime jdia care ameningi pe poporul seiu: cel feird de lege inghite pe cel drept.

Vedenia pe care a vazut-o proo-

rocul Avacum.

Pan& când, Doamne, voi striga, far%

ca sâ ma, auzi i voi malta glasul meu spre tine, din pricina silniciei, farit ca tu s5, ma,ntuiesti?

Pentru ce Ina Iasi s5, privesc fára-

iar tu rabzi ea vezi chinul? Inaintea mea stau prápàd i silnicie; delegea,

porneste cearta, izbueneste galceava. Pentru aceasta, legea nu are nici o putere i dreptatea nu se arata niciodatä; cel nelegiuit birueste pe cel drept,

iará judecata iese strambi. Aruncati privirea peste noroade, titi cu bagare de seam& si spiimantati-va,

caci in zilele voa,stre se indeplineste un

lucre, pe care nu 1-ati crede, dad, 1-ar povesti cineva!

Iata eu voi porni pe Caldei, neam

care cutreera pimintul in lung si in lat, ca sà cuceamarnic

i

vijelios,

reasca, asezari ce nu Bunt ale lui. El este nápraRnie i infricosat. El nu are alta pravilti, decal trufia lui.

Mai iuti decit leoparzii sunt caii

lui i dealt lupii de sear& rnai sprinteni. lui s'avanta, vin de departe i zboaril ca vulturul zorit sa,

infasce prada. Intreg acest neam e pus pe silnicie,

spaima merge inaintea lui aduna, laolaltä ca nisipul.

i

robii

ride de voevozi si-si face de glum& cu

toate cetatile, caci ridici in jurul lor valuri de pilmant, si le cuprinde. Pe urma ii schimba, mersul, ea furtuna, i trece mai departe, si-si

face din put,erea lui dumnezeul lui! Nu esti tu oare, din strilvechime, Domnul Dumnezeul meu, Sfantul meu, care in veci nu moare? Tu, Doamne,

spre judecatit ai rinduit acest popor,

si sol al pedepselor tale tu 1-ai hotiirit!

Ochii tái sunt prea curati ca si

priveasch, faradelegea i tu nu poti sr"

te uiti la silnicie. Atunci, de ce te induri sá vezi pe talhari i stai tacut, and cel far& de lege inghite pe cel mai

drept cleat el?

Socotesti tu pe oameni ea pe pestii

ca taritoarele care n'au

?

El Ii scoate pe toti cu undita, fi prinde in mreaja sa i ii adunit pe toti in navodul säu. Pentru aceasta se bucura foi se veseleste.

Drept aceea, el aduce jertfi mrejei

sale si jertfa de tamaie ravodului all,

aCi cu ajutorul lor partea lui este grasa dernit ncarea lui satioasii. deserte Si atunci, iar i iar, mreaja i fari crutare sä macelireasci popoarele ? 2.

Dreptul din credinbi va fi viu.

1. Voi sta de straja i mi voi aseza

in turnul col de veghe, ca si prive-

87 www.dacoromanica.ro

AVACUM, 3

Vai de cel ce adapit pe prietenul

ghez i s vad ce-mi va grai mie Domnul

si ce-mi va raspunde la tânguirea mea. Si Domnul mi-a rä,spuns ei mi-a

sau, din cupa mâniei lui, pana 11 imbata,

descoperirea ei o sapä eu

ca sá veda goliciunea lui! Tu te-ai säturat de mara, in loe

face la vremea hotarita, zoreete sa ajungii

dreptei Domnului va ajunge la tine ei rueinea va acopen i slava ta.

zis: e Serie

slove pe table, ea sa se poata citi ueor; Caci implinirea descoperirii se va

de slava; bea ei tu ei te ameteete ! Cupa

la tinta, e'r nu este mincinoasa. Daca este zabavnicii aeteapta-o, caci se va implini negreeit

i

Caci asupra ta cadea-vor bräeuirea Libanului ei spaima fiarelor vânate din

farä, sâ zaboveascii.

pricina sängelui pe care 1-ai varsat ei a sil-

niciilor fácute tarilor i cetatilor ei tuturor locuitorilor din ele. La ce slujeete un chip cioplit, ca si-1 ciopleascá meeterul? Sau un chip

Dar ia Betuna !Nelegiuitul este trufa

ei in sufletul lui nu este drept, Ruca dreptul din credintä va fi viu! Vai ! Cat va fi lovit cel ara, de lege !

turnat, lidia, un idol minemos? Curn poate cel ce 1-a facut 85,-0 puna nadejdea inteinsul, turnand astfel de chipuri mute? Vai de cel care zice lemnului: e Deeteaptii-te! » i pietrei mute: e Fii treazá » Pot asemenea idoli s'a ne dea

Omul cel trufa § nu va däinui, el care lei deschide gura ca Seolul eA nu se

satura ca moartea si care cotropeete toate neamurile i aduna toate noroadde!

Ci toate aceste popoare vor rosti impotriva lui pilde, fabule i cuvinte cu tale! i vor zice: e Vai de cel ce-vi sporeete averea cu ceca ce nu este al lui pana cand? i se impovareaza cu zalogurile hiato! Oare nu se vor scula fara, de veste

datornicii tai ei nu se vor trezi cara:U

tái? Si tu vei ajunge prada lor!

Si Muda, tu ai pradat popoare

multe, ei celelalte neamuri te vor prada pe tine, din pricina omorurilor ei a silniciilor savareite impotriva tärii, impotriva cetatii i impotriva locuitorilor lor.

Vai de coi ce strang in casa lor

detiguri nedrepte i comori de silnicie iei aeeaza cuibul pe inaltime, ca sä, acepe din ghiara nenorocirii! Tu ai planuit rusinea casei tale and ai nimicit adttea popoare. De aceea

invatilturi? Dar la seama! Poleit eu aur cu argint, idolul nu are intru el nici o suflare de viata, Pe cand Domnul salaelueete in templul sau cel sfant! T'acere, in fata lui, pamântule intreg ! 3.

Rugeleiunea profetului Avacum.

Rugaciunea proorocului Avacum, cantata din hazla. Doamne, auzit-am de vestirea ta ei m'ara temut de punerile tale la cale, Dumnezeule ! In cursul anílor, da-le lor In trecerea vremii, tu da-le pe Jata! i intru m'arria ta, acta-ti aminte ca, esti ei rnilostiv ! Dumnezeu vine din Teman ei Cel Sfant din muntele Paran ! Sela. lucirea lui inveemânteazil cerul si tot

vei ispäi cu viata ta!

Gaci impotriva ta va striga piatra din zid i grinda din costoroabele casei Ii va raspunde. Vai de cel ce zideete cetatea intru varsari de sane si o intemeiaza pe Lara-. delegi! Cu adevarat, iatii, o randuiala de la

Domnul Savaot: 6 Popoarele se trudesc pentru foc i neamurile se striiduesc pentru nimica toatil !

Cdei pamântul plin va fi de eu-

noetinta slavei Domnului, multa ea apele

caro acopar fundul märii.

pämäntul plin este de s'aya lui! Zbucnire de lumina ca la rasara

de soare, raze se revarsa in jurul lui; acolo sita escuna& a luí putero! Ciuma pileeete inainte-i, iar präpadul vine dupa el! Se opreete !... Zgudue pamantul!.., Priveete !... i arana, spaima printre neamuri !... Muntii cei din veac trosriese, colinde stravechi se smeresc ei pier

sub paeii veeniciei sale. 888

www.dacoromanica.ro

SOFONIE, 1

Din pricina faradelegii lor, tu ai ingrozit salasurile lui Cuan, ii cortu-

Striipuns-ai cu sagetile tale capul lui Faraon i al celor care se napusteau asupra mea s'a, mä sfarme, strigand in

rile Madianului prinse au fost de freamat. Oare impotriva fluviilor aprinsu-si-a

veselia lor ca unii porniti sä sfásie in co4 tainic pe cel obijduit.

Domnul vipia sa ? Ori asupra marilor rauri mania sa? Ori impotriva marii

Cu caii tai tu cutreeri marea, noia-

urgia ta, cand purcezi pe caii tai

nul intinselor ape! Auzit-am i launtrul meu s'a zbuciumat ; la glasul tau, tremurat-au buzele mele; toropeala a cuprins oasele

te sui in carele tale de biruinta ?

Arcul tau se incordeazil ! Sagetile tale sunt juramintele pe care le-ai rostit. Sela.Tu spinteci pamántul cu suvoaiele tale !

mele i picioarele mele au f}oviiit. Totusi

Vazutu-te-au muntii i s'au cutremurat ; puhoaie de apa, au trecut. Adancul sloboade tunetul sau i bratele sale

tor.

linitit voi astepta vremea prapadului, care va veni peste norodul impiaSmochinul sa nu mai inmugureasca

de valuri in sus le izbeste. Soarele si luna opritu-s'au in sa.lasul lor, din pricina luminii sagetilor tale in zbor, din pricina stralucirii hindi

si via rod sä nu mai dea; inselatoare sa, fie rodirea maslinului, i ogoarele

ramana sterpe! Turme sa nu mai fie

tale fulgeratoare.

In tarcuri i vite in staule niciodatá !...

In picioare, intru urgia ta, tu treeri no-

bucura-mift-voi de Dumnezeul mantuirii

Ci eu voi tresalta intru Domnul,

In maula ta, tu calci pamántul

mele:

roadele !

Iesit-ai ca sa dezrobesti pe po-

Domnul, stapanul meu, vartutea mea, cel ce sprinteneste picioarele mele ea ale cerbilor si pe culmi inalte imi da putere sä cale !Starostelui cantaretilor,

porul tau, ca sä mantuesti pe Unsul tau. Doborit-ai acoperisul casei celui fära de lege i temeliile le-ai dezvelit pana jos, la piatra. Sela.

cu cantare din harfe!

PROFETUL SOFONIE i pe toti cei ce, pe acoperisuri, se

1. I

Ziva Don-mulla: judecata lui infricopti

Cuvantul Domnului care a fost

.

catre Sofonie, fiul lui Cusi, fiul lui Ghedalia, fiul lui Amaria, fiul lui Iezechia, In vrernea clo,/niei lui Iosia, fiul lui Amon, regele Iudei.

Voi prapadi tot de pe fata pa-

zice Domnul « Voi prlipadi oameni i dobitoace, pasarile cerului i pestii Nimicivoi pe nelegiuiti i voi pierde pe oameni de pe fata pamantului s, zice Domnul. « i voi intinde mana mea impotriva mantului »,

lui luda i impotriva tuturor locuitorilor Ierusalimului i voi sterge, din locul

nchin ostiri i cerurilor, si pe toti cei ce

slavesc pe Dornnul si se jura pe el pe cei ce se jura pe Milcom; Pe cei ce se leapada de Domnul, care nu 1-au cautat el !

nu s'au sarguit spre

»

Taceti toti inaintea Domnului Dum-

nezeu, caci aproape este ziva lui, Domnul a ga,tit praznic de jertfa a sfintit pe cei poftiti la el! in ziva praznicului de jertfa jata ce va fi: « Voi pedepsi pe principi casa regelui pe cei ce se imbraca. in vesminte straine.

Voi pedepsi pe cei care sar peste

acesta, numele lui Baal, numele preo-

prag umplu casa stäpanilor lor cu averi adunate din silnicie si din viclenie.

lor ;

strigat »,

tilor idoleti, impreuna cu al preoti-

889

se va ridica in ziva aceea un zice Domnul « de la poarta

www.dacoromanica.ro

SOFONIE, 2

Peatilor ai un urlet din Cetatea cea Nouti, ai mare ¡Maui«) de pe coline. Urlati, voi locuitori ai Macteaului,

cid tot norodul negutätorilor a pierit; starpiti au fost toti cántáritorii de bani.

*i va fi in ziva aceea, c

voi

scotoci Ierusalimul cu candelele apiinse

voi pedepsi pe toti cei care stau in

drojdia lor i pe cei ce cugetä, in mima lor: # Dumnezeu nu face nici bine, nici ráu!*

Pentru aceasta, averea lor s fie data jefuirii i casele lor pustiirii, i de vor zidi case, in ele s'a nu locuiasch de vor sadi vii, din vinul lor sil nu bea. Aproape este ziva cea mare a Dom-

nului, aproape este i vine cu mare! Auzi! Ziva Domnului este groaznieä! Insuai cel viteaz striga de spaimit! Zi de urgie este ziva aceea, zi de stramtorare i de jale, zi de pustiire ai de priiptid, zi de intuneric ai de beznit,

zi de nouri ai de negurit!

Este zi de trambitá ai de urlet

de rázboi impotriva cetittilor i a turnurilor inalte. Stramtora-voi pe oameni i vor merge ca orbii, fiindea au pitcátuit impotriva Domnului; sangele lor vitrsat va fi ca pulberea i trupurile Ion ea spurcáciunea! Aurul i argintul Ion nu vor putea

mántuiasci in ziva mániei Domnului, cáci mistuit va fi pämántul tot

de focul ravnei lui; cid el va aduce papad cumplit i va pierde dintr'o clip5, pe toti locuitorii pimantului. 2.

Donmul judecd popoarele: pe Filisteni, pe Moabiti, pe Anumiti, e Etiopieni f i pe Asirieni. Umb15, dupi lege ai fui cu randuial5 neam fard rusine,

Pana", a nu v5, toca mania mitrunt ca /miele, pana a nu ajunge la voi aria maniei Domnului, pana a nu veni peste voi ziva intäratárii Domnului! Citutati pe Domnul, toti cei smeriti din tara, care sftvaniti faptele legii lui, ciutati dreptatea, cautati smerenia; poate veti gasi adäpost, in ziva urgiei Domnului.

Osad Gaza va fi näpustitä, ai Asea-

lonul prefiteut in pustiu; poporul din .Aadod va fi gonit in miezul zilei Ecronul va fi ras de pe pilmant.

Vai vouil celor ce locuiti pe tiírmul neam de Cretani ! Cuvantul Dom-

nului v5, ameninta: « Canaane, tara a Filistenilor ! Cá, te voi prlipädi cu totul, ea nu-ti mai rämana nici un locuitor !

itinutul cel de lana mare, Che-

retul, sä ajungá platine pentru ciobani, Cu târle pentru oi. i aceastà bucat5, de pilma,nt de langil mare sä fie pentru cei rilmaai din luda; acolo sá-li pasea turmele. Seara sä se odihneasa, in casele din Ascalon, deoarece Domnul Dumnezeul lor fi va cerceta i le va schimba restriatea Ion. « Am auzit de hula Moabului i de ocitrile fiilor lui Amon, care defáirnau norodul meu i dialuiau mereu din hotarele lui. Pentru aceasta, viu sunt eu*, zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil, # Moabul va ajunge ca Sodoma ai fuilui .Amon ca Gomora, o siliate de o ocnitá de sare ai o pustietate in veac de veac. Cei rimaai din norodul meu ii vor jefui i cei scdpati cu viata din poporul meu Ii vor lua in stlipanire li se va intampla nao, din pricina

trufiei lor, pentru cà i-au faeut ras ai s'au trufa impotriva poporului Domnului Savaot. Atunci Domnul va fi infricoaat pentru ei, ciici el va aterge pe toti dumnezeii pitmAntului i inaintea lui se vor fuchina neamurile tinuturilor color mai de departe, fiecare din locul # i voi Etiopienilor, yeti fi uciai de sabia mea ! Atunci el va intinde spre noapte mama sa qi va nimici Asiria, ai

va pustii Ninive ai va preface-o in pustietate. In mijlocul ei turmele toate dobitoacele pamántului. i pelicanul ca i ariciul vor manea pe capete/e columnelor din ea. Pe ferestre

va trece vuetul vántului £11 pustiul se va intinde pe prag, ai lemnäria de cedru

va fi sumisa din loc.

www.dacoromanica.ro

SOFONIE, 3

Din tinuturile de cealaltit parte

15. Asa va ajunge cetatea cea veselit,

care eta:tea tihnitit i zicea in sine: « Eu!

nimeni nu mai este ca mine! » Cum va fi pustiitit, cum va ajunge vizuingt pentru jivine ! Orieine va trece pe MO

ea va fluera de mirare qi va da din mana/

a fluviilor Etiopiei, inchinatorii mei, risipitii mei, prinoase imi vor aduce.

In ziva aceea, nu te vei mai ru-

sina de toate faptele tale cu care ai

pa,ciituit impotriva mea, fiindcit atunci

voi da laoparte, dinlauntrul tliu, pe

trufasii care petrec, iar tu nu te vei mai proslitvi in muntele cel sfitnt al meu.

3.

Domnul jucleca I erusalimul.

Vai de cetatea ritzvratitli i manjitii, cetatea N'a ascultat de nici o prevestire, si n'a primit nici o dojanit; in Domnul

n'a nadajduit si de Dumnezeul ei ea

nici nu s'a apropiat. Principii care salitsluese inteinsa

aunt lei care racnesc; judecii'torii ei aunt

lupi de searit care din prada lor nu Wit nimio pentru a doua zi; Proorocii sunt oameni usuratici vicleni; preotii pingfirese templul s't siluesc legea. Ci numai Domnul este drept, in t,ot cuprinsul ei, i nu face nici o strambii-

tate. In fiecare dimineati, el aduce judecata sa la lumina; el nu lipseste nici°data i nici nu cunoaste nedreptatea.

«Nimicit-am neamurile, riisturnat-am

turnurile lor, ulitile le-am liisat goale si far& nici un trecator. Pustiite au fost

orasele lor, de n'a mai ritmas nímení ca ta locuiascii in ele.

Si ziceam: Acum se va teme de

mine EA se va invata minte, ca locasu-

rile lui sä nu fie nimicíte, asa precuni am hotarit! Dar eí mat vartos se sileau sii faca fapte si mai nelegiuite. Pentru acerista, asteptati-ma,»zice Domnul, e Omit' in ziva and mit voi scula ea märturie! Citci hotarit-am sa strang laolalta neamuri/e i ta adun impitratitle, ca sá v5,rs peste ele frith.ratarea mea si aria urgiei mele. Si tot plimantul va fi rnistuit de vapaia maniei mele !

Si voi lasa inlauntrul tau ca ramitsitit un neam smerit i sitrac, care sá nadiijduiasea in numele Domnului. Cei care vor mai ritmanea din neamul Israil nu vor silvarsi nedreptate nici nu vor grid cuvânt de minciuna si nu se va afla in gura lor limb& vicleanit.

Ci ei vor alciitui o turm5, care va paste

si se va odihni in tihna i pe care nimeni nu o va infricosa.

Bucurii-te, fiica Sionului, saltit de veselie, Israile, veseleste-te si te bucurit

din toata inima, fiicit a Ierusalimului! Caci Domnul a inliiturat hotaririle rostite impotriva ta EA a gonit pe vrii,jmasii tái. Domnul, imparatul luí

este in mijlocul tau; tu nu te veí mai

teme de nici o nenorocire.

In zíua aceea, voi zíce Ierusali-

mului: « Nu te teme, Sioane, i mitinile tale sit nu slabeasca,!

Domnul Dumnezeul titu este in mijlocul tau, ea un viteaz mantuitor. El se bucura de tine foarte i intru

dragostea lui tresaltit i pentru tine canta de bucurie. Strange-voi laolalt5, pe cei intristati i fara de sarblitori, i fi-vor

iarasi dintre ai tili, desi ocara asupra lor.

Si in ziva aceea, voi staxpi pe

toti asupritorii tai; voi mantui oaia ce

schiopateaza si pe cea izgonita voi stran-

ge-o de pe drumuri. Si-i voi face de lauda i faimli le voi da, in toate ti-

nuturile pe ende fusesera de ocar5,.

In vremea aceea v5, voi aduce i atunci cand vá voi aduna, vá voi face de laud& i faimit vá voi inapoi.

da, in mijlocul tuturor popoarelor pitmantului, schimblind restristea voastra,

Atunci da-voi noroadelor buze curate, ea toate 65, se roage Domnului sa-1 slujeasca cu ravn5,.

In ochii vostri »,

891

www.dacoromanica.ro

zice Domnul.

PROFETUL AGITEU Si a auzit Zorobabel, feciorul lui arhiereullosua, fiul lui Iotadac, toatä famäsita norodului, glasul Domnului Dumnezeului lor i rostirea proo-

1.

Media poruncet a Domnului: cleklirea templului.

In anul al doilea al impäratului Dariu, in luna a sasea, in ziva intaia

rocului Agheu, cu care Il trimisese Dom-

nul Dumnezeul lor, i poporul a fost cuprins de spaima in fata Domnului.

a lunii, fost-a cuvantul Domnului, prin gura lui Agheu proorocul, &titre Zorobabel, fiul lui Salatiil, carmuitorul Iudei, catre arhiereul Iosua, fiul lui Iotadac,

Atunci Agheu, trimisul Domnului, dupa randuiala trimiterii lui de Domnul,

gräi norodului in acest chip: o Eu sunt cu voi ! » zice Domnul. Si Domnul a desteptat duhul lui Zorobabel, fiul lui Salatiil, ocármuitorui Iosua, fiul Iudei, i duhul arhiere lui Iotadac, i duhul norodului, care mai ramisese, i venirâ i incepurit lucrul la templul Domnului Savaot, Dum-

si a zis:

« Asa rosteste Domnul Savaot: Norodul acesta spune: « N'a venit inca vre-

mea ca sa zidim templul Domnului! » Atunci a fost cuvantul Domnului prin gura proorocului Agheu, si a zis: «Mai aveti voi ragaz sä locuiti in

case cu peretii in täblii, lar templul

nezeul lor, In ziva a douazeci i patra a lunii

acesta sit stea paraginä ? Si acum asa zice Domnul Savaot: *Luati aminte ce vi s'a intamplat pan&

a sasea, in anul al doilea al lui Dariu impäratul.

acum !

2.

Voi ati semänat mult, dar ati cules putin ; ati mancat, dar nu v'ati saturat;

Mdrirea templului al doilea va covdri mdrirea celui dintdi templu. Praufirea

imbrácat, dar vesrnintele nu v'au tinut de cald, i ati strams simbria voastrii, inteo pungä gauritä.

In ziva a douäzeci si una a lunii

ati baut, dar nu v'ati imbiitat; v'ati

Asa graieste Domnul: « Fiji luatori aminte la ce vi s'a inttimplat pang acum! Suiti-va in munte i aduceti lemne templul, de care avea-voi dragoste i intru care ma voi proslavi », zice Domnul. « V'ati asteptat la mult, dar iatä

impdreitiilor idololatre.

a saptea, fost-a cuvantul Domnului prin gura lui Agheu proorocul, rostind: o Spune-i lui Zorobabel, fiul lui Salatiil, ocarmuitorul Iudei, i arhiereului Iosua, fiul lui Iotadac, i norodului intreg, astfel:

o Cine a mai ramas dintre voi in viaâFA a vazut templul acesta intru stralucirea lui cea dintai, si cum este acum? Oare nu se arata el ca nimica in ochii vostri?

aveti putin, i când ati adus bucatele a,casit, am suflat i s'au risipit. Pentru zice Domnul Savaot. o Din pricina templului meu, care sta.' pariginit, ce ? s

pe cand voi zoriti cu lucrul, fiecare pentru

casa lui!

Pentru aceasta cerul a ramas incuiat si n'a mai dat rout), i pamántul a intiircat roadele sale. i am chemat seceta pe pämänt si pe munti, peste grail, peste yin, peste

Si acum, Zorobabel, fil bärbatos », zice Domnul, « fil barbatos, arhiereule

Iosua, fiul lui Iotadac, fii plin de curaj tu, intreg norod, i lucrati, cad eu aunt, cu voi », zice Domnul Savaot. o Acesta este legamântul pe care 1-am

untdelemn si peste once rodete pamântul ; peste oarneni i peste dobitoace

incheiat cu voi când v'arn scos din tara Egiptului i Duhul meu ränname in inijlocal vostru: Nu Ira temeti » Caci asa rosteste Domnul Savaot:

stre. »

cerul i pamantul, marea FA uscatul ;

si peste toatii stradania palmelor voa-

892

o Peste puinâ vreme, eu voi zgudui

www.dacoromanica.ro

ZAHAMA, 1 Voi zgudui toate neamurile i odoarele tuturor neamurilor vor sosi incoace voi umplea de slavä templul acesta », zice Domnul Savaot. « Al meu este argintul, al meu este aurul », zice Domnul Savaot. e i slava templului acestuia de pe

urmä va fi mai mara decat a celui dintai »,

nu se pusese piatrit peste piatrii in templul acesta al Domnului ! Aduceti-vä aminte ed atunci cand

voi veneati la o gramada de douiizeci de banite, nu eran decat zece, i ettnd veneati la tease ca sä scoateti cincizeci de vedre, nu gaseati decat douäzeci,

zice Domnul Savaot,

o si in locul acesta voi shlaslui pacea », zice

Domnul Savaot. In ziva a douazeci i patra a lunii

a noua, in anul al doilea al lui Dariu, a fost cuvântul Domnului prin gura lui Agheu proorocul, rostind: o Asa zice Doranul Savaot: s In-

treaba pe preoti despre invatatura din aceastä poruncá din lege: o Daca cineva ja carne sfintita in poala vesmantului si se atinge, cu poala,

de Vaina sau de bucate fierte, de vin, de untdelemn si de once fel de mancare, oare se va sfinti ce-a fost atins ?» au räspuns preotii i au zis: o Nu ! » i a intrebat Agheu: Daca' cineva

care este spurcat, fiindca s'a atins de

un mort, se atinge de vre-unul din toat,e lucrurile acestea, oare ele se vor spurca ? »

au räspuns preotii s't au zis: o Se vor

lura'

Caci bäteam cu rugini i cu ma-

i cu grindina toatä munca mtti-

nilor voastre, dar voi nu v'ati pocait », zice Domnul. « Luati acuna aminte la cele ce se

vor intampla de azi incolo, din zíua a

i patra a lunii a noua, ziva cand s'a pus temelia templului Domnului, i fiti cu bagare de seamä ! douazeci

Se mai aflä samântit in hambare ? Via, smochinul, rodiii si maslinul n'au

mai rodit... Dar incepand din iiva aceasta, da-voi bineeuviintarea mea!» i

a fost cuvântul Domnului a

doua ()ara catre Agheu, in ziva a douti, zeci

i patra a lunii, graind: o Zi

lui Zorobabel, ocarmuitorul

Iudei: « Eu voi zgudui cerul i pitmantul; Voi fasturna tronurile imparatiilor

voi pravali puterea irnpäratilor po-

poarelor i voi tranti la pamánt carele

o si tot asa este si cu lucrul mainilor

calaxetii räzboinici din ele, iarä calaretii se vor prabusi, striipungändu-se cu sabia calare cu citlaret. 23. In ziva aceea », zice Domnul Savaot, « te voi lua pe tine, Zoroba-

acum luati aminte din ziva aceasta i mai in trecut, atunci cana

voi Sine ca un inel cu pecetie, fiin de& pe zice Domnul Savaot. tina te-am ales »,

spurca! »

i a raspuns Agheu si a zis: o Asa

este poporul acesta si asa este neamul acesta inaintea mea »,

zice Domnul.

lor: tot ceea ce ei aduc jertfá este spurcat. i

bele, fiul luí Salatiil, sluga mea, si te

PROFETUL ZAHARIA 1.

Viitorul lui Israil. Dumnezeu cere poalinyi. V edeniile in ceas de noapte ale profetului: caii fi Puterea pdgdmilor va fi nimicitcl.

1. In luna a opta, in a,nul al doilea al lui Dariu, fost-a euvantul Domnului

catre proorocul Zaharia, fiul lui Berechia,

fiul lui Ido, si-i zise:

« Amarnic s'a maniat Domnul potriva párintilor vostri !

De aceea, graieste catre ei:

o Asa

zice Domnul Savaot:« Pocaiti-va, », zice Domnul Savaot, « i atunei i eu mä voi indura de voi », zice Domnul Savaot.

« Nu fiti ea parintii vostri carora

le-au propoveduit proorocii de mai nainte,

strigand: o Asa zice Domnul Savaot: lntoarceti-vá cu pocainta, din chile voastre

893 www.dacoromanica.ro

ZAI1ARIA, 2 cele rele si de la faptele voastre cele rele!

Dar ei n'au ascultat vi n'au vroit sa

ma ja in seam& s, zice Domnul. « Unde Bunt acum pärintii vostri? Si profetii trajese ei deapururi? Dar amenintarile mele i hotaririle

mele, pe care le-am poruncit sa le vesteasca slujitorii mei prooroci, au ajuns pe pärintii vostri, asa incat ei s'au poeat FA au marturisit: o Asa cum a pus la cale Domnul Savaot ea sa ne rasplatease& nou5,, dup.& purtarile noastre

fo't

dupa faptele noastre, asa ne-a i räsplatit ».

In ziva a douazeci

i

patra, din

luna a unsprezecea, care se chiama Sebat,

In anul al doilea al lui Dariu, cand

a fost cuvantul Domnului catre mine,

parat pe Israil, ele au ajutat si au sporit nenorocirea.

Pentru aceasta, asa rosteste Dom-

nul: oMa voi intoarce catre Ierusalim

cu indurare, ca templul meu Ea fie zidit intru el », zice Domnul Savaot,

funja de masurat sa se intinda asupra Ierusalirnului ! »

Si iafasi vesteste: rasa zice Domnul

Savaot: Inca o data cetatile mele se vor

desfaa intru bunätäti, i Domnul isi va reviirsa din nou indurarea sa peste Sion si Ierusalimul iarasi Il va alege. 2.

Ved enia cu cele palm coarne §ti palm faurari. Damnul va alege iarcisi lerusalimul.

soare-scaplita, iar in dosul lui se vedeau cai roibi, murgi i albi.

Si cand mi-am ridicat ochii si am privit, iota, ea ara vazut patru coarne. Si am intrebat pe ingerul care vor bea cu mine: Ce stmt acestea ? »Iar el mi-a raspuns: o Acestea sunt coarnele care au imprästiat pe Iuda, pe Israil Ierusalimul!*

Doamne ? * Atunci ingerul care griiia cu mine mi-a ritspuns: s Iti voi arAta acum ce aunt acestia! »

faurari. Si eu am zis: s Ce vor sä, facii aceqtia? s Ras' punsu-mi-a: s Tata coarnele

proorocul Zaharia, feciorul lui Berechia, feciorul lui Ido, Am avut o vedenie in ceas de noapte, i iatä, un om calare pe un cal

roib; si el statea intre doi munti, spre Si am intrebat: e Ce sunt acestia,

Ci omul care stätea intro cei doi

munti mi-a gait: s Acestia sunt solii pe care i-a trimis Dornnul ca sâ cu-

treere pamantul!* i ei au rostit care Ingerid Dornnului, care statea intre munti, si au zis: a Am cutreerat pamantul i, jata, tot pamântul este locuit i linistit! Si ingerul Domnului a intrebat: Doamne Savaot, pana cand vei nea neinduplecat fatal, de Ierusalim de cetatile lui luda, pe care esti mânios de saptezeci de ani? » Si ingerului care vorbea cu mine riispunsu-i-a Domnul cu cuvinte burn), cu cuvinte de mangitiere. Si mi-a zis ingerul cel care vorbea cu mine: e Vesteste astfel: Asa zice Domnul Savaot: M'am aprins de mania impotriva Ierusalimului i impotriva Sionului;

Dar crincena, este urgia mea im-

potriva neamurilor care trajese far& grija I

Cad pe eand eu eram numai putin su-

Apoi Domnul mi-a arlitat patru

care au risipit pe Iuda, ineat nimeni nu mai indraznea sa ridice capul. Iar acestia au venit sä, ascua securile i sa doboare la pamant coarnele acelor popoare care si-au ridicat cornul impotriva Vail lui Iuda, ca do o risipeascii. » *i cfind mi-am ridicat ochii i m'am uitat iatä un om care tinea in mana

o funie de mäsurat. i i-am zis: Incotro ai pornit? Si el mi-a räspuns:

Sa masor Ierusali-

mul, ca s5, vad care este lungimea latimea lui ! *

Si iatii ci s'a aratat ingerul care graia cu mine si alt inger a iesit intru

intampinarea lui, Si i-a graft asa: o Alearga degraba, spune tana,rului acestuia: Ierusalimul va fi locuit ca oras deschis, atat de mare va fi multimea dobitoacelor i oamenilor dinlauntrul lui; Si eu voi fi un zid de foc de jurimprejur »,

zice Dorrmul,

mipocul

894 www.dacoromanica.ro

slava sa in

ZAIIARIA, 3, 4

Sculati, sculati si fugiti din tara cea de miazil-noapte*,

in cap si 11 invesrnintari, in vreme ce ingerid Doranului stitea de fati. i ingerul Domnului i-a hotitrit lui Iosua astfel: s Asa zice Domnul Savaot: Dada: vei umbla in ciile mele si dad. vei fi credincios slujirii mele, atunci vei fi

zice Domnul,

voi aduna din cele patru vinturi ale cerului. sc5,parea in Sion,

Scoa15,

tu care silitsluesti in Babilon ! »

Ciici asa zice Domnul Savaot: Pentru slivirea sa, el m'a trimis la popoarele pagitne care vit, jäluiseri pe voi, citci cel care se atinge de voi se

chivernisitor al templului meu i vei priveghia peste curtile mele i iti voi

dui sä intri aici cu aceia care aunt slu-

atinge de lumina ochiului situ!

jitorii mei.

Ascultit deci, tu arhiereule Iosua, tu si cei ce slujesc inaintea, fetei tale, cici ei sunt semne minunate.

Dar sit mai stii! Câci imi voi roti mina mea peste ei, ca ei sit ajungit pradit pentru cei care acum sunt robii lor !* atunci yeti cunoaste cl. Domnul Savaot m'a trimis. Bucurit-te si te veseleste, fiica Sionului, cici iatit eu voi locui in mijlocul táu »,

eu voi aduce pe servtzl meu Vlistar.

Tat& piatra pe care am pus-o ins,intea lui Iosua, pe care piatr5, aunt sapte ochi, §.1 pe ea voi soulpta chipul care i se cuvine), rice Domnul Savaot, « inteo singuri zi voi nimici firidelegea

zice Domnul.

i in ziva aceea, multe noroade

se vor lipi de Domnul i vor ajunge

tArii acesteia. In ziva aceea s, zice Domnul Savaot, fiecare din voi va imbia pe vecinul six sub vira si sub smochinul situ. *

poporul meu s't eu voi locui in mijlocul täu ». Atunci vei sti cl. Domnul Savaot

m'a trimis la tine. i

va lua Domnul pe Judo ca

mostenire a sa in tara cea Mina, §i va

4.

alego iaräsi Ierusalimul.

Alta' vedenie: candelabrul i malinii de langti el. i ingerul care gritia cu mine iariísi

Sit taci tot trupul inaintea Domnului, cici el s'a desteptat din locasul situ cel sifint.

m5, destepa, ca pe un om pe care il trezesti din somn, i ml. intrebi: e Ce vezi ? eu

3.

Agezarea preotiei. Arhiereul Iosua, invinuit

de Satana, este apcirat de Domnul.

Ii rispunsei: s Iati, vid un candelabru cu totul de aur, cu sapte candele, iar ereul stand inaintea ingerului Domnului, deasupra candelabrului se afli un vas pe cand Satana statea la dreapta lui, . cu untdelemn din care pornesc sapte i mi-a araat apoi pe Iosua arhi-

tevi care cele fjapte candele.

ca sit-1 invinuiascit.

i all.turi sunt doi znáelini, until de-a-dreapta vasului cu untdelemn

i a zis Domnul lui Satana: Geartit,te pe tine Domnul, diavole, ceartit-te pe tine Domnul cel care a ales Ierusalimu/ ! Acesta, nu este el oare un ticiune scos din foc

altul de-a-80,33ga vasului.*

i am intrebat iarisi pe ingerul

care graia cu mine:

i era Iosua imbricat in vesminte

fitspuns ingerul cel care cu mine astfel: Oare nu stii ce

murdare si stitea inaintea ingerului.

i a rostit si a poruncit slugilor

care stäteau inaintea lui astfel:

taunt toate acestea ? * i am zis: a Nu, Doamnel* i mi-a vorbit iar si a zis: s Acesta este cuvintul Domnului care Zorobabel:

Dez-

briicati-1 de ve§mintele cele murdare 1* i-a zis lui: e Iatit, ti-am iertat f Ara' delegile tale si te-am imbritcat cu vesmint de pritznuire !*

i a mai zis: a Puneti mitri curatii In capul lui! ei ii puseri mitri curatit

Ce aunt acestea,

Doamne ? » i mi-a

Nu intru tirie §i nici intru vartute, ci intru Duhul meu*, zice Domnul Savaot.

895

www.dacoromanica.ro

ZAHAR1A, 5, 6

«Ce esti tu, munte inalt? Inaintea lui Zorobabel sa te prefaci In campie. Si el va ridica piatra cea din crestet in strigatele multimii: Cat este de shivita Si a fost cuvantul Domnului cittre mine si mi-a zis:

lui Zorobabel au pus temelia templului acestuia EA tot mainile lui sii-1 ispritveasci. Atonal tu vei sti ca Domnul Savaot m'a trimis. Cad cine a defairnat ziva acestor mici inceputuri ? Veseli-se-vor curand

vor vedea piatra cea din urmä in mama lui Zorobabel. Iar aceste sapte candele

stint ochii Domnului care cutreerä tot pitmantul.*

II. Si mi-am luat indemnul si 1-am mai intrebat: s Ce insemneaza acesti maslini, unul de-a-dreapta i altul de-astânga candelabrului? s

Si 1-am intrebat si a doua oara:

Si fiindca am intrebat: s Ce este

Este efa care a iesit la privealä ! sSi a mai spus: Inteinsa se did farädelegea intregului aceasta ? s, el mi-a riispuns:

pan:dint! s

Si iatä, ca s'a ridicat dintr'o data un disc de plumb din di., i in mijlocul efei se vedea o femeie. Si el talcui: o Aceasta este fiirticle-

legeah> Si el a aruncat-o in mijlocul efei si peste ea a rasturnat sloiul cel de plum b.

Si and am ridicat din nou ochii mei si am privit, iata c5, ieirâ douit femei. i vá'ntul bittea in aripile lor, ciici aveau aripi ca aripile de barzä. ele ridicara efa intro pämant i intre

cer.

Si cand am intrebat pe ingerul care graia cu mine: o Incotro due ele efa? s,

« Ce va sä zicil cele doll& crängi de maslin,

El imi ritspunse: Sä zideasca pentru farädelege o casa In tara Sinear Acad, i s'o aseze acolo la locul ei s.

« Nu, Doamne

Vedenia ca cele patru care. Cununa pe capul arhiereului.

parnantul ! *

m'arn uitat, am vazut ca ieseau patru care dintre cei doi munti, i muntii erau de amnia. La carul cel dintai erau inhamati cai roibi, lar la: carul cel de-al doilea

care stint langa cele douä palnii de aur prin care se lasii in jos untdelemnul ?* Si mi-a grait astfel: Oare nu stii ce va sa zic5, acestea ? s Si am riispuns: Si el m'a 15,murit: Acestia sunt cei doi fii unsi, slujitorii Doninului a tot 5.

Vedenia Cu sulul de carte care zboarcl.

1. Si cand am ridicat din nou ochii, am vazut o carte ca un sul care zbura. 2. Si intrebändu-mit: o Ce vezi tu ? s, eu i-am ritspuns: Växl o carte ca un sul care zboara, lungil de douiftzeci de coi si lath de zece coti.s 3. Si el mi-a &limit: o Acesta este blestemul care se intinde peste fata intregului pamânt, ciici orisice fur va fi nimicit, cum zice cartea, i oricine jura stramb va fi niruicit, cum zice cartea s.

o I-am dat drumul blestemului s, zice Domnul, s ca sa intre In casa furului i in casa celui care jura stritmb 4.

intru numele meu s't sa stea acolo in casa

pana ce va nimici si lemnitria si pietrele ei s. 5. Si ingerul care grAia cu mine a venit I5,ng5, mine si m'a imbiat: Mica ochii

vezi: ce este arätarea aceasta?

6.

Si and am ridicat iarái ochii mei

cai negri.

La cel de-al treilea car erau inhiimati cai albi, iar la cel de-al patrulea cal pintenogi voinici.

Si mi-am luat indenmul ka am intrebat ingerul cel care grail), cu mine: Ce sunt acestia, Doamne Atunci mi-a ritspuns ingerul si mi-a

zis: « Acestea stint cele patru vitnturi

ale cerului, care ies, dupii, ce s'au liaat inaintea stipanului intregului piimtint.

Carul 1nhamat cu cai negri se in-

dreaptit spre tara cea de la miazä-

noapte, cel cu cal albi catre tara dinspre iásârit, iar cel cu cai pintenogi spre tara dinspre miazii-zi.

Si caii cei voinici iesira i voiau sa porneasca sit cutreere piimantul.

896 www.dacoromanica.ro

ZAHARIA, 7, 8

e Vesteste tot norodul tirii si pe preoti: Daca, ati tinut post si v'ati tanguit in luna a cincea i intr'a saptea, timp de saptezeci de ani, pentru mine

cand el le-a zis: a Plecati i cutreerati pamantul !», ei iesiri sä, cutreere pamintul. Atunci a strigat el catre mine si mi-a gráit asa: a Vezi ! Cei ce se indreapta catre tara cea de la miazn-noapte au potolit Du-

oare ati postit voi? i cand mancati

i beti, oare nu sunteti voi aceia care mâncati i aceia care beti? Nu sunt oare acestea poruncile pe caro Domnul le-a rostit prin graiul pro-

hul meu, in partile de la miazil-noapte. » *i a fost iaräsi cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis: « Ia darurile celor ce sunt in robie, aduse de Heldai, de Tobie i de Iedaia,

du-te tu insuti in ziva aceea, du-te ih casa lui Iosia, feciorul lui Sofonie, mide

fetilor calor de demult, cand Ierusalimul era locuit i pasnic, ca i orasele luyecinate, ca i Neghebul i efela ?

ei au sosit din Babilon. *i lutind argint si aur, sa. faci o cununä si s'o pui pe capul mliereului Iosua, feciorul lui Iotadac, i sä.4 graiesti lui intr'acest chip: « Asa graleste Domnul Savaot: Vezi ! Aici este un om cu numele Vlistar, care va vlastári si va zidi templul Domnului. El va zidi templul Donmului

Deci, a fost iarài cuvantul Domnului catre Zaharia inteacest chip: a Asa gräieste Domnul Savaot: Ju-

deeati judecati adeviratá, fiti cu dra-

goste FA marinimosi unii fati"), de altii;

Nu asupriti pe vaduva, pe orfan, pe strain si pe cel Barman i nimenea sä. nu cugete in mima sa räutäti impotriva aproapelui shu ! »

el va fi invesmantat cu dama, i va sedea pe tronul sau si va domni, i arhiereul va

Dar ei n'au voit sa. ia aminte, ci

fi de-a-dreapta lui i intre amandoi va fi un sfat de pace. i cununa si fie misil pentru pomenirea lui Heldai, a lui Tobie Ffi a lui Iedaia i in cinstea feciorului lui Sofonie, In templul Domnului.

Ii intoarsern spatele cu indaratnicie astupara urechile ca sä, nu auda;

i vor zidi la templul Domnului, atunci voi yeti cunoaste ea Domnul Savaot m'a trimis la voi. i aceasta se va adeveri daei yeti asculta de glasul

pe crancenä manie.

i-siimpietrirä, Mima ca diamantul,

ca sä nu asculte legea i poruncile pe care le-a trimis Domnul Savaot prin

Duhul gnu i prin graiul proorocilor celor de demult. i s'a pornit Donanul Savaot

*i oameni de la mari departari vor

veni

i s'a intamplat ca., dupä cum el a strigat i ei n'au voit s'a miza, tot asa a sa strige i ei fax& ea eu sa-i aud », zice Domnul Savaot. a i fi voi Impristia printre toate popoarele pagane pe care ei nu le cunoscusern, ea tara in urrna lor sä pustie, firi calatori i fiira locuitori!

Domnului Dumnezeului vostru! » 7.

lema in trecut. lar in anul al patrulea al lui Dariu imparatul, fost-a cuvantul Domnului citre Zaharia, in ziva a patra a lunii a noua, care se chiamn Chislev. Casa lui Israil a trimis pe areter, dregittor regese, cu oamenii sai, ea sa, cearn indurarea Domnului, Sil pillasen preotilor din templul Domnului Savaot i proorocilor cest chip: a Si, mi mai tangueo° eu oare

In luna a cincea i sa mi infranez cu post, precum am facut cine stie eati ani ?

Atunci a fost cuvantul Dornnului Savaot catre mine si mi-a zis:

astfel au facut dintr'o tara mandrá

o pustietate.

8.

Israil in viitor. i a fost iaräi cuvantul Donmului Savaot catre mine si mi-a zis: a Asa griieste Domnul Savaot. Inbese Sionul cu ravnil mare si cu patimä aprinsa, 11 ravnese. »

Asa galeote Domnul: « M'am tutora cu milostivire catre Sion si voi

locui in mijlocul Ierusalimului; si Ieru-

897

www.dacoromanica.ro

57

ZAHARIA, 9

salimul se va cherna cetate credincioasä

muntele Domnului Savaot munte dint ! 4. Asa zice Domnul Savaot: Bátrani

batrâne iaräi vor sta in pietele Ierusalimului, fiecare cu toiagul in mina, din pricina virstei lor, i pieele cetatii se vor umplea din nou de baieti si de fete care a se joace inteinsele !

Asa zice Domnul Savaot:

Dad,:

acest lucru se va pirea cu neputinta intea ochilor poporului acestuia care a

mai ramas in aceste zile, oare a fie el

peste putint i inaintea ochilor mei !* zice Domnul Savaot. Asa graieste Domnul Savaot: Iati. ca eu voi mintui pe cei din poporul meu din tárile de la soare-räsare i din tarile de la soare-scapit5,, i

li voi aduce pe ei acasa, ca

locuiasea iarasi in mijlocul Ierusalimului

ei sa fie poporul meu, iar eu si fiu

Dumnezeul lor, intru credinciosie i intru dreptate *.

Asa graieste Domnui Savaot: t In-

mäinile voastre, voi cei ce auziti, in zilele acestea, cuvintele din gura proo-

rocilor, rostite in vremea and s'a pus

temelia templului Domnului Savaot and s'a cladit templul lui 1 Caci inainte vreme omul nu avea nici o rasplata pentru munca i dobitocul nu aducea nici un folos, i cel ce intra i cel ce iesea n'aveau pace din pricina dusmanilor, si en atiitasem pe toti oamenii, pe fiecare impotriva aproapelui eau. Dar acum nu voi mai fi ca inainte vreme fata de fámásita poporului meu *, zice Domnul Sa,vaot. t Ci acum slim5,naturile se vor face

In pace: via îi va da rodul ei, i p5,mintul belsugul eau; cerurile vor därui

Nei iata ce zice Domnul Savaot:

Precum m'arn hotitrit sä va fac rim and parintii vostri au intaratat mania mea s, zice Domnul Savaot si nu mi-a fost mil& de voi,

Tot astfel m'arn razgandit, vremea de acum, ca 85, arat indurarile mele Ierusalimului i casei lui luda. Nu va temeti Iati poruncile pe care sa le piziti: * Graiti adevárul aproapelui vostru, judecati i da4i hotariri drepte, la portile cettitilor voastre ;

Nu cugetati faradelege impotriva aproapelui vostru i juramantul strâmb

sá nu-1 iubii, fiinda toate acestea le wan s,

zice Domnul.

i a fost iaräi cuvintul Domnului

dare mine i mi-a Zif3:

t Asa zice Domnul Savaot: Postul

din luna a patra, a cincea, a saptea si a zecea sa fie pentru neamul lui luda zile de bucurie i veselie i sarbatori

luminate. Dar iubiti adevarul

A.sa zice Donmul Savaot: t

8i se va intimpla cá, precum ati fost blestem printre noroadele pàgâne, tot asa, o, voi, casa lui luda i casa lui

Israil, v5, voi mintui pe voi ca sá fiti binecuvintare. Nu va teme0, ci barbitosi

se

va mai intimpla in viitor ca vor veni popoare i locuitori din multe cetati, i locuitorii dinteo cetate se vor duce in cealaltä, zicand: a Haidem dobindim indurarea Domnului i sá eercetam pe Domnul Savaot! e 4 i eu vreau sä merg I

i vor veni noroade multe popoare puternice sa caute pe Domnul Savaot in Ierusalim i prin jertfe sa dobandeasa, indurarea Domnului.

Asa graieste Domnul Savaot: * In zilele acelea zece oameni dintre nea-

murile pagine vor apuca pe un iudeu de poala hainei i vor zice: Cu voi voim sa mergem, fiinda, am auzit Dumnezeu este cu voi !

roua lor, iara eu voi da in stápánire

poporului care a mai ramas toate bundtatile acestea.

si pa-

cea !*

9.

Pdgánii vor fi smerifi i Israil va fi vitintuit.

1. Proorocie. Taal, care este cuvintul Domnului pentru tara Hadrae i pentru Damasc, cetatea domneasca,fiindei ale

Domnului stint cetape Siriei i toate semintide lui Israil,

898

www.dacoromanica.ro

ZAHARIA, 10 Asijderea i despre Hamat cu ca,re se megieseste, cum i despre Tir i despre Sidon, caci ele sunt osebit de intelept,e.

Tirul

Domnul Dumnezeu va suna din trambita 13.1 va porni in vijelia de la miazà-zi. Domnul Savaot li va lua sub

zidit intárituri si si-a

ocrotirea sa, iar ei vor nimici i vor

strás.ns argint, ca pulberea, i aur, ea tina de pe ulit,e. Dar iatii c5, Domnul 11 va cuceri si va pravali in mare bogsátia lui, fs'i el insusi va fi mistuit de foc. Ascalonul va vedea si se va spdimanta, Gaza va fi cuprinsi de dureni

calca in picioare pe purtátorii de prastie, vor bea stmgele dusmanilor i vor fi

de rusine intru nädejdea lui. Regele din Gaza va pien i Ascalonul pustiu va

scumpe intr'o diadem5 strälucind in

infierbintati ca de vin i vor fi plini ea nastrapele de la jertfelnic i ea unghiurile altarului. i in ziva aceea va mtmtui Domnul Dumnezeul lor pe poporul sttru, care este turma sa, i ei vor fi ea pietre

nitprasnice i Ecronul la fel, 0.5,6 a ramas

tara sa.

ritmânea.

Ce fericire si ce mándrete va fi

Adunátur5, de popoare va locui in Asdod i trufia Filistenilor voi sfár5,ma-o.

atunci in tara! Grtml va cresta pe flaciti vinul pe fecioare

nea, ale Dumnezeului nostru si vor fi

Dumnezeu adund poporul sdu de pretutindeni a4eazd in (ara lui.

« i le voi scoate stmgele jertfelor din gur5, i prinoasele idolesti dintre dinti, astfel cä si aceste cetäti vor rimit-

10.

ca o 'amura a lui luda, lar Ecronitii

vor fi ca Iebusitii. i voi aseza o straj5, in jurul casei mele, ea nimeni din cei ce se duc i se intorc i nici un impilittor sâ nu-si mai faca drum pe acolo, ctici, iat5 eu priveghez Cu ochii mei!

Cereti de la Domnul ploaie la vreme,

ploaie timpurie i tarzie ! Domnul urzeste norii plini de fulgere si le dá, trámbele de ploaie, pentru fiecare buruiani de pe cámp, Pe c11, vreme terafimii spun vorbe

Bucurá-te foarte, fiica Sionului, veseleste-te, fiica Ierusalirnului, &ami, jata,

f5,r5, rost i vracii yací vedenii mincinoase i bálguiesc visuri amagitoare

impttratul tii,u vine la tine: drept mántuitor; smerit i c5,1are pe asin,

m5,ngtlieri desarte. Pentru aceea ei

rätticese ca oile i tritiesc in nevoie, cáci sunt far5, pastor. s Ci impotriva pbstorilor s'aprinde

pe minzul asinei. a El va nimici carele din Efraim caii din Ierusalim, iar arcul de rtaboi se va fr5,nge «. El va vesti popoarelor

m5,nia mea si tapilor le voi cere socoDomnul Savaot are grijá de turma sa: casa lui luda, si face din ea calul stiu de podoabá in rázboi.

pacea i impärittia lui se va intinde de la o Mare pitn5, la cealaltá, Alare si de la Eufrat p5,n4 la marginile painântului.

Din ea va iesi piatra din capul

« Tot asa, pentru sángele legámántului tliu, voi da drumul robilor

unghiului, din ea tarusa de corturi, din ea arcul de rázboi, din ea vor

v5, dau de veste: Iti voi rispliti de

calc5, pe dusman in noroiul ulitelor ; si se vor rázboi, cáci Domnul va fi cu ei,

din fánt5,na cea fax& de api. Intoareeti-vä In cetatea inttiritä, voi robi plini de nadejde ! Miar astazi

toate dipeteniile

Ei vor fi ea vitejii care, In luptil,

dota ori! CAci am intins pe luda ca pe un arc si pe Efraim Il pun sageatii, pe coard5 voi asmuti pe fil tái, Sioane, impotriva

fiilor tñi, Iavane, si te voi preface in sabie de viteaz.

i Domnul se va aráta deasupra

iar cei ce eálárese pe cai vor iesi de ocara.

Eu voi intári casa lui luda i voi mintui casa lui Iosif si-i voi aduce iar la rostul lor, eaci mä doare Mima de ei, vor fi ea si aliad nu i-as fi lepädat,

lor i sfigetile lui vor lic5,ri ca fulgerul,

cáci eu sunt Domnul Dumnezeul lor voi auzi.

899

www.dacoromanica.ro

57.

ZAI1ARIA, 11, 12 i

Efraimitii vor fi ca vitejii

zglobie va fi inima lor ca de vin, i copiii lor vor vedea i se vor bucura i mima

lor va tresälta de veselie intru Domnul. i voi suera dupi ei si bi voi stringe la un loe, cäci i-am riscumpltrat, i ei se vor lnmu1i, ca ki mai nainte.

Dei i-am impritstiat printre no-

am luat dota toiege. Pe unul I-am

numit *Indurare », iar pe celilat s Legimira » s'a am inceput se. pase turma.

i inteo luna ara dat afarà pe cei trei ciobani. Dar mi s'a urit se. pitzesc

oile,

mine.

i sufletul lor, la fel, era sätul de

roade, totusi, in acole tinuturi depirtate,

Deci am zis: Nu vi mai paso! Cea care este de murit si moarii, ces

si din Asiria Ii voi aduna s'a ii voi duce

rare » i 1-am frint, ca sä, strio leginaintul

ei îi vor aduce aminte de mine si vor triti acolo ca fiii lor i vor veni inapoi. i Ii voi aduce din tara Egiptului In tinutul Galaadului i al Libanului, qi nu va fi atata loe pentru ei. i vor trece prin marea Egiptului vor lovi in valurile märii i toate adincurile Nilului se vor usca. Trufia Asiriei va fi doboriti gd. schiptrul Egip-

tului va fi dat in láturi. voi intäri intru Domnul, ca

sá unible intru Domnul.

numele lui o,

zice

11.

Pcistorul cel bun nu este asculto2 de turra&

Turma palmita de un pastor rdu.

Deschide, Libane, portile tale, ca focul sä mistue cedrii tal! Vaietà-te, chiparosule, ciici a cäzut

cedrul si tot ce-a fost mai falnic s'a

pribusit! Vuiti, voi stejari ai Basanului, citci pidurea cea nesträbitutli s'a näruit ! Rásunä, vaietul pistorilor, cáci mttn-

drele Ion plisuni au fost pustiite; rimná räcnetul puilor de leu, cet falnicele hiti-

suri ale Iordanului au fost parjolite ! Asa zice Domnul Dumnezeul meu: o Paste oile cele hiträzite junghierii, Cáci cei care le cumpird, le junghie,

fir5, si se cread& vinovaVi, iar cel care

le vinde zice: o Binecuvintat s'a fie Domnul, cäci iatä m'am imbogitit o, astfel cä,

ciobanii lor n'au mili de ele.

*Ci i eu nu mä, voi mai indura de locuitorii tärii o. zice Domnul. « Ci nul

Eu voi da oamenii pe fiecare in mfi,na ciobanului silu si a vitnzittorului säu, si acestia vor jticmini tara, färä, ca nimeni poatä scips, din mina ion! i m'ara fitcut cioban peste oile de junghiat, pentru negutatorii de oi. 900

de pierit se. piafa, iar oile care vor mai rämitnea si se sfisie filtre ele ! Atunci am luat toiagul meu Indupe care 1-am inclaeia,t cu toate popoarele.

*i in ziva când legamftntul fuese stricat, negutitorii de oi care mi luaseri cu simbrie pricepurft ce. aceasta tuses° porunca Domnului,

Cind le-am zis: *Daca socotiti cu cale, dati-mi simbria, iar daeä nu,

nu mi-o dati 1* i mi-au cantara simbria

mea treizeci de arginti, Atunci a gräit Domnul d'Are mine: o Aruncii-1 olarului pretul acesta scump, ou care eu am fost pretuit de ei! o i am luat cei treizeoi de arginti s'a i-am aruncat in vistieria templului Donmului, pentru olar. Apoi am rupt s'a toiagul cel de al doilea care se numea « Legimint o, ca sä strio frittia dintre luda i Ierusalim. i a zis Doranul ciltre mine: o Ia-Vi

acum inca o date-, sculele unui pistor dezmetic ! Caci,

iatä, eu voi pune un pistor in tara, care nu se va ingriji de

oaia ceo pierdutä i ca,re nu va cauta pe cea rizletité, s'a pe cea ränitä nu o va vindeca si nu va hräni pe ceo zdravänä dar va manca pe ceo grasa si fi va smulge copitele.

Vai de ciobanul netrebnic, care

pilaseqte turma! Sabia sä, loveasci mina lui i ochiul lui cel drept! Mftna lui si se usuce i ochiul lui cel drept si orbeascii! 12.

Biruinla desdvdrpitd a lui Israil §i viata Zui nota. 1. Proorocie. Cuvintul Domnului despro Israil. Asa gritieste Domnul care

www.dacoromanica.ro

ZAHARIA, 13

Tara va fi in more jale, fiecare familie deosebit: familia din casa lui David pentru ea i femeile pentru ele ; familia din casa lui Notan deosebit

intinde cerurile ea un cort i aaterne

temeliile pämäntului i în1irip duhul omului inläuntrul lui. o Ci voi s luati aminte Eu voi

femeile lor deosebit;

face Ierusalimul cup& de ametealä pentru

Familia din casa lui Levi pentru

toate popoarele invecinate a't tot aaa va veni rändul lui Judo, and Ierusa-

sine ai femeile lor la fel ; familia din casa lui Simei deosebit i femeile aaijderea.

limul va fi impresurat. Si in ziva aceea voi preface Ierusalimul in piata de povaa, pentru toate popoarele i oriaicine o va ridica se va se vor aduna impotriva lui scrijila,

Toate familiile care mai sunt, fieai femeile lor iaräai pentru sine.

care pentru sine

13.1

toate popoarele pämäntului. In ziva aceea, s,

13.

zice Domnul,

voi lovi toti caii cu spaimä q't pe citläreti cu nebunie ; i voi sta cu ochii deschiai la casa lui Judo ai pe toti caii noroadelor Ii voi lovi cu orbire. Atunci vor gräi in mima lor voevozii lui Judo: s Bärbatia locuitorilor Ierusalimului este intru Domnul Savaot, Dumnezeul lor In ziva aceea voevozii lui Judo vor fi ca un lighean de fáratie In mijlocul lemnelor

i ea o tortä aprinsä intr'un

stog de snopi, ea sä mistuie toat,e popoarele care stau in preajmit, la dreapta IA la stänga, dar Ierusalimul sä, ai mai departe pe locul lui, In

Careitirea lui Israil.

In vremea aceea, un izvor de ap5, curg5,toare se va deschide in casa lui

David ai pentru locuitorii Ierusalimului, spre cuatirea de pticat EA de once altá intinare. « Si in ziva aceea s, zice Domnul Savaot, e voi stärpi din tarä numele

idolilor, ea nimeni sä nu-i mai pomeneasci, aaijderea voi da afarä din tarrt, pe profeti i duhul ce! spurcat.

i dad), va mai profeti cineva, atunci

zice-vor dare el taal sä,u a't mama sa, care 1-au näscut: s Tu trebue sä mori,

fiinda, ai gait rainciunä, in numele Domnului !* i atunci tatal tau i mama sa, care 1-au niiscut, 11 vor sträpunge,

Ierusalim !* i

Domnul va restatornici, mai

s'a apucat sa prooroceasa.

corturile lui Judo, ca semintia casei

lui David ai trufia locuitorilor Ierusalimului a nu se ridice deasupra lui Judo.

i In ziva aceea se vor ruina proo-

fiecare de vedenia lui, and va grii ca prooroc, i nu se vor mai In-

In ziva aceea va ocroti Domnul

pe cei ce locuesc in Ierusalim, !flat cel mai bicisnie dintre ei a fie co David, iar casa lui David sä fie ea ins* Dumnezeu, co ingerul Domnului care merge inaintea lor. « Si in ziva acaso mä, voi stridui

veamitnta, cu veamänt de pär, ea sä, invele mai temeinic.

pornit impotriva Ierusalimului. Dar peste casa lui David ai peste locuitorii Ierusalimului voi revä,rsa duh de milostivire ai de rugticiune, co ei sä-ai

va aspunde: s Am fost anit in casa

Si fiecare va zice: « Eu nu aunt proo-

sá stärpesc toate popoarele care s'au

roc, ci stint plugar, etici ogorul a fost avere,a mea din tineretile mele s. i dad, va fi intrebat: «Ce sunt nile acestea, de pe nainile tale ? s El

atinteasa privirile spre mine, pe care

ei I-au stapuns, q't sä piing& dup.(); el, co dupti, un fiu unul-näscut i Ea, se jeleasa,

prietenilor mei !* «Sable, scoalä-te impotriva pästorului meu q't impotriva oraului care imi

este tovaräa s,

zice Domnul Savaot.

« Bate-voi pästorul 13.1 se vor risipi oile,

ei ca la moartea celui trial näscut.*

iarà eu imi voi intoarce mina mea impotriva celor mai mid.

in eimpia de la Migron.

« douti pärti vor fi papidite i vor pieri, q't va rämänea In ea numai a treia parte,

In ziva aceea,, va fi plängere mare In Ierusalim, cum a fost la Hadadrimon 901

Si in toatä tara,*

www.dacoromanica.ro

zice Domnul,

ZAHARIA, 14

9. lar pe cei din aceast5 a treia, fi

voi baga in foc si Ii voi himuri cum se liimureste argintul, si-i voi incerca cum se fncearca aurul. Ei vor cherna numele

si alt brat spre Marea ceo de la apus.

Si va fi asa si vara si iarna.

Si va fi Domnul implirat peste tot piimantul, In ziva aceea va fi Domnul

meu, si eu îi voi auzi si voi zice: n Acesta

unul singur, si tot asa si numele eau

14.

campie, de la Gheba qi pani la Rimon, spre miazii-zi de Ierusalim. Iar Ierusa-

Juclecata lermalimului 0 a apciscitorilor

siilitsluit pe locul unde se gaseste, de la

este norodul meu a, si ei vor riispunde: Domnul este Dumnezeul meu!

lui. Striducirea viitoare a cetcllii, erlei Dorn-

unul singur.

Tara intreaga se va preface in

limul va fi ridicat in slitvi s't va sta

poarta lui Veniamin si pang la locul

nul va ji impärat peste tot peimdntul.

portii celei clintâi, adicá pan& la poarta

1. Tat& c5, vine ziva Domnului, cand

pants, la teascurile regelui.

averea ta va fi pradatii si va fi impartial intre zidurile tale.

2. Si voi aduna la lupta impotriva Ierusalimului pe toat,e noroadele, 5i ce-

tatea va fi luatä si casele vor fi jiiluite si femeile vor fi necinstite, si jum5,tate din cetate va fi dusft in robie, iarft po-

porul care va mai fi ramas nu va fi starpit din cetate. 3. Atunci Domnul va iesi la luptit si se va rizboi impotriva acestor popoare, ca in zilele luptelor sale, ca in vreme de fázboi. 4. Si in ziva aceea se vor sprijini picioarele sale pe Muntele Maslinilor,

din Colt, si de la turnul lui Hananeel

Si vor sälálui inteinsul si

nu-1

va mai ajunge nici un blestem, ci Ieru-

salimul va fi locuit in pace. Dar iatit care va fi prapidul eu

care Domnul va pierde toate popoarele care s'au ritzboit impotriva Ierusalimului:

trupul dusmanului va putrezi de-a'n picioarele, ochii ii vor putrezi in orbite si limbo in gurlt. In ziva aceea va fi, de la Domnul, mare turburare printre ei 5i fiecare va apuca de m5,116 pe aproapele eau si-si vor ridica mama unii impotriva altora.

Si Inds, se va riizboi impotriva

intinde Omit la locul unde eu voi da

Ierusalimului si bogatia tuturor popoarelor vecine: aur, argint si vesmints multe, vor fi stranse la un loc. Si la fel cu acest pr5,pad va fi pritpadul care va lovi calul, catarul, asinul si toate dobitoacele care vor fi In taberile de rlizboi. Si toti cei ramasi cu viaá, dintre popoarele acelea care venisera sit se razboiasc5, impotriva Ierusalimului, se vor

niei lui Uzia, regele lui luda. Atunci

ratului, Domnul Savaot, i sá praznuiasca siirbEtoarea corturilor.

care este in fate, Ierusalimului la rdsiirit;

iarà, Muntele Maslinilor se va despica

In dota de la nisarit la apus si se va

face o vale mare foarte, si jum5,tate din

munte se va trage inapoi spre noapte, si cealalta jumittate spre

5. i voi yeti aierga prin vaiea muntilor mei, deoarece valea rnuntilor se va

izbavire. Si yeti alerga cum ati alergat de frica eutremurului, in vremea domva veni Domnul Dumnezeul meu si toti sfintii impreuna cu el. 6. In ziva aceea nu va mai fi lumina, ei frig si ger.

7. Va fi o zi far5, pereche, pe care Domnul singur o stie: nu va fi nici zi, nici noapte, ci la vremea serii va fi

8. lar in ziva aceea, va izvori din Ierusalim apa vie: un brat se va indrepta catre Marea cea de la rasa:tit,

sui in fiecare an sit se inchine impa-

'aid cele din neamurile prtmantului care nu vor veni sit se inchine,

In lerusalim, imparatului Domnului Sa-

vaot, nu vor avea parte de ploaie.

Si (lac& norodul Egiptenilor nu se

va sui si nu va veni la sarbätoare,

ffi

peste ei va veni bataia in care Domnul va bate acele neamuri ce nu se vor sui sá pr5,znuiasca sErbatoarea corturilor.

Aceasta deci va fi pedeapsa Egiptului si pedeapsa tuturor neamurilor care

902 www.dacoromanica.ro

MALEABI, 1, 2 nu se vor sui in Ierusalim aä prEznuiascg sitrbritoarea corturilor.

20. In ziva aceea va fi seria pe oale ciildäri: Sfitnt lui Dumnezeu! o $i vor fi caldärile din templul Domnului ea ci cupele inaintea jertfelnicului.

21. Si orisice &alelare din Ierusalim si din Iuda va fi stánt5, Domnului Savaot,

incát toti coi ce vor veni sä jertfeascit le vor lua ci vor fierbe carne. Si nu va mai fi nici un negutátor, in ziva a,ceea, in tetnplul Donanului Savaot.

PROFETUL MALEAHI 1.

Nerecunoftinfa poporului. Certarea preofilor nevrednici. Proorocie. Cuvântul Domnului &are

Israil prin graiul lui Maleahi. e V'am iubit pe voi o,

zice Dom-

e dar voi m'ati intrebat: « In ce

nul,

fel ne-ai iubit tu ? » e Oare Esau nu este

zice Domnul, « am iubit numai pe Iacob, Si pe Esau 1-am urit si am pre&cut muntii lui in pustietate çi mostenirea lui am dat-o sacalilor pustiului. fratele lui Iacob ? o

Si. daca' Edomul zice: o Am fost ni-

miciti ci noi iarasi vom zidi la loe ditrimäturile noastre !... o, asa griieste Dom-

nul Savaot: 4 Voi yeti zidi, dar eu voi däráma, ci ei vor fi numiti: (1 Tara ara., delegii c popor impotriva cáruia Domnul intitrit in veac urgia sa ».

Si yeti vedea cu ochii vostri

yeti apune: e Mare este Domnul si dincolo de cuprinsul lui Israil ! » « Feciorul cinsteste pe fatal sin si sluga se teme de stripanul situ ; ci dad,

eu sunt parinte, unde este cinstea ce trebue sit mi-o dati ? Si dacit sunt stapan,

unde este teama fatá de mine ?

intreabit Domnul Savaot pe voi, preotii,

care dispretuiti numele meu. Dar voi ritspundeti: « Cura am dispretuit numele tiiu ? « Voi aduceti jertfa pe altarele mele prinoase spurcate de pAine ci ziceti: e Cu

ce te-am necinstit? o Cu vorba voastrit: Masa Domnului este de ocarit! «j c5,nd aduceti jertrá un dobitoe orb n'aveti vinit ? Cánd aduceti, la jertfit, unul schiop ori cu racilä, n'aveti

« Si acum imbunati fata lui Dumnezeu, rugandu-vä ca sä vil fie milostiv,

(«mi prin mâinile voastre s'a &cut una

ca aceasta. Poate isi va intoarce fata catre voi o, zice Domnul Savaot. 4 O, de-ar inchide cineva din voi

usile tPmplului, ca sa nu mai aprindeti in zadar focul pe jertfelnicul meu! Nu simt nici o phicere pentru voi o, zice Domnul Savaot,

Oaci, de la räsiiritul soarelui ci prima

la apusul lui, mare este numele meu printre neamurile prtgine, si in once loe

se aduc jertfe de tánaiie intru numele meu ci prinoase curate, libada numele meu este mare intre popoare ! o zice Domnul Savaot. 4 el VO1 fi pang5,riti cind « Masa Domnului este spurcatit ci pri-

noasele de mimare de pe ea sunt de dispretuit o.

Si mai ziceti: e Ce trua,' cu slujba zice Domnoasträ ! aSi o defaimati nul Savaot esi dobitoace cu betesug, schioape sau cu radilä, de acestea-i jertfiti lui ! Primi-le-voi din mána voastrá ? zice Domnul. e Blestemat sil fie omul viclean, In a citrui turma se alfa dobitoc de parte

barbateascit, ci facánd juruintit, aduce

Domnului jertfit un dobitoc präpadit, citci eu sunt mare imparat », zice Domnul numele meu este luidSavaot,

cosat intre neamuri

2.

Slinfenia legeinilintului. Nici ceiseítorie cu cei de altd lege, nici desfacerea cdsdtoriei adevcIrate.

Ia adu-1 la satrapul täu: te va prirni sau se va uita la fata ta?» zice Domnul Savaot.

« si nu mi-este mima

la prinoasele aduse de máinile voastre.

1.

« Si acum catre voi, preotilor, se

indreaptit aceastä porunc5.:

903 www.dacoromanica.ro

MALEAHI, 3

Daca voi nu yeti asculta si nu v5, yeti pleca mima sit dati slav5, numelui meu o, zice Domnul Savaot, voi trimite peste voi blestemul s't voi preface in blestem binecuvantarea voasträ si am si prefitcut-o in blestem, caci voi nu puneti la inim5, poruncile mele.

lata c5, eu voi doborf bratul vo-

stru i in fat5, arunca-va-voi spurcitciune, spurcticiunea dobitoacelor voastre jertfite, i yeti fi máturati cu ea. Atunci v5, yeti da seama cit eu v'am

dat porunca aceasta, ca sa fie neclintit legamantul meu cu Levi o,

zice Dom-

nul Savaot. a Avut-am legamant cu el de viat4 si de pace. Si i le-am dat, iar el mi-a dat cinstirea cuvenitii. Caci el s'a temut

de mine si s'a cucerit in fata numelui meu.

Infittatura dreapta fost-a in gura lui si pe buzele lui nu s'a aflat strambatate; Intru pace si intru dreptate a umblat cu mine si pe multi i-a Intors

Ci iata si a doua fapt5, pe care o Voi acoperiti eu lacrimi jertfelnicul Domnului, cu plansete i cu ge-

mete, pentru eit, el nu se mai uitd la

prinoase si nu mai binevoieste primeasca nimio din mainile voastre. Si intrebati: o De ce ?o Din prieinii, eh, Domnul a fost mitrturie futre tine si femeia tineretelor tale, fati"); de care tu esti necredincios, desi ea este tovarasa ta si femeia legitmántului tau. Oare nu i-a facut Dumnezeu ea sa fie ca o singura hiptura, cu trupul Cu sufletul ei? i aceasta fapturb, Intrunitá, ce nazueste ea ? Sa aiba odrasle pentru Dumnezeu! Luati aminte deci

la viata voastr5,! Si tu nu iü viclean cu femeia cu care te-ai Insotit din tineretele tale. o Cand cineva o gonete din ura o, zice Domnul Dumnezeul lui Israil, o este ca

i cum cineva fi acopere de

strambatate vesmantul sau », zice Domnul Savaot. Aveti grijit de viata

de la faradelege. Caci buzele preotului sunt paznicele

voastra si nu vi purtati cu viclenie.

tittura, c5,ci el este solul Domnului Savaot.

sim? s Când ziceti: « Oricine face rail este bun fnaintea Domnului i fatii, de acestia el e plin de voie bun5,! o, sau cand Intrebati: Unde este Dumnezeul dreptalii?

stiintei si din gura lui asteptam luyaDar voi v'ati depirtat de la calea

cea dreapt5, i pe multi i-ati poticnit din credinta; voi ati stricat lega,mântul

zice Domnul Savaot. t Pentru aceasta i eu v'am llisat s5, fiti dispretuiti i umiliti In fato poporului fntreg, fiindc5, n'ati pitzit indreptarile mele i nici nu v'ati ridicat ochii la Invittatura mea. Nu avena oare cu totii un singur parinte? Nu ne-a facut pe noi un singur Dumnezeu ? Pentru ce suntem vicleni unul catre altul i p5,ngarim legamantul parintilor nostri? luda este necredinoios i uriciune se stivarseste In Israil i in Ierusalim; ctici luda pangAreste templul pe care 11 iubeste Domnul i s'a fnsotit cu fijen unui dumnezeu strein. Nimicire-ar Domnul pe martor pe aparator, din corturile lui Iacob, pentru cel ce faptueste unele ca aceste aduce prinoase Domnului Savaot.

Voi obositi pe Domnul cu vorbele i mai intrebati: « Cum fl obo-

voastre.

meu cu Levi o,

904

3.

Alte indemnuri i mustretri. Vremea lui Magia se apropie.

lata' ca eu voi trimite pe fngerul meu si va g5,ti cale fnaintea fetei mele, indatil va intra in templul sau Domnul pe care 11 c5,utati Efi fngerul leg5,mintului

pe care voi 11 voiti. Iat5, c5, vine ! o, zice Domnul Savaot.

Dar cine va putea sa, rabde ziva venirii lui si cine va sta drept, c5nd el se va arata? C5,ci el este ea focul turnatorului Ffi ca lesia pivarului.

Si el va fncepe Bit topease5, si sâ curäte argintul, si va curato, pe fiii lui Levi si-i va lámuri ca pe aur si ea pe argint, ea ei aduca Domnului jertfe fntru dreptate.

www.dacoromanica.ro

MALEAHI, 3

Atunci jertfa lui luda si a Ierusalimului placuti va fi Domnului, ca inainte

vreme, ca in anii cei de altadata.

i voi veni la voi, ca sit va judec, voi fi martor grabnic impotriva vrajitorilor, a desfrânatilor i a celor care jura stramb, impotriva celor care 0811presc pe simbrias, pe vaduva si pe orfan, o

impileaza pe cel strain si nu se tem de zice Domnul Savaot. mine », o Caci eu sunt Domnul si nu m'ain schimbat, i voi sunteti mereu fiii lui Iacob.

Din zilele parintilor vostri v'ati departat de la indreptiirile mele si nu le-ati ca cj eu sa mä intorc piizit. zice Domnul Savaot. o Dar spre voi *, voi intrebati: o Cum sit ne pocaim? »

Este oare cu cale ca omul sä in-

sele pe Dumnezeu, cum ma inselati, si tot

voi ea intrebati: o Cum te-am inselat?* Cu zeciuielile i cu parga! Sii fii blestemati cu blestem greu, si tot ma' inselati! Tot norodul este inselator ! Aduceti toate zeciuielile in jitnitele mele, ca ea fie merinde in templul meu, rice Domcu aceasta,*, nul Savaot, 4 si yeti vedea cä voi deschide stavilarele cerului i vä voi yam binecuvantare cu prisosinta. i voi certa forfocarul, spre binele

De aceea noi acum fericim pe cei trufasi! Celor ce saviirsesc fariidelegi le merge bine! Celor ce nu le pas& de Dumnezeu scapii teferi !* i cand cei ce cinstesc pe Domnul gralau asa unul cu altul, Domnul a luat

aminte ci i-a ascultat ci scris a fost, In fata lui, pomelnicul celor care se tem de Domnul çi cinstesc numele sau. Fi-vor acestia pentru mine »,

zice Domnul Savaot, « in ziva In care

voi face judecata, ca o avere a mea,

voi cruta pe ei precum °rut& parintele pe feciorul lui care it slujeste.

Atunci yeti pricepe voi si veti face osebire intre cel drept ci cel pacatos, intre cel care slujeste pe Dumnezeu ci cel ce nu-1 slujeste !

Caci, iata, vine ziva dogoritoare ca un cuptor. i toti cei trufasi si care faptueso faradelegea vor fi ca paiele, iar ziva care vine Ii va mistui de istov *, zice Domnul Savaot. $i nu va riiminea

dinteinsii nici radacink nici rimuris. lar pentru voi cei care cinstiti

numele meu, rasari-va soarele dreptiitii, aducand tlimaduire pe aripile lui, si yeti ieci ci yeti zburda ca viteii din staul.

i yeti calca in picioare pe cei

fara de lege, care se vor preface in colb,

vostru, on sa nu strice rodul tarinilor voastre i via voastra de la camp sit

sub talpile picioarelor voastre, in ziva cand eu voi sta la judecata, », zice Domnul Savaot. e Aduceti-va aminte de legea lui

o i toate neamurile vä vor ferici pe voi, cad yeti fi o tar& mandrii

Moise, slujitorul meu, pe care i-am dat-o

nu mai ramana stearpii Savaot.

zice Domnul

zice Domnul Savaot. oAti vorbit cuvinte grele impotriva mea»,

zice Domnul.

voi graiti: 4 Ce

am spus impotriva ta ? An ati spus: o Este trud'a zadarilia ea slujim pe Dumnezeu! Ce castig am avut di am pazit pravila sa si am umblat in haine de jale, inaintea Domnului Savaot?

cu porunca, in muntele Horeb, pentru tot Israilul, cu oranduirile ci indreptiirile ei.

lat.& cä eu vit trimit pe fie proo-

rocul, Omit a nu sosi ziva Domnului cea mare si infricosatii. El va indupleca mima pirintilor catre fil ci mima fiilor catre parintii lor, ca &a nu viu ci sa lovesc plimantul cu prapad! »

905 www.dacoromanica.ro

CARTEA LTA TOBIT Si and am ajuns bärbat, am luat de sotie pe Ana, o rudii din neamul nostru, i cu ea am avut pe Tobie. Si cand am fost dus in robie la

1.

Cucernicia bdtrdnului Tobit. Viata lui i ducerea in robia la Ninive.

Ninive, toti fratii mei ai cei din neamul

Cartea istoriei lui Tobit, fiul lui Tobiel, fiul lui Ananiel, fiul lui Aduel, fiul lui Gabael, din neamul lui Asiel,

meu mancau din

Eu ins& mà feream ca sa nu

din semintia lui Neftali, Care in vremea domniei lui Balm, na,sar, impitratul Asiriei, fost-a luat rob din Tisbe, orrs asezat la miazä-zi de Cades, din semintia lui Neftali, in

Fiindc5, imi aduceam aminte de Dumnezeu din tot sufletul men. Si Cel Proa Inalt imi &Au mie har

ochi buni in fats. lui Salmanasar, astfel ajunsei iconomul lui. Si am c5,15,torit In Media si am

lileea, mai sus de Hator.

Eu, Tobit, In toate zilele vietii mele

am umblat pe calea adevä,rului si a dreptiitii si am fäcut multit milostenie cu fratii poporului meu, caro fuseserit dusi cu mine in robia Asirienilor, in

15,sat in p5strarea lui Gabael, fratele lui Gabri, din orasul Raghis din Media, zece talanti. lar dup5, moartea lui Salmanasar,

se sui pe tron fiul säu Sanherib. Insä, Mudd, domnia lui nu era tihnitä, n'am mai putut calatori in Media.

Ninive.

Mad eram in tara mea, in

m5,ncarea

pa-.

mantul lui Israil, in vremea tineretii

mele, intreaga semintie a lui Nef tali, seminÇia meu, pärä,sise templul din Ierusalim, oras care fusese ales dintre

toate semintiile lui Israil, ca toate seminiile aducä, acolo jertfi i In care

In vremea domniei lui Salmanasar fäcui multä niilostenie cu fratii mei: Demitncarea mea o dädeam color hainele mele le impärtearn color goi. i daca vedeam pe vre-unul din neamul meu mort, azvarlit in dosul zidurilor Ninivei, J1 ingropam.

i toate semintiile caro se leptidaBerk precum si Neftali semintia stritbunului meu, jertfeau Vitelului Baal.

omora pe cineva care se intorcea fugar din Iudeea, 11 ingropam pe ascuns. Pe

adeseori la Ierusalim la praznice, dup5,

gitsea.

fusese zidit i sfintit templul, locaaul lui Dumnezeu, pentru toate neamurile cele viitoare.

Minderea cilnd impitratul Sanherib

multi el Ii omora in furia lui, si cand impäratul ciiuta lesurile lor, nu le mai

Si numai eu singur mä, duceam

vesnica r5,nduia15, scrisk cu 'Alga j cu

Dar unul din Ninive impäratului, c5, eu sunt col caro le in-

zeciuialä din roadele pämântului i cu

pargä din turme, Pe care le dideam preotilor, ur-

grop.

maailor lui Aaron, pentru slujba la jertfelnic, iar zeciuiala din roadele pämiintu-

Mc& am fugit.

Toath averea mea a fost luatd,

lui o dkideam levitilor care slujeau in Ierusaliin. A doua zeciuia15, o vindeam

afarä de Ana, femeia mea, si de copilul meu Tobie. Dar nu trecuser5, cincizeci de zile, ai cei doi fil ai lui omorifá pe tatiil lor

o cheltuiam cu prilejul calatoriei mele

pe ewe o faceam in fiecale an la Ieru-

ai fugira in tinutul muntos al Araratu-

salim.

Pe cea de a treia o dedeam cui se

euvenea, chip& cum imi poruncise bunica mea Debora, fiindca rilmäsesem orfan de

tat

i atunci m5, ascunsei. Cand ins&

am aflat cä mä cauta sti m5, ucidä, de

lui.

In locul lui s'a suit pe tron

fiu-

säu Asarhadon, si puse pe Ahicar, fiul fratelui meu Anael, peste toatä vistieria Impârâiei si peste toatä cirmuirea. 906

www.dacoromanica.ro

TOBIT, 2, 3 22. i Ahicar stärui pentru mine, ii astfel am putut sà mä intore in Ninive. Ahicar era paharnie i pazitorul sigiliului, mare sfetnic i vistiernic, jar Asarhadon 11 puse al doilea dupä sine In cirmuirea împäräiei. i el era nepotul meu.

i Ana, femeia mea, torcea lina pe la gospodine $i o trimetea pe la gospodari, care li dadeau de lueru si-i plateau. Bi odatá Ii d5,dura, drept platä un ied.

2.

rat? D5,-1 stapänului inapoi, ca,ci nu este ingaduit sa mananci de furat! B'r ea r5spunse: o Datu-mi-l-au

i cänd a venit acasa, iedul a inceput sit zbiere, fo'r eu o intrebai: e De

unde ai tu iedul? Nu cumva-i de fu-

Orbirea lui Tobit i viata lui ametritd. Cand m5, intorsei acasä i imi dadurä pe Ana, femeia mea, si pe copilul

drept platá!* Dar eu n'o crezui.

poruncii sä-1 due& inapoi la stapänul lui. mä rosii de mine inaintes, ei. Ea 11)85, lmi ritspunse i zise: o Unde este marinimia i bländet,ea ta? Iatä cum ies toate la ive,a15,!*

meu Tobie, in ziva sarbatorii Cincizecimii, care este särb5,toarea celor sa,pte siiptämäni, facui un praznic frumos statui la masá. i cänd v5,zui mäncarile cele multe, Du-te i adu dintre

zisei fiului meu:

8.

fratii nostri pe vre-un särman, care-si aduce aminte de Domnul, i iat5, ca te

Rugdeiunea /ui Tobit in care 4i roagcl

moartea. Viata zbuciumatei a Sarei, Iiiea lui Rag uel. Ea se roagei lui Dumnezeu.

astept !

i dup5, ce se Intoarse, zise: Tatà,

Rugeiciunile amdndorora au lost aseultate.

unul din neamul nostru sträns de gat este aruncat in piatit!* i inainte ea sä fi Imbucat ceva,

adusei intr'o casi unde 11 läsai päna la scapätatul soarelui. i intocandu-m5, acasä, mà spalai ¡i mâncai demäncarea mea mähnit. adusei aminte de profetia lui Amos cum spune: e Praznicile voastre 85, se prefaca in jelire i t,ot chiotul vostru de veselie in t5,nguire!* i mä, pusei pe plitns. lar la scripätatul soarelui, mä dusei säpai o groap5, vi-1 ingropai. i vecinii mei îi r5.deau de mine si

ziceau: o Acesta nu se mai teme c5, va fi ucis din pricina faptei lui! Era fugar iatä-1 cá iar ingroapa mortii! In aceeasi noapte, dup5, ce m'a In-

torse,sem de la ingropare, dorinli, fiindca eram necurat, lângä zidul ograzii cu faIa descoperita.

'din aceastä pricinä i-ai liisat in prada vrajmasilor EA in robie i la moarte, i-ai facut de ocara tuturor popoarelor printre care tu ne-ai imprästiat. i acum multele tale pedepse sunt drepte, dar nu te purta cu mine dup5, päcatele mele si ale pärintilor mei. Noi

Si nu bägai de seama cá in zid erau vräbii. i pe &Ind stam cu ochii deschisi, vraliile au läsat de sus necui cu toate c5, m5, dusei pe la doftori, ei nu puturd sá má lecuiaseä. i Ahicar 1mi rätie in ochii mei si facui albeata. dadu hran5,

Si mtJhnit plänsei i ma rugai cu durere astfel: « Drept esti tu, Doamne, i toate lucrurile tale t;si chile tale sunt indurare si adeviír. i in yea° de veao tu faci judecata dreapt5, i adevärata! Adu-ti aminte i priveste in jos spre mine, i nu mä pedepsi pentru picatele mele i pentru picatele parintilor mei, care au pá'catuit inaintea ta, Gaci ei c5,1cara poruncile tale, si

pänii, and el plea in

Elirnais. 907

n'am implinit poruncile tale si n'am um-

blat intru adeviir 1naintea ta. Si acum f5, cu mine dup5, buna

vrerea ta! Binevoieste s5, mi se ja duhul i sä mor pi sä m5, fac pämänt,

fiindca mai bine irai este sä mor decal sä traiese. Cäci din pricina hulelor mincinoase pe care le-am auzit, mare este mähnirea mea. Binevoieste dar sä fin izbävit de aceasta stra,mtorare, ca chiar

www.dacoromanica.ro

TOBIT, 4

acum sit ajung la locul cel de veci. Nu intoarce fata ta de la mine ! » Tot in aceeasi zi s'a intitmplat ca Sara, fiica lui Raguel din Ecbatana din Media, sit fie ocaritit de slujnicele ta-

ritu, fiindcit Tobie, fiul lui Tobit, avea dreptul s'o mosteneasca. Tot in vremea aceea Tobit se intoarse aces& si Sara, fiica lui Raguel, se cobori din foisor,

titlui situ,

4.

Fiindcit ea tinuse sapte birbati.

Tobit trimite pe fiul eclu Tobie ta ccl-

Asmodeu, duhul cel räu, i-a fost ucis inainte de a trai ea cu ei. Si ele o ocitrau:

leitorie. El fi d,cl povefe pentru vialcl pi-i

trimite la Gabael

o Tu esti proastil cit ti-ai ucis bärbatii! Sapte ai tinut i nu porti numele nici

De ce ne bati? Dad, au murk,

Tobit de banii pe care Ii Mime in pistrarea lui Gabael, in orasul Raghis din

du-te dupit ei! Am vrea sa nu mai vedem in veac de veac fecior sau file&

Media, Si zise in sine:

din tine !*

mähni foarte, incilt era citt pe ce sit se fac de ocarit i pogor cu mttlinire bit-

trinetele lui in iad

Si ea se rugä la fereastra i zise: o Proslavit sâ fii tu, Doamne Dumnezeul meu, i proslitvit sit fie numele tau cel sfant si in veci sidvit. Proslitveascit-te

pe tine toate lucrurile tale in veci! Si acum, Doamne, ochii mei si

fata mea stau atintite spre tine.

ce va fi sit fax& ? » Si-1 cherna si-i zise: s Copile ! Cand

va fi sit mor, ingroapit-mit, dar sa nu parlisesti pe mama ta. Cinsteste-o in toate zilele vietii tale, fit-i voia ei n'o mihni Adu-ti aminte, copile, ea pentru tine a infruntat multe primejdii, cand te purta in pantece. Mud va muri, ingroapit-o s't pe ea tot intr'un mormint ou mine.

Porunceste sä fiu chematä, de pe

In toatit vremea adu-ti arninte de

prtmant, ca sa nu mai aud astfel de ()cad.

Rugatu-mi-am

moartea! De ce n'as cherna pe fiul meu Tobie, ca arät inainte de moarte

ocitri, se

spinzure, ins& Ii zise: Sunt singurit la parintele meu, &xi fac aceasta,

ia banii pe care

In ziva aceea Ii aduse aminte

unuia.

Cand auzi ea aceste

ecl

incredinface altcldatcl.

Domnul Dumnezeul nostru i sä nu pitcatuesti, nici sii, calci poruncile lui, ci in toate zilele vietii tale fit fapte bune

Tu stii, Doamne, ca n'am sitvirsit

piicat cu birbat,

nu umbla pe cdi nedrepte, nude& daci vei iubi adevarul, vei izbuti in lucrarile tale. Fit milostenie din averea ta cu toti coi ce fac fapte bune, i ochiul tau BA

Si ca nu mi-am pätat numele meu

nici pe al tatalui meu in tara in care

eu aunt roabtt. Sunt singurit la tatäl meu si el nu mai are copii care sit-1 mosteneascit, nici rudenie apropiatä nici fecior ca sä ma pästreze i sä fin

nu fie pizmas când faci milostenie; nu-ti

nevasta lui. Rana acum mi-au murit

intoarce fata de la nici un Barman, ca nici Dumnezeu ed nu-si intoarcit fats, de la tine.

Cu indurare spre mine, ca sä nu mai aud astfel de ocitri!*

dacä ai putin, nu te teme sä faci milostenie dupit putinul pe care-1 ai,

sapte bitrbati; la ce sä mai tritiesc ? &teä nu socotesti sä ma omori, cautä,

Dad, ai mult, fa milostenie, iar

Panda numai asa iti vei strange o comoara frumoasä pentru ziva de

Atunci rugitciunea amiindorora fuse

ascultatit inaintea slavei marelui Dumnezeu,

restriste: Milostenia scapit de moarte si nu

Si Rafail a fost trimis ca sit-i vindece pe amindoi: pe Tobit sit-1 vindece de

Iasi); pe om sä intre in intuneric.

albead i pe Sara, fiica lui Raguel, s'o

Inaintea Celui Prea Inalt milostenia este un dar bun pentru cei care

dea de femeie feciorului lui Tobit i sd ferece in lanturi pe Asmodeu, duhul cel

o fac. 908

www.dacoromanica.ro

TORET, 5

Pazeste-te, copile, de once de,si mai intäi de toate sotie din neamul tatalui tau. Nu lua femeie sträina, care nu este din neamul tatälui ffindca noi suntem vlastarii proorocilor: Noe, Avraam, Isaac si Iacob.

vei teme de Domnul si te vei infrina de

la once pleat i vei face ceea ce este

fib:flare,

placut inaintea lui.

5.

Ingerul Rafail cincluze,ste pe ttincirul Tobie

Adu-ti aminte, copile, de sträbunii nostri,

in timpul cadtoriei. Atunci Tobie raspunse i zise: Tatii! Toate câte mi-ai poruncit le

c5, ei toti si-au luat sotii dintre fratii lor si au fost binecuvti,ntati in copiii lor, neamul lor va mosteni tara Canaanului. Si acum, copile, iubeste pe fratii täi i mima ta sä nu se trufeasc5, inaintea,

voi face !

Insä cum voi putea sä iau banii,

fratilor tai i inaintea fiilor i fiicelor poporului fau ca s5, te feresti iei sotie din neamul lor, caci trufia duce la

fara sa-1 canoso pe Gabael? Atunci tatál sau i-a dat zapisul i i-a spus: « Cautii pe cineva care 85, meargä cu tine voi prati cat voi trai, si du-te scoate banii! Si a plecat 85, caute pe cineva si a dat de Rafail. El era inger, ins& Tobie nu stia.

pieire i prilejueste neorânduiará

iar femeia netrebnicä te duce la paguba la lips& mare, fiindcil femeia netrebnica este mama foamei.

Nu opri simbria lucrätorului tau,

indatii. i daca asa vei sluji Domnului, el iti va riíspliiti. Ia seama la toate lucrurile tale i fii ingrijit in toatä, purtarea ta. Si ceea ce tie nu-ti place, altuia nu face. Nu bea vin 'Ana sä te imbeti

Si el ii zise: a Vrei sI. mergi cu mine In calatorie, la orasul Raghis din Media ? Cunosti tu tinutul? » Si ingerul i-a raspuns: a Vreau! Canoso bine drumul i chiar am s't mas

Imparte din painea ta cu eel fiamind i din hainele tale d celui gol. Cu

fiindca vreau 85,-i spun tatalui meu ». Si ingerul Ii raspunse: e Du-te, dar

ci

Cu betia nu calatori pe cale.

la Gabael, fratele nostru,»

Atunci Tobie Ii spuse : «Asteaptii-ma,

tot ce-ti prisoseste fit milostenie,iarochiul

nu zabovi ! »

Si Tobie se dure acasä i spuse tatalui sau: a Am gasit pe cineva care vrea sa. mearga ca mine s. i tatal sau

tau sa nu se uite cu ciuda când faci milostenie.

Fa pomana ca pitine i cu vin la mormantul celor drepti, dar nu face poman& cu cei pleatosi. Cere sfat de la orice om intelept si once sfat folositor nu-1 dispretui. Preamareste pe Domnul in toata vremea i cere ca Domnul 85, te calauzeasca pe &file tale si ca toate inceputurile

i

planwile tale ea izbuteasca,

zise: s Cheama-1 la mine, ca sä aflu din care semintie este si dac5 e ora de treaba, ea 85, cAlatoreasca pe cale cu tine ».

10. Si I-a chemat, i ingerul inträ in

casä i se inchinara cu plecaciune unul

la altul. Atunci Tobit il Intreba.: t Din cam

Waldo& nimeni nu poate sá fad, nimio din voia lui, ci numai Domnul därueste toate cele bune s't smereste dupa voia sa pe cine vrea. i acum, copile, adu-ti aminte de poruncile mele si ele sá nu se steargii din mima ta.

Si acum Ii spun despre cei zece talanti pe care i-am läsat in pästrarea lui Gabael, fiul lui Gabri, in oiasul Ra-

ghis din Media. Nu-ti fie teama, copile, cá suntem sirmani. Ci vei ajunge chiabur, dacti te

semintie

s't

din care female esti tu ?

Spune-mi !

Si ingerul 11 raspunse: Cauti sa tii semintia si familia mea sau cauti un simbrias, care 85, insoteasca pe fiul tau In calatorie ? » Dar Tobit Ii luä vorba: a Frate ! Vreau sä stiu neamul si nurnele tau!» Acela ii raspunse: Eu sunt Azaria, feciorul marelui Anania unul dintre fratii tai ». Si Tobit Ii zise: Sä Iii sanatos,

frate, si nu te sup5,ra pe mine ea. am

909

www.dacoromanica.ro

TOB1T, 6

vrut ui till care este semintia si familia ta; tu insit, frate-meu, esti dinteo fa-

Atunci ingerul Ii zise: Prinde peetele! * i tänitrul prince pestele si-laruncit

pe Ionatan, feciorii marelui Simei, fiindcii am alittorit impreunit la Ierusalim, ca sá ne inchinam, duand pargä,

Si Ingerul Ii mai zise: Spinteca pestele si-i scoate inima, ficatul i fierea,

milk mare. Am cunoscut pe Anania

si

zeciuial& din roadele pämttntului. ei nu cazurä In rätiicirea fratilor nostri.

Tu te tragi dintr'un neam mare, frate! Inca spune-mi ce simbrie

pe titrm.

pe care pitstreazit-le cu grijil!* Si titnitrul filcu Intocmai cum poruncise ingerul, iar pestele il fripserä si-1

dau ?

*i pornirO amândoi mai departe

Ti-ajunge cumva o drahma pe zi i bani

pin& se apropiará de Ecbatana.

fiul meu ?

Azaria! Pentru ce cunt bune ficatul,

pentru merinde intocmai ca i pentru Si cleat, vii, yeti Intoarce sitatosi acasä, pe laugh' simbrie îi voi mai editoga ceva. »

Si ei se Impitcara asa. Si-i zise

lui Tobie: t Giaeste-te de drum si toria voastrit sä, fie in plin! » i fiu-situ

se gäti de drum, iar tatäl sáu ii zise: Du-te cu omul acesta! lar Dumnezeu,

care sitläslueste in cer, sä va. dea izbandä, la drum si ingerul säu sä, meargát cu voi.» amandoi iesirä sä plece i ainele Ulna-

rului fugea dupit. ei. Atunci Ana, mama lui, Incepu 0., piing& zise lui Tobit: *De ce ai trimis copilul? Nu era oare toiagul biaritnetelor noastre cfind el ne Insoles, pretutindeni ?

Mai bine ar fi ca banii aceia sit

nu-i mai avem, numai el sit se intoareit anittos aca,sit!

Dar tânitrul intrebit pe inger: Frate

mima i fierea pestelui?

Si el ii räspunse: « Daca, vre-un om, ori vre-o femeie, este chinuit de diavolul cau de vre-un duh rau, sit se afume cu mima i cu ficatul i nu-1 va

mai chinui; lar fierea, ea este bunä a se ungit cineva cu ea la ochi, cand are albeata, si se lecueste. Citnd ei se apropiará de Ecbatana, Ingerul zise e Frate!

Asta. searit vom minea la Raguel. El este ruda ta si are o singura fatä, pe Sara.

Si eu ti voi spune

sa.

ti-o dea

sotie, aci tie ti se envine mostenirea ei, ffindcit tu esti singur din de

neamul ei. cuminte.

i

fata este frumoasä

este deajuns pentru noi.* Si Tobit Ii zise ei: N'ai nici o soro, cad el se va intoarce aniitos aced): vei vedea cu ochii, Citci un Inger bun va merge Im-

Si acum ascultit Incoace la mine! Eu voi griti cu tatäl ei i, and ne vom Intoarce din Raghis, vom face Jaunts,. Cad eu stiu ca Raguel n'o di dupit un alt biírbat impotriva legii lui Moise, aril, eh se faca, vinovat de moarte, tu treci inaintea oricui, fiinda ie i se

si se va intoarce ambles.* Si ea îi ourmä plansul.

Atunci tänärul zise ciare inger: *Frate Azaria! Eu am auzit ea fata a

Cäci ceea ce ne däDumnezeu

preuni cu el; s't va avea izbandit la drum

cuvine mostenirea. »

fost maritatä, de sapte ori i cii. toti mirii ei au murit in camera de nuntit. i fiindcit

6.

Poposirea pe ((Irma Tigrului i princlerea unui pefte. Ralail indeamnd pe Tobie sci ia de femeie pe Sara.

eu cunt singurul fecior la tatia meu,

lar ei pleand la drum ajunsera

nu face nimitnui nici un räu, dead celor

seara la fluviul Tigru i masera. acolo. Si tänärul se cobori a, se scalde. Dar un peste sari din fluviu i vru

mä, tem ca nu cumva intrand Inläuntru sit mor si eu ca i cei mai dinainte,

fiinda pe ea o iubeste un diavol care

care se apropie de ea. Si acum ma tem ea sit nu mor sa pogor viata tatäiui meu i a maicii

mele, din pricina mea, cu durere in

inghita.

910

www.dacoromanica.ro

TOBIT, 7, 8

mormânt, fiindea nu au alt fecior care

Dar sl Edna, femeia lui, si Sara, primirà ei cu huimä buni, $i junghiara, un berbec i gatira fiica lui, planserii.

ingroape. *

Ci ingerul ii räspunse: t Oare nu-ti

aduci aminte de cuvintele pe care ti le-a poruncit tat5.1 tau, ea

iei sotie

mai multe feluri de bucate.

$i Tobie zise lui Rafail: s Frate Azaria! Vorbeste despre ceca ce mi-ai

din neamul tau? i acum asculta-ma,

frate-meu: Ea va fi sosia ta! lar de diavol nu purta de grijä fiindca in

spus pe cale, ea sä se sfarseascä, pricinalb

i el spuse lui Raguel, iar Raguel imbie pe Tobie: Manâncii i bea i fii

noaptea aceasta ti se va da de sotie. Cand vei intra in camara de nunta, ja un carbune din tamaiernie 11A pune des,

supra o bucatici, din mima si din ficatul pestelui i afuma, i °and diavolul va mirosi, va fugi i nu va mai veni inapoi in veac de veac.

$i and vei intra la ea, sculati-va

amandoi i strigati catre milostivul Dumnezeu, si el vd va mantui i vä va milui.

en voie bunk ciici ti se cade sà iei pe

copila mea. Ins& se cade sà4i spun ade-

viral:

Pe copila mea am dat-o

dupii,

sapte barbati i când fiecare intra la ea,

murea peste noapte. Insa acum fii cu voie bun& !*

$i Tobie zise: s Nu voi manca nu voi bea pang, ce nu-mi yeti aduce-o, voi sá fiti martori inaintea mea*. Raguel zise: s De acum incolo ia-o po-

Nu te teme, caci ea este menita pentru

tine din veac si tu o vei mantui si ea va merge cu tine, si cred cä vei avea cu

trivit legii. Tu esti fratele ei si ea este

ea copii. *

Cand a auzit Tobie, a inceput s'o

a ta. Milostivul Dumnezeu st* va indrepte calea spre fericire I*

iubeasca i sufletul lui se lipi de ea foarte.

Apoi chemä. pe Sara, fiica

luand-o de mana o dete lui Tobie de sotie i zise: s latá, ia-o dupä legea lui

7.

Cdnitoria lui Tobie. Raquel incloindu-ae, ingerul Ralail U hotdrclgte pentru aceasta. aspdful de nuntd i e,elelalte datini.

Moise 13.1 du-o la tatrd taut* i i-a bine-

euvantat.

i ehemä i pe Edna, femeia lui, lua o hartie i serse invoiala pentru

i cand ajunsera in Ecbatana, se dusera la casa lui Raguel. Iar Sara le hiritisi i ei o hiritisira iesi inainte 1.

casatorie si o pecetlui. Apoi incepura sit manance.

pe ea i ea Ii duse in casa. 2. Atunci Ra,guel zise citre femeia sa Edna: s Cum seaman& tanirul acesta

Cu varul meu Tobit !*

intrebii, Raguel: t De unde sun3. teti, fratilor ? lar ei ii raspunsera: Din

semintia lui Nef tali, care au fost luati In robie in Ninive*. 4. Dar el le zise: *Cunoasteti voi pe fratele nostru Tobit?* i ei spusera: t II cunoastem

Pe urmä Raguel strigii pe Edna,

femeia lui, si-i zise: s Soro, giiteste odaia

cealalta si-i du inlauntru!* 16. i ea facu intocmai cum Ii porunci i duse pe Sara inlauntru. $i ea incepu si planga. Ci ea, indreptatind lacrimile fiicei sale, fi zise:

17. tIndrazneste, copila! Dumnezeul cerului si al pamantului sa-ti facâ parte de bucurie in locul mahnirii tale. Indrazneste, fiici!

5. *i el ji Intrebii: o E sanitos

ei zisera:

8.

E sanatos voinic I* i Toble

mai zise: s El e tatal meu! 6. Atunci sari Raguel binecuvanta incepu sa zise: s Tu esti feciorul unui om cu mare vaza!* i cand auzi ca Tobit pierduse vederea, se mahni i planse.

Tobie face intocmai dupel efatul lui Ralail. Rugdciunea lui Tobie gi a Sarei. Ei rdnIdn amdndoi neatingi.

1. Dup.& ce isprivira de mancat, dusera si pe Tobie la Sara in odaie. 911

www.dacoromanica.ro

TOBIT, 9, 10 Si pe cand mergea isi aduse aminte

de vorbele lui Rafail i luä carbunele din tämtliernic i puse mima peatelui ficatul i afumä eu ele.

Gaud diavolul simti mirosul, fugi pana in Egiptul de sus, unde ingerul fereca in lanturi. Si dup.& ce amandoi se incuiara In

odaie,

Tobie sari din pat pi zise:

Scoalä-te, soro, sa ne rugam ca Domnul

sa ne miluiasca! Si Tobieincepu sà se roage: 4 Pro-

sliivit 85, fii tu, Doamne, Dumnezeul rintilor noptri, i preamarit ad fie numele tau cel !ant i slavit in veci! Sa te preamäreasea pe tine cerul i toat,e

fapturile tale! Tu ai zidit pe Adam i i-ai dat aju-

tor pe Eva, femeia sa. Si din ei s'a niiscut

neamul omenesc. Si tu ai zis: a Nu este bine sit fie omul singur; sa-i facem un ajutor asemenea lui

Si acum, Doamne, nu din poftii.

trupeascli iau pe sora mea aceasta, ci ca sotie. Miluepte-ma, ca sa pot ea ajung la IA:trill-lets impreunä ou ea. o

Si ea zise cu el:

« Amin! »

i in noaptea, aceea dormirá amin-

doi.

Dar Raguel, sculandu-se, purcese sa sapo o groapa zise: 4 Nu cumva sä moara si el*. Apoi °and Raguel se intoarse acasa, zise eittre Edna, sotia lui: a Trimite o slujnica sá vadii, dad', el mai triiiepte. lar de nu, sa-lingropam, ca nimeni sa nu afle ! Si slujnica deschise upa i, intrancl

lor. Milueste-i pe ei, Doamne, i da-le ea petreaca viata cu sanatate, cu bucurie cu indurare! Apoi porunci slugilor sa astupe groapa.

Si el le fact! °spat de nunta pai-

sprezece zile.

Si inainte ca sá se sfarseasca

zilele de nuntil, Raguel 11 jura ca nu plece pa,na nu vor trece cele paisprezece zile de nunta,

Si dupii, aceasta sá ia jumata,te din averea sa i si se due& saniitos la tatal

lui: a lar partea care va mai ramanea:

dup5, ce voi muri i eu i femeia mea #. 9.

Tobie se inloarce la piirinfii

i Tobie strigà pe Rafail zise: q Frate Azaria! la-4i un rob Ili doll& camile i porneste spre Raghis in Vara Mediei, la Gaba,e1, ja banii i mi-i ad& la nuntä, Fiindca Raguel m'a jurat sä nu plec.

Taal meu nurnitrio, zilele 0, daca

voi z5,bovi mult, el se va mahni foarte!* Si Rafail pleca i merse la Gabael dadu zapisul, i Gabael Ii aduse punga cu sigiliurile i i le ditdu. Si amandoi se sculara la manecate venirii, la nunta. i Gabael binecuvanta pe Tobie si pe femeia lui. 10.

Plecarea Jul Tobie. i Tobit, tatal s5,u, numära fiecare

grisi pe amandoi dormind.

zi. Si cand s'au implinit zilele calatoriei

spuse csa el

ei Inca nu veniserä, El zise: a Poate cft, au fost opriti acolo, sau poate Gabael sä fi murit si n'a

Apoi iei afar&

träieste. Atunci Raguel slavi pe Dumnezeu

pi zise: a Proslavit sa fii tu, Doamne, cu toatit slava curatil i sfanta i si te

laude pe tine sfintii

i

toate fapturile

tale pi toti ingerii i toti alepii tai ! Pro-

s15,veasca-te pe tine in veci! Proslävit sà fii tu pentru cá m'ai

bucurat pi nu mi s'a intamplat nimic, dupa cum socot,eam, ci te-ai purtat cu noi dupa mare mila ta. Proslävit sit fii tu, fiindca te-ai indurat de doi copii singuii la parintii

912

avut cine sit le dea banii! Si s'a intristat foarte. Dar femeia lui ii zise: q Copilul a

murit, de aceea intarzie atata!* Si ea

incepu sa-1 planga

i

zise:

a Mi-e jale, copile, ea te-am läsat sá pleci, tu lumina ochilor mei i Tobit zise catre ea: e Taci ! N'ai grijä, did el e sänittos! Atunci ea II intampina cu vorba: Taci t Nu m5, insela, copilul a murit

www.dacoromanica.ro

TOBIT, 11, 12

Si iesea in fiecare zi

afar& la drumul pe care plecasera. Ziva nu manca nimic, iar nopti intregi nu inceta sä, planga pe

ei, 'Ana and trecura cele zile de nunta, cu care jurase Raguel ca sä le petreacii la el. Tobie, fiul paisprezece

Ins& Tobie zise lui Raguel: o Da-mi

drumul sa plec, deoarece tatä.1 meu

maia-mea nu mai au nadejde sa. mai vazil, o. Si socru-situ Ii raspunse:

Stai!

Cad eu voi trimite o stafeta la tatal tau, ea dea de veste despre tine.* Dar Tobie Ii zise: o Nu, ci da-mi drumul

sà ma due la tatal meul* Si Raguel se sculâ vi-i dadu pe

Sara, femeia lui, i jumatate din avere: robi, dobitoace i bani, Si-i binecuvanta si-i lasa sä, piece zicand: o Dumnezeul cerului sa v facâ parte de copii inainte de moartea mea! Si cátre femeia lui zise: Cinsteste pe socrii tái, care acum taunt parintii tai,

sa aud veste buna despre tine !* Si

el o saruta. Atunci Edna zise lui Tobie: o Iubite frate ! Dumnezeul cerului sit te aduca inapoi i sit má invrednicea,sa, sé, vad copiii tai din Sara, fiica mea, ca

eu sa má veselesc inaintea Domnului. Si iata iti incredintez pe fiica mea in grija ta. N'o amäri!*

Dupii acestea Tobie a plecat, preamarind pe Dumnezeu, câ i-a dat izbandi la drum si-si luá ramas bun de la Raguel si de la Edna, femeia lui. 11.

Intoarcerea tut: Tobie la casa pdrinteascd. Vindecarea lui Tobit. Sdrbdtorirea nuntii cu bucurie.

Si and 1-a zarit a vine, ziso atre tatal lui: o Iata, fiul tau vine cu tovarául de drum! Si Rafail zise: o Stiu, Tobie, ca tatal tau va capata vederea, Ci unge-1 cu fiere la ochi va intepa, s'o stearga ca sá cada albeata, el va vedea *.

Si Ana alergand inainte cázu de gatul fiului ei si-i zise: Te-am vazut, copile, de acum pot sit mor plansera.

Si amândoi

Atunci Tobit iesi la usa si se lovi. Fiul sau ins& alergä, inaintea lui,

Si apuca pe tata-situ unse ochii cu fiere ziand: o Curaj, tata! Si and incepu intepe, el se sterse la ochi, i albeata se coji de pe ochii lui,

Si vazand pe fiul lui cazu de gatul

lui i plangand Ii zise:

o Proslavit ni. fii tu, Duinnezeule, prosavit sa fie numele tau in veci, proslaviti sa fie toti sfintii tä.i ingeri, fiinda, pedepsindu-mä, te-ai i indurat

de mine, aci jata vad pe Tobie fiul meu!*

Atunci fiu-sau intra in casa bu-

euros i spuse tatalui sau marile lucruri

care s'au intámplat in Media. Si Tobit iesi in intampinarea nurorii sale, cu bucurie, pan& la poarta Ninivei laudánd pe Dumnezeu. Si cei care il vedeau cá umbla, se minunau cä i-a venit vederea. Si Tobit marturisea Inaintea lor cä Dumnezeu se indurase de el. 17. Si and Tobit se apropie de nora sa Sara, i se inchina cu pleciiciune zise: o Bine ai venit sanatoasa, fiia, ! Slavit a fie Dunmezeu care te a adus la noi i tatäl tau i maia-ta!»

Si toti fratii lui cei din Ninive

se bucurara.

Ninive. Si atunci Rafail zise lui Tobie:

Si a venit i Ahicar, precum Nadan, nepotul lui, si a tinut nunta lui

tale si sá randuim casa.

Iugerul Rafail se descopere lui Tobit spune ni taptele lui bitne l-au invrednicit

1. Si mersera pan& se apropiará de

« Oare nu stii tu, frate, cum ai litsat pe tatal tau?* Sib grabim pasul inaintea femeii Ia cu tine fierea pestelui!* Si ei

zorira pasul, i ainele alerga dupa ei.

Si Ana statea i privea in drumul

fiului ei.

Tobie sapte zile cu mare veselie. 12.

de tclmdduire.

1. Si Tobit cherna pe fiul sail Tobie si-i zise: o Fiule, vezi de simbria tova.913

www.dacoromanica.ro

os

TOBIT, 13 rasului tau de drum si sa-i mai dim ceva si pe deasupral* Dar el Ii raspunse: Tatit! N'am sit fiu in pagubá daca-i voi da jumatate din ceea ce am adus, Fiindca, el m'a adus siinatos acasa, ba ilia, a lecuit i pe neva,sta-mea, a adus banii mei si te-a lecuit si pe tine.» Atunci biitránul zise: I se cuvine !

Atunci cei doi se spiiimantará si de spaima cazurà cu fata la pämant. Dar el le zise: i Nu va spiiiman-

tati! F4i pe pace si preamar4i pe Dumnezeu deapururi!

Caci nu de voia mea am venit,

ci dupa voia Dumnezeului nostru, pentru

aceasta preamiriVi-1 pe ella veci! In toate zilele m'am aratat voila n'am mancat i n'am baut, ci voi

Apoi cherna pe inger vi-i zise: e Ia jumatate din ceea ce tqi adus ».

vazut o vedenie.

si le zise:

Proslaviti pe Dumnezeu preamari0-1 si-i multum4i inaintea tuturor celor vii pentru ceea ce el a facut Cu voi. Frumos lucru este ea preamarim pe Dumnezeu i sa preainaltam numele lui i sa vestim, slávind, lucrarile lui! Nu zaboviti ca sa-i multum4i lui. Frumos lucru este sit Vnein ascunsi

fiindca eu ma ina4 la cel ce m'a trimis pe

ivealá faptele cele mari ale lui Dumnezeu este lucru mnäret. Face0 bine, cad numai

13.

Atunci ingerul ii chema deoparte

taina unui imparat, ins& ea sa, dam la asa nu va da peste voi raul. Bun lucru este rugaciunea cu post, cu milostenie cu dreptate. Mai bine putin cu dreptat,e, decal mult i cu nedreptate. Mai bine este sa faci milostenie, decat sii aduni aur, Caci rnilostenia scapa de moarte ne curb:1,We de once pacat, Cei ce fac milostenie i fapte bune vor trai mult. Pad:di:4H stint vrajmasii vietii lor.

Si acum preaslaviti pe Domnul,

mine, iar tot ceea ce s'a intamplat,

scrieVi inteo carte!» Si cand s'au sculat de jos, ei nu-1 mai vazura. Si ei proslavira marile i minu-

natele savarsiri ale lui Dumnezeu i in ce fel ingerul lui Dumnezeu li s'a aratat lor.

Cdntarea lui Tobit. 1.

i Tobit scrise o rugaciune de lauda

zise:

2. A Prosliivit sa fie Dumnezeu impár4ia sa in veci! Caci el pedepseste el milueste, el pogoarä, in iad i el ridica din iad, i nimeni nu poate sit

scape din mana lui.

Lauda0-1 pe el, voi fili lui Israil,

i acum nu voi ascunde nimio in

fata voasträ, 6.6 v'am spus: Frumos lucru este sa tinem aseunsa taina unui impárat, insa ca sa dam la iveala faptele

cele mari ale lui Dumnezeu este lucru mtirq.

Si cand te rugai tu si nora ta Sara, eu duceam jertfa rugaciunii voastre intea Celui &ant, i cand ingropai la fel eram eu langii tine,

inaintea neamurilor pagitne printre care el ne-a risipit, Si acolo vestiti striilucirea lui. InaltAV-1 pe el in fata tuturor celor vii, caci el este Doinnul nostru i Dumnezeu parintele nostru Mtn.' toti vecii. El ne pedepseste pentru toate gresalele noastre i iarási ne milueste

ne aduna dintre to0 paganii, printre

Si calla nu pregetai sa te scoli

lasi pranzul tau, ea sit te duci sá ingropi mortii, aceasta fapta bun& nu mi-a ramas ascunsa, ci eu eram cu tine. Si acum Dumnezeu m'a trimis sa te tamaduesc pe tine i pe nora ta Sara. Eu stint Rafail, unul din cei sapte sfinVi ingeri care due rugaciunile celor sfirqi i intra in fata slavei Celui Mat.* 914

care noi am fost Daca va veti pocai din toata mima

voastra si din tot sufletul vostru yeti intoarce cu credinta catre el, si el se va intoarce catre voi i fqa sa nu si-o va ascunde.

Priviti apoi la ceea ce va face el cu voi, pros/avi0-1 pe el cu toatá gura voastra i laudat,i pe dreptul Stapan inalta0 pe Imparatul cel vesnic.

www.dacoromanica.ro

TOBIT, 14

8. Eu il märturisesc pe el in tara in

14.

care potreo ca rob, sizi vestesc put,erea mirirea lui inteun popor de pacittosi. voi pdcdtosilor, i faceti fapte

Cele din unnd, clips din viata lui Tobit vi a lui Tobie.

si se va milostivi spre voi.

laud&

Si Tobit

bune ! Cine stie (lac& el nu vä va indragi

9. Pe Dumnezeul meu Il voi Malta sufletul meu 25, inalte pe Imparatul

Dumnezeu si sä-1 prosläveasca.

Si el a ajuns tare batean. Atunci el

chenul pe fiul sEtu i pe nepotii sai

drepti iaräsi se va milostivi. Proslaveste pe Domnul cum se cuvine i laud& pe vesnicul ca iarài cortul shu sa fie cu bucurie inältat in rnijlocul tau, Si 86, bucure pe toti roba i sä arate dragoste celor dosäditi in neam de neam pins& in veci.

zise lui Tobie: Copile, ja pe fiii tái! Vezi, eu am irnbatränit si aunt aproape siivtirse,sc din viatä.

Du-te in Media, fiule, did eu cred tot ceea ce a rostit profetul lona despre Ninive, cä anume cetatea va fi nimicitá, fratii nostri vor fi risipiti pe párnânt departe de tara cea mitndrä, i ca Ierusalimul va fi pustiit, cá templul lui Dumnezeu va fi parjolit si va fi pustiit pitná la o vreme, iar in Media va fi pan& la

Multe popoare vor veni de de-

parte la numele Domnului Dumnezeului

laud& iti vor aduce. Blestemati sä fie toti cei ce te

uriisc pe tine. Binecuvântati sä fie in veci cei ce te iubesc pe tine. Bucurii-te i te veseleste pentru feciorii celor drepti, cdci ei vor fi adunati i vor proslavi pe Domnul celor drepti! Fericiti sunt cei ce te iubesc pe tine, chei ei se vor bucura de pacea ta.

Fericiti sunt toti cei care au fost maniti de biltaile tale, clici ei se vo' r

veseli de tine, and vor vedea toot& stritlucirea ta i se vor veseli in veci. Suflete al meu, proshiveste pe Dumnezeu, pe rnarele impgrat,

Caci Ierusalimul va fi din nou

zidit cu safir, cu smarald si pietre nestimate, i zidurile tale i turnurile tale intariturile tale cu aur curat. i ulitele Ierusalimului vor fi pardosite cu beril, cu carbuncul i cu pietre sclunpe din Ofir. 18. Si toate ulitele lui vor rosti: Aliluia! » i vor proslAvi pe Domnul zicand: a Proslavit ea fie Dunmezeu care te-a inältat pentru vecie !

clintarea lui de

Tobit era de cincizeci si opt de ani and si-a pierdut vederea, i dupii, opt ani iaräsi si-a cäpätat-o. El fiicea milostenie si nu contenea sä se teamä de

cel ceresc i sä se bucure de mirirea lui. Toti sa-1 preamareascit multumeascli in Ierusalim: Ierusalime, cetate sfântä ! Si pe tine te va pedepsi el pentru faptele máinilor tale t;ii spre fiii celor

nostru, cu daruri in mänä i cu daruri pentru cerescul Impärat. Si din neam in neam te vor prosavi i cintare de

8611.0

o vreme mai multit pace. Si Dumnezeu se va milostivi

si-i va intoarce pe ei in Ord i vor zidi templul, dar nu ca acela dintâi, pan& se vor implini vremurile cele din veac hottirite. Apoi se vor intoarce din robie vor zidi din nou Ierusalimul cu strälucire. i templul lui Dumnezeu va fi zidit inteinsul pentru toate neamurile viitoare zidire märeatä precum au griat despre el proorocii. Si toti pitgtinii se vor intoarce la adeviir si se vor teme de Domnul Dumnezeu, i vor ingropa in piimânt idolii lor i vor proslavi pe Domnul, Dar si poporul säu va prosavi pe Doranul i Domnul va *Malta pe poporul sail, si se vor veseli toti cei ce iubesc pe Domnul, cu adevärate fapte bune, fac5,nd milostenie cu fratii nostri. Si acum, copile, plead'', din Ninive,

c5,ci se va adeveri tot ceca ce a rostit profetul Iona. Tu ins& plizeste legea i poruncile, fli milostiv i drept, ea sä-ti fie bine,

ingroapi-m5, dupil cuviintä si pe maica ta liIngd, mine, si nu mai zabovi in Ninive. Fiule ! Adu-ti aminte ceea ce Nadab

i-a &cut lui Ahicar, cel care I-a crescut 916

www.dacoromanica.ro

58*

IUDITA, 1

pat-o lana tatal sau. ApoiTobie a plecat cu sotia i cu fii,i s'al la socrul säu in Ecbatana. $i el ajunse, la adánci i cinstite

pe el, cum de la lumina 1-a dus la intuneric s't toate cate i le-a rasplatit. Dar Durnnezeu a mantuit pe, Ahicar, iar acela vi-a luat rasplata, coborindu-se in

batra,nete si ingropil cu cinste s't pe socrii

intuneric. Ahicar a facut tnilostenie Ffi a fost mantuit din laturile mortii, pe care acela i le intinsese, irisa Nadab cazu in laturi i pieri.

sai si le mosteni averea lor s't pe a lui Tobit, tata' situ.

$i el muri in varsta de o suta i apte de ani in Ecbatana

$i acum, copii, ved* ce poate

doulizeci

din Media,

si faca, milostenia s't cum fapta cea buna

$i inainte de moarte a auzit vestea despre pieirea Ninivei, pe care o

mântueste h> $i pe cand el rostea acestea, i-a iesit sufletul. $i el era in varstà de o sutil' cincizeci si opt de ani. i fiul silu 1-a ingropat cu cinste. $i cand a murit Ana, el a ingro-

cuprinsesera Nabucodonosor i Ahasveros.

astfel, inainte de moarte, a putut

se bucure de pieire,a Ninivei.

CARTEA IUDITEI multe popoam care se stransera laolalta impotriva Caldeilor. Dar Nabucodonosor, imparatul Asi-

1.

Rdzboiul intre Nabucodonoscrr

Arpaxad.

Arpaxad este infrtint.

rienilor, trimise crainici la toti locui-

torii Persiei s't catre toti aceia care locuiau spre asfintit, catre locuitorii Ciliciei i ai Damascului, ai Libanului ai Antilibanului, precum i catre cei ce

Era in anul al doisprezecelea al

imparatiei lui Nabucodonosor, care a domnit peste Asirieni in marea cetate Ninivei, i in vremea domniei lui Arpasad, care a domnit peste Mezi in Ec-

locuiau pe tarmul m'Axil,

$i la popoarele care salasluiau in Carmel si in Galaad si in Galileea de sus si in larga campie a Ezdrelonului, $i catre toti aceia care locuiau in Samaria si in orasele ei i dincolo de

batana.

Acesta zidi imprejurul Ecbatanei

ziduri din lespezi de piatra Mate in

patru colturi, lespezi lungi de trei coi si late de trei coi, i zidurile erau inalte de saptezeci de coti si late de cincizeci

Iordan pana, la Ierusalim, i in Bet-Anot

In Halhul i in Cades pana la fluviul Egiptului, s't in Tahpanhe,s i in Ramses si intreaga tara Gosen,

de coti.

$i el ridica, deasupra portilor ceturnuri inalte de o sutil, de coti si late de saizeci de coti.

Pana dincolo de Tanis si de Memfis,

s't

$i-i fácu porti, porti inalte de sapte-

hotarele Etiopiei.

zeci de coti si late de patruzeci de coi, ca sa poata iesi uriasa sa ostire si pe-

Dar locuitorii pamantului intreg

dispretuirá cuvantul lui Nabucodonosor, imparatul Asirienilor, Efi nu pornira cu

destrimea.

In zilele acelea, imparatul Nabu-

el la razboi, fiindca ei nu se temeau

de el, ci-1 socoteau ca pe un om oarecare. i asa ei trimisera pe crainicii lui

codonosor porni cu razboi impotriva im-

paratului Arpaxad, in se,sul cel mare, odia, in se,sul din tinutul Ragau. i s'au pornit impotriva lui toti locuitorii fesului i toti cei ce locuiau de-a-lungul Eufratului si al Tigrului s't al fluviului Ulai, i cei din sesul lui Arioh, regele Elimeilor, precum Efi foarte

la toti locuitorii Egiptului pana in

inapoi cu mainile goale i plini de ocarä. Atunci Nabucodonosor se manie

foarte impotriva acestui tinut intreg s't se jura, pe tronul M'u si pe impiiratia sa, ea sa-Efi razbune pe toate tinuturile Ciliciei si ale Damascului i eu sabia 916

www.dacoromanica.ro

IUDITA, 2

sa sa nimiceascä pe toti locuitorii din tara Moabului i pe fiii lui Amon, Iudeea toata si pe toti locuitorii Egiptului pana la tinutul celor doua Mari. i in anal al saptesprezecelea, el naväli cu armata sa impotriva imparatului Arpaxad infranse in luptii nimici toatá ostirea lui toatà calarimea, precum 1.1 ti:ate carele lui de rázboi. Apoi cuceri cetatile lui i pätrunse

pana la Ecbatana, cuprinse turnurile, pustii uliele ei i stiálucirea ei o fácu de °cara, lar pe Arpaxad 11 prinse in muntii

Ragau, Il strapunse cu varful lancii in aceeasi zi Il omori.

16 i el se intoarse la Ninive impreuna Cu cei care se aläturasera de el, o foarte

mare multime de popor razboinic. acolo se odihni i fácil ospat o finta dourtzeci de zile.

2.

Nabucodonosor trimite pe Olofern sd pedepsea,scd Cilicia, Mesopotamia si Damascul.

In anal al optsprezecelea, in a douiizeci

i doua zi a lunii inthia, a iesit

zvon in palatul lui Nabucodonosor, imparatul Asirienilor, ca el se va räzbuna pe intreg tinutul acela, precum zisese.

Atunci el a chemat la sine pe toti drega.torii si pe toti boierii sal i le-a impartásit lor planul tau tainic i hotárirea ea neclintità, ca ea nimiceascn intreg tinutul acela. Irisa aceia socoteau ca porunca lui, ca s'A nimiceascá total, nu poate sil, se adevereasca.

i dupa ce s'a isprilvit sfatul, Nabucodonosor, imparatul Asirienilor, a cheinat pe Olofern, generalul ostirii sale, care

era al doilea in carmuire dupa el, zise:

e Asa porunceste marele impärat, stapanul lumii. Porneste j ja cu tine

oarneni cu nadejde in puterea lor, o

mita doulizeci de mii de pedestrasi, iar cai i calareti douiisprezece mii; $i sa te indrepti spre intregul tinut

de la soare-apune, fiindca ei n'au ascultat de porunca gurii mele.

i sa le spui sa pregateasca pentru mine phmant i epa, fiindca intru urgia mea voi porni impotriva lor i voi acoperi fata pamântului cu picioarele rAzboi-

nicilor mei, azora ii voi da pe ei prada. Ranitii lor sä umple vagaunile stancilor i toate raurile, i Eufratul sä fie plin de lesurile lor, cand va fi sa-1 treci, lar pe robii lor Ii voi t'AA panä la capätul paraantului. Deci porneste supune intregul lor tinut. i daca se vor da in mana ta, pastreaza-mi-i pentru ziva pedepsei lor.

Pe cei ce nu vor sä, se supuna,

sä, nu-i erute ochiul tau, ci pretutindeni mortii i jafului, Caci pe viata si pe imparatia mea jurat-am i Cu mana mea voi implini juramântul. Tu deci nu calca nici una din poruncile stäpitnului tau, ci imphneste-le precum ti-am poruncit si nu zäbovi ! » $i dupa, ce Olofern iesi de la imparat, cherna la sine pe toti voevozii pe capeteniile si pe capitanii otirii asiriene,

i numärá trupele alese pentru

luptä, o mita douäzeci de mii de oameni douasprezece mii de arcasi caldri.

si-i puse in rand cum se pune o ostire gata de ritzboi. i lua o foarte mare multime de cämile, de asini Eji de catäri pentru dus poverile lor, iar oi, boi i capre, cat nu se puteau numära, pentru hrana lor, Precum i bogatie de merinde pentru fiecare ostas, i aur i argint foarte mult din palatal imparatului. i pm-ni la drum, el i toatik, ostirea

lui, ea ea o ja inaintea imparatului Nabucodonosor, inda cu carele i eälaretii cu pedestrimea cea almsá ea, acopere toata fata pämantului spre soarea pune.

i n'ultimen care i-a insotit pe

ei era ca lacustele de numeroasa, ift ea nisipul pámantului: multimea lor era nenumbiratii.

i el iesi din Ninive i se indrepti spre sesul Bectelet, trei zile de drum. asezara tabära de la Bectelet pana

aproape de muntele care se aftá la miazanoapte de Cilicio, de sus._

941 www.dacoromanica.ro

IUDITA, 3, 4 Dup5, aceasta lua intreaga sa osare, i carele, i picea

pedestrasii, calaretii

de acolo in munte. i el impritstie pe Put FA Lud

jefui pe fiii lui Rasis si pe fiii lui

Ismail, care locuesc la marginea pustiei,

spre miazii-zi de tara Helei/or. El trecu Eufratul i strabatu Mesopotamia i nimici toat,e cetatile intarite de pe räul Abrona pan& la mare. El cuprinse tinutul Ciliciei i ni-

mici tot ce-i iesea in cale EA ajunse pana in tinutul Iafetului, care este la miaz&-zi de Arabia,

i impresura pe toti fiii lui Madian, ame asezärile lor i jefui t'Ariete

i ei precum ì intreg tinutul invecinat il primir5, cu cununi, ou danturi i cu cantece insotite de daira. Cu toate ace,stea el pustii intregul

lor tinut si dumbr5,vile Ion le tale, avand de gand sä, nimiceasc5, toti zeii pamán-

tului, ea toate popoarele sa i se inchine lui Nabueodonosor i toate limbile neamurile 85, i se roage ca unni dumnezeu.

i asa ajunse el la Ezdrelon, aproape

de Dotan, care se af15, in fata marelui

ses al lui Iuda,

asez5, ostirea futre Ghibeea

Schitopolis, unde a zabovit o luna de zile ca sa-si adune toate poverile ostirii sale.

lor,

Apoi se pogori in ciimpia Damascului, pe vremea secerisului, i pitrjoli toate lanurile i nirnici toate turmele de oi

cirezile de vite, jefui cetätile lor si pustii toate tarinile lor, iar pe flacali lor Ii trecu prin a,scutisul 28. Atunci Ii cuprinse frica si tremurul

pe toti locuitorii de pe malul din Sidon, din Tir si din Aco, i toti locuitorii din Iamnia, din Asdod si din Ascalon se ingrozeau de el. 3.

Multe popoare trimit soli la Ololern, ca ad i 8C supund, dar el ILU conteneste jaful pustiirea.

Atunci trimisera la el soli cu indemnuri de pace si cu vorba:

a Tata', noi stiim inaintea ta ca robi ai imp5,ratului Nabucodonosor, ci fA cu

noi ceea ce ti se pare bun in fata ta.

Iat5 gospodariile noastre, toate tarinile noastre, turmele i cirezile i toate trtrlele asezitrilor noastre sunt inaintea

ta ca sä faci cu ele cum iti va placea.

Iat5,, i cet5,tile noa,stre i locuitorii

dinteinsele sunt robii tái! Vino si

f5,

cu ei cum crezi cö, este bine in ochii tia! *

i dup5 ce crainicii venirà la Olofern si-i spusera lui toate cuvintele adestea,

El se cobori ca oitstea pe tärmul Märii si puse stritji in cetätile intarite dinteinsii pentru ostirea lui meni unu si unu.

4.

Olofern poraeste impotriva Iudeilor. Ei postesc si se roagd lui Dumnezeu. Cuvdntul arhiereului Ioachim.

Când auzira fiii lui Israil cei care locuiau in Iudeea, de tot ceea ce 010fern, generalul lui Nabucodonosor, imparatul Asirienilor, facuse popoarelor FA

cum le jefuise toate templele lor si le nimicise,

Se späimantarit in fata lui foarte tare si se turburar& din pricina Ieru-

salimului si a templului Dumnezeului lor,

Fiinda nu trecuse multa vreme de când se intorsesera ei din robie abia de curtind tot norodul Iudeei se stränsese la un loe, i dupii pingarirea care se intitmplase, odoarele sfinte, jertfelnicul i templul fuseser5, iarAi sfintite. i ei trimiser& in tinutul Samariei i in sate si la Bethoron si la Bel-

main si la Ierihon si la Hoba si la Hator In valea Salemului,

i pusera straja pe toate virfurile muntilor celor mai inalti i intarirli toate satele muntelui i adunará in sate merinde, pregatindu-se de rázboi, cáci lanurile lor fuse,serii, secerate de curand. Ioachim, arhiereul din zilele acelea

In Ierusalim, scrise locuitorilor din Betulla si din Betomestem din preajma Ezdrelonului, inaintea ctimpiei celei mari, In apropiare de Dotan, S& intiireasc5, trecittorile muntelui,

fiinda prin ele drumul rizbea epre Iu-

918 www.dacoromanica.ro

TUDITA,

deea, si era usor stt impiedice trecerea,

fiindc5, o trecittoare era ingustä cel mult

pentru doi oameni. Si fiii

lui Israil facuri intocmai

dup5, porunca arhiereului Ioachim si a braránilor intregului popor al lui Israil, care tineau sfat in Ierusalim. Atunci intreg Israilul strigit cOtre Dumnezeu cu mare rtivnit FA se smeri cu infocare. Atat ei cat i femeile i copiii lor,

vitele Ffi streinii i simbriasii i robii cumpärati se incinserii ca sac peste coapsele lor.

Si tot Israilul, bàrbati, femei

copii, locuitori ai Ierusalimului, &tzar&

cu fata la pánaänt in templu si-si presarari cenus5, in cap si intinser5, yesruintele lor de jale in fata Domnului. Asijderea îmbrâcarl

i jertfelnicul

cu sac si strigarä cOtre Dumnezeul lui

Israil inteun cuget i ca infocare, ca

sä nu la,se pradit pe copiii lor si pe femeile lor jaf, i orasele mostenirii lor nimicirii, i templul pángitririi si ocirii batjocurii piglnilor. Si Domnul auzi glasul lor i vitzu obidalor, i norodul din toati. Iudeea i locuitorii Ierusalimului postirli, mai multe

zile in fata templului Domnului celui

atotputernic. Si arhiereul Ioachim, impreunä cu toti preotii stittatori i slujitori inaintea

Domnului, încini cu sac peste coapse,

aduceau arderea de tot de fiece zi

juruintele i darurile de bun& voie ale poporului. Si cu cenus5, presitrati, pe mitrele

lor strigau &are Domnul din toatä puterea lor, ca 85, caute cu indurare atre intregul neam a lui Israil.

pise Malt, lar in cOmpii au asezat obstaeole.

Atunci, turbat de mänie, chemii pe toti principii Moabului si pe toti capitanii Amonitilor si pe toti satrapii de pe tiirmul Si le t Spuneti-mi, feciori ai lui Canaan, cine este norodul acesta care

locueste in munte, ce fel de orase stint

acestea in care el locueste, care este

num5,rul ostirii lui EA pe ce se sprijinit puterea i därzenia lui, si cine este ge-

neralul ostirii lui? Si pentru ce numai el mi.' dispretuieste dintre toti locuitorii de la soareapune si nu ies intru inampinarea mea ?»

Atunci Ahior, capetenia fiilor lui Amon, luä cuvitntul i zise: o Sbi asculte stitpanul mea cuvántul din gura robului situ, caci vreau spun adevärul de-. spre norodul acesta, care shhislueste in munte alitturi de tine, si sä, nu iasit minciunit din gura robului trim Oamenii acestia stint urmasii Caldeilor,

Si inainte vreme locuidt in Meso-

potamia. Si fiindcä ei nu voirit sit se

inchine dumnezeilor phrintilor lor, care locuiau in tara Caldeilor, Se lenidadt de legea parintilor lor si se inchinari, Dumnezeului cerului, Dumnezeului pe care l-au cunoscut. Si din aceastä pricinit párintii lor i-au gonit din fata dumnezeilor pe care será i atunci ei fugirá in Mesopotamia, unde bocuirá vreme indelungati. Apoi Dumnezeul lor le porunci laso sälasurile i s5, piece in tara Canaanului. Si ei se asezarit inteinsul f}i se imbogOtirli ca aur, cu argint i cu turme nenumOrate.

Pe urm5, se pogoririt in Egipt,

5.

Ahior, cdpetenia Amonifilor, inOiinfeazei peOlofern despre pregittirile de rdzbai ale Iudeilor si povestesste email istoria acestui

popor. Dacti Dumnezeu va pirdsi acest popor, Ob/em Li va putea birui. 1. Lui Olofern, generalul ostirii asi-

riene, i-a sosit vestea ci fiii lui Israil

se pregittesc de luptit, c5, au inchis treditorile muntilor i oft au intärit orice

din pricini cit o foamete bantuia in tara Canaanului, i sälksluir5, acolo, atät ettt gäsirä, hrand i ajunser5, popor numeros:

neamul lor era nenumarat. Atunci se sculä impäratul Egiptului i cu siretenie ii obijdui pe ei, vi-i asupri cu fikutul de ciirimidit si-i puse In rändul robilor. Dar ei strigarit cktre Dumnezeul lor, care bettu tara Egiptului ou pletgi 919

www.dacoromanica.ro

IUDITA, fár leac, din care pricinä Egiptenii

gonna din fata lor.

Apoi Dumnezeu seca Marea Rosie inaintea lor, Si-i calauzi pe drumul spre Sinai spre Cades-Barnea, i ei izgonira pe toate noroadele care locuiau in pustie.

« Caci noi nu ne temem de fiii lui Israil, eaci iata, ei sunt popor fish' put,ere i fara vartosie pentru o puternica impotrivire.

De aceea noi vom porni impotriva lor i ei vor fi ca o imbucatura pentru intreaga oaste a ta, stapane Olo-

Si locuira in tara Amoritilor prin puterea lor nimicira pe toti locuitorii Hesbonului, apoi, dupa ce trecura

fern. *

muntos.

Oliera se

Pe urmä gonirii din fa te lor pe Canaaniti pi pe Pereziti, pe Iebusiti

tulia

Iordanul, pusera stapanire pe tot tinutul

pe locuitorii Sihemului, precum FA pe toti Gherghesitii, i locuira acolo vreme inde/ungatä. Si atat cat nu piicatuirii, impotriva Dumnezeului lor, avurii, parte de feri-

cire, fiindch este cu ei un Dumnezeu, care uraste nedreptatea. Dar cand se razletirit de calea

pe care el le-o randuise, ei fur& nimiciti jalnie de multe razboaie, fur/I dusi robi in tear& sträina i templul Dumnezeului lor fu nimicit, iar vrajmasii cuprinsera orasele lor. Dar acum, intorcii.ndu-se eu pocainta catre Dunmezeul lor, venirä aces&

din Virile de pe unde fusesera imprastiati i cuprinsera Ierusalimul, in care se afla templul lor cel sfant, si se salasluird in tinutul muntos, pe care Il gäsirä pustiu. Si acum, stapane Maria Ta, dad, acest popor a savarsit farädelege FA a päcatuit impotriva Dumnezeului lui, vom

intelege cá aceasta va sa zica pieirea lui, i atunci sa pornim impotiva lui, vom nimici;

Dar daca in nearnul acesta nu

se aflä faradelege, domnul meu sä treacii

mai departe, ca nu cumva Domnul lor Dumnezeul lor sá intinda paviiza in dreptul /or si sa ajungem de de in fata

lumii intregi! a Si dup.& ce Ahior sfarsi povestirea aceasta, norodul cel rázboinic, care statea

în jurul cortului, incepu sá carteasca, iar capitanii lui Olofern f}i toti cei ce locuiau pe tarmul Mara i Moabul se

inversunarli impotriva lui ea sit hacuiascii. pe Ahior:

92Q

6.

sci pedepseasa pe Ahior. El dá porundi dual la Behotdreiste

dea in ?mina Israilitilor. Dar ostafii il legará la poalele munteluf. El fu luat de Israiliti, cárora le demilui toate planurile lui Olofern. . Si dupa ce se potoli zarva barbatilor e,are stateau in jur la sfat, Olofern, generalul armatei asiriene, zise lui Ahior,

inaintea intregului norod de streini catre toti fiii lui Moab:

# Cine esti tu, Ahior, i voi tibor ai lui Efraim, ca tu profetesti astazi asa i ne imbii sa nu ne razhoim cu eel din neamul lui Israil, fiindcii, Durnnezeul lor Ii apara? i cine este Dumnezeu afar& de Nabucodonosor ? El îi va trimite

ostirea sa si-i va nimici de pe fata

mantului, iar Dumnezeul lor nu va putea a:AA infintuiascii

Ci noi, robii lui, Ii vom bate ca

pe un singur oni si nu vor putea sä, se

impotriveasca iuresului cailor nostri, Caci noi Ii vom potopi cu ei, incat muntii lor vor fi adiipati de sfingele lor

si &Impale lor vor fi pline de lesurile lor. Si ei nu se vor mai putea impotrivi

nouä ci vor fi nimiciti cu desiivarsire, zice imparatul Nabucodonosor, stiipanul lumii, eaci el a zis: Sii, nu ram/lie neindeplinite cuvintele mele ! Tu insa, Ahior, nâimitub lui Anion,

care graisi astazi astfel de cuvinte de defaimare, sa nu mai vezi din ziva de azi fata mea pana ce nu ma, voi buna pe neamul celor coboritori din Egipt.

Atunci spada otiril mele i sulita

razboinicilor mei te vor strapunge i vei

ciidea cu uciii lor and eu ma voi intoarce.

www.dacoromanica.ro

IUDITA,

Ci robii mei sit te due& in munte

di te lase inteuna din cetatile de acolo, Si a& nu pieri pánii ce nu vei fi nimicit impieunä, cu ei. Dar fiindctt. tu näldájdueati in inima ta c ei nu vor fi infritnti, sd nu te mah-

neati, cad eu am zis ai nici unul din cuvintele mele nu va rilmänea neimplinit

i Olofern porunci capitanilor ski

care erau de fatä, in cortul lui, sä: in-

aface pe Ahior i sh-1 dud,' in Betulia sh-1 dea in má'inile fiilor lui Lsrail. Atunci capitanii sai il inafácarit duserä guts,' din taharit in es, iar din aes 11 duserá in munte i ajunserit la izvoarele din josul Betuliei. Dar când i-au zärit locuitorii oraaului, îi luará armele i ieairit din cetate pe viirful muntelui i toti se fitcura stiiplini pe urcuaul spre ei azvarlifá cu pietre Atunci ei se pitirit pe dupá munte, legará pe Ahior, vi-1 läsarit la poalele

muntelui, iar ei se intoarserit la stá-

pânul lor.

Dar fiii lui Ismil se coboririt din ora a ai se duserá la el, II dezlegarit aduserä in Betulia ai-1 infätiaarit inaintea ciipeteniilor oraaului,

Care erau in zilele acelea: Ozias, fiul lui Miheia, din semintia lui Simeon, Habris, fiul luí Otniel, i Haimis, fiul lui Melchiel. Si ei chemarit pe toti oraaului, gi mai venial,' degrabá la sfat toti tinerii lor i femeile. i ei puserá pe Ahior in mijlocul 1ntregului lor popor, iar Ozias Il intrebit despre cele intilm-

plate.

Atunci el le räspunse si le spuse toate planurile sfatului lui Olofern toate cuvintele pe care el le graise in fata cdpitanilor asirieni FA cum Olofern

la el ai fitcu °spat pentru bätráni. ei strigarä pe Dumnezeul lui Israil inteajutor toatá noaptea aceea. 7.

Impresurarea Betuliei. Olofern cuprinde izvoarele de alai i sileste pe locuitori sei se predea. Cuvtintul lui Ozias care le mai cere locuitorilor 'inch cinci zile de reibdare f i Dumnezeu se va intoarce Cu milostivire spre ei.

A doua zi, Olofern dlidu poruncit intregii sale oatiri a't intregului popor ritzboinic al sotilor sä.i de luptá sä porneascit impotriva Betuliei, sá cuprindä trecittorile muntelui i sä. inceapit lupta

fiii lui Israil. Si in ziva aceea porniri la luptá toti oatenii i teat& oastea lui, alatuitit din o But& aaptezeci de mii de oateni pedestraai i douiisprezece mii de citcu

litreti, afará de poveri, iar multimea celor

care o insoteau pe jos era uriaait. Si täbitrirá in vale llingit Betulia, la izvor, i se intinseriti in lätime panä la Dotan ai piing, la Belmaim i in lungime de la Betulia i pana la Chiamon, care este in preajma Ezdrelonului.. Mild fiii lui Israil vitzurit multimea lor, se sphimantarii, foarte i ziserit, unii

ditre altii: « Acum ei vor linchi toatit

fata pämiintului, incât nici muntii inalti, nici väile, nici culmile nu-i vor stánjeni ! » Si lufindu-ai fiecare armele sale, aprinserit focuri in turnuri i in noaptea aceea fitcurit de straja. A doua zi Olofern scoase

inaintea ochilor fiilor lui Israil din Betulia, i citutit potecile spre ora a umblii dup.& izvoarele de aptt pe care ai puse

Atunci poporul cäzu cu fata la

mina, i punfind la fiecare cate o strajá de ostaai, se intoarse la oatirea sa.

« Doamne, Dumnezeul cerului,

lui Esau ai toti voevozii Moabului ciipeteniile oatirii de pe tärmul Märii

se semetise impotriva neamului lui Israil.

pitintInt ai so inchini lui Dumnezeu

striga

Pe urmä mitngiiiarit pe Ahior liiudará foarte. Si Ozias Il luit din adunare acasti.

cautii la trufia lor i indurii-te de umilinta neamului acestuia ai te uitii cu milostivire astäzi la fata celor sfintiti ai titi ! »

Atunci venirit la el capeteniile fiilor

ziserà.,:

« Domnul nostru sá asculte un cu-

vitnt, ca nu cumva oatirii tale sá i se

Intâmple vre-o infringere,

91' www.dacoromanica.ro

IUD1TA. 7

Odd fiii lui Israil nu se bizue pe läncilelor, ci pe indltimile muntilor in

care îi au silasul, si nu este usor ad, patrunzi pe vfirfurile muntilor lor.

$i acum, stlipine, nu te rizboi

cu ei dupä cum este datina ca sà,' nu pierzi nici un otean,

Ci stai in tabära ta si tine toti

ritzboinicii ostirii tale la adäpost. Insit robii täi sä pun& stApanire pe izvorul de api care izvoräste din poala muntelui,

Fiindcii, de acolo vin sä, ia aptt

toti locuitorii Betuliei, i cand Ii va chi-

nui setea, vor inchina orasul. Iar noi,

impreuna cu oa,stea noastrit, ne vom sui

pe várfurile muntilor din apropiere

vom aseza tabara i vom sta de strajä

co sit nu iasit nimeni din cetat,e. *i se vor topi de foame, ei i femeile lor i copiii lor, i inaints ca sabia doboare, vor zicea doboriti in sälasului lor.

*i asa tu le vei fitsplitti amarnic, fiindci i s'au impotrivit i n'au iesit

si te intimpine cu pace!» *i cuvintele lor phicurit lui Olofern EA capitanilor sii, i el diidu porunca'

sit faci, intocmai dupi sfatul lor. i astfel ostirea Amonitilor impreund cu cincizeci de mii de Asirieni täbitrird, in vale si puserà mina pe apä pe izvoarele de apii ale fiilor lui Israil, Apoi fiii lui Esau *si fiii lui Amon se suirit asezard, tabara in munte, In preajma Dotanului. 0 parte o trimiserit spre spre ritsitrit in fata Ecre-

belului, in apropiere de Husi, pe 'Atli Mohmur, iar cealaltit ostire asirianä

aseza tabära in ses i acopen i intreg tinutul. Corturile lor ins& i poverile lor

erau la un loe asezate cu norodul in tabitrit, incit alcituia o multime nespusii.

Atunci fiii lui Israil strigard care

Domnul Dumnezeul lor, deoarece Ii pierdurä cumpitul, cand se vlizurä impresuratI de dusmanii lor i cit, nici nu mai

era chip de scipare. i toati ostirea Asirienilor, pedestrimea, carele de ritzboi tinurd impresurati treizeci i patru de zile, !neat toti locuitorii Betuliei sfirsirit toate strinsurile de spit.

922

Dar si cisternele se goliri pi nu avurä sä-si astimpere setea nici railcar pe o zi, cici li se da si bea cu ma-

surd.

i femeile çi copiii Ii pierdurà curajul, lar fliciii erau lesinati de Bete cideau pe ulitsle orasului i in adäposturile portilor i nu mai rimitsese in-

vlagit.

Atunci intreg poporul se aduni

la Ozias si la cäpeteniile femeile i copiii; i strigari cu mare glas

zisera in fata tuturor # Dumnezeu si fie judecittor intre noi i voi, fiindeä, ne faci mare pagubi cii n'ati inceput dibuielile de pace cu Asirienii.

i acum nu mai avem ajutor de

fiindca Dumnezeu ne-a vándut In mina lor, asa ci noi vom fi doboriti inaintea lor de sete i de pieire. Deci acum chemati-i i dati orasul pradi rdzboinicilor lui Olofern lui,

Fiindcä este mai bine si &Weill

pradi in mina lor. Asa vom ajunge robi i vom scapa, cu viatä, decal si vedem cu ochii moartea copiilor nostri cum copiii i femeile noastre se sfirsesc

de sets.

i acum ne juritm pe cer si pe

pamttnt si pe Domnul i Dumnezeul rintilor nostri, care ne pedepseste pentru pacatele noastre i pentru firadelegile

pirintilor nostri, si nu se poarte cu noi astizi dupi cuvintele acestea! *

Atunci se porni dinteo data o mare vaicireali in mijlocul ostirii celei mari

si strigarä cu glas tare care Domnul Dumnezeu. Dar Ozias be zise: Fiti bärbitosi, fratilor Sii mai induräm Inca cinci zile,

In care Domnul Dumnezeul nostru se va intoarce spre noi, &lei el nu ne va lasa pina in sfitrsit. i daci, dui:4 ce vor trece, nu ne va veni nici un ajutor, atunci voi fa,ce intocmai dupä indemnul vostru! i el impristie norodul räzboinic in

tabarii i ei se duseri pe zidurile i in turnurile cetiii, iar pe femei si pe copii Ii trimiseri la casele lor. i In oraq era mare manire.

www.dacoromanica.ro

IUDITh, 8

rea ei, ca sä cheme la ea pe Ozias, pe Habris si pe Harmis, batránii orasului. i dupg ce ei sosidi la ea, ea le grai: « Ascultati incoace la mine, voi

8.

ludita din Betulia ceartii pe beitranii po-

porului care vor ed inchine cetatea in

nana Asirienilor. Ea ii indeamnd scl indure de sele i set neideijduiascd in Dum-

capetenii ale locuitorilor Betuliei ! Caci

cred in el.

pe Dumnezeu i fagilduirgti sa inchinati

nu este drept euvintul pe care il gräirati In fata poporului, eind vä jurarati

nezeu, care va veni in ajutorul celor ce

i in vremea aceea asemenea cuvinte ajunseri la urechea Iuditei, fiica

lui Meran, fiul lui Ox, fiul lui Iosif, fiul lui Uziel, fiul lui Hilchia, fiul lui Anania, fiul lui Ghedeon, fiul lui Rafain, fiul lui Ahitub, fiul lui lije, fiul lui Hilchia, fiul lui Eliab, fiul lui Natanail, fiul lui qelumiel, fiul lui Turi-

sadai, fiul lui Israil.

barbatul ei, Manase, om din semintia si din neamul ei, murise pe vremea seceratului orzului. i

Pe când statea pe camp i lua

seama la legatorii de snopi, un vânt arzator Il pall in cap si el cazu la pat muri in orasul situ Betulia, si-1 ingropara linga parintii lui intarina dintre Dotan si Belmaim. i Iudita ran:Cases° vaduva in casa

ei de trei ani i patru luni, i ea isi Meuse o colibi pe acoperisul casei i umbla incinsa cu sac

imprejurul coapselor sale si purta hainele vaduviei sale, i postea in toate zilele vacluviei sale, slant de ajunul Simbetelor si de

Simbete, Mara de ajunul lunilor noi

si de lunile noi, afar& de praznice si de zilele de veselie ale neamului lui Israil. i era frumoasa la stat i fermecit-

toare la chip. *i Manase ii hisase aur argint, robi i roabe, vite i arini, pe care ea acum le stapinea. i nu ar fi indritznit nimeni spung vre-o vorbg rea, fiindca ea era

dusmanului orasul in timp de cinci zile, daca pina atunci Domnul nu va veni in ajutorul vostru. i acum cine sunteti voi, cei ce ispititi pe Dumnezeu in ziva de azi si care In locul lui Dumnezeu stati printsoameni? Inteacest chip voi ispititi pe Dom-

nul, dar in veac de veac nu yeti eu-

noaste nimic, Caci daca adâncimii inimii oinului

voi nu-i puteti da de fund FA nici nu puteti sa euprindeti sirul cugetarii ei,

cum vreti voi oare sa cercetati pe Dum-

nezeu, care a fácut toate acestea,

i

sit

cunoasteti mintea lui i BA intelegeti durile /ui? Niciodata, fratilor Nu intaríttati pe Domnul Dumnezeul vostru! Fiindcg (lac& in timp de cinci zile

el nu voieste sa ne ajute, el are putere sa ne ocroteascit orisicind vrea, sau sa

ne prapacleascit in fata vrajmasilor nostri.

Nu cautati sit scoateti cu sila sfaturile Domnului Dumnezeului nostru, eaci Dumnezeu nu poate fi amenintat ca un om i nici ea un pilmántean nu sovaeste in telul situ. De aceea sâ asteptam ajutorul siu strigam pentru mántuirea noastra, el va asculta glasul nostru, daca are incluiare catre el Gáci nu se afla niel unul in neamul nostru i in ziva de astazi nu este nici semintie, nici familie, nici popor, nici

ea auzi vorbele cele rele ale

cetate care sit se inchine la idoli fácuti de mina omeneasca, dup.& cum era inainte vreme,

din pricina lipsei de apg 1i pierduse

fur& trecuti prin ascutisul sabiei i je-

rodului si cum jurase el ca dupa cinci zile

inaintea vritjmasilor nostri. Noi nu cunoastem alt Dumnezeu

osebit de cucernick. i

norodului impotriva citpeteniilor, fiinda

cumpitul. Asijderea Iudita auzi i cuvintele lui Ozias pe care le graise no-

va inchina orasul in mina Asirienilor.

Deci ea trimise pe roaba ei pe

oare o pusese mai mare peste toati, ave-

Din care pricing parintii nostri

fuiti, ori suferirá o mare infringere

afarg de el, pentru aceasta noi naditjduim eit nu ne va trece cu vederea niel pe noi i niel pe unul din neamul nostru. 923

www.dacoromanica.ro

IUDITA, 9 Cici dacii orasul nostru va fi cuprins, cuprinsä va fi toati Iudeea,

care si rinatinit in neam de neam in mintea feciorilor neamului nostru.

tealä,

In noaptea aceasta stati la poarta eu voi iesi cu roaba mea si in zilele pe care voi le-ati fägäduit cà yeti inchina cetatea in mina vrijmasilor nostri, Domnul va saps, cetat,ea prin mina

iar templul nostru va fi priidat i, pentru pinglirirea lui, Domnul ne va cere so-

lar uciderea fratilor nostri s't ro-

birea àrii, pustiirea mostenirii noastre o va intoarce in capul nostru, in mijlocul pàgânilor unde vom fi robi, i vom ajunge

de batjocurä si de °car& in fata celor

ce ne vor stipitni pe noi; Fiindcit robia noastrii, Domnul nu o va indrepta spre bine, ci Domnul Dumnezeul nostru o va preface in ocarii.

Si acum, fratilor, sà arätim fratilor nostri cà viata noastrit atirnà de noi s't dints, sfintelor i templul i altarul

se reazimit pe noi. Pentru toate acestea sà multumim Domnului Dumnezeului nostru care ne incearcii pe noi intocmai ca, i pe strim Cii nostri.

Aducqi-vii, aminte cite a ficut cu

mea.

Voi insit nu cltutati sà plitrundeti cu mintea fapta mea eu nu vi voi spune nitnic pin& nu voi implini ceea ce vreau sà fac. » Atunci Ozias i cipeteniile ziseri

cittre ea: o Mergi in pace,

i Domnul

Dumnezeu si fie cu tine, ca sa ne ritzbune

de vrijmasii nostri! Si indati iesirä din colibi i plecarit pe la casele lor. 9.

Rugdciunea luditei. Ea es roagd lui Dum-

Avraam si de cite ori 1-a incercat pe Isaac si cite a intimpinat Iacob in Mesopotamia, pe cind pastes, turmele

nezeu ca a o intireascd

Cad precum el i-a ispitit pe aceia pentru incercarea inimii lor, tot

presiri cenusit in cap 0-0 lepfidä sacul cu care era incinsit. Si in seara aceea se aducea la Ierusalim jertfa de Atunci strigi Iudita cu mare glas i zise dare Domnul:

cite le gräii, le griisi cu inimi bunk s't nimeni nu poate sà se impotriveasci

meu Simeon, ciruia i-ai dat sabia in

unchiului siu Laban.

asa ne-a incercat i pe noi, dar nu ne-a pedepsit, ci Domnul pedepseste pe cei care se apropie de el, spre invittiturit. » Apoi Ozias zise &titre ea: o Toate cuvintelor tale, Cici nu de astlizi intelepciunea ta

este cunoscuti, ci de la inceputul vietii tale tot norodul mirturiseste iscusinta ta cat de cuminti sunt giindurile inirnii tale.

Ci norodul tare se chinueste de

Bete si el ne-a silit pe noi sà facem precum am fiigiduit s't ne-a supus la jurii-

mint, pe care noi nu vom putea

sdvdrgeascd

cesa ce gi-a pus de gand.

Apoi Iudita ciizu cu fata la ptimint

o Doamne Dumnezeul strámosului

mina, ca si se räzbune pe cei de neam strein care dezvelifi pintecele fecioarei spre intinare i descoperirit coapsele ei spre rusine i sinul i-1 pângàrirä spre ocari. Tu ai poruncit: Sit nu fie asa! » dar ei cu toate acestea sàvârirà nelegiuirea.

Pentru aceasta ai dat pe dipeteniile lor la moarte, i patul lor, care a fost pingirit de inselaciunealor,1-ai preficut

In lac de singe

i

ai lovit si pe robi

pe stipitni i pe principi pe tronurile

cificlun.

Si acum roagi-te pentru noi, fiindci

esti femeie temittoare de Dumnezeu, ca

Domnul sà ne trimità ploaie, ca sit se umple cisternele noastre i si nu ne

mai chinuim! »

Dar Iudita le ritspunse asa: s As-

cultati-mi ! Vreau si sitvársesc o fapti 924

lor,

Si pe femeile lor le-ai dat pradi pe fiicele lor in robie i toate odoarele lor jafului iubitilor tài fil, care erau inflacirati de zelul pentru tine siingroziti de intinarea singelui lor, si pe tine te-au strigat inteajutor. Dumnezeule, Dumne-

www.dacoromanica.ro

11.31/1TA, 10

zeul meu, asculti la mine cea vaduvi! Cele ce au fost mai Inainte decat acelea, i acelea tu le-ai facut, si cele de mai tarziu si cele de acum. Tu ai pus la cale viitorul j ceea ce tu ai pus la

Iudita pleacd din Betulia ise indreaptel spre tabdra Asirienilor. Sträjile asiriene o dux la cortul lui Olofern.

Ceca ce tu ai hotarit a fost de fati, si a zis: u Iatä-mi,! Toa te dile tale sunt pregitite i judecata ta mai de dinainte

vintele ei se contenira, Se ridici de unde cilzuse cu fata la pämint i cherni, pe roaba ei i se duse

10.

Si dupi co sfirsi cu rugiciunea

cale s'a adeverit.

vazutit. Caci, iata, ostirea Asirienilor este numeroasä i ei se mandresc cu cai i calareti i se trufes° cu bratul vanjos al pedestrasilor, si-si pun Midejdea lor in scut,

catre Dumnezeul lui Israil si toate cuin casa unde ea petrecea Sambetele zilele de praznic,

Si se dezbrici de vesmintele ei de

vaduvie

In lance, in arc i in prastie si nu stiu ca tu esti Domnul, care pune capät razboaielor.

Domnul este numele tau! Sfarimii cu puterea ta puterea lor i cu urgia ta

&árala, tária lor, cáci ei si-au pus de gind si pingáreasci templul täu i si intineze cortul säláluirii slavitului tau

spili trupul cu apa si se

unse cu mir de mare pret,

pieptana

puse turban in cap si se imbraci cu hainele de sarbitoare, cu cosita,

care avea obicei si se n'abrace aviad traia barbatu-siu Manase. Apoi se incalta cu sandalele, îi puse läntisoarele la picioare s't inelele i cerceii i toate podoabele ei. Si se impodobi

pana inteatáta, incat cei care o vor veden si riiminä inmärmuriti.

nume i cu sabia si retozo coarnele alta-

rului tau.

i didu roabei sale un burduf cu

Cauta In jos la trufia lor i sloboade urgia ta peste capetele lor, i d'a in mana mea, celei viduve, putere pentru ceca ce

vin si un ulcior cu untdelemn, i umplu

Izbeste cu buzele mele cele viclene robi i stapani, stapini i robi. Nirniceste

carca roabei.

mi-am pus in gand!

o disagi cu páine de orz i cu turte de smochine f}i paine de gráu curat, toate le Lima o legatura i i le puse in

Si ele se indreptari spre poarta

semetia lor cu mina unei femei!

Cid puterea, nu ata in multime,

ci tu esti Dumnezeul celor smeriti, aju-

tatorul celor mai mici, ajutorul celor aparitorul celor aruncati,

slabi' vitorul celor fati); de nidejde.

0, Dumnezeule al parintelui meu Dumnezeul mostenirii lui Israil, Stapanul cerului si al pimintului, Ziditorul apelor, Impiratul intregii fapturi, asculti rugaciunea mea,

Si ingidueste ca si fie cuvantul

i viclenia mea rani, i zdrobire pentru ei, care au pus la cale nipra,sne impotriva legiimantului tau i a templului si a muntelui Sionului! Si fi ca intreg norodul tau, pre-

meu

i fiecare sernintie, si, cunoasci sa stie ca tu esti Dumnezeul puterilor si al tariei i ca nu este altul care sá ocreteasca neamul lui Israil afari, de

cum

tine! »

orasului Betulia i gasiri stand poarti pe Ozias i pe bitranii orasului, pe Habris sí pe Harrnis. Cand ei vlizurii, pe Iudita, eäci fata ei era schimbata ivemintele ei asijderea,

ramasera uimiti de frumusetea ei ziseri.:

u Dumnezeul pärintilor nostri sa-ti dea tie llar ca sä4i ajungi telul tau, spre

mandria ffilor lui Israil si spre slava Ierusalimului! » i ei se rugari lui Dumnezeu.

Atunci ea zise: u Dati porunci mi se deschidi poarta orasului, ca si,

savirsese ceca ce am grait cu voi ! * Si ei porunciri paznicilor deschidi, dura cuvantul ei.

Si ei facuri intocmai. Si Iudita

impreuni cu roaba ei ieirä. i locuitorii orasului se uitari, dupi ea pina cobori muntele devale i sträbitu valen s't pan& o pierdurii in zare.

925

www.dacoromanica.ro

IUDITA, 11

Si ea strabatu vales, drept fnainte 'Ana cand se intrdni cu strkijarii Asirien ilor.

$i ei o oprirti, si o intrebara: e Cine

esti, de unde vii i incotro te duci? » $i ea raspunse: Sunt fiica, de Evrei; si fug de la ei, caci ei vor fi zdruraicati de voi, §i ma duc la Olofern, generalul otirii voastre, ca destainuesc adevarul i «à-i ara un drum pe unde «a apuce ca ja in stapánire mun tele intreg, fara ca sá piará nici unul din oamenii lui ! *

Cand auzira strajärii cuvintele ei si se uitara in ochii ei, fiindcä, ea era

in ochii lor negrait de frumoasa,

fi

$i &liad el i capitanii lui &Aura Cu ochii de Iudita, se minunara de frumusetea chipului ei. i ea cazand cu

fato, la pamant i se fuchina, lar robii sis o ridicarii.

11.

Iudita de:vdluefte lui Oliera pricina venirii ei in 1ab4ra Asirienilor fi aratd necazul in care se gdsesc locuitorii Betuliei. Olofern se bucurci fdgdduefte ea' va fi luatet la curten lui Nabucodonosor.

Atunci Olofern Ii zise: e Fii cutezatoare, femeie, si nu te teme in Mima ta, fiindca eu nu fac räu nimanui care

zisera: « Ti-ai scapat viata; grabe.ste-te te coboafa la stapanul nostru i in-

este gata sa, s/ujeasca /ui Nabucodonosor, inapitratul lumii.

preda in mainile lui! i cand te vei infatisa inaintea lui, Mima ta si nu se teama, ci arata-i pre-

singuri vi-au facut-o.

cu tine ! »

joasa! In noapt,ea aceasta vei scapa

dreapta-te spre cortul lui, iar unii din noi sa te insotesaca pana cánd te vor

cum ai «pus, si el se va purta domol

Apoi ei alesera o sutä, de insi pe care Ii puserá s'o insoteascä, pe ea si pe roaba ei. i ei le dusera, la cortul lui Olofern.

i se isca un freamát in tabara,

caci vestea despre sosirea ei patrunsese In corturi. i venial i o inconjurara,

fiindca ea statea Mara in fata cortului lui Olofern, pana «à-i dea de stire despre ea. $i ei se minunau de frumusetea ei, i pentru ea ei se minunau de fiii lui Israil i ziceau unii catre altii: e Cine poate s'a disprettnasca un astfel de popor

care are in el asemenea femei? Nu este cu cale «a scape nici unul din ei, fiindeä, daca ar scapa, ar putea sa amagease.i o lume intreaga! $i cei ce faceau de strajä, la Olofern precum i capital/U lui iesirä aferá o dusera in cort. $i Olofern se odihnea pe patul

sau, sub un polog de pedirá tesut cu fire de aur, cu smaralde i cu pietre scumpe.

$i &ami el fu Instiintat despre ea, le iesi in tinda.cortului, iar inaintea lui orbii mergeau cu sfesnice de argint. 926

$i poporul tau care locueste in

munte, daca nu m'ar fi dispretuit, n'as fi ridicat sulita mea impotriva lui. Ci ei

Dar spune-mi acum: Pentru ce ai fugit de la ei i ai venit la noi? Chel

ai venit «pro mintuirea ta. Fli curacu viati, cum i de acum inainte. Nimeni sá nu-si faca rau, ei bine, asa cum se *fután/phi cu slujitorii meu, impäratul Nabucodonosor.

Atunci Iudita Ii grai lui: e Priveste cu ingiiduinta cuvintele roabei tale, ea

roaba ta sa vorbeasca, inaintea ta. $i nici un cuvánt mincinos nu voi apune stapá'nului meu in acesta. noapte.

i daca vei urma cuvintele roabei

tale, Dumnezeu va desavirsi cu tine

lucrul sau, iar stapfinul meu va merge drept /a tinta.

Caci viu este Nabucodonosor, finparatul lumii, si vie este put,erea lui care te-a

trimis ca «a pui ránduialá in toati faptura, caci nu numai oamenii Ii slujesc lui prin tine, ci i dobitoacele campului, vitelo j pasarile cerului vor tris prin puterea ta, pentru Nabucodonosor pentru intreaga casá a lui. Auzit-am de intelepciunea ta de iscusinta duhului tau, i toata lumea stie cä tu nu numai ca esti bun in tosta imparatia i tare priceput, ci esti neintrecut in mestesugul razboiului. $i euvántul pe care 1-a grait Ahior In sfatul tau, 1-am auzit i noi, cite/

www.dacoromanica.ro

IUMTA, 12 nici un eitine nu va marai inaintea ta. Asemenea lucruri mi s'au descoperit mi s'au vestit, i trimisa am fost sa, ti le dan de tire! * i cuvintele ei placura lui Olofern tuturor capitanilor lui, ¡neat ei se minunara de intelepciunea ei i ziserä: « O astfel de femeie frumoasa la

locuitorii din Betulia 1-au lasat cu viata, iar el le-a spus tot ceea ce ti-a graft tie. Pentru aceasta, stapane i doamne,

nu dispretui cuvantul lui, ci pune-I in mima ta, ca el este adevarat. Neamul nostru nu poate sa fie pedepsit si sabia nu poate sä-1 biruiasca, daca el nu pacatueste irnpotriva Dumnezeului sari.

chip i inteleapta la vorbe nu se allá

i acum, pentru ca domnul meu

sa nu fie izgonit, MIA sa-si fi ajuns tinta, ci ca moartea sâ dea peste ei, ei au cazut in päcat, cu acest pacat

nicaieri, de la un capat i pia), la celalalt al pamántului ! a Apoi Olofern Ii zise ei: e Bine a facut Dumnezeu de te-a trimis inaintea

intarlita pe Dumnezeul lor, i asa este

poporului, ca astfel biruinta sa fie in

ori de cate ori slivarsese vre-o faradelege. i dupa ce li s'au ispravit merindele

mainile noastre, iar cei care dispretuesc pe stapanul meu sa aibii parte de

si au ramas fara de al* ei s'au hotarit sii pun& mama pe vite, si tot ceea ce Dumnezeu a oprit prin legile sale ca sa nu se nit-trance, ei au de gaud sit manti.nce. Chiar i parga graului i zeciuiala de la vin si de la untdelemn, pe care ei o pastrasera pentru preotii care slujesc In Ierusalim in fata Dumnezeului nostru,

prapäd.

i acum tu esti frumoasä la chip iscusita la vorba. Daca vei face precum ai zis, Dumnezeul tau va fi Dumnezeul meu si tu vei sta in palatul lui Nabucodonoser imparatul i vestita vei

fi in toata lumea!*

s'au hotarit sä, le manance, lucruri pe care nimeni din popor nu are voie sa le atinga, nici mitcar cu mana. Dar Linde& locuitorii de acolo au facut la fel, au trirnis la Ierusalim oameni care sit le adueä, invoialii, din partea sfatului.

i indata ce li se va aduce la cu-

nostinta i vor savarsi atari lucruri, vor fi dati tie chiar in ziva a.ceea spre pieire.

Deci, and roaba ta a aflat toate acestea, am fugit de dinaintea lor o

Dumnezeu m'a trimis sa-ti dau de stire fapte care cand se vor auzi, lumea intreaga se va inspaimanta, Fiindca roaba ta este tematoare de Dumnezeu fA ziva i noaptea se roaga, Dumnezeului ceresc. i acum ramanea-voi la tine, stä.pane, i roaba ta va iesi

noaptea in vagauna stâncii, ea ea rog lui Dumnezeu, EA el imi va apune °and savarsit ei pacatele acestea. Apoi eu voi veni la tine si-ti voi dezvalui tot, iar tu vei porni cu ostirea ta i nimeni din ei nu va putea

12.

Ospdful I'dcut de Olofern pentru slujitorii sdi. Bagoas, Iamenul lui Olofern, polteste pe Tudita la ospdr. ludita vine si ja parte la ospdf.

i el dadu porunca s'o vare inlauntru, unde erau asezate tacarnurile de i se intindii o sofa, ea sa argint, manance din bucatele lui i sä bea din vinul lui. Dar Iudita zise: « Nu marline dinteacestea, ca «a nu hisâ vre-o sminteali, ci sa mi se aduca, din merindele pe care le-am adus cu mine ! Atunci Olofern Ii raspunse: « i daca

cele care le ai cu tine se vor ispravi, de unde sa mai aducem ca sa-ti dam la fel? Otici aici n'avem pe nimeni din neamul tau. a

*i Iudita

te voi calauzi prin

Pe viata ta,

ce are cu ea, panä ce Donmul nu va

izbandi prin mana mea ceca ce mi-am

pus in mintets

Dupii aceasta, capitanii lui Olofern

tin& piept. i

Ii zise:

stapane, cá roaba ta nu va ispravi cele

o dusera in cort, i ea dormi pima la miezul noptii i se acula spre straja

mijlocul

Iudeei, pana, in fats Ierusalimului, si-i vei goni ea pe oile care nu au pastor.

diminetii, 927

www.dacoromanica.ro

1 UDITA 13

$i trimise la Olofern spuna: Sä porunceascä, stapanul meu, ca roaba ta sä, fie ingAduitä sa iasit la rugáciune Atunci Olofern porunci stritjárilor impiträtesti sà, n'o impiedice. $i asa ea statu in tabitrii, trei zile, i noaptea iesea In vitgituna stanch de langa Betulia, se scaida in tabara, la un izvor de apt-L. lar dupil ce iesea, se ruga Domnului

Dumnezeului lui Israil, ea s5-i indrepte calea pentru mb,ntuirea poporului ei. $i intorcandu-se curata, ea statea in cort pana ce dare Bead), i se aducea cina.

Iar in ziva a patra Olofern ficu

ospät, numai pentru slujitorii FRIA, si nu

pofti pe nimeni dintre dregatori.

$i el zise lui Bagoas eunucul, care

era pus mai mare peste toate ale sale:

Du-te i induplecii, pe femeia evreica, aceea care este la tine, sa yin& sit railnance i BA bea cu noi, Citci ne-ar fi rusine, dacit am hisa sä, ne scape o a,stfel de femeie i sä nu fim cu ea. $i (lac& n'am aduce-o la noi,

Ii va rade de noi.* $i Bagoas iesi de dinaintea, lui Olofern i intra la ea zise: SA nu zä,boveasca acesta frumoasä, roabit

sä,

yin& /a stapanul meu, ca sit fie cinstitá in

fata lui

i sä,

se

desfitteze band vin

cu noi i inteaceastä zi sa fie ea una din

fiicele Asirienilor, care sunt in palatul lui Nabucodonosor *.

$i Iudita Ii ritspunse: o Cine sunt eu sà mä impotrivesc domnului meu ? CAci tot ce este placut ochilor säi ma voi grabi BA, fac, i aceasta va fi o bucurie

pentru mine pan& In ziva mortii mele !*

$i sculandu-se, se impodobi cu

vesmantul i Cu tot felul de podoabe femeiesti, iar roaba ei se duse inainte vi-i

intinse covoarele inaintea lui Olofern, pe care le luase de la Bagoas pentru ea sä le intrebuinteze in fiecare zi i sä ate°, pe ele in vremea mesei.

$i Tudita intra si se puse jos. $i

$i Iudita ii ritspunse: e Beau, sat-

pane, fiindea viata mea a fost astäzi cinstitä, mai mult dealt in once zi de

la nasterea mea s. $i ea manca i bAu inaintea lui din ceea ce-i ghtise roaba ei. $i Olofern se bucura de ea si bau vin foarte mult, cat nu &Wee niciodati In vre-o zi de la nasterea lui. 13.

ludita raiding dupd °spit singurd ca

Oloferit. Ea ii tac capu/ aduce in Betulia. Bucuria nespusd pi midejdea in Dumnezeu, care a sceipat poporul siiu din vaina vrcijmarului lar seara tarziu slujitorii lui se

zoreau sa plece. $i Bagoas inchise cor-

tul pe dinafarit

i

dadu deoparte pe

musafiri din fata stitpanului sEu. $i toti erau osteniti de ospittul cel indelungat. $i Iudita fu läsatit singura in cort, iar Olofern, biruit de vin, stittea trantit In patul situ.

$i Iudita poruncise roabei sale si stea Marà si ed astepte iesirea ei, ca in fiecare zi, caci ea zicea eä, se va duce ad, se roage, dar si lui Bagoas ii spusese tot asa. $i dupit ce plecara toti si nu mai rimase nimeni in iatac, nici dintre cei mari i nici dintre cei mici, Iudita veni ling& pat si zise in mima sa: Doamne, Dumnezeul cel atotputernic, priveste in ceasul acesta, la fapta mainilor mele, spre slava lui Israil! Caci acum este vremea sa ai grijä de mostenirea ta i sa aduci la indeplinire gandul meu, spre pieirea vräjmasilor

care s'au sculat impotriva noastra. * $i indreptandu-se spre stalpul patului care era la capul lui Olofern, palosul lui,

$i apropiindu-se de pat prinse pe

Olofern de chic& i zise: s Intiireste-ma,

mima lui Olofern ardea inteinsul pentru

Doamne Durunezeul lui Israil, in ziva

ea,

aceasta! Apoi Il lovi peste gat de douit, ori din toatit puterile vi-i reteza capul,

si sufletul i se zbuciuma, cad el

dorea mult sä, fie impreunii cu ea. Ci el cauta numai pri/ejul ca s'o ademeneaseit, din ziva in care o vitzuse. Atunci Olofern fi zise: 4 Bea si te veseleste cu noi ! 928

$i rostogoli trupul lui de pe pat

i 1M pologul de pe stalp, i indata iesi

&Au roabei sale capul lui Olofern.

www.dacoromanica.ro

IUDITA, 14

Dumnezeu, ci deapururi îi vor aduce

ea 11 puse in däsaga ei cu merinde. amándouit ieaira ca de obicei la rugäciune. i striibatura, tabära, ocolita vägauna stancii a'r o luara, la deal pe muntele Betuliei EA ajunser5, la portile oraaului. i

aminte de puterea lui Dunmezeu.

i Dumnezeu sa-ti p5streze o yeanica amintire i sä, te binecuvinteze spre bine, ca nu Vi-ai crulat viata and a fost

vorba de umilirea norodului nostru, ei ne-ai ridicat din cilderea noastfa, um-

de departe Iudita striet, la

bland pe calea cea dreaptä inaintea

strajarii poqilor: o Deschide0, de,schipoarta! Cu noi este Dumnezeu, Dumnezeul nostru, ca sa-0 mai arate puterea i taria lui in Israil impotriva

Dumnezeului nostru! » strig5

duamanilor nostri, precum a flicut el in ziva de azi!

14.

i and locuitorii

inarmeazii 9i ies inaintea caraulelor asiriene, Cu chip ca a se facd zarvii 'in armata asiriand ni se afle de moartea lui Olofern, dar feird gdnd de luptd. 11loartea lui

i strigari 0 pe batrânii ora-

Atunci alergarä toi de la mic la

mare, fiinda era ceva cu totul neaateptat

a se mai intoarca ea,

tot norodul

La sfatul Iuditei, locuitorii Betuliei se

glasul, se grabir5, sit se coboare la poarta oraaului

i

Amin ! Amin ! »

vi-i deschif3erá

poarta oraaului 0 le primirä a'r aprinserä

foe ca si se vaza ai le inconjurarä pe

amandoug.

5i ea le zise cu glas tare: s Laudati pe Dumnezeu! Laudati-11 Proslaviti pe

°totem pricinuefte pierderea cumpiitului In oastea asiriand Dupä acestea, Iudita le zise: o Ascu1ta4i-ma, fratilor ! Luati acest cap 0-1 sp&nzuraIi pe createtul zidurilor voastre.

i in revaisatul zorilor, dupa ce

soarele va rOsári, fiecare sa-ai ja armele

Dumnezeu, care n'a lipsit neamul lui de mila sa, ci a zdrobit in noaptea aceasta

de lupta EA voi to0 cei destoinici de lupta

atatandu-1 le zise: s Jata capul lui Olofern, generalul arrnatei Asirienilor, RAO ì po-

dar sä, nu a cobor4i.

sä iea4i afarä, din ora a cu un apitan

prin mama mea pe vrajmaaii noatri ! » i scoase capul din dasagit,

In frente, ca i cand ai avea de git'nd sii vä coboriVi in aes spre straja Asirienilor,

logul sub care sta in betia lui. i Dumnezeu 1-a ucis prin ma,na unei femei. Viu este Domnul care m'a plizit In calea pe care am mers, cä faa mea 1-a amagit spre pieirea lui ai el n'a sà-

Atunci ei cu arme in manä vor intra

in tabarft i vor deatepta din soma pe

spre ruaine. » i tot norodul se spiiimOnta foarte

capeteniile otirii asiriene, care vor alerga impreunit la cortul lui Olofern, dar'nu-1 vor gasi. i atunci vor fi cuprinai de spairnit i vor fugi de dinaintea voastrii. Pe urmä, voi i toti cei ce locuesc in tot muntele lui Israil, urmariti-i dobor4i-i pe drumurile voastre.

Dumnezeu i zise Intr'un cuget: o Prea-

chemati-mi pe Ahior Amonitul, ea sä

varait nici un pacat spre intinare sau

si, cazánd in genunchi, se inchinä lui

marit eati tu, Dumnezeul nostru, c,are ai nimicit astazi pe vrajmaaii poporului nostru! i Ozias Ii zise Iuditei: e Slavita tu, fiia, de Dumnezeu Cel Proa Inalt, inaintea tuturor femeilor de pe pamânt, i proslavit s5, fie Domnul Dumnezeu, care a facut cerul i pämantul

care te-a insotit pe tine, ca sâ dobori eapul voevodului duamanilor noatri.

i nu se va curma pomenirea in

inimile oamenilor despre nadejdea ta in

Insä inainte de a face

aceasta,

vada i B5, recunoaseä pe cel care dispre-

Oia neamul lui Israil 0 cum 1-a trimis pe el la noi, la moarte ! i ei chemata pe Ahior din casa lui

i and el veni i azu capul lui Olofern in mainile unui om in obatia poporului, eizu cu fat& la pamint ai-1 Ozias.

apucä leainul. i dupii ce-1 sculatá de jos, el cazu la picioarele Iuditei a'r se inchinä, inaintea

Binecuvântatä, sá fa tu in once sälaa al lui luda i la toate popoa-

ei i zise: 929

www.dacoromanica.ro

59

itIDITA, 15 rele, care, auzind de numele tau, se vor spiiminta! i acum spune-mi mie ce-ai fácut in zilele acestea ? o Atunci Iudita îi povesti in mijlocul poporului tot ceea ce

Ostasii Betuliei urmdresc pe Asirieni pretutindeni, pana Ii trec peste hotarele Da-.

clipa cand grajo, cu ei.

poporului.

poporul izbucni in chiote de veselie, in-

Cand cei din corturi aflarà ceca ce se intimplase, se ingroziri.

15.

mascului. Jefuirea taberii asiriene timp de treizeci de zile. Bucuria nespusd a

ea facuse de când plecase i pina in

ludita colina rara canttind biruinta.

i dupä, ce ea a sfirsit de vorbit,

cit strigatul lui se auzi in oras. Si incredintindu-se Ahior despre toate c'ite le facuse Dumnezeul lui Israil,

i spaima i tremurul ii cuprinse. nu mai ramaserii, la un loe grámada, ci se imprastiara si o apucara razna toti

taje imprejur trupul si fu primit in neamul

laolalta pe potecile sesului si ale muntelui.

crezu cu neclintim in Dumnezeu

Dar i cei care tábarisera in munte, imprejurul BetuLiei, o rupsera de fuga. atunci toti bärbatii destoinici de lupa, ai lui Israil se repezira pe ei. i Ozias trimise crainici la Betomestem, la Bibe, la Hobe si la Cola, pre-

Jai Israil pina in ziva de azi.

in revarsatul zorilor, ei spänzurara capul lui Olofern pe zid i apoi iesira in cet,e spre trecitorile muni

telui.

i ciad Asirienii ii zdrira, trimi-

sera dupa càpeteniile lor, iar aceia se dusera la capitani rA la cei de peste si la toti mai marii lor, i aceia ajunsera la cortul lui Olofern j ziserä, celui ce era mai mare acolo:

Secad pe domnul nostru, cáci robii cutezara s1 se scoale cu räzboi impotriva noasträ, ca sa ne pripadeasci cu totul! » Atunci Bagoa,s intra i bitu in perdeaua cortului, fiindca el socotea cii, Olofern doarme cu Iudita. i deoarece el nu auzi pe nimeni, dlidu perdeaua laoparte intri in iatac, si-1 gasi pe pragul cortului mort 11.1

si Cu capul taiat.

i atunci incepu si strige din rasputeri si se puse pe plans, pe strigat pe tipat, FA-§i sfIsie hainele de pe el. Apoi se duse repede in cortul

unde era sälasul Iuditei, dar n'o gasi.

In sfirsit se repezi la poporul cel faz-

cum EA in tot Vinutul muntos al lui Israil, ca vesteasca despre ceca ce se intilmpiase i ca toti cu totii s'a tabere pe vrajmasi nimiceasca. Cand auzira de aceasta fiji lui Israil,

cu totii se napustirä, impotriva lor biturit pina la Hoba. Dar si cei din Ierusalim si din tot inutul muntos guiri inteajutorul lor, ctici i pe ciii vestise despre cele intimplate in tabara vrtijmasä. Asijderea i cei din Galaad si din Galileea Ii batura crunt, pana ce trecura dincclo de tinutul Damascului. lar ceilali locuitori ai Betuliei vaira in tabara asirianä pe care o jefuira i se imbogitira. i fiii lui L3rail, care se intoarserà de la infriingerea vr5jmaau1ui, posea atiipânire pe ceea ce mai ramisese. satele i catunele din munte i din cimpie luarit prada bogatii, caci era multa

boinic i incepu sá strige:

foarte.

Atunci Ioachim arhiereul impreuni

s Robii se purtarà, ca niste vicleni;

o singura femeie evreicä fäcu de °cara' casa impäratului Nabucodonosor, caci Olofern eta lungit la pamant, cu capul retezat ! u

Când capeteniile ostirii asiriene auziri aceasta veste, isi sfisiari vesmintele i se zäplicira de tot. i vaietul strigiltul Ion mare se inteti in mijlocul taberii. 930

cu marele stat al fiilor lui Israil, care locuiau in Ierusalim, se duseri sá vazá izbanda pe care Domnul o diduse lui Israil

i

s'a, yaz& pe Iudita i BIJA faca

urare de izbindi ca niste prieteni.

i când ei ajunsera la ea, toti inteun cuget o laudara: t Tu, mindria lui Israil, tu, faima cea nespusi a neamului nostru!

Tu le-ai fä,cut toate acestea Cu mina ta i tu ai adus izbinda lui Israil!

www.dacoromanica.ro

IUDITA, 16

Dumnezeu aratatu-si-a bunfivrerea sa cu tine ! Binecuvântata sa fii tu de Dumnezeu cel atotputernic in veci i deapururi! » Si tot norodul striga: « Amin!»

Iudita, fiica lui Meran, cu frumusetea

Si tot poporul pradit tabira timp de treizeci de zile. Si i-au dat Iuditei cortul lui Olofern i toate tacamurile de argint, paturile i pernele, precum toate lucrurile din el. Si ea, luandu-le, le puse pe catarul ei, pe care Inhámandu-1

la trasura ei, porni la drum.

Si toate femeile din Israil alergau s'o wait i o slavirii, iar j cinstea ei se incinserit in hora. Si ea lua ramuri in mama i dadea femeilor care o insoteau.

Si se incununara cu ramuri de

maslin, atat ea cat si soatele ei. Si ele mergeau in fruntea poporului intreg,

In timp ce toate femeile driquiau. Si toti fiii lui Israil veneau in urma, incununati cântitnd cantece din gurit.

Atunci Iudita incepu sa cante

aeeasta cantare de laudá in tot Israilul, iar tot norodul cttnta dupft ea aceasta

ei 1-a dat la pamant.

Oki ea s'a dezbracat de vesmintele ei de vaduva, spre biruinta celor obijduiti din Israil, ca uns fate, cu mir, Si-a impletit cosita sub turban si s'a imbra.cat cu vesmant de in, ca sii-1 ademeneascit.

Cu sandalele ei i-a luat oath, frumusetea ei i-a robit inima, i cu sabia retezaturi-a capul.

Persil s'au ingrozit de harbatia

i Mezii de cutezanta ei. Atunci au chiuit obijduitii mei si au strigat din ritsputeri cei fad:, vlaga, ei

iar ei s'au spadmantat si si-au ridicat glasul

i au luat-o la goana.

Copii de mame tinere i-au stritpuns

Cu sabia si ca pe niste robi i-au doborit

la pamant, perit-au in randul de tale al Domnului mea.

slavoslavie. 16.

Ctintarea de laudd a luditei, in care proskivepte pe Domnul. Viora ei cucernicii cu infrdnare. Ea ajunse la addnci bdtrelaverea. inainte de moarteipi

nete

Si Iudita zise: Porniti Domnului cantare din timpane, cantati-i stiiptt-

Canta-voi Dumnezeului meu cantare nouit: Doamne, mare esti tu i prea slavit, minunat in puterea ta, i nimeni

nu poate sit te intreacii! Tie slujeasca intreaga fapturä, pentru ca tu ai zis si toate s'au &cut. Trimis-ai Duhul tau si totul a fost zidit i nimeni nu poate sá stea impotrivá poruncii tale! Muntii ca si marile se zbuciuma

nului din chimvale, miíestriti-i un psalm

nemai cantat, preamáriti s't sus strigati numele lui Dumnezeu cel ce conteneste ,razboaiele este Domnui, clici, In tabara In mijlocul poporului, el m'a scitpat din mitna celui ce met urmitrea pe mine. Venit-a Asur din muntii de la

miazit-noapte, el veni cu zecile de mii ale ostirii sale, si multimea lor stavilea puhoaiele i caii lor acopereau Wale. Si-si Ricca socoteala sä parjoleascit

plaiurile mele si pe flaciiii mei sii-i jun-

din temelie, stancile se topesc cum se

topete ceara inaintea fetei tale, iar cu cei

ce te cinstese pe tine, milostiv esti tu cu ei!

Piindca orice jertfa cu miros de mireazmä, pretueste putin pentru tine si tend& grasimea arderii de t,ot este de mai putin pret, Insá cel ce se teme de Domnul deapururi este mare. Vai de noroadele care se ridica Impotriva norodului meu, caci Domnul cel atotputernic le va pedepsi In ziva judecatii, i va da focului

ghie cu sabia, pe pruncii mei sit-i dea la pamant, pe copiii mei sa-i dea de inc

si pe fecioarele mele si

nu 1-au lovit pe el, si nici nu i-au stet impotriva oameni inalti ca muntii, ci

le riipeasca.

Domnul cel atotputernic prin mane uncí femei i-a nimicit, Caci voevodul lor n'a fost doborit de tineri voinici, i nici feciorii uriasilor 931

i

viermilor

prada trupul lor, ea sä, une de durere In veci de veci! » Si cand ajunserit la Ierusalim, se inchinarii lui Dumnezeu, iar dupa ce norodul se curati, aduse arden i de tot, daruri de bunii, voie i danii.

www.dacoromanica.ro

BARITH, 1

Si Iudita afierosi toate lucrurile lui Olofern, cate i le &dime norodul, iar pologul pe care il luase din iatacul lui, il dadu ca afierosire pentru Dom-

de cand murise sotul ei Manase ai se adaogase la poporul lui. Ea era foarte batrána, i ajunse In casa barbatului ei la o sutil, i cinci ani. i ea dezrobi pe roaba ei. Ea muri In Betulia ai fu ingropati in gropnita

nul.

Si poporul se veseli in Ierusalim trei luni, in fata templului, i Iudita

hárbatului ei Manase.

mase la ei. lar dupa aceste zile, fiecare se intoarse la clironomia lui, i Iudita se intoarse in Betulia petrecu viata la gospodaria ei. i cu inaintarea in

Si neamul lui Israil o jeli aapte

zile.

i inainte de moarte Ii imparti

averea la rudele barbatului ei Manase ai la cele mai de aproape rude din neamul ei.

varsta a ajuns vestita in tosta tara.

Si cat a trait Iudita, nimeni n'a

Multi au dorit-o, dar nkmeni nu a cunoscut-o in toate zilele vietii ei,

indr6,znit sa turbure pe Israiliti i Inca multa vreme dup5, moartea ei.

CARTEA LUI BARUH plului Domnului care fuseserit pradate din templu, ca sa le dila, inapoi in tara

1.

Baruh este trimis cu bani i cu ocl,oarele templului la Ierusalim, impreund Cu o

lui luda, adica odoarele de argint care fuseser5, facute din porunca lui Sedechia,

scrisoare.

fiul lui Iosia, regele lui luda,

Acesta, este cuprinsul cartii pe care

Dupa ce Nabucodonosor, imparatul Babilonului, luase robi din Ierusalim pe

a scris-o Baruh, fiul lui Neri, fiul lui

Maaseia, fiul lui Sedechia, fiul lui Hasadia, fiul lui Hilchia, in Babilon, In anul al cincilea, in luna a aaptea,

Iehonia cu boierii, cu faurarii, cu capeteniile i cu norodul tarii dusese

in Babilon.

In vremea cand Caldeii cuprinseserii, Iediiduserit foc. rusalimul Si Baruh citi cuprinsul cartii acesteia

desluaira inteo epistola cu lata ca vä trimitem bani ! Cumparati cu aceati bani dobitoace pentru arderle de tot i pentru jertfele pentru picat, precum i timaie. Pregatiti prinoase i le aduceti pe alSi-i

care il trimiser6,

In auzul lui Iehonia, fiul lui Ioachim,

regale lui luda, pi in auzul intregului norod, care venise sä asculte cuprinsul i in fata boierilor i a voevozilor,

tarul Domnului Dumnezeului nostru, i rugati-va pentru viata lui Nabucodonosor, imparatul Babilonului, i pen-

In fata b5,tranilor ai a poporului de la mic i pana la mare, cum ai a tuturor acalora care erau aaezati in Balilonia,

tru viata lui Baltazar, fini lui, ca zilele

pe tármul ráului Sud. i când 1-a auzit poporul, a inceput

vietii lor 86, dainuiasca cat zilele cerului deasupra pamantului,

sä pla,ngi Efi sä posteasca §1.1 sä, se roage Domnului.

i aduse argint fiecare cal Ii dedea

Ca Domnul 85, ne dea putere si lumineze ochii noatri i sá traim la

Si ei il tiimiserit la Ierusalim, la arhiereul Ioachim, fiul lui Hilchia, fiul

bilonului, ai la umbra lui Baltazar, fiul lui, i si le fim slugi vreme indelungata

mana,

lui Salum, i la ceilalti, preoti i popor, care se mai aflau in Ierusalim, i anume prin Baruh, Cel ce luase in a sa primire, in ziva

a zecea a lunii Sivan, tfi odoarele tem-

umbra lui Nabucodonosor, imp5,ratul Ba-

ai si afläm har inaintea lor. Rugati-vä, aaijderea i pentru noi

catre Domnul Dumnezeul nostru, fiindci am pacatuit impotriva Domnului Dumnezeului nostru i mania Domnului si 932

www.dacoromanica.ro

BARUH, 2

urgia lui nu s'au intors de la noi pana. in ziva de azi. i cititi cartea aceasta pe care noi v'am trirais-o voua ca ea fie cititä,

cer vreodatit, cum s'a intamplat acum in Ierusalim, precum este saris in legea lui Moise, Ca fiecare din noi sá manance carnea

In temp/u1 Domnului, la sarbatoarea corturilor i in zilele de adunare la templu, *i marturisiti: Domnul Dumnezeul

fiului sáu i a fiicei sale.

Precum q't regii noatri toi voevozii noatri, preotii i proorocii noatri i pa-

i, in loe ea fie stapftni, au ajuns supuai, fündcä noi am paclituit impo-

nostru este drept, iar noi, locuitorii lui luda i cei din Ierusalim, s ne rusinám, rintii noatri, Fiindca am pacatuit inaintea Dom-

nului,

*i n'arn ascultat de Domnul

n'am luat aminte la poruncile Dornnului

Dumnezeului nostru, pe care el ni le punea inaintea noastra, ca sa umblam intru indreptarile sale. Din ziva in care Domnul a scos pe stribunii noatri din Ora Egiptului a't pánä, in zius, de azi, ne-am nicit impotriva Domnului Dumnezeului

nostru si am stäruit intru neascultarea glasului eau.

*i asa s'au abatut peste noi ne-

norocirile i blestemul pe care Domnul

a poruncit robului eau Moise

ea le

vesteasca in ziva in care a scos pe stramoaii noatri din tara Egiptului, ca sá ne dea noua o tar& in care curge lapte miere, precum se vede in ziva de a,stazi. Dar cu toatit, certarea proorocilor

pe care el i-a trimis la noi, tot n'am

ascultat de glasul Donnaului Dumnezeului nostru,

Ci fiecare din noi a umblat dupa poftele inimii sale celei rele, inchinându-ne la dumnezei streini i savarsind blestemätii inaintea ochilor lui. 2.

Pedepsele care eau abdtut peste popor duce rea in robie sunt urmarea neascultdrii poruncilor Dornnului.

i aaa a adeverit Domnul cuvantul sau pe care-1 graise impotriva noastrá impotriva judecatorilor noatri care au

judecat pe Israil, impotriva regilor

voevozilor noatri i impotriva intregrdui Israil f}.1 luda: Ca va trimite peste noi astfel de ne-

norociri, care nu s'au mai intamplat sub

*i el i-a dat pe ei in mana tuturor

impäratiilor invecinate spre batjoeura spre blestem i In toate popoarele dimprejur, printrecareDomnul Ii impraatiase, triva Domnului Dumnezeului nostru prin neascultarea poruncii sale.

Insä, de partea Doranului Dumne-

zeului nostru este dreptatea, iar de parte,a

noastra ai a parintilor noatri rusinarea, fetelor noastre, Minded, tot ceee, ce a gait Dom nul impotriva noastra, toata aceastá nenorocire a venit peste noi.

i noi n'ara imbunat fata Dom-

nului ca sa ne intoarcem de la cugetele initnii noastre celei rele,

Pentru aceasta Domnul a stat de veghe pentru nenorocirile au care ne-a

amenintat si le-a abatut peste noi, fiindca Domnul este drept in toate lucrarile sale

pe care el le-a orânduit pentru noi.

Cu toate acestea noi tot n'am

ascultat de glasul lui,

sá

umblä,m

intru indreptarile Domnului pe care el ni le-a pus inaintea noastra. i acum, Doamne Dumnezeul lui

lui Israil, tu care ai scos pe poporul tau din tara Egiptului, cu mina tare, cu minuni i fapte mai presus de fire, cu putero mare ai cu brat inalt i ti-ai fäcut nume mare pan& in ziva de azi, Greait-am, färadelege

a't

nedrep-

tate am savarait, Doamne Dumnezeul nostru, in randuielile dreptitii tale, Insä, intoarce urgia ta de la noi, fiindca putini am ramas intre popoarele printre care tu ne-ai impraatiat. Asculta, Doamne, rugaciunea noa-

stra ai ruga noastra fierbinte i mantueate-ne pentru numele tau, i ne sá afiam liar In ochii celor care ne-au dus in robie, Inctit sä, cunoasca toata, lumea ea tu eati Domnul Dumnezeul nostru i ca Israil t3.1 neamul lui este numit cu numele tau.

933 www.dacoromanica.ro

BARUH, 3

0, Doamne, cautit din sfant lo-.

004'11 tau i ia aminte; pleaca, Doamne,

urechea ta i auzi! Deschide, Doamne, ochii vezi, fiindca nu mortii cei din iad, al ertror duh li s'a luat, vor lauda pe Domnul i dreptatea lui, Ci cei cu sufletul intristat peste masurit, garbov i färä vlaga, cu ochii sfarsiti

i

släbii, Ii vor da tie slavit

vor lauda dreptatea ta, Doamne!

Si nu din pricina vredniciei parintilor si a regilor nostri aducem rugaciunea noasträ inaintea fetei tale,

Doarone Dumnezeul nostru, Choi tu pe bunk' dreptat,e ai slobozit mania i urgia ta impotriva noa-

strä, precum ai vestit prin robii profetii:

«Aya zice Domnul! Plecati sub jug grumazul vostru i slujii imparatului din Babilon, ca astfel sit locuiti In Ora pe care am d'aruit-o vostri. lar dam& nu yeti asculta de gla,sul Domnului, sa slujiii imparatului din Babilon,

Atunci voi curma din orasele lui ludo si de pe ulitele lerusalimului strigatul de bucurie i cel de veselie voiosia mirelui i a miresei, i toata tara se va preface in pustietate fruit tipenie de om! »

Si noi tot n'am ascultat de glasul tau, sâ slujim imparatului Babilonului. Dm aceasta pricinâ ti-ai adeverit euvintele tale pe care le-ai gr5,it prin gura robilor täi profeti, ca oasele regilor nostri i ale parintilor nostri s'a fie arun-

cate afar& din mormintele lor. Si inteadevar cä au fost scoase afar& la caldura zilei si la frigul noptii. Ci ei muriserit de rfaprasne, de foame, de sabia si de ciumit, Tar tu, din pricina ritutatii easel lui Israil si a casei lui luda, chiar templul tau, in care se chiama numele titu, 1-ai adus in starea in care se vede astazi. Si tu, Doamne Dumnezeul nostru, tu te-ai purtat cu noi ("up& teat& bunit-

tatea ta i diva teat& marea ta indurare,

Precum ai rostit prin gura robului

tau Moise, cand i-ai poruncit sa serie

legea pe care s'o graiasca fiilor lui

« Dacit nu yeti asculta de glasul meu, aceastit mare si numeroasit mul-

time va ajunge una mica printre popoarele pe unde Ii voi imprastia,

Fiindcit stiu oil nu mit asculta,

fiindcit

el este norod tare la cerbice,

ins& in pamb,ntul robiei lor se vor invata minte, Si vor cunoaste cä eu Bunt Dom-

nul Dumnezeul lor; si le voi da inimit çi urechi ca sit audit. Atunci ma vor proslavi vor aduce aminte de miracle meu in tara uncle vor fi dusi in roble. Si de la indafatnicia lor se vor

i de la faptele cele rele, fiindcit Ii vor aduce aminte de intoarce, precum

patania parintilor lor care au pacittuit

inaintea Domnului. Si li voi intoarce atunci in tara pe care am dat-o cu juramant stramosilor lor, lui Avraam, lui Isaac si lui Iacob, si pe

care o vor stapani, i Ii voi inmulti niciodata nu-i voi irnputina. Si voi incheia cu ei legamant ves-

nic, ca eu sä fiu Dumnezeul lor i ei 85, fie poporui meu. Si-atunci nu voi mai izgoni pe poporul meu Israil din tara pe care eu le-am dat-o. » 8.

lama a fast pedepsit pentru cd n'a umblat pe calea infelepciunii, pe care Dumnezeu i-a dat-o in lege. Doamne, Atottiitorule, Dumnezeul

lui Israil! Un suflet strilmtorat si un duh necajit strigit catre tine: « Asculta, Doamne i milostiveste-te

spre noi, cáci am pacatuit inaintea ta.

Tu stai in jiltul tau in veci, iar

noi sit pierim in veci?

Doamne, Atottiitorule, Dumnezeul

lui Israil, asculta rugaciunea celor din Israil care aunt aproape 85, moar5, si a calor caro au piteittuit impotriva ta, a calor care n'au ascultat de glasul Domnului Dumnezeului lor, si din care pricina a venit peste noi naprasna aceasta!

934 www.dacoromanica.ro

BARUH, 3 Nu-ti aduce aminte de faradelegile

parintilor nostri, ci in vremea aceasta adu-ti aminte de puterea ta si de numele tau;

Si nici nu intelesera caile ei. Dar

nici feciorii lor nu o pricepura, i staturi

departe de calea ei. In Canaan, nimeni n'a auzit de-

Fiindcii, tu esti Domnul Dumnezeul

spre ea, iar in Teman n'a fost zaritä, nici°data.

mile noastre gandul ca sä ne temem de tine i s chemám numele tau sit te proslaxim pe tine in tara robiei

stradueso dup.& intelepciune, negutatorii Madianului i ai Temei, cei ce graiesc In pilde s't se sarguesc sá afle priceperea, n'au cunoscut calea intelepciunii i nici n'au aflat vre-o stire despre cararile

nostru, ca sä, te proslävim pe tine. i pentru aceasta ne-ai pus in ini-

nos,stre i sä ne pocaim din initna pentru

toate pacatele parintilor nostri, care au pacittuit impotriva ta. Irma, vezi ! Acum suntem in tara robiei noastre, in care ne-ai impritstiat spre ()cad, i spre blestem i spre purtarea vinei pentru toate fárädelegile pa.rintilor nostri, care s'au lepadat de Domnul Dumnezeul nostru. Asculta, Israile, poruncile vietii,

luati aminte ca sa invatati intelepciunea!

Cum se intamplii, Israile, ca tu esti in tara, vrajmasil i cá tanjesti in pamánt strain ? Cä trebue sá fii spurcat ca hoiturile, Si sä te numeri cu cei ce se pogerm): in

eel?

Pariisit-ai izvorul intelepciunii.

Daca, ai fi umblat pe cales, lui

Dumnezeu, in veci ai fi locuit in pace. Invatä deci unde este iseusinta,

unde este puterea, unde este mintea, ea sä pricepi unde este viata lung& ka fericitä, uncle este lumina ochilor pacea.

Cine a gasit vreodatii, salasul ei

Chiar nici fiii lui Agar, care se

ei.

0, Israile! Cat de mare este tem-

plul lui Dumnezeu EA cat de intins locul stapanirii lui! neMare si färft sfa,rsit, inalt masurat !

Acolo s'au näscut uriasii cei vestiti din vrerai straveehi, inalti la staturâ i iscusiti la rázboi. Dar Dumnezeu nu i-a ales pe ei nici cala catre intelepciune nu le-a deseoperit-o.

Si s'au stins pentru cá n'au avut

pricepere, pierit-au din pricina nebu-

niei lor.

Cine s'a suit vreodatä in cer, ca Ee0 ja s't s'o pogoare din non? Cine a trecut dincolo marea, ca s'o de,scopere EA s'o cumpere in schimbul

aurului curat?

Nimeni nu cuneaste calea catre

ea i despre cararea ei nu stie nimeni. Ci numai Atotstiutorul o cunoaste

Unde sunt stäpanitorii popoarelor,

cu priceperea lui o descopere, el care a zidit piimántul pentru vesnicie si I-a umplut de dobitoace,

cele pamantului, Si se desfatau cu pasarile cerului?

porneste, Il chiamä i ascultä tremuránd,

si cine a intrat in vistieriile ei?

care stapaneau chiar i peste dobitoa-

Unde sunt coi care adunan argint

aur, cei in care omenirea Isi punea nadej dea i a carer avere era far& afarsit ?

Unde sunt cei ce lucrau argintul

si se straduiau ea lucrarile lor sä fie neintrecute ?

El care sloboade fulgerul i fulgerul

Din pricina caria stelele lumineazä in locul lor si se veselesc, El le cheama si ele raspund: » Ele stralucese voioase intru slava celui care le-a zidit. Acesta este Dumnezeul nostru, altul nu poate fi socotit asemenea

S'au stins i in iad s'au coborit altii au venit in locul lor!

cu el. 37. El ne-a descoperit once cale ce duce

locuirä pe pamánt, ins& nu cunoscurii, drumul

bului sau Iacob 1}i lui Israil, cel iubit

20. Cei de mai tarziu vazura, lumina

spre intelepciune, pe care a daruit-o rode el.

935 www.dacoromanica.ro

BARUH, 4

38. Dupa aceasta el insusi s'a ar5,tat pe pa:mint i impreunii cu oamenii a petrecut. 4.

lerusalimul Çi cldngtlie fiii sái. Vräjnza§di vor fi pedepsiO. Mtingaierea lerusalimului. Intelepciunea este cartea poruncilor lui Dumnezeu i legea care dainueste des,pururi. Toti cei care se tin de ea dobtindesc viatä, iar cei care o pärksese - moarte. Intoarce-te, Iacobe, la intelepciune apuca-o ; indreaptit-te spre stralueirea ei i umbla in lumina ei. Nu lasa slava ta altuia Efi nici celor de alt neam foloasele intelepciunii. Fericiti suntem, Lsraile, fiindca

ceea ce iubeste Dumnezeu ni s'a des-. coperit cola. Indriizneste, norodul meu, care porti

streinä, care de cel batrán nu se ruina,

iar de copii nu se indura,

Si care a riipit pe drägälasii copii ai vaduvei i celei pustiite i-a rapit fiicele !

Dar eu, cum as putea sa va fiu

de ajutor ?

Fiindc5, numai eel care a abiltut

nenorocirea peste voi, numai acela poate sä va, miintuiasca din m5,na vräjmasilor vostri.

Duceti-vii, copii, duceti-vä, caci eu trebue sa fiu 15,sata pustie. Dezbracat-am vesmantul meu de pace i m'am imbracat cu cel de rug&

fierbinte i in toate zilele vieii mele striga-voi catre Cel Vesnic. Dar indräzniti i voi, copiilor, strigati i voi care Dumnezeu, caci el

v5, va m5,ntui de impilare si de mána vriijmasilor vostri;

spre pieire. Ci numai fiindc5, ati hag-

Deoarece eu am nadejde in Cel Vesnic, ell el va va mantui si ma veselese ca Cel Sf5,nt i Vesnic, Mántuito-

vrajmasilor ;

spre voi.

numele lui Israil. Fost-ati vanduti paganilor, dar nu

riltat pe Dumnezeu, ati fost dati in mâna

Fiindc5, ati intaratat rávna ziditorului vostru i ati adus jertfii demonilor, si nu lui Dumnezeu. Uita-tati pe Dumnezeul cel vesnic care v'a näscut i ati intristat Ierusalimul cel care v'a crescut,

rul vostru, in curand se va milostivi Si daca v'am läsat EA v5, duceti cu plänset l cu jale, Domnul imi va

face mie parte de vesnica bucurie si pl5cere.

Si precum vecinele Sionului au

vazut ducerea voastra in robie, tot astfel

Si care, v5,z5,nd urgia lui Dumnezeu

vor vedea in curánd mantuirea voastri

it Ascultati, voi vecinele Sionului, ca,ci Dumnezeu m'a lovit cu mare jale. Am vázut robirea fiilor si a fiicelor mele

vrednici cu marea si strillucita slay& a

deslantuindu-se asupra voastr5 zise:

pe care Cel Vesnic a adus-o peste ei.

Crescutu-i-am cu voiosie si a trebuit sä-i las sä plece cu plânset i cu jale. 12.Nimeni sa nu se bucure viizandu-init vaduva i de multi p5,räsitá.

sunt din pricina päcatelor fiilor mei,

fiindca s'au abátut de la legea Domnului,

Si nu s'au ingrijit de orânduirile lui i pe calea poruncilor lui n'au umblat i nici pe cararea drcptei ránduieli n'a calcat piciorul lor. Veniti, vecinele Sionului, i amintiti-v5, de robirea fiilor i fiicelor mele pe care Cel Vesnic a adus-o peste ei ! C5,ci el a adus peste ei un popor de departe, popor îndrázne i en limbi

de la Dumnezeu, de care va yeti inCelui Vesnic.

Copii, indurati cu rabdare ruttnia

care a v nit peste voi de la Domnul. Pe tine te-a urmärit vräjmasul, dar in curand vei vedea pieirea lui si-i vei pune

piciorul till' pe grumaz. Plapttnzii mei fü au fost siliti sträbatá drumuri erlincene i au f ost

tariti ea o turra5, pe care vrajmasul o r5,peste.

Indrazniti, copii, i strigati &fare Dumnezeu, cäci cel caro a adus nenorocirea peste voi poate 85,0 i aducä aminte.

Si dup5, cum cugetul vostru era plecat sh se ratticeascii de Dumnezeu, cautati stráduiti-va de zece ori din nou,

936 www.dacoromanica.ro

EPISTOLA PROOROCULUI IEREM1A

Fiindc5, el, cel care a adus peste voi prapadul, o data cu mäntuirea voastra va va häritzi i vesnica bucurie. » Indrazneste, Ierusalime! Cäci cel

care ti-a dat nume te va si mangaia. Dar vai de cei care ti-au pri-

cinuit reiu si de caderea ta s'au bucurat!

Vai de cetatile in care fiii tái au fost robi! Vai si de a,celea care i-au primit !

Si dupa cuna s'au bucurat de caderea ta, tot asa se vor jeli pentru pustiirea lor. CAA voi lua bucuria din multimea norodului i veselia lor se va preface in jale:

Foc va aduce peste ele in scurta

vreme Cel Vesnic i multi vreme vor fi

locuite de duhuri necurate. Priveste imprejur, Ierusalime, inspre rasarit, i vezi bucuria care îi va veni de la Dumnezeu. Jata, feciorii pe care i-ai läsat sa plece vin de la r5,siiritul i pang, la apusul soarelui, adunati prin cuvitntul Celui &ant, bucurandu-se de slava lui Dumnezeu.

pururi cu podoaba stralucirii lui Dumnezeu.

Imbraca-te cu mantia dreptatii, care vine de la Dumnezeu, i pune-ti In cap diadema stralucirii Celui Vesnic.

Dumnezeu arata-va stralucirea ta tuturor tarilor de sub cer, Si vei fi numit cu nurnele cel pus de Dumnezeu deapururi: e Pacea drep-

tatii»

qi

e Slava temerii de Dumne-

zeu ».

Scoalii-te, Ierusalime, si sue-te pe inaltime i priveste in jur spre rasarit!

Iat5 copiii tai s'au adunat de la

rit-

särit i pan& la apus la cuvantul Domadus nului, bucurandu-se ca Domnul

aminte de ei. Ei plecaserlt de la tine pe jos, dusi de vrajmasi, insit Dumnezeu ii intoarce

acasä cu cinste ea pe vlastari de 1mp5,rat,

Cad Dumnezeu a poruncit ca orsicare

munte Malt i vesnicele coline sa se lase

In jos si vaile sa se prefacii in sesuri,

ca Thrall sá treacá, sub ocrotirea slavei Domnului ; Codrii

5.

Intoarcerea din robie. Dumnezeu este cel

ce aduce biruinp lui Israil

si el este

cel care U caduzefte.

1. Dezbraca-te, Ierusalime, de haina ta de jale si de necaz i imbraca-te dea-

i crangurile mirezmate sa umbreasca pe Israil la porunca Dom-

nului.

Cad Dornnul inn*, cu bucurie

mare, calauzeste pe Israil intru lumina stfalucirii sale, cu dreapta lui milostivire.

EPISTOLA PROOROCULUI IEREMIA Copia scrisorii pe care a trimis-o leremia celor ce

erau sd fie du,si in roble frt.

Babilon, de impclratul Babilonului, i prin rare vestea ceca ce Dumnezeu Ii poruncise.

Din pricina plcatelor cu care ati pacätuit impotriva lui Dumnezeu, yeti fi dusi robi in Babilon, de Nabucodonosor,

imparatui Babilonului. Si dup5, ce veti ajunge in Babilon

Dar luati aminte ! Voi yeti vedea In Babilon dumnezei de aur i de argint si de lemn dusi pe umeri, care insufla groazä paganilor.

Paziti-vä ca nu cumva sá fiti la fel cu cei de alt neam i sit v5, apuce pe voi frica de ei. Si când yeti vedea popor fnainte In urma lor, c5, se inchinii, ziceti in

delungata, pan& la al saptelea neam, dupà

cugetul vostru: Tie ti se cuvine 85, ne inchinam, Stapane! s,

pace.

si el v5, va cere you& socoteala.

veti sta acolo multi ani i vreme in-

care va voi aduce de acolo inapoi, cu

Fiindc5, ingerul meu este cu voi

937 www.dacoromanica.ro

EPISTOLA PROOROCULUI IEREMIA

Limba idolilor este netezitä, de un

Pe trupul i pe capul lor zboarit

meter, ei înii sunt imbracati cu argint cu aur, pentru aceasta sunt chipuri

lilieci, rilndunele i alte pasari, chiar

Si intoemai ea pentru o fecioarti iubitoare de podoabe, filurarii iau aur, Si fiuresc din el cununi, ea s5, le punii pe capul zeilor. Dar se mai intämplä c5, preotii iau aurul i argintul

sunt Dumnezeu, deci nu viL temeti de ei. Aurul Cu care Bunt imbracati este

mincinoase, care nu pot sit graiasca.

idolilor lor si-1 cheltuesc pentru ei

Ba chiar ei fac daruri desfrânatelor in casele de desfrau. Si ei ii impodobesc pe idolii lor cei de aur, de argint ori de lemn, ca pe oameni, Cu vesminte.

i ei nici nu pot sii

fie macar paziti de ruginä EA nici de cari.

Ei aunt imbriicati in vesminte de porfirli, însä fata lor trebue ea, fie sp5.latii de praful care se face in templu

care se pune din belsug pe ei.

Idolul are schiptru, ca un oni

oarecare sau ca un judecator de tinut,

dar cu el nu poate sá omoare pe acel care Il ockfaste ;

In dreapta lui tine o spada,

o secure, dar nu se poate ritzboi i nici nu poate sä, se apere de hoti.

Din toate acestea se vede cá ei nu sunt Dumnezeu, deci nu vä temeti de ei.

Precum omul nu mai are trebuintä,

de un vas stricat, tot asa si de idoli. Ei aunt asezati in temple.

Ochii lor sunt plini de praful fa's-

colit de picioarele celor care inträ in-

pisici sar pe ei. Din toate acestea vedeti cá ei nu

numai pentru infrumusetare, iar dacá nu-I freci de ruginä, nu mai striiluceste, iar °find au fost turnati, ei n'au simtit nimic. Ei au fost cumparati cu pret mare,

cu toate cit inteinsii nu este suflare

de viatil. Si din pricinä, cit nu au picioare, sunt dusi pe umeri, i astfel ei îi aratii oamenilor nevrednicia lor. Iar cei ce li se inchinii, sa, se rusineze de ei ! Si dad, vre,-unul din idoli cade jos, nu se ridicii de la sine, Si dacä vre-un om îi scoala in picioare, nu incep sa unible singuri, i dacá

se pleacá inter) parte, singuri nu se pot indrepta. Ci darurile li se pun dinainte intocmai ea la morti.

Preotii vând jertfele care li se aduc, in folosul lor, sau femeile lor fac cu ele sii-

raturit si nu dau nici color sármani nici color neputineiosi. Femeile lehuze si cele necurate se ating de jertfele lor.

Fiind incredintati din acestea nu aunt Dumnezeu, nu vä.,' temeti de ei !

nezeu

Pentru ce deci 65, fie numiti Dumfemeile sunt cele ce pun

Si precum se inchid portile temnitei

daruri inaintea acestor idoli de aur, de argint i de lemn. Si in templele lor, preotii stau in

pirat si care om este ostmdit la moarte, intocruai asa preotii intiiresc templul cu usi, cu broaste si Cu zavoare, ca idolii

Ei zbiarä i striga, in fata dumnezeilor lor, intocmai ca la un °spat

In urma unui om care a hulit pe imlor sa nu fie furati de tálhari.

Si ei aprind sfesnice, i anume mai

multe deal pentru ei insisi, dar idolii

nu pot sit' vadti, pe nici unul. Ei sunt intocmai ca o grind& din templu, si se zice cä mima lor este mä,ncat& de viermii párnântului, care îi rod FA pe ei i vesmintele de pe ei, Mfg, ca ei sit simta. Fate, lor este innegritit de fumul templului ;

cu vesmintele rupte, cu capul i cu bärbile rase i cu capetele descoperite.

pentru mort. Preotii Si dezbracii de vesmintele lor

femeile

i copiii.

Ori cá le-ar face cineva bine sau ei nu pot sä rAsplitteascet; ei nu pot sEi sue un imparat pe tron i nici sa-1 dea jos. Tot asa ei nu pot sä imbogilteasca

pe nimeni, nici ea le dea macar un

banut. Dad, cineva ar face o fagaduintii

n'ar implini-o, ei nu o cer.

938 www.dacoromanica.ro

EPISTOLA PROOROCULUI IEREMIA

Ei nu pot sa scape pe nimeni

de la moarte i nici ad smulgä pe cel slab din mana celui tare. Orbului ei nu-i pot sa-i dea vedere si nu pot ad scape pe nimeni din nevoie.

Pe vhcluva ei n'o miluesc i orfa-

nului nu-i fac bine.

Deci acesti idoli imbrileati cu aur

cu argint seaman& eu pietrele din munti, iar cei caro li se inching ad fa,. nthra de ocara! Cum poate cineva sà creada eh, spun& ca acestia sunt Dumnezeu?

Ba chiar inii Caldeii nu-i pre-

tresc cum se cuvine. Dach, viid pe un om mut, Il aduc inaintea lui Bel s't vor

ca mutul ad graiasca, ca si cum Bel ar putea ad audtt.

Si cu toate cii inchinatorii îi dau seama, nu pot sa se lepede de ei, fiindca le lipseste puterea de pricepere. Femei incinse cu funii stau la drumuri i aduc jertfii de crupe, Si ori de ate ori vre-una din ele este luata de vre-un trechtor si se cilicà cu el, isi bate joc de vecina ei c'a n'a fost invrednicita ca ea si cii, funja ei a riimas nerupta. Tot ce se petrece acolo este minciuna. Deci cum poate cineva crede apuno ett ei sunt Dumnezeu?

Ei sunt fitur4i de mesteri si de

argintari, si nu pot &A fie dealt ceea

ce vor coi care ii lucreaza. Si daca lucratorii care ii fats pe idoli nu mai au mult de trait, cum vot fi dumnezei cei pe care ei i-au faurit? Ei nu lash in urma lor cleat minciuna i rusine. Ori de cilte ori da peste ei riizboi ori nenorocire, preotii lor in sfat unde sit se ascunda cu ei.

Cum dar nu puteti pricepe

ei nu sunt Dumnezeu, de vreme ce ei

inteinsii nu se atia, lucrare dumnezeiasca.

Cui poate oare ad scape din vedere c5, ei nu sunt Dumnezeu? Ei nu pot ad sue pe tron pe nici un impärat, iar oamenilor nu pot sa le dea ploaie;

Ei nu pot facit dreptate niel nu pot sit fereasca pe nimeni de nedreptate, fiindca ei Bunt neputinciosi, Efi. sunt ca ciorile intre piimant i cer.

Si child la foc templul acestor zei, idoli de lemn imbracaIi cu aur

cu argint, preotii lor fug si-si scaph

lar ei ard ea

i

grinditria templului in

mijlocul

Ei nu se pot impotrivi nici impiiratului i nici vräjmasului.

Deci cum poate eineva sit-si in-

chipuiasca i ad creada ca ei sunt Dumnezeu?

Si acesti idoli de lemn, imbriicati Cu aur i cu argint, nici macar de hoti

nu pot sd scape. i fiindca aceia sunt mai tari cleat idolii, ei jefuesc aurul

argintul, precum i vesmintele cu care sunt imbfacati, si plea* farit ca ei intr'ajutor. Deci este mai de folos Bà fii imparat, care isi desfiisoara puterea lui, sau un vas de treabii inteo casii, de care se poate folosi stäpânul, decitt idol, ori mai degra,b5, o usa la o cash, care apard

pe cei ce se aflä Inteinsa, decht idol, ori mai degrabti o columna' in palatul unui imparat, decht idol.

Soarele, luna i stelele care stràf}i sunt trimise pentru folosul ascultit de porunca lui Dum-

lucesc omului nezeu ;

La fel i fulgerul este frumos la

vedere cand scaphra, asijderea i vantul care sufla pretutindeni. Child Dumnezeu porunceste no-

rilor et, strabatil pamântul intreg, ei

nu se pot mantui de primejdia ritzboiului nici de alte naprasne amenintritoare?

asculta porunca indatift; eand focal este trirnis do sus sd mistue munti fji

lemn, imbracati cu argint i cu aur, se vad cd sunt chipuri mincinoase. Si pentru toate popoarele i pentru toti impiiratii este lucru limpede ca ei nu sunt

run cit.

Dar, mai tarziu, acesti idoli de

Dumnezeu, ci fapturi de mttini omenesti,

codri, el implineste ceea ce

i

s'a po-

Acesti idoli 'limit nu seaman& cu el

nici in frumusete i niel in putero. Deci nici sa nu credem i nici miirturisim ca ei stint Dumnezeu, fiindcii

939 www.dacoromanica.ro

CANTAREA CELOR TREI TINERI

ei nu pot nici Sil judece i niel sil

Dup5, cum o sperietoare de päsäri

oamenilor bine.

De vreme ce stim cil nu sunt

Dumnezeu, nu vä temeti de ei !

Pe impärati ei nu pot nici

binecuvinteze i nici sä-i blesteme ; Paghnilor, ei nu le aratii, semne

pe cer ; ei nu stralucesc ca soarele niel nu lumineazg ca luna. Dobitoacele pretuesc mai mult decitt ei, iar in primejdie ei nu pot sil scape inteun loe adäpostit. Fiindeä in nici un chip nu ne este dovedit c5, ei sunt Dumnezeu, nu vii temeti de ei !

nu pitzeste nimio inteo bostänárie, tot asa sunt i acesti idoli de lemn imbriicati

cu aur i cu argint. La fel sunt ei cu orisice tufg de máracini pe care se aseazii, päsärile ; la

fel sunt acesti idoli de lemn imbracati cu aur i cu argint ca i hoiturile zvárlite In intunericul mormântului.

lar dupit porfira i visonul care a putrezit pe ei, dumiriti-vä cil ei nu sunt Dumnezeu, i in cele din urmi ei

insisi se vor präpädi i vor ajunge de batjocurà, in tara. Mai de pret este un om drept färä, idoli, cAci el nu se teme de ()cara.

CANTAREA CELOR TREI TINERI Anania, Azaria gi Misail, jiind aruncafi in cuptorul cel cu loe, au cAntat Domnului aceasteí Matare. i

ei merseril prin mijlocul

läuand pe Dumnezeu i prosavind pe Domnul.

Apoi Azaria se opri i. deschizänd gura, se rugé, in mijlocul viipäii i zise: # Proslavit esti, Doamne Dumnezeul

$i tot ceea, ce tu ai adus peste noi orisice ne-ai fäcut nouä, facutu-le-ai In puterea hotiiririi tale ; Apoi ne-ai dat in mâinie vrajmaOlor inversunati impotriva noastrii, si a

unui imparat nedrept, cel mai räu de pe tot pämäntul. i acum nu mai putem 85; deschi-

pärinior nostri, i läudat i preamirit

dem gura noasträ: de batjocurä i de ocar5, au parte robii täi i cei ce te cinstesc pe tine.

Fiindeä tu esti drept in tot ceca ce ai fäcut pentru noi, i toate sävärsirile tale sunt adevärate si chile tale

mina lor, pentru numele titu, si nu strica legämäntul tau, i nu ne lipsi pe noi de indurarea ta

näprasnele care s'au abätut peste noi si peste cetatea cea sfântä a pärintilor nostri, Ierusalimul, fiindca tu cu drep-

si ca nisipul de pe tifirmul m'Axil. Cici, Doamne, am ajuns mai putini

este numele Van in veci,

sunt drept,e i indreptarile tale, adevärate. Tu ai dat drept,e hotiíriri, in toate

tate si dreaptä, hotärire ai präviilit peste noi toate acestea din pricina färädelegilor noastre. hicatuit-am, färiidelege sävärsit-am

lepädändu-no de tine, si ca nelegiutii am fost purtändu-ne si de poruncile tale n'am ascultat,

Nici n'am luat aminte de ele

si

nici n'am implinit ceea ce tu ne-ai poruncit, ca sä ne meargä bine.

Nu ne da pe noi deapururi in

cea chtre Avraam, iubitul tau, i cabe Isaac, robul tau, i Israil, sfântul thu, Cárora le-ai fäghduit cfi vei inmulti semintia lor ca stelele de pe cer

deat oricare alt popor i suntem impilati astäzi in tot piimantul, din pricina piicatelor noastre.

i in vremea de acum nu este

niel voevod, niel profet

i niel stäpa,nitor, nici ardere de tot, nici jertfä, nici prinos, niel tämttie, niel loe unde s5, aducem inaintea ta parga si sil, aflä,m har, Ci numai cu inimá infräntil, i duh

umilit sä, fim primiti.

940 www.dacoromanica.ro

CANTAREA CELOR TREI TINERI

Precum tu primesti arderile de tot de berbeci si de tauri, i zecile de

heruvimi i vezi adâncul, i prea laudat

ta, fiinda, cei ce midajduese In tine nu vor ramtmea nicicand de rwine. i acum noi te ascultam din toata

Binecuv5,ntat esti tu pe bolta cerului, i laudat i prea slavit in veci. Binecuvantati toate hicrurile Doranului pe Doranul, laudati-1 prea

Binecuvântat esti tu, care stai pe

proslavit in veci.

n'ah de miei grasi, asa sà fie astiizi jertfa noastra inaintea ta, ca s'a imbun5,m fata

inima j ne temem de tine si cautam

ináltati in veci.

fata ta. Nu ne ruina,

Prosláviti, ceruri, pe Domnul, laudati-/ vi-/ prea Inaltati in veci. Prosläviti, ingerii Domnului, pe Domnul, litudati-1 vi-1 prea inaltati in

Ci poartii-te ca noi dupa indurarea ta Efi dupa multimea milostivirii tale, i ne mantueste pe noi prin faptele tale nainunate i da, Stilpane, numelui tau slavä ! Ci ea se rusineze toti cei ce impi-

veci.

Proslaviti, apele cele de deasupra cerului, pe Domnul, 1äudati-1 prea

leaza pe robii tai, ea ajunga de °cara cu toatä put,erea lor i doborita sa, fie

inaltati in veci. Proslaviti, toate puterile, pe Domnul, lauda-ti-1 prea inaltati in veci. Binecuvântati, soare 1.1 luna, pe Domnul, laudati-1 si-1 prea inaltati in

vartutea lor, Ca sa, cunoasca ei, a tu, Doamne, singur esti Dumnezeu i proslavit In tot pamantul. * i slujitorii imparatului, care-i

veci.

arunce,sera in foc, nu curmara cu in-

Binecuvantati, stelele cerului, pe

DomnuLlaudati-1 vi-1 prea inaltati In veci. Preamariti, ploaie i roui, pe Domnul, 1audati-1 prea inaltati in veci.

calzirea cuptorului, pe care-1

tara cu nafta, cu smoala, cu calti

cu curpeni. §i villvataia se ridica de patruzeci

Binecuvantati, toate vanturile, pe Domnul, laudati-1 prea inaltati in

si nota de coti deasupra cuptorului, Ineat, and izbucni afara, mistui

veci.

pe Caldeii care se aflau in jurul cupto-

Binecuvantati pe Domnul, foo caldura, laudati-1 prea inaltati in

rului.

veci.

Atunci Ingerul Domnului se pogori la Azaria i la cei trei prieteni ai lui in cuptor i goni vapaia din cuptor, lar launtrul cuptorului ajunse ca

Prosláviti pe Domnul, frig si in-

si catad ar fi suflat un vant de roug

ghet, lä,udati-1 si-1 prea inaltati in veci. Proslaviti pe Domnul, picaturi de rolla i fulgi de zii,pada, láudati-1

prea inaltati in veci. Proslaviti pe Domnul, omiit

racoritor, iar focul nu-i mai atinse, nici nu-i ráni i nici nu le pricinui rau. Atunci cei trei tineri cantara, cantaxi, Mudara i proslavira pe Dumnezeu

Efi

láudati-1 vi-1 prea inaltati in veci.

Proslaviti pe Domnul, gheturi viscole, laudati-1

prea inalt,ati in veci.

Proslaviti pe Domnul, nopti

In cuptor astfel: o Proslavit esti tu, Doamne Dumnezeul parintilor nostri, i laudat preamiírit este numele tau in veci. Binecuvantat este numele täu cel sfant slavit, prea vrednic de laud5, i prea

zile, laudati-1 si-1 prea inaltati in veci. Binecuvantati pe Domnul, lumina intuneric, 1audati-1 prea inaltati in veci.

Binecuvántati pe Domnul, fulgere non, laudati-1 si-1 prea 1nàlai in veci. a binecuvinteze pamantul pe Domnul, sil.-1 laude si prea inalte In veci.

înàlat intru toti vecii.

Binecuvb,ntat esti tu In templul slavei tale sfinte, s'a prea laudat si proslavit in veci. Binecuvantat esti pe scaunul impa-

Proslaviti pe Domnul, munti

ratiei tale si liudat i prea slavit In

dealuri, laudati-1 si-I prea Inaltati in

veci.

veci. 941

www.dacoromanica.ro

CARTEA A TREIA A LU1 EZDRA, I Prosläviti pe Domnul, toate plantele pamantului, läudati-1 si.-1 prea

tati in

veci.

ProsIdviti pe Domnul, ploi mari

izvoare, läudati-1

prea, înälai in

veci.

ProsI174i pe Domnul, mdri

fluvii, läudati-1 vi-1 prea inältati in veci.

Prosliviti pe Domnul chitii toate jigäniile din apt, hiudati-1

Preamäriti, voi preoti, pe Domnul,

läudati-1 vi-1 prea inaltati in veci.

PreamOriti, voi slujitori ai templuprea inältaV lui, pe Domnul, läudati-1 In veci. Binecuvintati pe Domnul, voi du-

i suflete ale celor drepti, läudati-1 si-1 prea inaltati in veci. Binecuvintati pe Domnul, voi cei cucernici i emeriti Cu mima, litudati-1 hun

prea indltati in veci. Prosläviti pe Domnul, voi toate

si-1 prea Inälai in veci.

tati in veci.

t,ati in veci, cdci el ne-a smuls din iad ne-a mintuit din puterea mortii,

pädtrile cerului, läudati-1 si-1 prea

PreamAriti pe Domnul, voi dobi-

toace i fiare, litudati-1

prea

in veci. Preamiriti, voi fiji oamenilor, pe DJm.iul, laudati-1 si-1 prea ináltati in veci.

Preamiiriti, voi Israilitilor, pe Dom-

nul, läudati-I si-1 prea inältati in veci.

Progiviti pe Domnul, voi, Anania, Azaria i Misail, laudati-1 si-1 prea inil-

ne-a scos din mijlocul cuptorului cu

i ne-a mântuit din foc ! Läudati pe Domnul, cfr este bun, ci in veac tine mila lui! Proshiviti pe Domnul, cei ce cinstiti pe Dumnezeul Dumnezeilor, dati-1, oäci mila lui tine in veci i in vecii viipaie

vecilor !

CARTEA A TREIA A LUI EZDREA Si

1.

Preiznuirea Pa,stilor n vremea lui losia. Moartea lui losia. Ddrdmarea lerusali-

slujind in templu cu rindul,

fiecare dupä clasa farniliilor voastre,

mului.

adic5, a levitilor, inaintea fratilor vostri, fiii lui Israil,

Dupä ace,st,ea, Iosia a präznuit in Ierusalim särbdtoarea Pastihr, in cinstea Domnului Dumnezeului säu, i fiii lui

preghtiti jertfele fratilor vostri, i präznuiti Pastile, dup5, porunca pe care Domnul a dat-o lui Moise ! »

Israil junghiarii, miela! pascal, In ziva a paisprezecea a lunii intiia, puniind la templul Domnului preoti

care se afla de fatii, treizeci de mii de miei i iezi i trei mii de vitei. Acestea

Junghiati mieii pentru Pasti

de rind invesmântati in sfinte odäjdii.

Apoi a poruncit levitilor, sfintitilor slujitori ai lui Israil, s5, se gatease& de slujbd, ea sä aseze chivotul Domnului

In templul pe care 11 zidise Solomon, feciorul lui David imparatul:

ai sä nu-1 mai duceti pe umeri!

Ci acum slujiti Domnului Dumnezeului vostru i aveti grijä de norodul lui Israil i pregOtiti mieii pentru Pasti, dupà familiile i dup.& semintiile voastre,

precum este rinduiala lui David, impàratul lui Israil, i dupa potriva str5,1ucirii fiului säu Solomon.

Atunci Iosia a däruit norodului

toate s'au diiruit din turmele regesti fiigirduintä: poporului, preotilor levitilor.

dup.&

lar Hilchia i Zaharia i Iehiel, templului, au diiruit i ei de Pasti preotilor: dou5, mii i sase sute de oi i trei sute de vitei. Asijderea i Iehonia i emaia Natanail, fratele ern, i Hasabia i Ieiel Ioram, cdpeteniile peste mii, däruirä

preotilor de Pasti: cinci mii de oi sapte sute de vitei.

Apoi s'a s&virsit dupd aceastä ranPreotii i levitii in odiljdii,

942 www.dacoromanica.ro

CARTEA A TRE1A A LUI EZDRA, 1

Fiecare avand azime dupti

se-

mintii i dupa capii de familie, statura inaintea norodului, Ca sä aducti Donmului jertfä, pre-

cum este scris in cartea lui Moise.

asa facurii, ei i la jertfa cea de ditnineatä.

Si au fript pe foe mieii pentru

Pasti, precum se cuvine, i jertfele cele cu bun miros le-au fiert In caldari de de amnia si in oale si le-au adus intregului popor. lar dupa aceea au pregätit jertfe pentru ei înii i pentru preoti, fratii lor, fiii lui Aaron. Si fiindca preotii aduseserä, jertfe grase pan& la miezul noptii,

levitii gatira pentru ei i pentru preoti, fratii lor, fiii lui Aaron. Si sfintitii antareti, fill lui Asaf, se aflau la locul lor, dupà oranduirile lui David si ale lui Asaf, Zaharia Iedutun, dregatorii impitratului David. portarii se aflau fiecare la poarta lui, fiindcä nimánui nu-i era ingaduit sa-i tread,' tandul. i levitii, fratii lor, gateau pentru ei. Si asa se ispravirä, toate pregati-

dealt oricare popor i imparätie, apoi cum

I-au intdratat si in ce fel s'au implinit amenintarile Domnului impotriva lui Israil.

lar dupa toata aceasta stradanie

a lui Iosia, Faraon, fmparatul Egiptului,

a pornit cu razboi la Carchemis pe Eufrat,

Toga a iesit intru intampinarea lui. Aturici imparatul Egiptului a trimis la el si I-a intrebat: o Ce am eu cu

tine, rege al Iudei? Nu impotriva ta sunt eu trimis

de Dumnezeu, ci rä,zboiul meu se indreapta spre Eufrat. i acum Domnul este cu mine ! i Domnul care este cu mine ma zoreste ! Da-te inapoi si nu te impotrivi Domnului ! »

'ma Iosia nu se intoarse la carul

lui de titzboi, ci prinse sh se razboiasea atunci cu el, farg, sa ja aminte la cuvintele

lui Ieremia proorocul, cuvinte din gura Domnului.

Si a intrat cu el in luptil in campia Meghidonului. Atunci arcasii tintiri in regele Iosia.

lar regele grái catre slujitorii sai: Scoateti-mii din luptii cáci aunt greu

rile pentru jertfa Domnului in ziva aceea,

ca sä, se praznuiasca Pastile i di se

ranit !

Atunci fiii lui Israil, call se aflau de fat& in vremea aceea, praznuira Pastile i särbiitoarea azimilor, timp de sapte zile. Si nu se mai sarbitorisera Pastile in felul acesta, in Lsrail, din vremea luí

razboi si, dupa ce a ajuns in Ierusalim, a raposat si a fost ingropat in gropnita parintilor Si 1-a jelit pe Iosia torah' Iudcea, iar Ieremia proorocul a alcatuit o plangene pentru Iosia, si citntäretii si cant& retele I-au plans in plangerile ion pana In ziva de azi. i aceasta a ajuns datina deapururi pentru tot neamul lui Israil.

aduca arden i de tot pe jertfelnicul Domnului, dup5, porunca, regelui losia.

Samuil proorocul.

Si nici unul din regii lui

nu praznuise inteasa chip Pastile, precum Il praznuiserii Iosia i preotii levitii i Iudeii i intreg Israilul, precum cei ce se giíseau in salasul lor, in Ierusalim.

Si Pastile acestea s'au präznuit in anul al optsprezecelea al domniei lui Iosia.

Si faptele lui Iosia avuta izbanda,

inaintea Domnului, din pricina inimii lui pline de evlavie.

Si ceea ce s'a intamplat in vremea lui s'a scris in cronicile de atunci: felul cum toti au pacatuit si ce Linidelege au savarsit impotriva Domnului, mai mult

slujitorii sai 1-au scos degraba

din rândul de bátaie.

Si el s'a suit inteun alt car de

Toate acestea se afla serse in

Cronicile regilor

Iudei », asijderea

faptele pe care le-a sävarsit si slava lui priceperea lui in legea Domnului. toat,e ispravile lui, de la inceputul si pan& la sfarsitul domniei lui, se aflii istorisite in « Cronicile regilor lui Israil luda s. Atunci capeteniile poporului luara

pe Ioahaz, feciorul /ui Iosia, 5i-1 facura

rege in locul lui Iosia, parintele jam, la vitrsta de douitzeci 5i trei de ani. El a domnit in luda si in Ierusalim

trei luni, 5i imparatul Egiptului I-a dat 943

www.dacoromanica.ro

CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 2

jos de pe tron ca si nu domneasa in Ierusalim,

Si a pus norodul la dajdie de o

sutá de talanti de argint i unul de aur. Apoi impáratul Egiptului a búatat rege al Iudei i al Ierusalimnului pe Ioachim, fratele lui Ioahaz. Si impáratul Egiptului a ferecat in

lantini pe Ioachim, pe dreglitori tfi pe Ioahaz, fratele siiu, pe care luandu-i cu sine Ii duse in Egipt. Ioachim era de douázeci i cinci

de ani cánd a inceput sá domneasa

in Iudeea i in Ierusalim. Si el a sitvár§it fapte rele inaintea Domnului. Impotriva lui s'a pornit Nabucodonosor, impiiratul Babilonului, care, leglindu-1 cu lanturi de aroma, 1-a dus in Babilon.

Si luand Nabucodonosor odoarele

sfinte din templul Domnului, le-a dus cu sine Eji le-a a§ezat in templul sau din Babilon.

Cele ce s'au será despre el ei despre faptele lui de ocará i despre credinta lui se aflil cuprinse in Cronicile regilor ».

i in locul lui a ajuns rege Iehoia-

chin, fecioru-au. Cánd a inceput el

domnia era de optsprezece ani, Si a domnit in Ierusalim troj luni zece zile i a sivar§it faradelegi inaintea Domnului.

lar dup5, un an Nabucodonosor 1-a dus rob in Babilon, impreuná, cu

sfintele odoare ale Domnului,

Si a a.gezat rege in Iudeea i in

Ierusalim

pe Sedechia, care era in

vársti de doUtizeci i unu de ani. acest,a a domnit unsprezece ani. El a sávar§it fdrildelegi inaintea Domnului i n'a luat aminte la graiurile proorocului Ieremia, graiuri ie§ite din gura Domnului. Si fiind legat cu juramânt de impiiratul Nabucodonosor intru numele

Domnului, el a cálcat juramântul 9i a fost dat jos din donmie. i inviirto-

panduiti cerbicea, a alcat legea Domnului Dumnezeului lui Israil. Afoijderea

i mai marii norodului

*1 ai preotilor au sávânoit multe farädelegi

legea au cálcat-o, filptuind toat,e 944

lo§iile pàgânilor i piingárind templul cel

sfánt al Domnului din Ierusalim. Din aceastit, pricinä, Dumnezeul

párintilor lor a trimis ve,stitorii säi ca sti-i cierne la pociiintà, fiindcà voia

erute atril pe ei, at i locapl au.

Dar ei ei-au bátut joc de vestitorii

säi§i in ziva In care a grAit Domnul, ei batjocorirá pe profetii lui, pánit, ce el s'a intaratat impotriva norodului din pricina fáradelegilor §i a poruncit impäratului Caldeilor sá, nitväleascil in

tara lor.

Si Caldeii au trecut pe feciorii lor

prin ascuti§ul siibiei in preajma templului

lor eel sfânt, filrä a, erute pe cineva din

ei: nici pe tallar, nici pe bii,trán, niel pe fecioará, nici pe copii, ci pe toti i-a dat Domnul in mâinile lor. lar toate sfintele odoare ale Domnului, mari i mici, precum i odoarele chivotului Domnului i comorile domne0i, le-a luat i le-a dus in Babilon.

Dup5, aceea an dat foe templului ei au ditramat zidurile Ierusalimului, iar palatelor le-au pus foc.

Si toate lucrurile de seami furii

nimicite.

Iar pe cei care au sapat

din ascuti§ul säbiei, i-au dus robi in Babilon,

Si ei au fost robii lui Nabuco-

donosor i ai fiilor lui pana In vremea

impárittiei Per§ilor, ca sá, se plineasci, astfel cuvántul Domnului eel grdit prin gura lui Ieremia:

Pina and piimantul so va indestula de anii sii sabatici, in tonta vremea pustiirii sale a, priiznuiasa anii

al sabatici, pana la implinirea celor qaptezeci de ani !

2.

Cirus, impeiratul Peri1or, dd poruncii pen-

tru rezidirea templului din, lerusalim. 1. In anul Intâi al impiiratiei lui Cirus, impiiratul PeriAlor, ca sil, se ade-

vereasa astfel euvtintul Domnului cel gnäit prin gura proorocului Ieremia, trezit-a Domnul duhul lui Cirus, impiiratul Per:Olor, §.1

el a vestit in toati

impárätia sa prin grai

www.dacoromanica.ro

i prin seria:

CARTEA A TREIA A LU1 EZDEA. 2

impiirat al lumii si mi-a poruncit ca

o Stápânului impirat Artaxerxe, slugile sale: Rehum cronicarul iSimsai scriitorul i ceilalti din sfatul lor i dregitorii din Cele-Siria i Fenicia... Cunoscut a, fie acum stiipi'nului nostru, impdratul, cá Iudeii care au pornit de la tine au ajuns la noi in Ierusalim

zeului lui Israil, Domnul cel ce silliis-

nelegiuitä, dreg portile i zidurile ei pun temelia unui templu. Si de se va intari cetatea aceasta si de se vor sfársi zidurile, locuitorii ei

Asa griiieste Cirus, impiiratul Per-

silor: « Domnul Dumnezeul lui Israil,

Domnul Cel Prea Inalt, m'a pus pe mine

sag zidesc templu in Ierusalimul cel din Iudeea. Deci oricare din voi este din norodul lui Domnul Dumnezeul lui sii fie cu el ! sä se sue in Ierusalimul ce! din Iudeea i sá zideased templul Dumnelueste in Ierusalim.

Drept aceea, câi locuesc in partca locului, oamenii tinutului aceluia ajute cu aur, cu argint cu daruri de cai i vite, pe ling& alte daruri pentru templul Domnului din Ierusalim. » Atunci cdpeteniile semintiilor lui luda i Veniamin, preotii i levitii toti acei ciirora Domnul le trezise duhul, purceserä sá se sue si sä zideasch templul Domnului din Ierusalim.

Si toti vecinii Ii ajutard cu de toate: cu aur cu argint, cal i vite,

si cu nenumiirate daruri fiicute de cei al ciiror duh fusese trezit. Atunci

Cirus

impitratul a scos

sfintele odoare ale Domnului, pe care

le adusese Nabueodonosor din Ierusalim,

si le pusese in templul

Pe acelea le-a scos Cirus, impiiratul

Persilor, si le-a dat lui Mitridate, vistiernicul sdu, prin mijlocirea cdruia fund date in seama lui Sesbatar, eirmuitorul Iudeei.

Si iati, care a fost numärul lor: o mie de talgere de aur, o mie . de

talgere de argint, doudzeci i noud de eätui de argint, Treizeci de cupe de aur, dour',

patru sute zece cupe de argint si o mie de alte odoare.

Toate aceste odoare de aur de argint, in numär de cincii mii patru sute saizeci i nouit, au fost aduse de Sesbatar in Ierusalim, impreund cu cei care s'au intors din robie din Babilon.

In vremea impäratiei lui Arta,

intiresc aceasti cetate rlizvrätiti

nu se vor mai supune la plata dajdiei, ci se vor rdscula impotriva impäratilor.

Si fiindca au inceput clddirea templului, am socotit vrednic sä nu trecem aceasta cu vederea, ci sä, vestim pe stiipinul nostru, Impäratul, eä, dacd vrei sä cauti Cu amiíruntul in cronicile párinilor tiii, Atunci vei afla in cronici insemniiri despre ace,stea si te vei incredinta ei

cetatea aceasta a fost triiddtoare i cd turburat cetiiti i impdrati, i Iudeii cei trildittori inc.& din vremuri vechi urzesc rdscoale, pentru care pricinii cetatea aceasta a fost pustiitii. Acum deci, iti ardtám tie, Doamne

impdrate, ci, dacä, aceastii cetate se va intäri i zidurile ei vor fi ridicate la loe, tu nu vei mai avea drum spre CeleSiria i Fenicia!»

Atunci impitratul a faspuns in

scris lui Rehum cronicarul torul, lui Simsai scriitorul, precum celorlalti pirtasi ai lor, care locuiau Samaria, in Siria i in Fenicia, cele

serse mai jos:

« Citit-am epistola pe care mi-ati

trimis-o,

Si am dat poruncit sá se cerceteze

cronicile FA s'a gasit di, din vremuri vechi

cetatea aceasta este impiratilor impotrivitoare, i locuitorii au urzit ffiscoale riízboaie inteinsa,

Si cd in Ierusalim au fost regi

foarte puternici care cilrmuiau i adunau din.' din Cele-Siria si din Fenicia.

imphratul Persilor, Bilsam Mitridate, Tabeel i Rehum ocirmuitorul,

Pentru aceasta, acum poruncesc ea s'a fie opriti oamenii aceia

alte locuri, scriserit urmiitoarerea scrisoare :

Si si purtati de grijii si nu se mai intámple nimic impotriva po-

xerxe,

impreund cu Simsai scriitorul i tovaräsii lor, care locuiau in Samaria si in

cetatea,

945 www.dacoromanica.ro

60

CARTEA A TEMA A .LUI EZDRA, 3

runcii acesteia, ticáloiile sh nu se tnai

inmulteasch i imparatii si nu mai fie turburati! » Dupa ce a fost cititg scrisoarea lui

Artaxerxe, Rehum i iinai scriitorul pgrtasii lor pornirti in grab& la Ierusalim Cu cai i cu oameni i incepurg sá opreascii pe cei ce intgreau cetatea. i zidirea templului din Ierusalim

a fost opritá pang in anul al doilea al impg,rgtiei lui Dariu, impgratul Per3.

Rcintd,sagul celor trei

tineri din garda

impciratului Dariu. impäratul Dariu fticu ospht mare pentru toti supusii sgi, pentru toti curtenii sai, i pentru toti boierii din i

Media

i din Persia, Pentru toti satrapii

i

generalii

chrmuitorii supusi lui, din

India si phnä In Etiopia, in o sutg dougzeci i

apte de satrapii.

i ei mâncarh i blurb; i dupit ce se indestularit - se intoarserá inapoi, iar

Dariu impgratul s'a dus in iatacul situ de culcare si s'a culcat, i dupg aceea s'a desteptat din somn. Atunci cei trei tineri din garda impgratului, care pazeau pe impitratul,

grdirä unul ciitre altul: spunem fiecare din noi ch'te un cuvânt, sh, vedem al cui va fi mai

va socoti impgratul si cei trei mari sfetnici ai Persilor cá este cel mai intelept, acela sa astige rtimäsagul, precum este scris. Cel dinthi a «cris: « Cel mai tare este vinul !

Al doilea a scris

eel mai tare! »

Impgratul este

Cel de al treilea a scris:

Mai

tari sunt femeile si mai presus de toate este adevitrul

i când s'a desteptat impgratul

din somn, au luat scrisoarea i i-au dat-o si el a citit-o.

Dupa aceea, el a trimis sh cierne pe toti dreggtorii Persiei ai Medici, satrapi i generali de ostire, chrmuitori i sfetnici. Apoi au intrat in divan, si el a citit scrisoarea inaintea lor, i a poruncit: Chernati pe tineri ro'r

ca sg ne lámureascá ei cuvintele lor au fost chemati i ei au intrat inlguntru.

i el le-a grhit lor: s Thlcuiti-ne cele ce le-ati scris!* Atunci a inceput cel dintâi, cel care spusese despre puterea vinului si a

grhit astfel:

s Barbatilor! Cum eh nu fie cel

mai tare vinul? Tuturor oarneniler care beau, le zlpgceste mintea, i face tot una mintea impgratului

si a orfanului, a robului si a celui liber, a celui sgrman EA a celui bogat.

El pricinueste in mintea orisicui

intelept, iar al clirui cuvânt va fi mai istet

bucurie i veselie i ne face sg uitam de orice intristare si de once datorie.

mari i rdsplatii mare ;

*itoateinimile le indestuleazg, din belsug, incht nimeni nu mai pomeneste

aceluia sg-i dea Dariu imparatul daruri

i sa fie imbrgcat in vesrninte de

porfirg.,

sá bea din cupe de aur, sg

doarnaá in pat de aur, sà meargä, in trAsurg trash de cai cu friiele de aur, sa poarte in cap turban de vison liintusele de aur la OA, lar pentru intelepciunea lui sà fie al doilea duph Dariu i rudii, a lui

se cheme! u serie cuvântul i dupg ce fiecare siiu, I-au pecetluit i 1-au pus sub perina

impgratului Dariu i au zis: « Cand se va destepta impgratul, voi da lui scrisoarea, si al cgrui cuvhnt

nici de implirat, nici de satrap, si in

once clip& ne face «â socotim toate numai

in talanti. Chnd oamenii beau, nu-si mai aduc aminte nici de prieteni i nici de frati, ci indatit scot sabia. i cand se desteapti din ameteala vinului, nu-si mai aduc aminte de ceca ce au fäcut. 0, bgrbatilor! Oare vinul nu este cel mai tare, de vi-eme ce impinge pe oameni sg faca asa » i dupl.+. ce spuse acestea, el titcu.

946

www.dacoromanica.ro

CARTEA A TREIA A LIJE EZDRA, 4 4.

st5,pitneste

Femeile au ndseut pe impdratul si pe tot norodul care stdpineste marea

se zideaseci Ierusalimul fi templal.

uscatul.

i din ele s'au niiscut i tot ele au crescut pe cei care au sddit via din care se face vinul. Ele fac imbrdeimintea oamenilor si tot ele priiejuese marica lor, 1 oamenii nu pot fi fdril femei! i dacd ei string aur sau argint si once lucruri de mare pret, cited vid

Apoi a inceput sd vorbeased cel

de al doilea, care spusese despre puterea impAratului:

0, barbatilor! Oare cei mai puternici nu sunt oamenii care stdp5nesc

mintul si marea teinsele ?

i

toate ate sunt in-

lar impiratul este cel mai tare si

toa,te le stdpäneste si este ca un stdpin peste toti i once le-ar porunci, ei fac. i daed, le-ar da poruned 85, fug rdzboi unul impotriva altuia, ei fac. de i-ar trimite impotriva vrdjmasilor, se duo si fdrim5, muntii i zidurile

o femeie frumoasd la chip si la infitisare,

Lasd toate baltd de dorul ei

cdseind gura la ea. o pretuesc mai rnult

deal aurul i dealt argintul i dealt once scumpeturi; i

turnurile. Ucid i se lasii ucisi, dar nu ailed' porunca impdratului. Dacd biruesc, toate le adue impdratului, i dacd pradd, asij-

j cu feineia lui isi di sufletul

si nu-si mai aduce aminte nici de tata, nici de mama i nici de De aici trebue s5, recunoasteti feineile vi stdpinesc pe voi. Oare nu vii striiduiti j nu yii osteniti i toate le dati i le aduceti femeilor ?

se luptd, ci lucreadi pàmântul, dupá ce i

secerd, iarài aduc dantri

impitratului, ba chinr se silesc unii pe altii ea sti aducd dajdie impäratului. i el este numai unul. íi dacii, el poruneeste ea ei sá omoare, ei omoard, daed dii poruncd si lase, ei Daeä poruneeste sä batd, ei bat,

j ja omul sabia sa Efi iese la drum s5, tillhäreased i ad, jefuiascd, i pluteste

pe mare si pe fluvii, i vede si pe leu si merge si in

intuneric, iar ceca ce pradd, furd ori

jefueste, aduce la iubita lui. Ba chiar mai v5,rtos iubeste b5.rbatul pe fetnei a lui cleat pe tatal situ si pe mama sa. i multi si-au iesit din minti din pricina femeilor i robi ai Ion s'au facut; Asijderea multi au pierit i s'au prdbusit si au piiciituit din pricina fe-

dactl, el le zice B5, pustiased, ei pustiesc;

de le spune el BA zideascd, ei zidesc. Dad, le porunceste sd taie, ei taie, si de le zice sä sddeasc5 ei sddese. Si once popor i ostirea lui de el ascultd.

Pe lângá toate acestea,

el std.,

mdniined, bea i doarme, iar ei il p5,zese de jur-imprejur, ii nimeni nu poate s5, piece si sa-si vad5, de treburile sale,

meilor.

i acum, nu nul credeti pe mine? Cu adevdrat mare este imparatul intru puterea lui i toate tinuturile se sfiesc en fried chiar si se atingd de el ! Dar eu 1-am vazut pe el si pe Apainina, fiica lui Bartac cel en fahnd, tiitoarea impdratului, stind de-a-dreapta

nici nu poate s5, nu-1 asculte pe el. 0, bdrbatilor ! Nu este oare atunci cel mai tare impiratul, de vreme ce el este asa de ascultat el tiicu.

In sfarsit cel de-al treilea, cate

vorbise despre femei i despre adeviir -

acesta este Zorobabel - a inceput a grai: a Bärbatilor ! Drept este

c5,

lasii omul pe tatal sin cate i Ora lui si se hpeste de

1-a crescut femeia lui,

derea pe toate i le aduc. Si citi nu se duc la Hizboi i riu samdnd

si cine domneste peste ei?

Oare nu femeia ?

Puterea impdratului. Puterea femeilor. Puterea adedirului. Dariu dii pruned' sei

impdratului:

cel

mai mare este impAratul si multi stint oamenii si tare este vinul ! Dar cine 947

Ea a luat coroana de p- capul impdratului i vi-a pus-o pe capul ei, iar eu mina ei cea stängd piihnuia pe irupdratul.

www.dacoromanica.ro

CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 4

Si cu toate acestea imparatul o

privea cu gura caseatá ; i (lac& ea rides, la el, i el radea, i daci ea se supara

pentru ceva, el o lua cu binisorul ea

ea se impace cu el. 0, barbatilor! Cum si nu fie tari femeile, de vreme ce fac astfel ? Atunci imparatul i sfetnicii lui

cautara unul la altul. Apoi el a ineeput a grai i despre adevir. 0, barbatilor ! Tari Bunt femeile !

Mare este pamantul i inalt este cerul

repede este soarele in mersul lui,

fiindca, inteo singuri zi strabate crugul cerului si se intoarce la locul lui.

Nu este oare mare cel ce face una ea aceasta? Dar adevarul este si

mai mare i mai puternic dectit toate ! Tot pamantul chiama adevarul cerul pe el 11 proslaveste i toate se elating fg se cutremura, ki in el nu se aflä

nici o farami de nedreptate. Nedrept este vinul, nedrept este imparatul, nedrepte sunt femeile, toti fiii oamenilor sunt nedrepti i toate lucrurile lor stint nedrepte, i inteinsele nu se afla adevar, i toti pier din pricina nedreptatii lor. Ci numai adevarul este tare si ramane in veac i este viu si are putere in vecii vecilor. El nu cauti la fata oamenilor nu partineste, ci face ceea ce este drept,

spre deosebire de cei nedrepti

rai.

i

Faptele lui sunt placute in ochii tuturor, iar cand el judecti, da dreapta hotirire. Aceasta este tar* impar5,tia, pu-

torea si slava tuturor veacurilor! Proelävit

fie Dumnezeul adevitrului!

Si cand a ineetat de a grai, tot

norodul inteun glas s'a pornit sit strige: e Mare este adevarul i mai puternic cle-

at orisice!

Atunci imparatul i-a zis:

Cere

ce voiesti i mai mult decat ceea ce este Boris,

i

iti voi da tie, din pricina c5,

Si sä dai inapoi toate odoarele care au fost luate din Ierusalim, FA pe care

le-a ales Cirus cand a fagaduit sä ni-

rniceasca Babilonul si a fagaduit sit le trimita acolo. Si tu ai fagaduit sá zidesti templul pe care il arsesera Edomitii, cand Iudeea fusese pustiitä, de Caldei. Iatä, acum ce te rog, Stapane imparate, i ceca ce cer de la tine ! Aceasta

este fapta ceo mare pe care s'o savár-

sesti! Acum te rog, implineste fagaduinta

pe care tu eu gura ta te-ai legat sit o

implinesti Cerescului Imparat! » Atunci sculandu-se Dariu ratul I-a sarutat i i-a scris scrisori catre toti dreg5,torii, carmuitorii, capeteniile ostirilor i satrapii, ea si-1 lase pe el

ea treaca impreun5, cu toti insotitorii lui, cu care se sue s5, zideasca Ierusalimul.

Asijderea el serse scrisori i car-

muitorilor din Cele-Siria, Fenicia i celor din Liban, ca sä, aduca, lemne de cedru din Liban in Ierusalim 45i cu el impreuna

sä zideasca cetatea. Apoi tuturor Iudeilor care plecau din imparatie la Ierusalim le didu scrisori de liberi petrecere, ca toti din cei ce au puterea, fie satrapi, fie carmuitori, fie dregitori, sa nu villa nici unul la usa lor,

Fiindci toata tara a fost scutità

de dajdie, i ca Edomitii sâ paraseasca satele pe care mai inainte le stipb,neau

de la Iudei. Apoi, la zidirea templului, ea dea in fiecare an eitte douazeci de talanti, pan& se va isprávi zidirea; Si la jertfelnic s5, se aduci in fie-

care zi arden de tot dupa porunci, sä, se mai dea in fiecare an cate zece talanti.

Si toti coi ce vin din Babilon zideasci cetatea, sä, fie slobozi, atat ei cat i feciorii lor i toti preotii care i-ar

te-ai aratat a fi cel mai intelept. Alaturi

insoti.

chemi! Atunci el a prins a grill imparatului:

preotli.

de mine si stai si ruda mea si te

Ada-0 aminte de fagaduinta pe care ai facut-o in ziva and ai ajuns imparat, ca sä zidesti 948

Le-a mai scris i despre venituri despre odajdiile in care sa, slujeascit

A serie apoi sä, se dea dajdie le-

vitilor, p5,na in ziva cand se va sfâri tem-

plul si se va zidi Ieru.salimul;

www.dacoromanica.ro

CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 5

Si in cele diu urma le-a dat po-

anul al doilea al impazatiei lui, in luna lui Nisan, intaia luna a anului. Iata i Iudeii care au iesit din streina robie, in care Ii adusese in Babilon Nabucodonosor, impáratul Babilonului, i cei ce s'au intors in Ierusalim In tot cuprinsul Iudeei, fiecare in cetatea lui, cei ce au venit cu Zorobabel i cu Iosua, cu Neernia, Azaria, Raamia, Nahamani, Mardoheu, Bilan, Mispar, Bigvai, Rehurn i Baana, capeteniile lor. Etta numele oamenilor din popor carmuitorii lor: Füi lui Faros, douti mii o sua, §aptezeci i doi; fiii lui fatia, patru sute saptezeci i doi;

runca scristi ca tuturor strajarilor cetatii sit le dea ptimant i simbrie. Si a trimis toate odoarele pe care le alesese Cirus din Babilon, si tot ceea ce fagtraduise Cirus sa faca, a poruncit di, se fact): i sa se trimitti la Ierusalim. Si cand a iesit tanarul Zorobabel, ridicandu-si fata la cer inspre Ierusalim, a proslavit pe Cerescul Imparat i a zis:

n De la tine vine biruinta, asij-

derea i intelepciunea, si a ta este slava,

iar eu stint robul tau!

Proslavit sä fii tu, cel ce mi-ai dat intelepciune, si pe tine te preamaresc, Doamne Dumnezeul parintilor no5tri ! »

Fiii lui Arah, E} apte sute cincizeci

Si a luat scrisorile si a plecat din Babilon, si a dat de veste tuturor fra-

for

Fiii lui Pahat-Moab, adica. fiii lui Iosua i ai lui Iacob, cloud mii opt sute

tilor BM.

Atunci ei au prosliivit pe Dumnezeul parintilor lor cá le-a daruit lor libertate i prilej ca sii, se intoarcli in patrie, Si sa zideasca Ierusalimul i templul cel inchinat numelui lui. i ei facura.

doisprezece ;

Fiii lui Elam, o mie cicala sute

cincizeci i patru; fiii lui Zatu, nouà sute

patruzeci i cinci; fiii lui Harim, sapte

sute cinci; fiii lui Bani, sase sute patruzeci si opt; Fiji lui Bebai, sase sute treizeci trei; fiji lui Azgad, trei mii trei sute douazeci i doi; Fili lui Adonicam, sase sute gaizeci i a p te ; fili lui Bigvai, douti mii sase sute sase; fili lui Adin, patru sute

°spat thrip de sapte zile, cu cantäri de veselie. 5.

Intoarcerea in patrie.

Dupti acestea, au fost alesi ca

cineizeci to'r palm;

Fili lui Ater, adicti cei din familia

se intoarca in patrie capii familii1or dup.&

semintiile lor, femeile lor, fili i fiicele lor, robii

i

gase ;

lui Iezechia, nouazeci s'ra doi. Oamenii din Cheila si din Azeca, saizeci i apte.

roabele lor impreuna cu

Fiii lui Azur, patru sute treizeci i doi; Fiii lui Anania, o sutä unu ;

dobitoacele lor.

Si Dariu a trimis o mie de calarcti ea sa-i insoteascä i sa-i aseze in Ierusalim cu pace, cu muzici, cu timpane cu flaute.

lui Hasum, treizeci s'ra doi; fiji lui Betai, trei sute douazeci i trei; fiii luí Harif, o Butt,. doisprezece.

Si toti fratii s'au veselit la plecarea lor, iar imparatul le-a ingiiduit

Oameni din Beter, trei mii cinci ; oameni din Betleem, o suta doulizeci

sä. plece cu ei. lath i numele barbatilor, capi de familii din semintii, care au pornit tinuturile lor: Preotii, fiji lui Fineas, feciorii lui Aaron, Iosua, fiul lui Iotadae, fiul lui Seraia, Ioachim, fiul lui Zorobabel, fiul

trei ;

Oameni din Netofa, cincizeci cinci; oameni din Anatot, o sutii cinci-

lui Salatiil din casa lui David, din nearnul

lui Fares, din sernintia lui Inda, Cel care a gráit inaintea lui Dariu, imparatul Persilor, cuvinte intelepte in 949

zeci si opt ; Oameni din Betazmavet, patruzeci doi ; oameni din Chiriat-Iearim, doutizeci i cinci ; oameni din Chef ira i Beerot, sapte sute patruzeci i trei;

Oameni din Hadasa i Modein, patru sute doutizeci i doi ; oameni din Rama si Gheba, pee sute douazeci i unu ;

www.dacoromanica.ro

CARTEA A TREIA A LIII EZDRA, 5 Oameni din Micmas, o sutil, dou5zeci i doi; oameni din Betel si Ai, cincizeci i doi. Fiji lui Magbis, o sutil", cincizeci i ase.

fiii lui Barodis, fiii lui Safat, fiii lui Amon.

Toti robii templului i fiii robilor lui Solomon au fost trei sute saptezeci

Oameni din Lod, Hadid si Ono,

*apto sute dotazeci i cinci; oarneni din Ierihon, trei sute patruzeci i cinci.

Fiii lui Senaa, trei mii trei sute

treizeci.

Preotii: Fiji lui Iedaia, adica, familia luaosua,

impreung, cu neamul lui Eliaib, nou5 sute qaptezeci i doi; familia lui Imer, o mie cincizeci i doi; Familia lui Pashur, o mie sute patruzeci i apte; fiii lui Harina, o mie Levitii: Familia lui Iosua, Cadmiel, Binui Hodavia, saptezeci i patru. i sfintitii cantilreti, familia lui Asaf, o sutil douLizeci si opt. Portarii:

doi.

Iatá coi cate au pornit din Tel-

Melah i din Tel-Harsa, Cherub-Adan

Imer,

37.i coi ce n'au putut sá arate cii

familiile i neamurile lor fac parte din

Israil: fiii lui Delaia, fiii lui Tobie, fiii lui Necoda, sase sute cincizeci i doi.

i dintre preotii care erau in slujba

preotiei, dar nu s'au ghsit in catastive: fiii lui Habaia, fiii lui Hacot, fiii lui Iadua, col care luase de sotie pe una din fetele lui Barzilai si care Ii luase numele.

i cand s'a cercetat cu amäruntul spita neamului lor i n'au fost aflati catastive, preotie. In

au fost

dat,i afar5 din

Atunci Neemia ocrirmuitorul le-a

Fiji lui alum, fiii lui Ater, fiii lui Talmon, fiii lui Acub, fiii lui Hatita, fiii lui oba,i, o sutil treizeci i nouti.

poruncit tul nu mai ja parte din darurile sfinte, pana ciind nu se va im-

Fiii lui Tiha, fiii lui Hasufa, fiii lui Tabaot, fiii lui Cheros, fiii lui Sia, fiii

doisprezece ani si mai mari, afara de

llagaba;

lui Chitab, fiii lui Catua, fiii lui Hagab,

roabele erau sapte mil troj sute i trei zeci i apte; psalti i ciintiireti dou5, sute patruzeci si cinci.

fiii lui a1inai, fiii Ghidel ;

cai,

Robii templului:

lui Padon, fiii

lui Lebana, fiii lui

Fiji lui Acub, fiii lui Cuta,

fiii

lui Hanan, fiü lui

Fiji lui Gabar, fiii lui Reaia, fiii

lui Retin, fiii lui Necoda, fiii lui Caseba,

fiii lui Gazam, fiii lui Uza. fiii lui Paseah, fiii lui Hasra, fiii lui Besai, fiii lui Asna, fiii lui Meunim, fiii lui Nefisim,

fiii lui Hacufa, fiii lui Harhur, fiii lid Asur, fiii lui Parachim, fiii lui Batlut; Fiji lui Mehida, fiii lui Cuta, fiii lui Harsa, fiii lui Barcos, fiii lui Sisera,

lui Temah, fiii lui Netiah, fiii lui

braca arhiereul cu Urim i Tumim.

i toata obstia lui Israil de la

robi i roabe, a fost de patruzeci i douà de mii trci sute saizeci. lar robii

Cdmile, patru sute treizeci i cinci; apto sute treizeci i ase; catiiri. dou5, sute patruzeci i cinci; i asini, cinci mii i cinci sute douiizeci i cinci.

43.i and au ajuns ei la templul

Domnului din Ierusalim, unii dintre capii

familiilor au facut fagìiduinâ, ca dup5, puterile lor sá ridice templul pe acelasi loe,

44.i s'a dea in vistieria templuliii. pentru lucru, o mie de mine de aur, cinci mii de mine de argint i o suta

Fiji robilor lui Solomon: Fiji lui Hasoferet, fiii lui Perida, fiii lui Iaala, fiii lui Darcon, fiii lui Ghidel, fiii lui efatia; Fiii lui Hatil, fiii lui Pocheret-

de odajdii preotesti. cei din Apoi preotii i levitii poporul Ierusalimului si din vecindtatea lui, precum i sfintitii cAntiíreti si portarii i intreg Israilul s'au asezat in satele lor. i cfind au ajuns in luna a t}aptea

fiii lui Gas, fiii lui Adus, fiii lui Afera.

ale sale, s'au str5,ns laolaltá In okmpul

fiii

Hatifa.

Hatebaim, fiii lui Saroti, fiii lui Maaseia,

fiii lui Israil se aflau fiecare intru

950 www.dacoromanica.ro

CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 5 portii celei dintai care este poarta de la disärit, Arhiereul Iosua, fiul lui Iotadac, fratii lui, preotii ci ZorobabeI, fiul lui Salatiil, ci fratii lui, au pornit sa pregäteasca jertfelnic pentru Dumnezeul lui Israil, Ca sa, aduca pe el arden de tot, precum este sods in cartea luí Moíse, omul lui Durnnezeu. Atunci s'au adunat impotriva Ion unele dintre popoarele pagane ale tarii. Dar ei ridicara jertfelnicul pe locul sä.0 si se impotrivira cu tärie, cu tout& dusmania popoarelor tarii impotriva lor adusera jertfä, la vrerne i arden i de tot Domnului, dimineata çi seara. Atunci pretznuira ei sarbatoarea corturilor precum este randuitä, in lege,

cu jertfe in fiecare zi dupa. cuviinta,

Apoi aduserä prinoase neincetate

ci jertfe in zilele de Sambatit si la

zi-

intetile lunilor c la toat,e sfintitele praznice,

Si pentru toti care fagaduisera

vre un dar de bunii voie lui Durnnezeu. Si ei incepura sa aduca jertfa lui Duntnezeu la zi-intiti a lunii celei noi din

luna a saptea, cu toate ca templul lui Dumnezeu nu fusese Inca zidit.

Si dada argint pietrarilor c dul-

gherilor c mancare, bautura c untdelemn Sidonienilor ci Tiricnilor ca sa le

care cedri din Liban ei sa-i aduca cu plutele pana la portul Iafa, potrivit cu in cuviintarea scrisa data lor de Cirus, Impetratul Persilor.

64. lar in anul al doilea dupa sosirea lor la templul Domnului din Ierusalim, In luna a doua, Zorobabel, fiul lui Salatiil, i Iosua, fiul lui Iotadac, i fratii lui, preotii si levitii i toti cei care venisera din robie in Ierusalim, incepura lucrul.

Si la zi-intai a lunii a doua, in

anul al doilea, dupa, sosirea lor in Iudeea si in Ierusalim, pusera temelia templului Domnului. Si pe levitii de la douitzeci de ani ei mai in varsta ii puserei supraveghetori la zidirea templului Domnuluí, iar Iosua feciorii lui s't fratii lui, Cadmiel cu fiii i fratii lui Hodavia j fiii lui Jude., 951

fiul lui Henadad, cu fiii si fratii lui, toti levitii laolalta se prinsera la lucru pentru templul Domnului. Si pe cand rnesterii cladeau tent-

plul Domnului, preotii státeau invesmiln-

tati in odajdii cu muzici e cu trambite, iar levitii, fiii lui Aaron, cu chimvale cantau Donmului proslaveau randuiala lui David, imparatul lui Israil.

Si cantau cu glas mare pesnc.

proslavind pe Dumnezeu,

fiindca, mila

lui si slava lui pentru tot Israilul tine

In veac Si tot norodul suna din trâmbite sí striga cu glas mare, preametrind pe !

Domnul la ridicarea templului Domnului.

Si cei mai batrani dintre preoti ei dintre leviti ci capii familiilot, caro vazuserä, templul cel dintai, venira acum la zidirea celui de-al doilea, cu plangere ei cu tânguire mare,

Inset erau multe trambite ci vuet mal e de glasuri de veselie,

Inat norodul nu putea

ski mai

osebeasca trambitile de strigatele de tánguire, fiindca gloata sufla vartos din trambite, de se auzea de departe. Si &Ind auzira vrajmasii semintiei lui luda ci Veniamin, venirä, sa afle ce inseamnä, glasul acesta al trambitelor.

Si aflara ci. cei ce se intorseserá din robie zidesc templo inchivat Dornnului Dumnezeului lui Israil. Si indreptandu-se catre Zorobabel catre Iosua ei catre capii familii/or, au gräit catre ei: Si. cladim e noi impreuna cu voi, Fiindca, e noi la fel slujim Dumnezeului vostru ei aducem jertfa din vreInca lui Salmanasar, imparatul Asirienilor, care ne-a stramutat pe noi aici !» Atunci le-au raspuns lor Zorobabel ci Iosua, impreunit cu capetenilie semintiilor lui Israil: « Nu cu voi vom ridica noi tenaplu pentru Dumnezeul nostru,

Ci noi singuri vom zidi templu

Dumnezeului lui Israil, dup.& cele ce ne-a randuit noua Cirus, impäratul Persilor !»

Attmci popoarele din tara impresuraret ei silk& pe Iudei sii, opreasca zidirea,

www.dacoromanica.ro

CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 6 70. 5i fiindds, ele fiiceau sfaturi räscoale, impiedicarä sfärsirea zidirii in toatä, vrernea vietii lui Cirus. i astfel

ei se liisarä de zidit, timp de doi ani,

Atunci am intrebat pe bätritnii lor astfel: o Cu ce invoire ziditi voi templul acesta i slivärsiti din temelie acestea

Dar noi i-am intrebat ea si-ti

panii, in vremea impArtitiei imparatului Dariu.

facem tie cunoscut scriem despre cdpeteniile lor, si le-am cerut numele celor ce mai inainte Ii cärmuiau

6.

pe ei.

Dariu incuviinteazei inceperea zidirii templului. Isprdvitul zidirii templului.

In anul al doilea al impärätiei lui Dariu, proorocirä proorocii Agheu EA Zaharia, fiul lui Ido, printre Iudeii care

Iarli ei ne-au räspuns i ne-au zis: o Noi suntem robii Domnului celui care a fdcut cerul i pämiintul! i

erau in Iudeea sit in Ierusalim, in numele Domnului Dumnezeului lui Israil.

Atunci au purces Zorobabel, fiul lui Salatiil, i Iosua, fiul lui Iotadac, au inceput sá zideasa, templul Domnului in Ierusalim, fiind de fat& proorocii Domnului care ii ajutau pe ei. In vremea aceea venir ä la ei Sisin, ocarmuitorul Siriei si al Feniciei, si e-

t,emplul

acesta cu multi ani

inainte fost-a zidit i sfärsit de un imparat mare si put,ernic al lui Israil.

i din pricinä cä pärintii nostri,

prin pacatele lor, au inthrätat pe Cerescul

Impärat al lui Israil, el i-a dat in mäinile lui Nabucodonosor, impäratul Babilonului, adia in mâiniie impiiratului Caldeilor.

5i Caldeii au dat foc si au därämat

tarboznai cu tovaräsii lor i i-a intrebat:

o Cu ce invoire ziditi voi templul i acoperisul acesta fA toate le 86,7'5,1-FAO *i cine sunt ziditorii care acesta

zidesc? »

Dar bätrtinii Iudeilor aflat-au har de

la Domnul, cel care Ii avusese in grija sa in vremea robiei,

i ei nu furit opriti s zideascii Vilna

nu a fost instiintat Dariu i pani n'a venit raspuns.

Iatä copia scrisorii pe care Sisin o serse si pe care i-o trimise lui Dariu: o Sisin, guvernatorul Siriei i al Feniciei, etarboznai impreunii cu sotii lui, cdpetenii in Siria si in Fenicia. Impäratului Dariu, inchirdiciune! Sä fie toate cunoscute impiíratului nostru Dariu, ca, ajungänd noi in tara Iudeei i venind in cetatea Ierusalimului,

am gäsit in cetate pe biltránii Iudeilor, cei care se intorseserii din robie in Ierusalim, zidind Domnului templu mare si nou din piatrii, cioplitä i punând lemne in ziduri. i lucränile acestea se fac cu toatä rilvna i totul sporeste in mâna lor se sävärseste cu toatii stralucirea i nevointa.

templul acesta, iar pe norod 1-a dus rob in Babilon; Dar in anul întâi al impärätiei lui Cirus peste tara Babiloniei, seria-a Cirus impäratul ca sii fie zidit templul, i odoarele cele de aur si de argint pe care le luase Nabucodonosor din

templul cel din Ierusalim si le pusese in templul dumnezeului eau, iaräsi le-a scos Cirus i le-a dat in seama lui Zorobabel, adicii a satrapului

esbatar.

i-a poruncit sii due& acesto odoare i sii, le aseze in templul din Ierusalim i sii zideasa acest templu al Domnului pe locul unde fusese. Atunci eabatar acela, venind, a pus temelia templului Domnulni in Ierusalim. i de atunci i pânä acum se zideste, dar n'a putut fi sfärsit.* íi acum, impärate, dacii socotesti cu cale, pune ea' se caute in arhivele impiirätesti ale lui Cirus, i de se va gäsi cit zidirea templului Domnului in Ierusalim se face cu invoirea impiiratului Cima i dacii va fi pliicut stiipanului nostru impiírat, i

s5, ni se rtispundii i nouii despre aceasta ! »

Atunci Dariu impäratul a poruncit ea' se cerceteze arhivele impärätesti din

Babilon, si s'a aflat in Ecbatana, capitala Mediei, un hrisov care aräta cum

952

www.dacoromanica.ro

CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 7 Cirus,

In anul întâi al impariltiei lui dat-a porunci impáratul Cirus

piardi pe once impirat sau pe once

popor care si-ar intinde mina ca sit impiedece zidirea sau sä, pricinuiascä, vre-o pagubi, templului Domnului din Ierusalim.

sit se zideasci, din nou templul Domnului din Ierusalim, unde se aduc jertfe arse fir& incetare ; Iniiltimea templului sit fie de saized de coi i littimea de saizeci de coi,

Eu impitratul Dariu poruncesc ca

acestea sit se aduci la indeplinire intocmai ! »

si si se facit i trei rinduri de piaträ, un rind de lemn, din partea

7.

locului, iar cheltuiala sit fie Mouth: din vistieria impiratului Cirus.

Porunca lui Dariu este fndeplinitcl. Slinlirea templului. Pritznuirea scirbittorii Pastilor. Atunci Sisin, guvernatorul Cele-Si-

Si odoarele cele de aur ale templului Domnului si cele de argint, pe care le luase Nabucodonosor din templul din Ierusalim si le asezase in Babilon, sä fie puse la lee, in templul din

riei si al Feniciei, impreunit cu Setar-

boznai, indeplinitori ai celor poruncite de impiratul Dariu, Cu mare osárdie se indeletniciri

Ierusalim, i unde fuseserit mai inainte,

acolo si, fie puse.

cu lucrurile sfinte, ajutind pe bitrinii sfintitii cirmuitori ai Iudeilor. Si lucrul (ant mergea sporind, in

Atunci Dariu a dat poruncä, lui Sisin, guvernatorul Siriei si al Feniciei, supravegheze iar lui Setarboznai i tovaràibor i cirmuitorilor asezati in Siria si in Fenicia, si, nu se amestece acolo, ci IA lose pe Zorobabel, robul Domnului

urma proorociilor proorocilor Agheu Zaharia,

Asa cá ei sfirsidi totul, dupi po-

cirmuitorul Iudeei, si pe bitrinii Iu-

runca Domnului Dumnezeului lui Israil,

Si Cu vrerea lui Cirus i Dariu, impitratii Persilor, templul dint s'a sfirsit In ziva a doulizeci i treia a lunii Adar, In anul al saselea al lui Dariu impiratul. Atunci fiii lui Israil, preotii si le-

deilor, sä, zideascit acel templu al Dom-

nului pe locul unde a fost: Deci eu poruncesc sä, se zideasci In intregime si si, se supravegheze cu luare aminte ca Iudeii care s'au intors din robie sä, fie ajutati sä, sfirseasci, templul Domnului. Si din dajdiile din Cele-Siria si

vitii, precum i ceilalti care se intorsescrit din robie si care se mai adaoserit, siivár-

Orä, dupi randuiala scrisil in cartea lui

din Fenicia, si se dea cu osirdie oa-

Moise,

Si aduseri jertfit la sfintirea templului Domnului o sutit de tauri, (iota sute de berbeci, patru sute de miei, Doisprezece tapi jerfti pentru catul intregului Israil, dupä, numirul

menilor acelora, pentru jertfele Domnului

lui Zorobabel chrmuitorul: tauri, berbeci i miei. Asijderea i grâu, «are, vin i untdelemn fará incetare peste tot anul, cat

este de trebuinti in fiecare

zfidiírniceascit,

sit,

celor doutisprezece semintii ale lui Israil.

zi, dupit

aritarea preotilor din Ierusalim, Ca sit se aducit jertfe cu turnare Dumnezeului Celui Prea Inalt, pentru impirat i pentru supusii lui i si se roage pentru viata lor. Apoi sit se dea porunci ca oricine va nesocoti ceva din cele portmcite mai sus si din cele scrise i ar incerca sä, le

Si preotii i levitii stiteau dupi semintii, invesmintati in odiljdii la lucro! Domnului Dumnezeului lui Israil, precum este rinduit in cartea lui Moise, portarii, fiecare la usa, lui. tot asa Atunci fiii lui Israil, cei care se 1;si

intorseseri din robie, priznuirit Pastile

fie spinzurat de un

lemn scos din chensteaua casei lui, iar averea lui si ajungii, irapiritteasa. Pentru aceasta, i Domnul al cirui nume se prosliveste in locul acela

ziva a paisprezecea a lunii Intlti, dupii ce se curatiserit preotii impreunit cu levitii,

i cei ce se intorseserit din robie

nu se curitiserii toti, ci numai levitii se curitiseri, 953

www.dacoromanica.ro

CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 8 *i junghiara mielul pascal pentru toti fiii lui Israil tutor* din robie pentru fratii lor, preotii, i pentru ei

Dar la praznicul Paatilor luarä

parte nu numai Israilitii intorai din robie, ci i toti cei ce se departasera de idolii popoarelor din stisera pe Domnul.

i care cin-

*i au praznuit sarbatoarea azimelor timp de aapto zile, veselindu-se inaintea Domnului, Caci el intorsese spre ei mima impdratului Perailor, ca sä intareasca

lar urmatoarea poruncit a fost scrisit

si datá de impäratul Artaxerxe catre Ezdra, preotul i carturarul legii Domnului: