Bateria de Teste Pentru Diagnosticarea Minimă A Psihologului Școlar [PDF]

Zitiervorschau

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII al Republicii Moldova Universitatea Pedagogică de Stat ,,Ion Creangă” din mun. Chișinău

Facultatea:Psihologie și Psihopedagogie Specială Specialitatea: Psihodiagnostic și Intervenții Psihologice în diferite tipuri de Organizații Disciplina: Organizarea Serviciului Psihologic și Etica profesională

Bateria de teste pentru diagnosticarea minimă a psihologului școlar Portofoliu

A elaborat: Cojuhari Tatiana, an. II Titular de curs: Popescu Cristina, lector

Chișinău, 2020

I.

II.

III.

IV.

V.

VI.

Examinarea nivelului de pregătire pentru școală (clasa I) 1. Test ”Determinarea maturizării școlare” Kern-Jirasek nonverbal 2. Test ”Căsuța” Gutkina 3. Metodica ”Dictarea grafică” Elkonin Adaptarea școlară (clasa I) 1. Ancheta ”Aprecierea nivelului motivației școlare, Luskanova 2. Test ”Casă – om – copac, Buck Cercetarea multidisciplinară (clasa IV) 1. Test de dezvoltare mintală ”Ștur- 2” 2. Matricele progresive standart Raven 3. Test ”Stări psihice” Eysenk 4. Proba de corectură Touluse –Pieron Adaptarea școlară (clasa V) 1. Sociometria (Moreno) 2. Test Anxietatea școlară Phillips 3. Metodica ”Determinarea climatului psihologic” 4. Chestionar privind motivația școlară Cercetarea multidisciplinară la etapa de absolvire (clasa IX) 1. Chestionar de personalitate Eysenk 2. Chestionar de aptitudini comunicative și organizatorice COS-1 3. Chestionar ”Ați ales bine meseria” Super 4. Chestionar de delimitare a intereselor proferionale (E. Klimov) 5. Studierea intereselor profesionale ale elevilor 6. Chestionarul de interese profesionale J. Barrett 7. Chestionar de personalitate FPI Forma B Adaptarea școlară (clasa X) 1. Chestionar de personalitate, Leary 2. Testul de adaptabilitate MLO-AM (A. Maklakov și S. Cermeanina) 3. Scala de timiditate Cheeck-Buss) 4. Scala de manifestare a anxietății Taylor 5. Chestionar de examinarea nivelului de automotivare 6. Chestionar de autoapreciere a voinței Rudenski

Testul CV- Jirasek Testul metodicii constă din 20 de întrebări, care se dau copilului în formă orală. Răpunsurile se notează și se apreciază în puncte. Se calculează punctajul total, care se compară cu datele normative. Instrucțiune respondentului: ”Acultă atent întrebările, care ți le voi citi și străduie-te să răspunzi cât mai bine. În răspuns încearcă să evidențiezi pricipalul, ce elegat de întrebarea mea”. 1. Care animal este mai mare: calul sau câinele? Răspuns: calul – 0 puncte; câinele – minus 5 puncte. 2. Dimineața noi bem ceai, iar la amiază …? Răspuns: luăm prânzul, mâncăm supă, carne – 0 puncte; luăm cina, ne jucăm, dormimminus 3 puncte. 3. Ziua e soare, iar noaptea …………………? Răspuns: corect – 0 puncte ; incorect – minus 4 puncte. 4. Cerul e albastru, iar iarba e…………………? Răspuns: corect – 0 puncte ; incorect – minus 4 puncte. 5. Caisele, visinele, merele, gutuile – ce sunt? Răspuns: fructe – 0 puncte ; incorect – minus 1 punct. 6. De ce se lasa bariera la caile ferate, inainte de a sosi trenul? Răspuns: ca trenul să nu se tamponeze cu automobilele, ca nimeni să nu nimerească sub tren etc. – 0 puncte ; incorect – minus 1 punct. 7. Chișinău, Bălți, Tighina, București, ce sunt? Răspuns: orașe– 1 punct; stații – 0 puncte; incorect – minus 1 punct. 8. Cât e ora ? de arătat pe un cea de hârtie ora 615, 755, 1115, 1105. Răspuns: dacă arată totul corect – 4 puncte; dacă nu știe orele – 0 puncte. 9. Văcuța mică e vițel, dar un cîinișor mic - ?, dar o oiță mică? Răspuns: cățel și miel – 4 puncte; îl numește numai pe unul – 1 punct; incorect – minus 1 punct. 10. Cîinele seamănă mai mult cu pisica sau cu găina? Prin ce ei seamănă?

Răspuns: cu pisica și numește 2 și mai multe criterii de asemănare (cozile, urechile, labele, blana) – 0 puncte; cu pisica, dar nu numește criteriile de asemănare – 1 punct; cu găina – minus 3 puncte. 11. De ce toate automobilele au frâne? Răspuns: numește 2 sau mai multe cauze (pentru a frâna, când merg din deal la vale, pentru a frâna la cotitură, pentru a se opri când trebuie: în caz de pericol, de accident, când ajunje la punctul de destinație) – 1 punct; numește numai o cauză doar – 0 puncte; incorect (”el fără frâne nu poate merge”) – minus 1 punct. 12. Prin ce se aseamănă toporul și ciocanul ? Răspuns: numește 2 însușiri comune (sînt din lemn și fier, au mânere, putem bate cuie cu ele, sînt instrumente, din urmă sînt plate etc.) – 3 puncte; numește doar o însușire comună – 2 puncte; incorect – 0 puncte. 13. Prin ce se aseamănă veverița cu pisica? Răspuns: numește 2 însușiri comune (urechi, cozi, lăbuțe, ochi etc.) – 3 puncte; numește doar o însușire comună – 2 puncte; incorect – 0 puncte. 14. Prin ce se deosebește cuiul de șurub? Cum le-ai cunoaște dacă le-ai vedea aici ? Răspuns: șurubul are filetură (așa o tăietură împrejurul lui) sau o arată – 3 puncte; șurubul are piuliță, el se înșurubează, iar cuiul se bate – 2 puncte; incorect – 0 puncte. 15. Fotbal, sărituri în înălțime, tenis, înot – ce sunt? Răspuns: sport, cultură fizică – 3 puncte; jocuri, exerciții, competiții sportive – 2 puncte; incorect – 0 puncte. 16. Ce mijloace de trasnport cunosti? Răspuns: numește 3 terestre plu avion sau corabie – 4 puncte; numai 3 terestre sau le numește pe toate (împreună cu avion și corabie), dar explică: ” Mijloc de transport este ce ne deplasează undeva” – 3 puncte; incorect – 0 puncte. 17. Prin ce se deosebește un om bătrân de unul tânăr? Care este diferența dintre ei ? Răspuns: numește 3 caracteristicii (părul e sur sau lipsește, are riduri, nu poate lucra bine, rău vede, rău aude etc.) – 4 puncte; numește 1- 2 caracteristici – 2 puncte; incorect – 0 puncte. 18.De ce oamenii se ocupă cu sportul?

Răspuns: numește 2 cauze (ca să fie sănătos, căliți, puternici, să se miște repede, să aibă o ținută dreaptă, să nu fie așa grași etc.) – 4 puncte; numește o cauză – 2 punte; incorect – 0 puncte. 19. De ce e rău când cineva nu vrea să lucreze? Răspuns: căci ceilalți trebuie să lucreze pentru ei (altcineva va pierde din cauza lui) – 4 puncte; e lenos sau puțin câștigă și nu poate să-și compare – 2 puncte; incorect – 0 puncte. 20. De ce pe plic trbuie să fie timbru? Răspuns: aceasta e modul de plată pentru călătoria scrisorii – 5 puncte; dacă nu vom lipi timbrul, vom plăti amendă – 2 puncte; incorect – 0 puncte. Punctajul total va fi cu semnul ”plus” sau semnul ”minus”. După scor copiii vor fi repartizați pe 5 grupuri cu nivel diferit de dezvoltare a gândirii verbale: I grup: +24 puncte și mai mult – nivel înalt al gândirii verbale II grup: + 14 puncte - + 23 de puncte – nivel al gândirii verbale mai înalt de medie III grup: 0 - +13 puncte - nivel mediu de dezvoltare a gândirii verbale IV grup: - 1 - - 10 – nivel al gândirii verbale mai jos de medie V grup: -11 și mai puțin – nivel minim de dezvoltare a gândirii.

Testul „Căsuţa” (N. Gutkina) Acest test se foloseşte pentru determinarea nivelului de dezvoltare a atenţiei voluntare. El permite evocarea posibilităţilor copilului de a se orienta la model, de a-l copia exact, ce presupune un anumit nivel de dezvoltare a atenţiei voluntare, a percepţiei spaţiale, a coordonării senzo-motorii şi mişcărilor fine ale mâinii. Instrucţiune: Copilul primeşte sarcina de a copia un tablou, unde e prezentată o căsuţă.

Interpretare Calcularea rezultatelor se produce prin sumarea punctelor, puse pentru greşeli. Greşeli sunt considerate: a) un element incorect produs (1 punct). Dacă acest element e reprodus incorect în toate detaliile desenului, de exemplu, liniile, ce formează partea stângă a gărduleţului, 1 punct se pune pentru toată partea stângă, nu pentru fiecare linie în parte. Dar şi partea dreaptă, şi cea stângă a gărduleţului se apreciază aparte. Aşa, dacă e desenată corect doar o parte, se pune 1 punct, dacă ambele părţi sunt incorecte – 2 puncte. Numărul elementelor, incorect reproduce, nu e considerat drept greşeală. b) înlocuirea unui element prin altul (1 punct) c) lipsa unui element (1 punct) d) distanţă între linii în locurile, unde ele trebuie unite (1 punct) 0 puncte – nivel înalt de dezvoltare a atenţiei voluntare; 1-3 puncte – nivel mediu de dezvoltare a atenţiei voluntare; 4 puncte şi mai multe – nivel mai jos de medie de dezvoltare a atenţiei voluntare.

Metodica ”Dictarea grafică” Elkonin Metodica aceasta e elaborată de D. B. Elkonin și e orientată spre determinarea dezvoltării voluntarității – în primul rând a capacității de ascultare, înțelegere și îndeplinire exactă a indicațiilor celui matur, fără a-și distrage atenția la altceva; a capacității de a acționa în corespundere cu regula; a capacității de folosite a modelului. De asemenea această metodică creează o idee oarecare despre gradul de independență a copilului la lucru. Esența testului constă în desenarea a 3 motive pe o foaie în pătrățele. Primul motiv e pentru antrenare, iar al doilea și al treilea se apreciază pe părți componente. Instrucțiune: „Eu îți voi spune, cum să trasezi liniile, iar tu vei desena, ce voi dicta eu. Eu voi spune direcția și lungimea liniei. Când vei trasa o linie, oprește-te și așteaptă altă indicații. Linia nouă vei începe s-a trasezi acolo, unde ai terminat linia ulterioară„. Dacă dictarea e corect îndeplinită, se va primi un asemenea motiv:

Desenîndu-l, copilul trebuie sa înțeleagă instrucțiunea, din această cacuză, dacă el face o greșeală, e permis să-l corectăm. Dacă copilul îndeplinește independent motivul, trebuie ă-l facă până la sfârșitul rândului. Când copilul a terminat de desenat primul motiv, treceți la al doilea, dictând: „ 2 pătrățele în sus, unul la dreapta, unul în sus, 2 – la dreapta. Unul în jos, unul la dreapta, 2 pătrățele în jos, 2 la dreapta, 2 în sus, 1 la dreapta, 1 în sus. 2 pătrățele la dreapta, 1 în jos, 1 la dreapta, 2 în jos. Mai departe continuă singur„. In timpul desenării nu sînt permise instrucțiuni suplimentare, nu se corijează greșelile. Când motivul e adus la capătul rândului, începeți următorul: „ 2 pătrățele în sus, 2 – la dreapta, unul în jos, unul la stânga, unul în jos, 2- la dreapta. 2 pătrățele în sus, 2 – la dreapta, 1 în jos, 1 la sânga, 2 în jos, 2 la dreapta. Mai departe continuă singur„.

Prelucrarea datelor Îndeplinirea motivului cu ajutorul dictării și continuarea lui îndependență se cotează aparte. Numărul greșelilor la motiv

Punctele

0

4

1–2

3

Mai mult de 2

2

Mai mult decât elementele corecte

1

Acum vom suma toate punctele, primite de copil pentru îndeplinirea motivului în dictare și continuarea lui independentă. Suma totală va determina nivelul îndeplinirii testului: 1. Nivel înalt. Ambele motive (2 și 3) în general corespunde modelelor, în unul din ele pot fi greșeli mici – 7 – 8 puncte. 2. Nivel mediu. Ambele motive corespunde parțial modelelor, dar conțin greșeli, au un motiv e fără greșeli, iar al doilea nu corespunde modelului – 5 – 6 puncte. 3. Nivel mai jos de medie. Un motiv corepunde parțial modelului. Altul nu corespunde – 2 – 4 puncte. 4. Nivelul minim. Nici unul din motive nu corespunde modelului – 0 – 2 puncte. Dacă până la plecarea copilului la școală au rămas câteva luni, cotarea e mai severă. Unui bun nivel de orientare la indicații maturului corespunde punctajul (minim) - 3 puncte. Cotarea continuării independente a motivului – punctajul minim – 2 puncte.

TEST DE DETERMINARE AL MOTIVAŢIEI ŞCOLARE (dupa N. G. Luscanova) 1. Îţi place la şcoală? a. nu prea b. îmi place c. nu-mi place 2. Dimineaţa când te trezeşti, întotdeauna te duci la şcoală cu plăcere sau vrei să stai acasă? a.

mai des vreau să stau acasă

b.

când și când

c.

merg cu plăcere

3. Dacă profesorul ar spune, că mâine nu e obligatoriu să vină la şcoală toţi elevii, tu ai veni? a. nu ştiu b.

aş sta acasă

c.

aş merge la şcoală

4. Îţi place atunci când se schimbă sau se înlocuiesc unele lecţii? a.nu-mi place b.

câteodată

c.îmi place 5. Ai vrea ca la şcoală să nu vă dea teme pentru acasă? a.

aş vrea

b.

nu aş vrea

c.

nu ştiu

6. Ai vrea ca la şcoală să fie numai pauze? a.

nu ştiu

b.

nu aş vrea

c.

aş vrea

7. Povesteşti des părinţilor despre şcoală?

a.

deseori

b.

rareori

c.

nu povestesc

8. Ai vrea să ai un profesor mai puţin exigent (strict, sever)? a.

nu sunt sigur

b.

aş vrea

c.

nu aş vrea

9. În clasa ta ai mulţi prieteni? a.

puţini

b.

mulţi

c.

nu am prieteni.

10. Îţi plac colegii tăi? a. îmi plac b. nu prea c. nu-mi plac.

Interpretarea rezultatelor Răspunsurile la 10 întrebări se cotează de la 0-3 puncte 1. Răspunsul copilului ce demonstrează atitudinea lui pozitivă faţă de şcoală se notează cu 3 puncte. 2. Răspunsul neutru pentru - nu ştiu - se apreciază cu 1 punct 3. Răspunsul ce dă de înţeles atitudinea lui negativă faţă de una sau altă situaţie se notează cu 0 puncte. Aprecierea cu 2 puncte lipseşte, deoarece analiza matematică a demonstrat că prin notarea cu 0, 1, 3 puncte este posibilă cu mai multă precizie împărţirea copiilor în grupuri cu motivaţie înaltă, medie şi joasă. Deosebirea între grupele de copii menţionate au fost realizate în baza criteriului Student şi au fost stabilite 5 niveluri de bază ale motivaţiei şcolare. I nivel - 25 - 30 puncte – nivel înalt al motivaţiei şi reuşitei şcolare. II nivel - 20 - 24 puncte – nivel mediu, motivaţie şcolară bună III nivel - 15 - 19 puncte – atitudine pozitivă faţă de şcoală IV nivel - 10 -14 puncte – motivaţie şcolară joasă V nivel - 10 -0 puncte – motivaţie şcolară negativă, inadaptare şcolară

I nivel 25-30 puncte – nivel înalt al motivaţiei si reuşitei şcolare. Elevul are atitudine pozitivă faţă de şcoală, cerinţele le percepe adecvat; materialul de studiu îl asimilează uşor, ascultă cu atenţie indicaţiile cadrului didactic; îndeplineşte independent însărcinările; are interes faţă de discipline predate, au mari emoţii atunci când primesc note negative, ocupă statut pozitiv în clasă. II nivel 20-24 puncte – nivel mediu, motivaţie şcolară bună. Elevul la fel are o motivaţie pozitivă faţă de şcoală; însuşeşte ceea ce-i important în programa şcolară; efectuează independent însărcinările tipice; e atent faţă de îndeplinirea tuturor cerinţelor, dar necesită să fie controlat din partea adulţilor, se pregăteşte de lecţii; prieteneşte cu mulţi copii din clasă. III nivel - 15 - 19 puncte – atitudine pozitivă faţă de şcoală. Elevul se simte bine la şcoală, dar este atras mai mult de comunicarea cu prietenii, colegii, profesorii sau activităţile

extraşcolare. Procesul de studiu nu-i prea atrage. Uneori poate folosi şcoala pentru a-şi etala anumite bunuri în faţa colegilor. IV nivel - 10 -14 puncte – motivaţie şcolară joasă. Elevul are o atitudine negativă faţă de şcoală sau este indiferent; simulează unele boli, prevalează indispoziţia, strică disciplina; materialul de studiu îl asimilează episodic, rareori pregăteşte temele; are nevoie de control şi ajutor permanent; necesită des pauze, este pasiv; prieteni apropiaţi în clasă nu are. V nivel - 10 -0 puncte – motivaţie şcolară negativă, inadaptare şcolară. Elevii întâmpină dificultăţi serioase la învăţătură, nu au reușită şcolară, le este greu să comunice cu colegii şi cu profesorul. Şcoala se percepe ca un mediu ostil, aflarea în acest mediu este insuportabilă pentru ei, pot plânge fără motiv, fug de la şcoală, manifestă comportament deviant. În unele situaţii aceşti elevii pot manifesta agresivitate, refuză să îndeplinească sarcinile şcolare. Des se întâlnesc abateri neuro-psihice sau reţineri în dezvoltare.

Testul CASĂ- COPAC- PERSOANĂ Aduce informatii legate de stadiu de integrare al personalitatii, maturitate si eficacitate. Ordinea aceasta este aleasa pentru ca este vazuta ca o dificultate psihologica graduala, desenul copacului si al persoanei parand sa aduca cele mai multe raspunsuri personale. CASA Desenul casei tinde sa solicite informatii privind casa examinatului si dinamicilor interpersonale experimentate in interiorul familiei.Casa reprezinta locul unde afectiunea si securitatea sunt puternice. Din aceasta perspectiva, desenarea unui cos ce scoate fum este adesea inrudit cu sentimente de caldura si afectiune.Orice interpretare specifica trebuie sa fie facuta doar in contextul combinarii tuturor factorilor H – T – P (sau C- C- P), combinat cu date din istoria clinica, probleme prezente si alte date din evaluare.

GHID DE INTERPRETARE 1. Amanunte a) Fundamental (desenul normal) Minim o usa, o fereastra, un zid, un acoperis, un cos. b) Irelevant (ex. Tufisuri, arbusti, flori, carare) Nevoia de mediu structurat mai complet este uneori asociata cu sentimente de insecuritate sau nevoia de a exercita controlul in contactul interpersonal. 2. Hornul Simbol al relatiilor de caldura intima si uneori este asociat cu semnificatia simbolului falic. a) Absenta hornului Lipsa caldurii psihologice sau conflicte cu figuri adulte semn ificative. b) Excesiv de mare Supraaccentuare a intereselor sexuale si/ sau posibile tendinte exhibitioniste. c) Fumul intens (abundent) Tensiune interioara 3. Usa a) Deasupra liniei de baza, fara treptele scarii Inaccesibilitate interpersonala. b) Absenta usii Dificultate extrema in a permite accesibilitatea altora (foarte inchis in sine) c) Deschisa Nevoie puternica de a primi caldura de la mediul extern d) Foarte mare Dependenta exagerata de altii. e) Cu incuietoare sau balamale Defensivitate 4. Gard in jurul casei

Nevoie de protectie emotionala 5. Jghiaburi Suspiciozitate 6. Desenarea la baza hartiei Insecuritate in casa de origine sau intimitate 7. Perspectiva, fata de dedesubt (baza casei) Fie respingerea casei, fie sentimentul ca nu poate atinge o anume dorinta a situatiei de (din) acasa. 8. Perspectiva, de deasupra Respingerea situatiei casei. 9. Acoperisul a) Unidimensional (o singura linie ce uneste 2 pereti) Neimaginativ sau blocat emotional b) Excesiv de mare Cautarea satisfactiei in fantezie. 10. Jaluzele a) Inchise Defensivitate extrema sau inchidere (interiorizare) b) Deschise Abilitate de a se adapta in relatiile interpersonale (de a face adaptari senzitive interpersonale) 11. Zidul (adecvarea la) Direct asociat la stadiul de putere al ego-ului 12. Fereastra a) Absenta Ostilitate sau inchidere in sine b) Prezenta la baza, absenta la etaj Prapastie intre realitate si fantezie c) Cu perdea Rezerva, control

d) Simpla (goala) Comportamentul este mai mult direct si necioplit COPACUL Desenul copacului ar fi asociat cu rolul in viata al persoanei sau cu capacitatile sale de a obtine rasplata de la mediu.Copacul pare sa reflecte sentimentele inconstiente fata de sine (pozitive sau negative), nivel de baza primitiv. GHID DE EVALUARE 1. Copac excesiv de mare. Tendinte agresive. 2. Copac mititel Sentimente de insignifianta, inferioritate. 3. Copac compus clar din 2 linii pentru trunchi si un cerc pentru coroana. Impulsiv, variabil 4. Accentuare exagerata a coroanei Analitic, inhibat emotional 5. Accentuare exagerata a trunchiului Imaturitate emotionala 6. Linii slabe (subtiri) Sentimente de inadecvare, indecizie. 7. Accentuare exagerata a radacinilor Raspunsuri emotionale superficiale, argumente limitate (limited) 8. Cicatrici, noduri, crengi rupte, scorburi Asociate cu o trauma (ex. Accident, boala, viol) 9. Fara linie de baza Vulnerabil la stres 10. Linie de baza prezenta, fara radacini Emotii reprimate 11. Umbra, intuneric excesiv Defensivitate ostila sau comportamente agresive 12. Linii fine, sparte

Anxietate deschisa 13. Scorburi Simbolism sexual a) Mic sau de forma unui diamant- legat de vagin b) Mic si simplu- experienta sexuala initiala sau viol c) Accentuarea conturului- socul unei ciocniri importante d) Cerc (inel) interior- experienta in trecut si „vindecata” e) Innegrita – rusine asociata cu experienta f) Mare – preocupare legata de procreatie g) Animal mic inauntru – ambivalenta inconjurand legaturile din copilarie (poate: ce-si are inceputul in copilarie) PERSOANA Desenul persoanei pare sa stimuleze sentimentele constiente privind imaginea personala si conceptul de sine atat fizic cat si psihologic. Poate de asemenea starnii emotii legate de relatiile interpersonale si tinde sa smulga sentimente despre sinele ideal.GHID DE INTERPRETARE 1. Bratele Utilizate pentru a schimba sau controla mediul inconjurator a) Indoite deasupra pieptului- ostil si suspicios b) Ascunse la spate – dificultate de a controla mania, aversitate interpersonala c) Omise – inadecvare, neajutorare 2. Picioarele Stadiul mobilitatii interpersonale a) Lungi – dorinta de securitate sau virilitate (stradanie) b) Mici – dependenta, sentimente necioplite c) Omise – lipsa de independenta 3. Degete a) Lungi si ascutite – agresivitate, ostilitate b) Inchise prin cercuri sau o singura dimensiune – dorinta de a suprima impulsul agresiv 4. Capul a) Mare – preocupari cu fantezia, focalizare pe lumea mentala

b) Mic – obsesiv compulsiv, inadecvare intelectuala c) Privirea in spate- tendinte paranoide sau schizoide 5. Labele picioarelor a) Absente – posibila anxietate de castrare b) Diferenta de marime – sentimente mixte privind independenta c) Mari – stradania spre autonomie d) Mici – imobilitate emotiona 6. Gura a) Supra accentuata – imaturitate, agresivitate orala b) Foarte mare – erotism oral 7. Umerii a) Inegali – instabilitate emotionala b) Mari - preocupari legate de nevoia de putere c) Ridicati – supradefensiv, ostilitate fata de altii

Testul Ștur-2 Numele ______________ Prenumele________________ Şcoala __________________Clasa__________________________ Anul şi data naşterii ___________________________________ Data examinării _______________________________________ Subtestul 1 Iniţiere Instrucţiuni: Urmează 20 de afirmaţii logice în care lipseşte cuvinlul-cheie. Găsiţi acest cuvînt printre cele cinci variante-sugestii a), b), c), d), e) enumerate după fiecare afirmaţie. Litera care îl însoţeşte scrieţi-o în fişa răspunsurilor, pe linioara corespunzătoare. Exemplu: Cuvintele „biografie" şi „ .......... " au acelaşi sens. a) întîmplare; b) faptă eroică; c) viaţă; d) carte; e) scriitor. Pentru această afirmaţie logică cuvîntul-cheie este „viaţă". în şirul variantelor-sugestii el este însoţit de litera c). Prin urmare, în fişă, pe linioara corespunzătoare afirmaţiei respective trebuie scrisă litera c). Timp limită - 9 minute. 1.

Evoluţie este ........ a) ordine; b) timp; c) continuitate; d) întîmplare; c) dezvoltare.

2.

O atitudine luminoasă, radioasă faţă dc viaţă se numeşte .............. a) tristeţe; b) linişte; c) optimism; d) sentimentalism; e) indiferenţă.

3.

Cuvintele antipatie şi ........... au acelaşi sens. a) anturaj; b) simpatic; c) atitudine; d) bunăvoinţă; e) unitar.

4.

Un stat independent în raport cu alte state este stat ................ a) suveran; b) paşnic; c) nedezvoltat; d) înfloritor; e) unitar.

5.

Enumerarea sistematică a unor obiecte (cărţi, tablouri etc.) constituie ........ a) o adnotare, b) un dicţionar; c) manual; d) un catalog; e) un abonament.

6.

Un răspuns scurt şi precis este un răspuns .............. a) elocvent; b) laconic; c) amănunţit, d) spontan; e) complex.

7.

Migraţia este............ a) dezvoltare; b) condiţie; c) schimbare; d) strămutare; e) viaţă.

8.

O persoană care se comportă adecvat şi respectă măsura în toate este .........

a)comunicativă; b)obiectivă; c)tacticoasă; d)competentă; e)modestă. 9) Un gînd interesant sau bine finisat, exprimat laconic, reuşit, ager se numeşte... a) aforism; b) fragment; c) povestire; d) epos; c) dialog. 10. Universal înseamnă ........... a) orientat; b) unitar; c) răspîndit; d) util; e) multilateral. 11. Antonimul cuvîntului „unilateral" este ...... a) transparent; b) fragil; c) răspîndit; d) util; e) multilateral.

12. O perioadă de timp cu durata de 10 zile se numeşte ............... 13. Cuvintele „autodirijare" şi .......... au acelaşi sens. a) autonomie; b) lege; c) drept; d) progres; e) dependenţă. 14. Antonimul cuvîntului „stabil" este............. a) permanentă; b) competent; c) continuu; d) variabil; c) rar. 15. Ansamblul ştiinţelor ce studiază limba şi literatura ce numeşte... a) logică; b) sociologie; c) filologie; d) estetică; e) filozofie. 16. O afirmaţie nejustificată este .......... a) paradoxală; b) justă; c) ambiguă; d) ipotetică; e) greşită. 17. Cuvintele „autocratic" şi ........... au acelaşi sens. a) totalitar; b) absolutist; c) democratic; d) suveran; e) forţat. 18. „Total" echivalează cu ........... a) parţial; b) rar; c) integral; d) victorios; e) rapid. 19. Substituentul care are o valoare egală valorii obiectului substituit este ........ a) materie primă; b) echivalent; c) valoare; d) surogat; e) unitate. 20. Colaborare este .......... confruntare; b) agresiune; c) solidaritate; d) cooperare; e) tratative.

Subtestul II Instrucţiuni: In partea stingă a foii urmează un şir de cuvinte. Pentru fiecare alegeţi sinonimul (cuvîntul cu acelaşi sens). Dintre cele patru cuvinte a)... b).... c).... d)... alegeţi sinonimul potrivit. Scrieţi în fişa răspunsurilor, pe linioara respectivă, litera care însoţeşte sinonimul cuvîntului dat. Exemplu: Secol - a) istorie; b) veac; c) eveniment; d) progres. Cuvîntul „veac" este sinonimul cuvîntului „secol". El este însoţit de litera b). Prin urmare, în fişă, pe linioara respectivă, trebuie scrisă litera b). Timp limită - 5 minute. 1.

Analogie - a) fenomen; b) întîmplare; c) însuşire; d) asemănare.

2.

Rentabil - a) echitabil; b) economicos; c) valabil; d) stabil.

3.

A se adapta - a) a se acomoda; b) a se învăţa; c) a se mişca; d) a se orienta.

4.

Ironic - a) moale; b) vesel; c) zeflemitor; d) veritabil.

5.

Simptom - a) caracter; b) sistem; c) dorinţă; d) particularitate.

6.

Privat - a) investit; b) moştenit; c) particular; d) valoros.

7.

A compensa - a) a pierde; b) a investi; c) a spori; d) a despăgubi.

8.

Înfumurare - a) sensibilitate; b) timiditate; c) aroganţă; d) mîndrie.

9.

Patrimoniu - a) civilizaţie; b) privatizare; c) ţară; d) moştenire.

10. Intelectual - a) versat; b) mintal; c) abil; d) separat. 11. Absolut - a) autoritar; b) discutabil; c) separat; d) nelimitat. 12. Sancţiune - a) răzbunare; b) pedeapsă; c) lege; d) crimă. 13. Discuţie - a) opinie; b) polemică; c) conversaţie; d) convingere. 14. Utopic - a) irealizabil; b) ideal; c) valoros; d) perfid.

15. Conservatism - a) rutină; b) independenţă; c) eroism; c) deprindere. 16. Interpretare - a) discuţie; b) tălmăcire; c) lectură; d) comunicat. 17. Nuanţă - a) imagine; b) sentiment; c) ton; d) calitate. 18. Sentimental - a) poetic; b) vesel; c) sensibil; d) straniu. 19. Abstract - a) practic; b) experimental; c) neescnţial; d) teoretic. 20. Absurd - a) exagerat; b) deplorabil; c) iraţional; d) arbitrar.

Subtestul III Instrucţiuni: Fiecare însărcinare a subtestului conţine trei cuvinte. Primele două se află într-un anumit raport unul faţă de altul, adică au o oarecare legătură între ele. Identificaţi acest raport. Printre varianlele-sugeslii a)...; b)...; c)...; d)...; e)... găsiţi cuvîntul care este legat în acelaşi fel de al treilea cuvînt. Scrieţi în fişă, pe linioara corespunzătoare, litera care îl însoţeşte. Exemplu: Melodie - compozitor; avion - ? a)

aeroport; b) zbor; c) constructor; d) combustibil; e) elicopter. Precum melodia e scrisă de compozitor, avionul este proiectat de

constructor. Răspunsul corect este „constructor", care este însoţit de litera c). Ea trebuie scrisă în fişă, pe linioara respectivă. Timp limită — II 1.

minute.

Lumină - întuneric, atracţie - ? a) metal; b) moleculă; c) respingere; d) interacţiune; e) mişcare.

2.

Ţărani şerbi - robi; feudali - ? a) rege; b) sclavagişti; c) biserică; d) seniori; e) nobili.

3.

Verb - conjugare; substantiv - ? a) noţiune; b) declinare; c) denumire; d) formare; e) declinare.

4.

Goldstrim - curent; ţunami - ? a) Japonia; b) catastrofa; c) furtună; d) val; e) climă.

5.

Ochi - vedere; nas - ? a) simţ tactil; b) simţ olfactiv; c) faţă; d) gură; e) miros.

6.

Vest - est; secetă - ? a) căldură; b) sud; c) pustiu; d) inundaţie; e) tropice.

7.

Substantiv - obiect; verb - ?

a) a fugi, b) gerunziu; c) conjugare; d) acţiune; e) însuşire. 8.

Pătrat - suprafaţă; cub - ? a) latură; b) diagonală; c) volum; d) muchie; e) perimetru.

9.

Arşiţă - sete; clase - ? a) ţărănime; b) stat; c) inegalitate; d) ţară; e) pauperizare.

10. Raze - unde; segmente - ? a) diagonală; b) punct; c) dreptunghi; d) coardă; e) linie. 11. Vers - poezie; nuvelă - ? a) poveste; b) epos; c) lirică; d) proză; e) dramă. 12. încălzire - dilatare; forţa de elasticitate - ? a) arc; b) interacţiune; c) deformaţie; d) corp; e) greutate. 13.

Nuc - copac; sclavagişti - ? a) robi; b) orînduire sclavagistă; c) clasă; d) exploatare; e) burghezie.

14. Început - sfîrşit; armonie - ? a) haos; b) morală; c) anonim; d) grotesc; c) noţiune. 15. Număr - fracţie; stare de agregare -'? a) volum; b) moleculă, c) fier; d) gaz; e) temperatură.. 16. Climă - climă continentală; mamifere - ? a) temperatură, b) tropice; c) rozătoare; d) insecte; e) maimuţă. 17. Cerc - circumferinţă; bilă - ? a) sferă; b) spaţiu; c) arc; d) rază; e) segment. 18. Cuvînt - literă; propoziţie - ? a) conjuncţie; b) rază; c) cuvînt; d) virgulă; e) caiet. 19. Sclavagism - feudalism; feudalism - ? a) socialism; b) capitalişti; c) clase; d) capitalism; e) orînduire socială. 20. Creşterea presiunii atmosferice - cer senin; ciclon - ? a) precipitaţii; b) soare; c) anticiclon; d) timp; e) nori. 21. Respiraţie - bioxid de carbon; fotosinteză - ? a) aer; b) oxigen; c) clorofilă; d) lumină; e) frunză. 22. Ferestrău - a tăia; acumulator - ?

a) a include; b) a transmite; c) a încălzi; d) a transfonna; e) a aduna. 23. Om-mulţime; celulă-? a)

plantă; b) fruct; c) microscop; d) a încălzi; d) nucleu; c) ţesut.

1) 2) 3)

5 3 1

9 7 4

13 6 3

17 7 6

4)

6

8

11

13

5)

2

4

6

12

1 6) 7) 8)

1

4

8

13

11 128

12 64

10 32

13 16

9)

1

3

7

13

10) 255

127 63

31

11) 3 * *v 47 12)

4

8

17

39

32

26

13) 92 14) 256

46 37

44 64

22 31

15) 1

2

4

7

2 1 9 5 1 6 1 4 1 9

25 7.... 8.... 18.... 28.... 26

9 8 2 1 1 5 3 3 2 1

14.... 4.... 31.... 7 58.... 17....

2 0 2 8

16

10.... 25.... 33....

24. Ocean - adîncime; climă - ? a) latitudine; b) umiditate; c) vegetaţie; d) localitate; e) relief. 25. Absolutism-democraţie; relaţii de piaţă-? a) gospodărie natură; b) comerţ; c) meşteşug; d) marfă; e) industrie.

Subtestul IV Clasificare Instrucţiuni: Fiecare însărcinare a subtestului conţine cîte cinci cuvinte a)... b)... c)... d)... e)... Patru dintre ele au o particularitate comună, al cincilea însă este „străin " acestei enumerări de cuvinte, este în plus. Găsiţi cuvîntul „ în plus " şi înscrieţi în fişă litera care îl însoţeşte. Exemplu: a) a merge; b) a sări; c) a dansa; d) a şedea; e) a alerga. Patru cuvinte definesc stări dc mişcare şi numai verbul „a şedea" arată o stare de repaus. El e „în plus". Prin urmare, în fişă, pe linioara corespunzătoare, trebuie scrisă litera d) care îl însoţeşte. Timp limită - 8 minute. 1.

a) virgulă; b) punct; c) două puncte; d) tireu; e) conjuncţie.

2.

a) glob; b) meridiane; c) pol; d) paralelă; e) ecuator.

3.

a) morfologie; b) sintaxă; c) punctuaţie; d) ortografie; e) temiinologie.

4.

a) mişcare; b) inerţie; c) greutate, d) oscilaţie; e) deformaţie.

5.

a) cerc; b) triunghi; c) trapez; d) pătrat; e) dreptunghi.

6.

a) tablou; b) mozaic; c) icoană; d) sculptură; e) frescă.

7.

a) muncitor; b) ţăran; c) rob; d) feudal; e) meseriaş.

8.

a) legendă; b) dramă; c) comedie; d) tragedie; e) piesă.

9.

a) aortă; b) esofag; c) venă; d) inimă; e) arteră.

10. a) Grecia; b) Italia; c) Franţa; d) Brazilia; e) Polonia. 11. a) corp; b) suprafaţă; c) volum; d) greutate; e) viteză. 12. a) direcţie; b) orientare; c) rută; d) azimut; e) busolă. 13. a) rădăcină; b) tulpină; c) frunză; d) stamină; e) floare. 14. a) cutremur; b) uragan; c) ploaie; d) vîrtej de nisip; e) erupţie vulcanică.

15. a) metaforă; b) monolog; c) epitet; d) alegorie; e) parabolă. 16. a) marfă; b) oraş; c) iarmaroc; d) gospodărie naturală; e) bani. 17. a) cilindru; b) cub; c) poligon; d) sferă; e) paralelipiped. 18. a) proverb; b) fabulă; c) zicătoare; d) poveste; e) baladă. 19. a) istoric; b) astrologie; c) biologie; d) astronomie; e) medicină. 20. a) alimentare; b) respiraţie; c) excitabilitate; d) creştere; e) conştiinţă.

Subtestul V Şiruri numerice Instrucţiuni: Fiecare punct al subtestului conţine un şir de numere, care urmează unul după altul într-o anumită ordine, respectînd o anumită legitate. Determinaţi legitatea în baza căreia este format şirul numeric respectiv (fiecare şir îşi are ordinea sa) şi găsiţi numărul care îl continuă. Scrieţi numărul calculat în fişă, pe linioara corespunzătoare. Pentru a determina legităţile şirurilor numerice, recurgeţi la diverse operaţii matematice: adunare, înmulţire, împărţire, scădere. Exemplu: 9, 7, 10, 8, 11, 9, 12 ... Acest şir respectă următoarea legitate: mai întîi se scade 2, apoi se adaugă 3. Prin urmare, după 12 va urma numărul 10. Acest număr se scrie în fişă. Timp limită - 9 minute.

Subtestul VI Generalizare Instrucţiuni: Urmează perechi de cuvinte. Ambele cuvinte din pereche posedă aceleaşi particularităţi esenţiale şi generale. Identificaţi-le şi le exprimaţi într-un răspuns exhaustiv. Scrieţi acest răspuns în fişă (1-19). Exemplu: Brad - pin. Răspunsul corect este "copaci coniferi". Integral, el trebuie înscris în fişă. Timp limită - 9 minute.

1. Europa-Australia 2. Lichid-Solid 3. Rinichi-Stomac 4. Împărțire-Scădere 5. Lisabona-Luanda 6. Feudalism-Capitalism 7. Nas-Ochi 8. Algebră-Geometrie 9. Intensitate-Tensiune 10. Trădare-Lașitate 11. Republică-Monarhie 12. Cutremur-Vârtej 13. Atelier-Monofactură 14. Bazin-Canal 15. Roman-Poveste 16. Reformă-Revoluție 17. Temperatură-Presiune/ atmosferă 18. Spor-Sămânță 19. Metaforă-Alegori

Răspunsurile corecte pentru subtestele 1-5 Subtestul 1 1. e 2. c 3. e 4. a 5. d 6. b 7. d 8. c 9. a 10. e 11. c 12. a 13. a 14. d 15. c

Subtestul 11 1. D 2. B 3. A 4. C 5. D 6. C 7. D 8. A 9. D 10. B 11. D 12. B 13. C 14. A 15. A

Subtestul 111 1. C 2. B 3. B 4. C 5. B 6. D 7. D 8. C 9. C 10. C 11. D 12. C 13. C 14. A 15. D

Subtestul IV 1. e 2. a 3. e 4. c 5. a 6. c 7. d 8. a 9. b 10. d 11. a 12. e 13. d 14. c 15. b

16.

d

16.

16.

E

16.

17.

b

17.

17.

A

17.

18.

c

18.

C

18.

C

18.

b

19.

b

19.

D

19.

D

19.

b

20.

d

20.

C

20.

A

20.

e

B C

Subtestul V 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

d c

21. b 22. ______ e 23. ______ e 24. ______ b 25. A

Răspunsurile corecte pentru subtestul VI Nr. 1. 2.

2 puncte Părţi ale lumii Stare de agregare, stare a substanţei

1 punct Continente Substanţă, stare

0 puncte Ţări Fizică

3.

Organe interne

Organe, părţi ale organismului

Om, părţi ale Corpului

4. 5. 6.

Operaţii matematice Capitale Orînduire socială, formaţiuni social-

Operaţii Oraşe Epoci de dezvoltare ale statului

Matematică Ţări, insule Clase

Organe

Descriere a feţei.

Economice 7.

Organe de simţ

29 12 7 21 30 34 8 2 43 3 94 14 8 4 19 8

Testul de inteligență Matricele Progresive RAVEN Testul Matricile Progresive Raven (Raven Progressive Matrixes) a fost elaborat de către J. C. Raven în anul 1936. El este alcătuit din cinci serii A, B, C, D, E – (12 itemi în fiecare serie), a cîte două variante de însărcinări în fiecare serie. Fiecare însărcinare conține un dreptunchi mare și 6-8 desene mai mici amplasate mai jos dintre care numai unul este în concordanță cu desenul mare după anumite condiții logice. Fiecare dintre cele cinci serii încep cu o însărcinare mai simplă, apoi însărcinările se complică treptat. La găsirea soluțiilor corecte se implică percepția, atenția, gândirea, imaginația. Scopul: examinarea inteligenței generale (nonverbale).

Vârsta: de la 8 – 60 ani. Timpul: 40 minute – individual, 45 minute – în grup Materialele necesare: setul din 60 tabele, fișa de răspuns, pix, cronometru. Tehnica de aplicare: individual și în grup. Pentru examenul individual experimentatorul singur îndeplinește fișa de răspuns și înscrie răspunsul subiectului, fără comentarii. Dacă subiectul consideră că a greșit și schimbă răspunsul, se taie cifra scrisă anterior cu semnul X și se scrie alături versiunea nouă de răspuns. La îndeplinirea probei în grup subiecții primesc inițial testul cu cele 60 de însărcinări și fișa de răspuns. Timpul începerii și finisării testului este indicat de examinator. Primele cinci probe se îndeplinesc colectiv, dar la interpretarea rezultatelor se consideră ca răspuns corect. După ce examinatorul se convinge că subiectul a înțeles instrucțiunea, în continuarea aceștia lucrează de sine stătător, fără să mai facă comentarii, în decursul lucrului în grup (nu mai mult de 10 persoane), examinatorul verifică dacă subiecții scriu în rubrica destinată cifrele cu răspunsul corect. Corectările efectuate se consideră ca răspuns corect.

Testul de inteligență Matricele Progresive RAVEN Instrucțiunea: Aveți un test alcătuit din 60 de matrice (se demonstrează dreptunghiul mare marcate prin literele A, B, C, D, E), fiecare având 12 sarcini. La fiecare dreptunghi lipsește un element, desenat sub formă de flăguleț, care logic trebuie să-l completeze pe verticală sau orizontală. Acest element îl veți găsi printre cele mai mici figuri de sub dreptunghi, notate cu cifre 1-6 sau 1-8. De exemplu, pentru A1 dreptunghiul mare poate logic să fie completat cu desenul sub cifra 4. Cifra 4 se scrie în rubrica respectivă la A1. Ce figură se potrivește pentru A2 ? Corect, figura 5. În pătrățelul din fișa de răspuns în seria A2 scrieți cifra 5. Fiți atent să nu confundați în ce rubrică trbuie să scrieți cifra de la desenul cu răspunsul

corect. Dacă ați greșit și vreți să corectați, tăiați cifra scrisă anterior cu X și scrieți altă cifră mai sus sau în rubrica de alături.

SET A A1

l

4

2

5 6

A2

2

4

3

6

2

4

5

6

A4 D € G

1

¥ D’ W ã D V D o c V D Et'¥¥Wê D t W' G W ¥ E + G ¥

€ D C

¥ N o c D

G G n E C € C W A E € € ¥ G D C C

€ W € Ü ¥

G C C D G

G t € E D

W W C € D

€ G D V L

1

4

’

2

3

5

6

4

5

A6

1

2

A7

1

2

4

5

6

1

2

4

5

3

2

4

5

6

2

4

5 6

A l2

3

4

5

SET AB AB 1

1

2

5

6

AB2

1

2

3

5

6

AB3

4

2

3

5

6

AB 4

2

5

AB 5

l

2

3

5

6

A B6

2

3

4

5

6

AB 7

2

1

4

5

6

A B8

2

4

6

AB9

1

2

5

6

2

4

5

AB11

1

2

5

6

A B l2

1

2

5

6

SET B BL

1

4

2

5 6

B2

1

2

4

5

6

B3

2

5

6

B4

2

4

6

B5

2

B6

1

2

4

5

B7

1

2

4

5

6

B8

2

1

4

5 6

B9

2

5

6

B l0

2

4

5

Bl2

2

3

5

6

Interpretarea rezultatelor Fiecare răspuns corect se cotează cu un punct. Punctajul maxim este de 60, ceea ce alcătuiește 100%. Mai întâi se verifică și se sumează răspunsurile corecte pentru fiecare serie, apoi suma pentru toate cinci serii. Pentru verificarea mai rapidă a rezultatelor este rațional de utilizat șablonul, pregătit anterior.

Cheia

1-a seria A 2-a seria B 3-a seria C 4-a seria D 5-a seria E

1 4 5 8 3 7

2 5 6 2 4 6

3 1 1 3 3 8

4 2 2 8 7 2

5 6 1 7 8 1

6 3 3 4 6 5

7 6 5 5 5 1

8 2 6 1 4 6

9 1 4 7 1 3

10 3 3 6 2 2

11 4 4 1 5 4

12 5 5 2 6 5

Cheia Nivelul dezvoltării intelectuale: IQ Peste 140 Peste 120 110 – 120 100 – 110 90 – 100 80 – 90 70 – 80 50 – 70 20 – 50 0 – 20

Nivelul dezvoltării intelectuale: Inteligență excepțională Mult peste medie Peste medie Mediu, peste mediu Mediu Sub medie Cazuri limită Debili mentali, oligofreni Imbecili Idioți

Autoaprecierea stărilor psihice Eysenck Testul constă din 40 de afirmații în 4 blocuri a câte 10 întrebări fiecare. Fiecare afirmație are 3 variante de răspuns: ”deseori” – apreciat cu 2 puncte; ”uneori” – apreciat cu 1 punct; și ”nu” – apreciat cu 0 puncte. Pentru fiecare bloc de afirmații se calculează punctajul total. În cel dintîi bloc se observă starea de

anxietate, în al doilea – starea de frustrare, în al treilea – starea de agresivitate, în al patrulea – starea de rigiditate. Instrucțiune: Citește atent afirmațiile și alege răspuns care se potrivește cu felul cum te simți de obicei. Nr

Afirmații

. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

Nu am încredere în mine. Deseori, din cauza unor nimicuri, roșesc. Am un somn neliniștit. Mă descurajez ușor. Mă neliniștesc chiar și atunci când am unele neplăceri imaginare. Mă înspăimândă obstacolele ce apar. Imi place să mă aprofundez în problemele mele. Sunt convins ușor. Sunt bănuitor. Suport așteptarea cu greu. Adesea îmi pare că nu exită nici o soluție. Adesea necazurile mă indispun. Dacă am mari neplăceri mă autoacuz fără motive. Când am insuccese și neplăceri, nu trag nici un fel de

15. 16. 17. 18. 19.

învățăminte. Adesea renunț la luptă, considerând că e de prisos. Des mă simt fără apărare. Uneori, sunt în stare deprimată. Sunt tulburat din cauza dificultăților. In situații anevoioase mă comport ca toți copiii, vreau să fiu

20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35.

compătimit. Cred că defectele caracterului meu sunt incorigibile. Imi las ultimul cuvânt. Fregvent întrerup interlocutorul. Mă supăr ușor. Îmi place să fac obervații. Vreau să fiu o autoritate pentru toți. Nu mă mulțumesc cu puținul, ce îl am, vreau ceva mai mult. Când mă supăr, mă stăpânesc cu greu. Prefer să conduc, nu să fiu dirijat. Gesturile mele față de alții sunt dure, bruște. Sunt răzbunător. Este dificil să-mi schimb deprinderile. Nu e ușor a îndrepta atenția asupra cuiva sau ceva. Sunt cu ochii în patru față de tot ce este nou. Imi schimb convingerile cu greu. Adesea mă copleșește un gând de care ar fi trebuit să mă

36. 37. 38. 39. 40.

debarasez. Mă apropii de oameni cu greu. Mă întristează și unele abateri neesențiale de la planuri. Deseori, îmi arăt încăpățînarea. Risc fără a avea vreo satisfacție. Am mari emoții dacă deviez de la regimul zilei.

Deseor i

Uneori

Nu

Interpretarea rezultatelor Se sumează punctele pentru fiecare situație. Afirmaţiile 1-10 – se referă la anxietate: 0-7 lipsa anxietăţii; 8-14 nivel moderat de anxietate; 15-20 nivel ridicat de anxietate. Afirmaţiile 11-20 – frustrare: 0-7 lipsa frustrării (autoapreciere înaltă, rezistenţă la eşecuri, lipsa fricii de greutăţi); 8-14 nivel moderat, prezenţa frustrării; 15-20 nivel ridicat de frustrare (autoapreciere scăzută, evitarea dificultăţilor, frică de eşecuri). Afirmaţiile 21-30 – agresivitate: 0-7lipsa agresivității (calm, reţinut, cumpătat); 8-14 nivel moderat de agresivitate; 15-20 nivel ridicat de agresivitate (nestăpînire, dificultăţi în relaţie cu alţii). Afirmaţiile 31-40 – rigiditate: 0-7 lipsa rigidităţii, flexibilitate;

8-14 nivel moderat de rigiditate; 15-20 nivel ridicat de rigiditate.

Tehnica de examinare a atenției Toulouse – Pieron Testul Toulous – Pieron se aplică de la 7 ani până la adulți pentru a evalua productivitatea și stabilitatea atenției. Tetul mai oferă informație despre nivelul de dezvoltare a concentrării atenției și comunitării atenției voluntare. Se poate aplica individual și în grup. Instrucțiune: ”Fiecare dintre voi a primit câte o foaie de hârtie. Nu veți întoarce aceste foi decât atunci când vă voi spune eu. Deocamdată, scrieți numele, prenumele și vârsta pe foaia pe care ați pimit-o, fără să o întoarceți. Cînd veți întoarce foile, veți vedea că ele au aspectul acesta (examinatorul arată una din foi): o pagină cu pătrățele mici, care au niște liniuțe orientate în diferite direcții, ceea ce face ca fiecare pătrat să fie deosebit de celelalte. Deasupra pătrățelelor, în jumătatea superioară a foii, veți vedea 4 pătrate mai mari. Când vă voi spune să întoarceți foile, va trebui să priviți cu atenție cele 4 pătrate mari. Apoi veți cerceta fiecare rând de pătrățele, începând de la stânga spre dereapta și veți tăia (bară) cu creionul toate pătrățelele care au liniuțe orientate în aceeași poziție ca și la pătratele mari. Când vă voi spune, vă veți opri din lucru și veți pune o bară la ultimul pătrățel la care ați ajuns”.

După comanda de execuție a sarcinii, subiecții vor fi lăsați timp de 4 minute să lucreze, după care sunt rugați să așeze toate creioanele pe masă.

Interpretare Cotarea se face prin numărarea pătratelor exact marcate. De figurile marcate greșite cât și de cele omise nu se va ține cont. Dacă subiectul are vârsta de 9 ani a barat corect 25 figuri uitându-ne la etalon vedem că el cade în decilul 2, deoarece a barat mai mult de 24 figuri, sau exprimându-ne în quartile, în quartilul inferior, deoarece a baratmai puțin de 36 de figuri. Dacă a barat corect 75 de figuri, cade în decilul 10 (centilul 100), deoarece a barat mai mult de 73 de figuri, iar exprimându-ne în quartile, în quartilul superior, deoarece a barat mai mult de 61 de figuri. La fel se va proceda și pentru celelalte vârste. Etalonul Vârsta 8 ani 9 ani 10 ani 11 ani

10 16 24 30 42

20 22 30 37 44

25 24 36 41 51

30 27 38 43 53

40 38 44 48 63

Centile 50 43 47 51 66

60 49 54 55 73

70 56 60 61 76

75 60 61 66 82

80 64 65 70 86

90 72 73 77 98

12 ani 13 ani 14 ani 15 ani 16 ani 17 ani

43 58 59 74 94 100

55 68 71 86 107 110

56 72 73 92 113 114

60 75 77 95 114 115

66 82 83 105 120 128

70 88 94 111 128 134

77 96 99 123 132 141

84 100 111 129 139 151

88 107 118 131 141 165

89 109 119 132 142 171

105 119 128 146 147 186

+

CHESTIONAR SOCIOMETRIC Tehnica sociometrică este una dintre tehnicile care permit atât identificarea liderului întrun colectiv (când acesta nu este cunoscut), cât și analiza relațiilor și comunicării interpersonale în cadrul grupului este tehnica sociometrică. Aceasta pornește de la permisa că experți în analiza și descrierea relațiilor interpersonale dint-un colectiv sunt tocmai membrii colectivului respectiv. Testul sociometric a fost introdus în psihologie de către J. L. Moreno. Prin intermediul lui se pot obține date prețioase referitoare la relațiile afective, preferințele între membrii grupului ca și la studiul concret de structurare a acestora la un moment dat. În cadrul acestei tehnici membrii acestui colectiv în care oamenii se cunosc și există relații de colaborare, relaționare sunt solicitați să numească, în ordinea importanței, trei persoane din interiorul colectivului (în afară de șef) cu care comunică și colaborează cel mai bine și trei persoane cu care comunică și colaborează cel mai greu. Ei sunt rugați să argumenteze de ce au ales persoanele respective, care sunt criteriile sau calitățile ce i-au făcut să numească aceste persoane. Pentru fiecare dintre cele două situații, ei sunt solicitați să facă „alegeri forțate”, în sensul că, dacă ne referim la situația respingerii (cu care comunică sau colaborează greu), chiar dacă un angajat crede că poate comunica bine cu toți, trebuie să se decidă cu care comunică totuși mai greu sau mai dificil prin comparație cu toți ceilalți. Dacă este vorba despre un colectiv mare (peste 15 persoane), se pot solicita numele a trei persoane pentru fiecare caz în parte. În schimb dacă numărul de membri în colectivul analizate este mic (sub 15), se pot cere oferirea doar a două nume sau un sigur nume pentru fiecare caz în parte.

Instrucțiune: Chestionarul este anonim și confidențial și, în nici un caz, la ei nu vor avea acces colegii dvs. Rezultatele finale se vor referi numai la punctajul de acceptări/alegeri sau de respingeri obținut de fiecare membru, fără a se specifica de către cine (sursa acceptărilor sau respingerilor). În consecință, vă rugăm a ne comunica cu sinceritate și obiectivitate opiniile dvs. Pentru fiecare întrebare în parte, vă rugăm să numiți cel puțin două persoane, plasând pe locul I – numele celui/celei care vi se pare cel mai potrivit/important ca răspuns la întrebarea respectivă, pe locul al II – lea următorul ca importanță etc. Pentru fiecare numire în parte, vă rugăm să specificați de ce ați făcut acea alegere (argumentați-vă alegerea făcută). Cu care dintre colegii dvs. credeți că puteți comunica cel mai ușor, este deschis, pute-ți realiza un schimb de informații utile și profitabile? Locul

Numele și prenumele

De ce? (motivația răspunsului în termeni de calități/defecte)

Cu care dintre colegii dvs. credeți că nu puteți comunica ușor, nu este deschis,nu pute-ți realiza un schimb de informații profesionale utile și profitabile? Locul

Numele și prenumele

De ce? (motivația răspunsului în termeni de calități/defecte)

Gândiți-vă la membrii colectivului în care lucrați, care ar fi primele două persoane cu care ați prefera să mergeți la șefi/conducere pentru a solicita sau a vă apăra anumite drepturi? Locul

Numele și prenumele

De ce? (motivația răspunsului în termeni de calități/defecte)

Care ar fi primele două persoane cu care nu ați prefera să mergeți la șefi/conducere pentru a solicita sau a vă apăra anumite drepturi? Locul

Numele și prenumele

De ce? (motivația răspunsului în termeni de calități/defecte)

Interpretare După aplicarea testului sociometric, datele obținute se introduc într-o matrice sociometrică (un tabel cu două intrări, în care atât pe orizontală, cât și pe verticală, sunt trecuți toți membrii unui colectiv care au completat testul), iar în dreptul fiecărui membru se notează cu un semn convențional alegerile sau respingerile primite sau exprimate. Indicele de statut sociometric al membrilor grupului se calculează în funcție de numărul de alegeri primite de fiecare membru în parte. Formula este: =

, unde N = numărul membrilor grupului. Un alt indice, mai sensibil, este indicele de statut preferențial al unui membru, care ia în considerare

atât alegerile, cât și respingerile primite de fiecare subiect. Formula este: , unde N = numărul membrilor grupului. Analiza și interpretarea datelor permit realizarea unei ierarhii a personalului în funcție de competențele de comunicare-colaborare. Pe primele locuri vor fi plasate persoanele evaluate de alții ca fiind cele mai deschise comunicării și/sau cele mai eficiente sub aspectul comunicării, pe ultimele locuri persoanele respinse de majoritatea membrilor colectivului. Analiza rezultatelor permite și realizarea unei sociograme – adică o reprezentare grafică a poziției fiecărui membru în cadrul colectivului, poziție stabilită în funcție de numărul de „acceptări” și „respingeri” primite. Astfel, persoanele care au fost numite frecvent pentru situația „acceptare” vor fi plasate central, iar progresiv, în cercuri concentrice din ce în ce mai largi, vor fi amplasate celelalte persoane, în funcție de numărul de acceptări și numărul de respingeri. La periferie vor fi cei care acumulează cele mai multe respingeri, separat vor fi prezentate persoanele „neutre”, cele la care s-au făcut puține referiri sau nu au fost numite niciodată. Acest mod de reprezentare grafică permite „vizualizarea” persoanelor centrale (lideri), a subgrupurilor formate pe baze de afinități, preferințe („bisericuțe”), a persoanelor „dificile”, care sunt respinse de toți membrii grupului etc. Valoarea acestei probe este dată de faptul că oferă informații despre

starea reală, actuală a relațiilor dintre membrii unui colectiv, relații de care depind procesele de comunicare și colaborare, și permite identificarea cu ușurință a liderului sau liderilor informali, în situația unui grup/unei echipe în care liderul nu este declarat.

Această tehnică nu permite o „măsurare obiectivă” a

relațiilor dintre membrii unui colectiv, ci, dimpotrivă, ne oferă o descriere a relațiilor subiective, relații influențate de simpatii și antipatii, de aspectul informal al relațiilor interpersonale. De asemenea, trebuie să ținem cont că situația surprinsă cu ajutorul tehnicilor sociometrice este permanent supusă schimbării și de aceea chestionarul va trebui reaplicat ori de câte ori avem nevoie de informațiile sale. Fiind o sintetizare a relațiilor subiective actuale existente într-un colectiv, această descriere are aplicabilitate practică, în sensul că pe baza ei putem delimita „zonele de influență” sau de acceptare ale fiecărui angajat ori ale fiecărui grup în cadrul colectivului mare „granițele” dintre grupurile care formează „bisericuțe” sau se situează pe poziții antagoniste ori conflictuale etc., toate aceste date descriind indirect „traseele” de comunicare formală sau informală eficientă, posibilele „granițe” sau „bariere” în distorsionarea informațiilor etc. , unde N = numărul membrilor

Test Sociometric 1. Aplicarea testului sociometric. – Se pune o întrebare positivă. (* Indică pe acei colegi din clasă după care ai regreta cel mai mult, dacă, în cazul plecării familiei lor în altă localitate, ar trebui să te desparţi de ei şi aceştia nu vor mai fi în clasă cu tine.) – Liceu. (* Indică pe acei colegi din clasă cu care ţi-ai dori cel mai mult să stai în bancă)

– Gimnaziu.

– Se pune o întrebare negativă, dar formulată astfel, încât să nu creeze repulsie faţă de cineva. (*Indică pe acei colegi din clasă după care ai regreta cel mai puţin, dacă, în cazul plecării familiei lor în altă localitate, ar trebui să te desparţi de ei şi aceştia nu vor mai fi în clasă cu tine. (Gândeşte-te la faptul că în clasă trebuie să realizezi o activitate. Cu cine ai dori cel mai puţin să lucrezi împreună ?) N.P. _______________________

N.P. _________________________

Scrie mai jos numele şi prenumele

Scrie mai jos numele şi prenumele

a trei persoane, cu care ai vrea

a trei persoane, cu care ai vrea

cel mai mult să stai în bancă:

cel mai puţin să stai în bancă:

1.____________________________

1._____________________________

2.____________________________

2._____________________________

3.____________________________

3._____________________________

Prelucrarea cantitativă a datelor 2. Completarea matricei sociometrice. 3. Calcularea indicilor I. Statutul sociometric

Sm X =Alegeri primite de X – Respingeri primite de X , N-1

unde Sm - statutul sociometric; X – elevul X; N – numărul total al membrilor din care este exclus X, la care se raportează calculul. -n

-1 – statut negativ;

0 – izolat ; 0,0….

+…..- statut favorabil.

II Coeficientul de coeziune al grupului

Suma alegerilor reciproce x 2 N (N-1)

Ca rezultat răspunsul se va încadra în unul din intervale 0,01 – 0.11 – mică; 0.25 – 0.35 – medie sau mai jos de medie; 0,35 – 0.75 – bună. 4. Reprezentarea subiecţilor în sociogramă Analiza calitativă a datelor 1. Scrie lista elevilor în ordine descrescândă, în funcţie de nr. de puncte + acumulate.

2. Concluzii şi recomandări

(În colectivul clasei Y s-a determinat: liderul, preferaţii, respinşii, izolaţii, coeziunea, etc... recomandări dirigintelui, etc...).

MATRICEA SOCIOMETRICĂ Scopul: studierea relaţiilor interpersonale şi dinamica relaţiilor intragrup Subiecţii/Clasa: __________________________________________ Data examinării: _________________________ Psiholog:________________________________

Pe cine alege Cine alege

N/o

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 TOTAL ALEGERI „+” TOTAL RESPINGERI „ -” TOTAL ALEGERI RECIPR. TOTAL RESPINGERI RECIPR.

Notă. Dacă este necesară identificarea grupurilor şi constanţa acestora, datele vor fi plasate în trei matrici sociometrice diferite (câte una pentru fiecare întrebare).

Chestionar de identificare a nivelului anxietăţii (Fillips)

Instrucţiune: Chestionarul dat include întrebări referitor la felul cum vă simţiţi în şcoală. Răspundeţi sincer. Nu există răspunsuri corecte şi incorecte. Nu gîndiţi mult asupra întrebărilor. Răspunzînd la întrebări scrieţi « + », dacă sunteţi de acord şi «-» , dacă nu sunteţi de acord.

1. Îţi este greu să nu rămîi în urmă la învăţătură faţă de toată clasa? 2. Te nelinişteşti atunci cînd învăţătorul spune, că se pregăteăte să te controleze cum cunoşti materialul? 3. Îţi este greu să lucrezi în clasă aşa cum doreşte acest lucru învăţătorul? 4. Visezi uneori că profesorul este furios pentru că tu nu ştii lecţia (tema de acasă )? 5. Ţi s-a întîmplat ca cineva din clasă să te fi bătut sau lovit? 6. Deseori doreşti ca profesorul să nu se grăbească cu explicarea materialului nou, pînă nu vei înţelege despre ce el vorbeşte? 7. Te nelinişteşti tare cînd răspunzi sau îndeplineşti vreo însărcinare? 8. Se întîmplă să-ţi fie frică să te exprimi la lecţie, deoarece te temi să nu greşeşti? 9. Îţi tremură genunchii cînd eşti chemat la răspuns? 10. Deseori colegii tăi de clasă rîd de tine, cînd vă jucaţi în diverse jocuri? 11. Se întîmplă să ţi se pună o notă mai joasă decît ai aşteptat? 12. Te frămîntă oare întrebarea dacă te vor lăsa în al doilea an? 13. Te strădui să eviţi jocurile în care sa fac alegeri, deoarece pe tine, de obicei , nu te aleg? 14. Simţi cîiteodată că tremuri tot, cînd eşti chemat la răspuns? 15. Deseori îţi apare senzaţia că nimeni nu doreşte din colegii tăi să facă ceea ce vrei tu? 16. Te nelinişteşti mult înainte de a începe îndeplinarea unei sarcini? 17. Îţi este greu să primeşti notele pe care le aşteaptă păriţii de la tine? 18. Ţi-i frică uneori că ţi se va face rău în clasă? 19. Vor rîde colegii tăi de tine dacă vei face vre-o greşeală cînd răspunzi? 20. Semeni tu cu colegii tăi din clasă? 21. Îndeplinind sarcina te frămîntă faptul dacă ai îndeplinit-o bine? 22. Cînd lucrezi în clasă eşti convins că vei memoriza bine totul? 23. Visezi tu uneori că eşti la şcoală şi nu poţi răspunde la întrebarea profesorului? 24. E drept că majoritatea colegilor tăi sunt prietenoşi cu tine? 25. Lucrezi tu oare cu mai multă sîrguinţă dacă ştii că rezultatele lucrării tale vor fi comparate cu rezultatele colegilor de clasă? 26. Deseori doreşti să te nelinişteşti mai puţin atunci cînd eşti întrebat? 27. Te temi uneori să te incluzi într-un conflict? 28. Simţi că inima începe să-ţi bată mai des atunci cînd profesorul spune că are să controleze cum eşti pregătit pentru lecţie? 29. Cînd primeşti note bune, se gîndeşte careva din prietenii tăi că vrei să te manifeşti? 30. Te simţi tu oare bine cu acei colegi cărora toţi copiii le atrag o atenţie deosebită? 31. Se întîmplă ca unii elevi din clasa ta să vorbească ceva ce te-ar irita? 32. Cum tu crezi, pierd din încredere acei elevi care nu se isprăvesc la învăţătură? 33. E corect, că majoritatea colegilor nu-ţi atrag atenţia? 34. Deseori te temi să nu arăţi prost, stupid?

35. Eşti satisfăcut ce atitudine are profesorul faţă de tine? 36. Ajută mama ta la organizarea diferitor serate, festivităţi? 37. Te-a neliniştit vre-o dată faptul ce cred despre tine cei din jur? 38. Speri ca pe viitor să înveţi mai bine decît înainte? 39. Consideri că la şcoală te îmbraci la fel de bine, ca şi colegii tăi? 40. Răspunzînd la lecţie, deseori te gîndeşti ce cred despre tine în acest moment alţii? 41. Cei mai capabili elevi au careva drepturi speciale pe care nu le au alţi elevi din clasă? 42. Se supără unii din colegi atunci cînd tu reuşeşti să fii mai bun ca ei? 43. Eşti satisfăcut ce atitudine au colegii tăi faţă de tine? 44. Te simţi bine atunci cînd rămîi unu la unu cu profesorul? 45. Iau în rîs uneori colegii tăi exteriorul şi comportamentul tău? 46. Crezi tu, că te nelinişteşti asupra muncii şcolare mai mult decît alţi colegi? 47. Atunci cînd eşti întrebat şi nu poţi răspunde, simţi tu că acuşi,acuşi vei începe a plînge? 48. Cînd seara de-acum stai în pat, te gîndeşti uneori cu nelinişte despre ce va fi mîine la şcoală? 49. Rezolvînd o problemă complicată, simţi uneori că ai uitat lucruri pe care înainte le cunoşteai bine? 50. Îţi tremură mîna puţin, atunci cînd lucrezi asupra unei sarcini? 51. Simţi tu oare că începi să retrăieşsti atunci, cînd profesorul are de gînd să dea o sarcină clasei? 52. Te sperie verificarea cunoştinţelor tale la şcoală? 53. Cînd învăţătorul dă o sarcină clasei, ţi-e frică că nu te vei ispravi? 54. Visezi uneori că colegii tăi pot face ceea ce tu nu poţi? 55. Cînd profesorul explică materialul crezi că colegii tăi îl înţeleg mai bine decît tine? 56. În drum spre şcoală te nelinişteşti că profesorul poate să vă dea lucare de control? 57. Cînd îndeplineşti sarcina, de obicei, simţi că faci acest lucru rău? 58. Îţi tremură puţin mîna cînd profesorul te roagă să rezolvi problema în faţa întregii clase?

CHESTIONAR de identificare a nivelului anxietăţii (FILLIPS)

Foaia de răspuns Data _________ clasa ___________ _______________________________ Nr Răspuns Nr Răspuns 1 21

vârsta Nr 41

_______ Răspuns

ani

Nume,

Prenume

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40

42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58

Chestionar de identificare a nivelului anxietăţii (Fillips) Interpretarea rezultatelor

Anxietate generală ________/58/x100=_____%

La interpretarea testului se generală evidenţiază întrebările, răspunsurile cărora nu corespund cu cheia testului. Anxietatea şcolară -1- ______/22/x100=____% Răspunsurile ce nu coincid sunt manifestări ale anxietăţii. Retrăirea stresului social -2- ______/11/x100=____% La interpretare se ia în consideraţie : legată de al necesitatea obţineriilasuccesului a) Frustrarea numărul total necoincidenţelor tot testul. -3- ______/13/x100=____% 50% - anxietate mărită > 75% anxietate înaltă. b) numărul coincidenţelor la fiecare din cei 8 factori. Nivelul anxietăţii se determină la fel ca şi în primul caz. Factorii Anxietatea şcolară generală

Retrăirea stresului social Frustrarea legată de necesitatea obţinerii succesului Frica de a se autoafirma Frica de situaţia verificării cunoştinţelor Frica de a nu corespude cu aprecierile celor din jur Rezistenţa fiziologică scăzută faţă de stres Dificultăţi şi frici în relaţii cu profesorii

Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Răspuns + +

36 37 38 39 40

Numerul întrebărilor 2, 4, 7, 12, 16, 21, 23, 26, 28, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58 5, 10, 15, 20, 24, 30, 33, 36, 39, 42, 44 1, 3, 6, 11, 17, 19, 25, 29, 32, 35, 38, 41, 43 27, 31, 34, 37, 40, 45 2, 7, 12, 16, 21, 26 3, 8, 13, 17, 22

E 22 11 13 6 6 5

9, 14, 18, 23, 28

5

2, 6, 11, 32, 35, 41, 44, 47

8

Cheia răspunsurilor « + » - DA, « -» - NU Nr Răspuns 21 22 + 23 24 + 25 + 26 27 28 29 30 + 31 32 33 34 35 + + + + -

Nr 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58

Răspuns + + + -

Rezultatele : 1. Numărul necoincidenţei semnelor la fiecare factor în procente (< 50% , > 50% , > 75% ) 2. Prezentarea datelor sub formă de diagrame 3. Numărul necoincidenţelor la fiecare factor pentru toată clasa (< 50% , > 50% , > 75% ).

4. 5. 6. 7.

Prezentarea datelor respective sub formă de diagramă. Numărul copiilor ce au necoincidenţe la un factor anumit (< 50% , > 50% , > 75% ) Prezentarea datelor comparate la măsurări repetate Informaţia completă pentru fiecare elev în baza testul

Determinarea climatului psihologic în colectiv (după Dușabaeva) Instrucțiune: Citiți și răspundeți la următoarele întrebări, bifați în caseta corespunzătoare. Nr.

Întrebarea

1.

În clasă predomină o dipoziție

2.

veselă, vioaie. În relațiile predomină

dintre susținere

elevi și

Întotdeauna

Deseori

Uneori

Niciodată

(4puncte)

(3puncte)

(2puncte)

(1punct)

3. 4.

încurajare. Elevii din clasă sunt prietenoși. Colegilor le place să petreacă

5.

timpul liber împreună. Conflictele și cearta elevii le

6.

rezolvăsinguri echitabil (just). În clasă elevii sunt predispuși

7.

pentru încălcarea disciplinei. Colegii se critică unul pe altul binevoitor,

8.

fără

insultări,

dorind să se ajute. Succesele și insuccesele clasei unt primite aproape de inimă de

9.

majoritatea elevilor. Lideri sunt aleși acei elevi care se bucură de stimă și de

10.

autoritate. Colegii din compătimitori

11.

clasă (se

susțin

sunt la

nevoie). Sunt pedepsiți elevii care nu au o atitudine serioasă față de

12.

învățătură. Elevii sunt mândri dacă clasa

13.

este lăudată. Liderii clasei sunt capabili să organizeze

elevii

și

să-i

14.

conducă. Colegii participă cu plăcere la

15.

măsurile extrașcolare. Elevii sunt siguri că colegii nu-i

16.

vor lăsa la nevoie. Elevii din clasă reacționează pozitiv la toate evenimentele și

17.

le discută în colectiv. Clasa îi pedepsește pe elevii

18.

care nu doresc să muncească. Elevii se simp în clasă ”lejer,

19.

siguri, calmi”. În clasă persistă gluma de bun

20.

gust și omorul. Elevii țin la clasa lor și cinstea ei.

Interpretare Se calculează suma și se împarte la nr. întrebărilor (20) Sumăm toți coeficienții obținuți (individual) și împărțim la numărul elevilor din clasă. 3,6 – 4,0 – climat psihologic pozitiv 2,6 – 3,5 – climat psihologic nestabil cu predominarea momentelor pozitive 1,6 – 2,5 – climat psihologic nestabil cu predominarea momentelor negative 1,5 și mai puțin - climat psihologic negativ

CHESTIONAR PRIVIND MOTIVAŢIA ŞCOLARĂ Răspunsuri: a: acord complet b: acord parţial c: şi-şi, nesigur d: dezacord parţial e: dezacord complet 1. Îmi place să le povestesc părinţilor ce s-a întâmplat la şcoală. 2. Cei mai mulţi profesori sunt totdeauna corecţi cu toţi elevii. 3. Pentru mine este mai important să fiu amabil cu colegii decât să concurez cu ei. 4. Când mă cufund într-o activitate, părinţii mei nu mă deranjează. 5. Cele învăţate la şcoală îmi trezesc deseori aşa de mult interesul, încât vreau să studiez subiectul şi mai târziu. 6. +Şcoala este plictisitoare.

7. Mi-e ruşine chiar şi faţă de mine însumi, dacă nu obţin rezultate bune la şcoală. 8. Pentru mine este foarte important ca profesorii mei să ştie că pot avea încredere în mine. 9. +Pedepsele de la şcoală sunt totdeauna nedrepte. 10. Adulţii cer prea mult de la copii / tineri şi dau prea puţin ajutor în schimb. 11. Mă face fericit să simt că părinţii mei se bucură când obţin rezultate bune la şcoală. 12. M-aş simţi rău dacă mi-aş dezamăgi profesorul. 13. Mă bucur când îmi pot ajuta colegii în munca şcolară. 14. +Nu îmi place să lucrez singur la sarcinile şcolare. 15. +Obişnuiesc să amân efectuarea temelor de casă până în ultimul moment. 16. +Cele mai multe ore sunt plictisitoare. 17. Dacă am comis ceva, mai bine o recunosc decât să încerc să o ascund. 18. +Mi-ar plăcea mai mult şcoala dacă profesorii ne-ar lăsa ca fiecare să facă ce vrea. 19. Este mai bine să mi se corecteze greşelile decât să se treacă cu vederea. 20. Profesorii nu sunt mulţumiţi de ceea ce fac nici când mă străduiesc mult. 21. +Părinţii mei nu sunt cu adevărat interesaţi de ceea ce mi se întâmplă la şcoală. 22. Sunt foarte puţini acei profesori pe care să-i pot admira. 23. Mă simt bine când colegii văd că lucrez bine. 24. +Nu te poţi aştepta de la copii să le vină idei bune, de la sine. 25. La şcoală învăţăm multe lucruri de care ne vom folosi în viaţă. 26. În timpul meu liber, încerc să aflu lucruri care mă interesează. 27. Când mi se dă o sarcină, încerc să o realizez cât de bine pot. 28. Regulile şcolare sunt, în general, corecte şi raţionale, încerc totdeauna să le respect. 29. Dacă am făcut ceva rău, sunt totdeauna gata să suport consecinţele. 30. Mi-e greu să suport presiunea pe care profesorii o exercită asupra mea. 31. Mă pot baza pe sprijinul şi încurajarea părinţilor în ce priveşte munca şcolară. 32. +Cei mai mulţi profesori nu se obosesc să ne explice foarte clar lucrurile. 33. +Nu mă interesează ce gândesc alţii despre mine. 34. Părinţii mei acordă totdeauna importanţă opiniei mele. 35. +Lucrurile pe care le învăţăm la şcoală nu o să-mi fie de mare folos. 36. Mă înviorează când începem să învăţăm despre lucruri noi. 37. +Totdeauna găsesc pretexte când nu am temele făcute. 38. +Dacă munca şcolară este grea, în general încetez să mai depun efort. 39. +Totdeauna trebuie să-mi caut justificări, scuze. 40. Părinţii îmi cer prea mult şi exercită prea mare presiune asupra mea.

41. +Adulţii nu prea încearcă să înţeleagă sentimentele copiilor. 42. +De multe ori, profesorul este de vină că intri în bucluc la şcoală. 43. +Mi se pare că celorlalţi le este destul de greu să se înţeleagă cu mine. 44. Îmi place să-mi dau seama singur cum trebuie făcut ceva. 45. +Dacă sarcina este grea îmi pierd repede interesul. 46. Consider că multe ore sunt foarte interesante. 47. Când sunt rugat să fac ceva, o şi fac întotdeauna, se poate baza pe mine. 48. Totdeauna mă străduiesc să fac bine ce mi se dă la şcoală. 49. Sunt totdeauna gata să-mi asum răspunderea pentru ce am făcut, indiferent de consecinţe. 50. Părinţii mei au cerinţe ireale privind performanţele mele şcolare. 51. Când obţin rezultate bune la şcoală, părinţii îşi exprimă totdeauna mulţumirea faţă de mine. 52. Relaţia dintre elevi în această şcoală este bună. 53. Cei mai mulţi profesori încearcă să-i ajute pe elevi cât de mult pot. 54. +Se aşteaptă de la mine în prea multe lucruri să-mi dau seama şi să rezolv singur problema. 55. Nu-mi pasă că trebuie să muncesc din greu, dacă pot învăţa lucruri importante. 56. Consider că munca şcolară este interesantă. 57. Totdeauna mă străduiesc să corespund aşteptărilor / încrederii părinţilor mei. 58. +Numai oamenilor slabi le plac regulile şi ordinea. 59. Remuşcarea este mai chinuitoare decât pedeapsa severă. 60. Adulţii aşteaptă totdeauna prea mult de la copii / tine. EVALUARE ŞI INTERPRETARE Chestionarul se aplică la elevi cu vârsta cuprinsă între 10-18 ani. La cele mai multe afirmaţii, a=5p, b=4p, c=3p, d=2p, e=1p. La afirmaţiile marcate cu +, evaluarea se face invers: a=1p, b=2p, c=3p, d=4p, e=5p. Fiecare afirmaţie a cărui număr se termină cu aceeaşi cifră (1,11,21, 31 etc.) aparţine de acelaşi factor. FACTORI AFECTIVI / SOCIALI M1 – AFECTIVITATE: nevoia de îngrijire şi căldură afectivă M2 – IDENTIFICARE: nevoia de acceptare, mai ales din partea educatorilor / profesorilor M3 – AFILIERE: nevoia de apartenenţă la cei de aceeaşi vârstă FACTORI COGNITIVI / DE INTERES M4 – INDEPENDENŢĂ: nevoia de urmare a propriului drum M5 – COMPETENŢĂ: nevoia de cunoaştere, de achiziţionare de cunoştinţe

M6 – INTERES: nevoia de participare la activităţi interesante, plăcute FACTORI MORALI / DE PERFORMANTA M7 – CONŞTIINŢĂ: nevoia de încredere, apreciere şi autoapreciere M8 – CONFORMISM: nevoia de a urma valori, reguli M9 – RESPONSABILITATE: nevoia de autointegrare, comportament şi personalitate morală M10 – PRESIUNE: se referă la sentimentul că educatorii cer prea mult, ceea ce nu se poate realiza, şi nu sunt înţelegători; acest sentiment nu are valoare de motivare

VALORI MEDII VALORI MEDII FACTORI AFECTIVI

50,46

FACTORI COGNITIVI

48,98

FACTORI MORALI

42,92

FACTORI

VALORI MEDII

VALORI MEDII

BĂIEŢI

FETE

M1 – AFECTIVITATE

18,1

19,0

M2 – IDENTIFICARE

13,4

14,0

M3 – AFILIERE

16,8

18,0

M4 – INDEPENDENŢĂ

17,0

16,8

M5 – COMPETENŢĂ

16,2

16,2

M6 – INTERES

15,1

15,7

M7 – CONŞTIINŢĂ

17,3

18,9

M8 – CONFORMISM

15,6

16,8

M9 – RESPONSABILITATE

17,9

18,7

M10 – PRESIUNE

13,8

13,6

CHESTIONAR DE PERSONALITATE EYSENCK Instrucţiuni: “Citiţi cu atenţie fiecare întrebare şi răspundeţi prin “da” sau “nu” în dependenţă de faptul dacă conţinutul ei corespunde sau nu corespunde cu felul Dvs de a fi. Este în interesul Dvs să nu pierdeţi prea mult timp cu nici o întrebare. Fiţi atent pentru a nu omite nici una din întrebări juste sau nejuste, prezentul chestionar constituie doar o măsură a modelului în care Dvs vă comportaţi”. 1. Doriţi adesea să fiţi în situaţii care să vă stimuleze? 2. Aveţi frecvent nevoie de prieteni care să vă înveselească? 3. Sînteţi o persoană care, de obicei, nu-şi face griji? 4. Vă este greu să acceptaţi un refuz? 5. Vă opriţi pentru a vă gîndi înainte de a face ceva? 6. Dacă promiteţi că veţi face ceva, vă ţineţi întotdeauna de cuvînt? 7. Vi se schimbă adesea dispoziţia? 8. În general, vorbiţi şi acţionaţi repede, fără a vă opri pentru a reflecta asupra lucrurilor? 9. Vă simţiţi vreodată pur şi simplu nefericit, fără motiv serios? 10. Aţi face aproape orice cînd sînteţi pus la ambiţie? 11. Vă simţiţi vreodată intimidat cînd doriţi să vorbiţi cu o persoană de sex opus de care vă simiţi atras?

12. Vi se întîmplă să vă pierdeţi, din cînd în cînd, stăpînirea de sine şi să vă înfumuraţi? 13. Acţionaţi adesea la inspiraţia de moment? 14. Vă necăjiţi adesea pentru lucruri pe care nu trebuie să le spuneţi sau să le faceţi? 15. Preferaţi în general, să citiţi în loc să vă întîlniţi cu alţi oameni? 16. Vă simţiţi jignit cu uşurinţă? 17. Vă place să ieşiţi des în oraş? 18. Vi se întîmplă să aveţi, din cînd în cînd gînduri şi idei care nu v-ar place să fie cunoscute de alţii? 19. Vă simţiţi uneori plin de voiciune, iar alteori apatici? 20. Preferaţi să aveţi prieteni puţini dar aleşi? 21. Deseori visaţi? 22. Cînd oamenii ridică tonul la Dvs răspundeţi şi Dvs în acelaşi mod? 23. Aveţi adesea sentimente de vinovăţie? 24. Consideraţi că toate obişnuinţele Dvs sînt bune şi de dorit? 25. De obicei vă puteţi destinde şi petrece foarte bine cînd participaţi la o petrecere veselă? 26. Credeţi despre Dvs că sunteţi foarte sensibil? 27. Cei din jur vă consideră foarte vioi? 28. După ce aţi făcut un lucru important, vi se întîmplă frecvent să plecaţi cu sentimentul că aţi fi putut să-l faceţi mai bine? 29. Cînd sînteţi cu alţi oameni, sînteţi în majoritatea cazurilor tăcut? 30. Bîrfiţi cîteodată? 31. Vi se întîmplă să nu puteţi dormi din cauza unor idei care vă preocupă? 32. Dacă doriţi să vă informaţi asupra unei probleme, preferaţi să o aflaţi într-o carte, în loc să discutaţi cu cineva despre acest lucru? 33. Aveţi vreodată palpitaţii sau o greutate pe inimă? 34. Vă place genul de muncă în care trebuie să fiţi atent? 35. Aveţi crize de tremurături şi frisoane? 36. Aţi declara întotdeauna la vamă tot ce aveţi dacă aţi şti că nu v-ar fi prins niciodată? 37. Vă displace să fiţi într-o adunare (societate) în care oameni joacă feste unul altuia? 38. Sîteţi o persoană iritabilă? 39. Vă place să faceţi lucruri în care trebuie să acţionaţi repede? 40. Vă frămîntaţi în legătură cu anumite lucruri îngrozitoare care s-ar putea întîmpla? 41. Sînteţi lent şi lipsit de grabă în felul Dvs de a vă mişca? 42. Întărziaţi deseori la întîlnire sau la serviciu? 43. Aveţi deseori coşmaruri? 44. Vă place atît de mult să discutaţi încît intraţi cu uşurinţă în vorbă şi cu necunoscuţi? 45. Aveţi junghiuri sau dureri? 46. Dacă n-aţi fi majoritatea timpului printre oameni, v-aţi considera nefericit?

47. Vă consideraţi a fi o persoană nervoasă? 48. Din toţi oamenii pe care îi cunoaşteţi, sînt unii care categoric nu vă plac? 49. Consideraţi că aveţi suficientă încredere în Dvs? 50. Puteţi fi cu uşurinţă jignit cînd oamenii vă găsesc defecte personale sau greşeli în muncă? 51. Vă vine greu să vă distraţi la o petrecere însufleţită? 52. Sînteţi flămînd de sentimente de inferioritate? 53. Vă vine uşor să învioraţi o petrecere plictisitoare? 54. Vorbiţi cîteodată despre lucrui despre care nu aveţi informaţii suficiente? 55. Sînteţi îngrijorat în legătură cu sînătatea Dvs? 56. Vă place să faceţi farse altora? 57. Suferiţi de insomnie?

Interpretare În tabelul de mai jos se redă cheia răspunsurilor semnificative pentru factorii: “sinceritate”, “extraversiune/introversiune”, “neurotism”. Fiecare răspuns al suiectului care corespunde cu cheia de mai jos se egalează cu 1 punct. Sinceritate: Răspunsurile “Da” la întrebările 6, 24, 36. Răspunsurile “Nu” la întrebările 12, 18, 30, 42, 48, 54. Extraversiune/introversiune: Răspunsurile “Da” la întrebările 1,3, 8, 10, 13, 17, 22, 25, 27, 39, 44, 46, 49, 53, 56. Răspunsurile “Nu” la întrebările 5, 15, 20, 29, 32, 34, 37, 42, 51. Neurotism: Răspunsurile “Da” la întrebările 2, 4, 7, 9, 11, 14, 16, 19, 21, 23, 26, 28, 31, 33, 35, 38, 40, 43, 45, 47, 50, 52, 55, 57 Modul de interpretare a factorului “Sinceritate” Expresie numerică 0-3 4-6

Interpretarea sincer situativ

7-9 nesincer Modul de interpretare a factorilor “Extrraversiune/introversiune” şi “Neurotism” Expr.

0-2

3-6

7-10

11-14

15-18

19-22

23-24

Numer. Extra-

Supra-

Concor-

Concor-

Normo-

Discor

Discor

Supradisc

vers.

concor-

dant

dant

stemic

dant

dant

ordant

Introvers

potenţial Introvert

ambivert

potenţial Extra

Extra

Supra-

vert

vert

extravert

Intro-vers. dant NeuroSuprain tism

trovers

potenţial

potenţial

COS –1 Probă pentru diagnosticarea aptitudinilor comunicative şi organizatorice (V.V.Sineavschii, B.A.Fedorişin) Aptitudinile comunicative şi organizatorice sunt factorii ce asigură succesul în activităţile de tipul “om-om”. Diagnosticarea nivelului lor de manifestare poate fi făcută cu ajutorul metodicii “COS1”. Metodica “COS-1” este elaborată în baza principiului de autoanaliză şi autoapreciere a comportamentului subiectului testat într-o situaţie sau alta. Conţinutul metodicii preia o serie de situaţii din experienţa cotidiană a adolescenţilor. De aceea răspunsul la ele va implica reproducerea comportamentului lor real şi manifestarea unor atitudini deja trăite. Metodica constă din: 1) chestionarul propriu-zis; 2) fişa răspunsurilor; 3) tabelele de descifrare. Pentru studierea aptitudinilor comunicative sunt proiectate întrebări din următoarele sfere: a) manifestă adolescentul interes deosebit pentru comunicare, are mulţi prieteni; b) se acomodează uşor într-un nou colectiv; c) cît de repede reacţionează la rugămintea prietenilor şi cunoscuţilor; d) îi place munca obştească, ţine discursuri la adunări;

e) contactează uşor cu persoane necunoscute; f)

este dispus să facă comunicări în faţa unui auditoriu larg.

În corespunderea cu aceste direcţii au fost elaborate20 de întrebări. Pentru studierea aptitudinilor organizatorice sunt utilizate întrebări ce vizează următoarele sfere:  capacitatea de orientare în situaţii dificile;  iniţiativă, spirit întreprinzător, perseverenţă, exigenţă;  predispunere spre munca organizatorică;  independenţă, spirit de autocritică;  stăpînire de sine, fermitate;  atitudinea faţă de lucrul obştesc, comunicativitate. Aceste sfere au generat 20 de întrebări. Astfel, chestionarul “COS-1” cuprinde 40 de întrebări dispuse într-o anumită ordine. Ordinea este dictată de particularităţile psihologice şi constructive care au fost respectate la alcătuirea chestionarului. De exemplu, respondentului i se propun cîteva întrebări ce reflectă una şi aceeaşi situaţie. Pentru a-i sustrage atenţia de la întrebările duble şi a preveni transferul răspunsului, aceste întrebări sînt dispersate printre întrebări de altă natură şi cu un alt conţinut.

Chestionatul “COS-1” Instrucţiuni: Citiţi cu atenţie fiecare întrebare şi determinaţi-vă propria părere sau atitudine în raport cu ea. Răspunsul trebuie să fi “Da” sau “Nu”. Dacă răspunsul exprimat la întrebarea respectivă este afirmativ, atunci în căsuţa corespunzătoare acestei întrebări pe fişa răspunsurilor puneţi semnul “+”, dacă, însă, este negativ – semnul “-“. Nu faceţi alte înscrieri sau semne. FIŞA 1. Aveţi mulţi prieteni cu care comunicaţi intensiv? 2. Deseori reuşiţi să convingeţi prietenii să accepte propria Dvs. părere? 3. Mult timp sînteţi necăjit din cauza ofensiei care v-a făcut-o cineva din prieteni? 4. Întotdeauna vă orientaţi cu greu într-o situaţie critică? 5. Tindeţi să stabiliţi relaţii cu persoane noi? 6. Vă place munca pe tărîm obştesc? 7. Este adevărat că e mai plăcut şi mai lesne să petreceţi timpul în lumea cărţilor decît în societatea semenilor? 8. Dacă intervin unele dificultăţi în realizarea intenţiilor Dvs., atunci vă deziceţi uşor de ele? 9. Stabiliţi uşor relaţii cu persoane mult mai în vîrstă decît Dvs? 10. Vă place să inventaţi şi să organizaţi împreună cu prietenii diferite jocuri şi distracţii? 11. Vă includeţi cu greu într-o nouă companie?

12. Deseori lăsaţi pentru alte zile lucrurile ce trebuie făcute azi? 13. Stabiliţi uşor relaţii cu persoane necunoscute? 14. Tindeţi ca prietenii Dvs. să acţioneze conform părerii ce o exprimaţi? 15. Vă acomodaţi cu greu într-un colectiv nou? 16. Este adevărat că nu apar disensiuni în relaţiile Dvs. cu prietenii atunci cînd aceştia nu-şi respectă promisiunile sau obligaţiile? 17. Într-o situaţie favorabilă tindeţi să faceţi cunoştinţă şi să discutaţi cu o persoană necunoscută? 18. Deseori preluaţi iniţiativa în rezolvarea unor probleme importante? 19. Vă enervează oamenii din jur şi aţi vrea să rămîneţi singur? 20. Este adevărat că, de regulă, vă orientaţi cu greu într-un anturaj necunoscut? 21. Vă place să vă aflaţi permanent printre oameni? 22. Vă enervaţi dacă nu reuşiţi să terminaţi lucrul început? 23. Încercaţi o senzaţie de incomoditate şi disconfort atunci cînd trebuie să daţi dovadă de iniţiativă pentru a face cunoştinţă cu noi persoane? 24. Este adevărat că vă oboseşte comunicarea cu prietenii? 25. Vă place să participaţi la jocuri colective? 26. Deseori daţi dovadă de iniţiativă în rezolvarea problemelor ce le au prietenii Dvs? 27. Este adevărat că vă simţiţi nesigur printre persoane necunoscute? 28. Este adevărat că doar foarte rar încercaţi să demonstraţi că aveţi dreptate? 29. Consideraţi că nu trebuie să depuneţi mare efort pentru a înveseli o companie puţin cunoscută? 30. Aţi muncit pe tărîm obştesc în clasă sau în şcoală? 31. Tindeţi să reduceţi cercul de cunoştinţe la un număr mic de persoane? 32. Este adevărat că nu încercaţi să vă apăraţi părerea sau decizia, dacă aceasta nu este imediat acceptată de prieteni? 33. Vă simţiţi liber, degajat nimerind într-o companie necunoscută? 34. Vă ocupaţi cu plăcere de organizarea diferitor activităţi pentru prietenii Dvs? 35. Este adevărat că nu vă simţiţi calm şi sigur de sine, cînd sînteţi nevoit să vorbiţi în faţa unui mare grup de oameni? 36. Deseori întîrziaţi la întîlniri? 37. Este adevărat că aveţi mulţi prieteni? 38. Deseori sînteţi în centrul atenţiei prietenilor Dvs? 39. Deseori comunicînd cu persoane necunoscute vă genaţi şi vă simţiţi incomod? 40. Este adevărat că nu vă simţiţi sigur de sine aflăndu-vă într-un grup numeros de persoane?

Calcularea punctajului şi interpretarea rezultatelor Prelucrarea rezultatelor este foarte simplă. Tabelul – model pentru descifrare conţine răspunsurile “ideale”, ce oglindesc nivelul maxim al aptitudinilor comunicative (1) şi organizatorice (2). Ele constituie modelul fişei răspunsurilor. Tabelele-discifrator se suprapun succesiv peste fişa răspunsurilor şi se calculează răspunsurile ce coincid pentru fiecare compartiment (aptitudini comunicative şi aptitudini organizatorice). Coeficientul de evaluare (K) al aptitudinilor comunicative şi organizatorice se exprimă prin raportul dintre numărul de răspunsuri ce au coincis pentru fiecare compartiment în parte şi numărul maxim de coincidenţe posibile (20). Poate fi aplicată formula:

K=

m sau K = 0 , 05 m , 20

unde K - mărimea coeficientului de evaluare; m-numărul răspunsurilor ce au coincis cu tabelul de descifrare. De exemplu, la compartimentul “Aptitudini comunicative” au coincis 18 răspunsuri, iar la “Aptitudini organizatorice” respondentul are 15 coincidenţe. Determinăm că pentru aptitudinile comunicative coeficientul de evaluare K constituie 0,90 (K=0,05x18=0,90), iar pentru cele organizatorice 0,75 (K=0,05x15=0,75).

Indicii obţinuţi prin aceste calcule pot varia de la 0 la 1. Rezultatele apropiate de 1 indică un nivel înalt al aptitudinilor comunicative sau organizatorice, iar cele apropiate de 0 denotă un nivel scăzut al lor. Coeficientul K comportă caracteristica cantitativă, primară a rezultatelor. Pentru standardizarea calitativă a rezultatelor testării se utilizează scalele de evaluare, în care unui anumit diapazon al coeficientului K îi corespunde o anumită notă Q. Rezultatele obţinute în urma testării indică nivelul actual al aptitudinilor comunicative şi organizatorice ale subiectului concret. Dacă acestea sunt inferioare nivelului mediu, încă nu putem considera că vor rămîne neschimbate. În condiţiile unei activităţi special orientate dezvoltării lor se poate obţine un progres evident. Tabelul 1 SCALA NOTELOR APTITUDINILOR COMUNICATIVE K

Q

Nivelul de manifestare a aptitudinilor comunicative

0,10-0,45

1

Inferior

0,46-0,55

2

Inferior mediei

0,56-0,65

3

Mediu

0,66-0,75

4

Înalt

0,76-1,00

5

Foarte înalt

Tabelul 2 Scala notelor aptitudinilor organizatorice K

Q

Nivelul de manifestare a aptitudinilor organizatorice

0,20-0,55

1

Inferior

0,56-0,65

2

Inferior mediei

0,66-0,70

3

Mediu

0,71-0,80

4

Înalt

0,81-1,00

5

Foarte înalt

PROBE DE ORIENTARE ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ V-aţi ales bine profesia? (Adaptat după D. Super) Care sunt valorile Dvs. profesionale? Profesia la care v-aţi gîndit (sau pe care o practicaţi) corespunde înclinaţiilor, intereselor, aspiraţiilor Dvs? chestionarul de mai jos vă va ajuta să vă cunoaşteţi mai bine în acest sens. Pentru aceasta notaţi prin 5, 4, 3, 2 sau 1 (în funcţie de gradul de semnificaţie pe care îl atribuiţi) fiecare caracteristică profesională descrisă în afirmaţiile de mai jos: 5 – foarte important; 4 – important; 3 – mai puţin important; 2 – puţin important; 1 – neînsemnat. Ce semnificaţie are pentru Dvs profesia. 1. Care necesită mereu rezolvarea unor noi probleme. 2. În care trebuie să-i ajuţi pe alţii. 3. Care este retribuită mai avantajos. 4. Unde munca este foarte variată. 5. Care cere îndeplinirea sarcinilor prin deplasări. 6. Care avansează prestigiul Dvs. 7. Care cere aptitudini artistice. 8. În care se lucrează în echipă. 9. Care prezintă perspective de dezvoltare. 10. În care să vă puteţi realiza după propria dorinţă. 11. În care şeful dvs. să se poarte la fel cu toţi subalternii. Şi să aibă încredere în ei.

12. Unde mediul în care lucraţi să fie plăcut. 13. Unde veţi avea posibilitate să estimaţi în fiecare seară realizările zilei respective. 14. În care aţi putea exercita autoritatea Dvs. asupra altora. 15. În care să se experimenteze noi idei şi sugestii. 16. În care să se creeze unele produse noi. 17. Unde rezultatele muncii Dvs să vă fie cunoscute. 18. În care şeful Dvs. să aibă măsură în aprecieri şi decizii. 19. Foarte solicitată care oferă numeroase locuri de muncă. 20. În care aţi putea pune în valoare simţul Dvs. pentru frumos. 21. Care v-ar oferi posibilitatea să luaţi decizii personale. 22. Cu largi posibilităţi de promovare, cu obţinerea retribuţiei corespunzătoare. 23. În care să fie intens solicitată capacitatea de a rezolva probleme noi prin soluţii nuanţate. 24. În care să puteţi aplica capacitatea de a conduce colectivul. 25. Care să se desfăşoare într-un imobil unde condiţiile mediului ambiant să vă asigura sănătatea. 26. Care să nu influenţeze negativ asupra modului de viaţă dorit de Dvs. 27. Care să vă ofere posibilităţi de a lega prietenie trainică cu colegii Dvs de muncă. 28. În care importanţa muncii Dvs. poate fi apreciată de alţii. 29. În care să nu faceţi totdeauna acelaşi lucru. 30. În care să aveţi sentimentul că-i puteţi ajuta pe alţii. 31. În care aţi putea contribui la bunăstarea altora. 32. În care să puteţi activa în diverse direcţii. 33. În care aţi putea fi admirat de alţii. 34. În care să aveţi relaţii bune cu colegii Dvs. 35. Care va contribuie la desfăşurarea unui mod plăcut de viaţă. 36. În care să aveţi posibilitatea de a munci într-un mediu plăcut (bine luminat, liniştit, curat, spaţios). 37. În care să puteţi planifica şi organiza munca altora. 38. În care să se facă apel în mod continuu la capacităţile Dvs intelectuale. 39. Unde munca Dvs. va fi retribuită în măsura ce vă va asigura un mod de viaţă corespunzător dorinţelor Dvs. 40. În care să depindeţi de cît mai puţine persoane. 41. În care să realizaţi obiecte atrăgătoare din punct de vedere estetic. 42. În care să puteţi fi sigur că în cazul dispariţiei ei puteţi obţine o altă profesie în cadrul aceleiaşi întreprinderi. 43. În care şeful e o persoană foarte politicoasă. 44. În care să puteţi vedea rezultatele eforturilor Dvs. 45. În care să puteţi contribui la elaborarea noilor idei.

Prelucrare şi răspuns Chestionarul cuprinde 15 factori. Fiecare din ei descrie o caracteristică esenţială, specifică unui ansamblu de profesii sau activităţi, prin intermediul a 3 itemi. Astfel: 1.Altruism (2, 30, 31) – profesii care privesc munca cu oamenii şi contribuie la ameliorarea vieţii acestora: medicina, relaţiile umane, asistenţă socială, învăţămîntul, comerţul etc. 2.Simţ estetic (7, 20, 41) – profesii care permit realizarea unor obiecte estetice: arta, artizanatul etc. 3.Creativitate (15, 16, 45) – activităţi care permit crearea noilor produse, aplicarea noilor idei, inventarea lucrărilor noi: profesii tehnice, ştiinţifice, literare, organizatorice etc. 4.Stimulare intelectuală (1, 23, 38) – activităţi ce oferă posibilitatea de a învăţa ceva noi şi solicită o gîndire independentă, reflexii abstracte. 5.Reuşita obiectivă (13, 17, 44) – munci cu caracter executiv, finalizate prin produse concrete şi care provoacă sentimentul de satisfacţie pentru buna executare a sarcinilor profesionale. 6.Independenţă (5, 21, 40) – ocupaţii care permit persoanei să lucreze după propriul ei ritm şi să aplice noi idei (concepţii). 7.Prestigiu (6, 28, 33) – ocupaţii cu un statut social ridicat care oferă importanţă şi impun respect. 8.Conducere (14, 24, 37) – profesii care dau posibilitatea de a planifica şi organiza munca altora. 9.Avantaje materiale (3, 22, 39) – valoarea asociată unor munci cu remunerare mai avantajoasă. Tendinţa de orientare după cîştiguri materiale. 10.Siguranţă (9, 19, 42) – valoarea asociată unor profesii care prezintă certitudinea menţinerii lor, asigurarea aceluiaşi tip de muncă şi garantarea veniturilor materiale. 11.Ambianţa muncii (12, 25, 36) – ocupaţie în condiţii bune de muncă.

12.Relaţii cu superiorii (11, 18, 43) – alegerea locului de muncă în conformitate cu cadrele de conducere din domeniul respectiv. 13.Relaţii cu colegii de muncă (8, 27, 34) – alegerea locului de muncă după criteriul unor relaţii bune în colectivul de muncă. 14.Modul de viaţă care vine în dezacord cu profesia (10, 26, 35) – valoare asociată unei aşa activităţi ce permite a duce un mod de viaţă corespunzător aspiraţiilor persoanei respective. Profesia cu program neregulat, care implică deplasare, călătorii etc. 15.Varietate (4, 29, 32) – profesii care permit diverse activităţi (variate, nerepetative). Orientare spre satisfacţii personale. Se face totalul notelor acordate fiecărui factor la cei 3 itemi. Scopul poate varia de la 3 la 15, deoarece fiecare factor enumerat are 3 itemi cu o scară de evaluare de 5 grade. Apoi se stabileşte ordinea ierarhică a factorilor. Primii 3-5 din ei, la care aţi obţinut punctajul cel mai mare, reprezintă domeniul de activitate în care puteţi obţine succes şi vă puteţi realiza din punct de vedere profesional.

CHESTIONAR DE IDENTIFICARE A INTERESELOR PROFESIONALE (DUPĂ E. A. KLIMOV) Prezentul chestionar vizează cinci direcții de interese profesionale proiectate conform tipurilor de profesii clasificate de E. A. Klimov: 1) om - natură; 2) om - tehnică; 3) om - om; 4) om - semn grafic: 5) om - imagine artistică. Chestionarul conține 20 de perechi de afirmații care servesc la delimitarea direcției de activitate profesională pentru care subiectul testat manifestă cel mai mare interes. Instrucțiuni: Admitem că după o pregătire profesionala corespunzătoare veți putea îndeplini orice muncă. În cazul în care vi se va oferi posibilitatea să alegeți între două activități propuse, pentru care dintre ele veți opta? Citiți cu atenție fiecare dintre cele 20 de perechi de afirmații ce urmează. De fiecare dată alegeți doar una din alternative, „a” sau „b”,  punând semnul „x” în spațiul respectiv din fișa răspunsurilor. Timpul de aplicare a chestionarului nu este strict limitat, dar nu meditați prea mult asupra afirmațiilor. Îmi place: 1. a. Să îngrijesc animalele. b. Să deservesc mașini, aparate. 2. a. Să le fiu de ajutor celor bolnavi. b. Să compun scheme și programe pentru tehnica de calcul. 3. a. Să urmăresc calitatea ilustrațiilor, picturii de afiș, a discurilor. b. Să controlez procesul de dezvoltare a plantelor. 4. a. Să prelucrez diverse materiale (lemn, stofă, metal, masă plastică). b. Să fac reclamă la mărfuri, să vând mărfuri. 5. a. Să discut despre articole și cărți ştiinţifico-populare.

b. Să discut despre literatură artistică (piese de teatru, concerte). 6. a. Să cresc animale de diferite rase.   b. Să-i ajut pe cei mai mici în realizarea diverselor activități (instructive, sportive etc). 7. a. Să reproduc desene, să acordez instrumente muzicale. b. Să conduc diverse mijloace de transport (mașină, macara, tractor). 8. a. Să comunic și să explic oamenilor informația ce-i interesează (într-un birou de informații sau de excursii). b. Să fac prezentarea grafică a expozițiilor, vitrinelor, a unor cărți sau spectacole. 9. a. Să repar obiecte, locuințe. b. Să corectez greșeli în texte, scheme, desene. 10. a. Să tratez animale bolnave.  b. Să fac calcule. 11. a. Să selecționez noi specii de plante. b. Să construiesc și să proiectez noi modele de mărfuri industriale. 12. a. Să examinez disensiunile dintre oameni, să conving, sa explic, să stimulez şi să pedepsesc. b. Să descifrez scheme, proiecte, să le analizez şi sa le pun în ordine. 13. a. Să urmăresc și să studiez activitatea artistică. b. Să observ și să cercetez viața microbilor. 14. a. Să deservesc şi să reglez utilaj medical. b. Să acord oamenilor ajutor medical. 15. a. Să descriu artistic evenimentele şi fenomenele (reale sau  imaginare). b. Să fac descrieri-rapoarte despre evenimentele şi fenomenele cercetate. 16. a. Să fac analize de laborator în spital. b. Să examinez bolnavi şi să-i tratez. 17. a. Să zugrăvesc obiecte și lucruri, interiorul locuințelor. b. Să asamblez şi să montez mașini şi aparate. 18. a. Să organizez marșuri turistice și excursii la muzee, teatre. b. Să joc în spectacole, să iau parte la concerte. 19. a. Să confecționez după un plan piese, articole, produse finite, să construiesc clădiri.   b. Să execut desene tehnice, să reproduc schițe de lucru, harți. 20. a. Să protejez plantele de boli şi vătămători.     b. Să lucrez la maşini cu taste (maşini de dactilografiat, computere etc.).  

Fișa răspunsurilor este concepută astfel ca să se poată realiza un calcul rapid al semnelor „x" din toate cele 5 colonițe ce le cuprinde. Fiecare colonită reprezintă o anumită direcție de interes profesional dispuse în următoarea ordine: om - natură - toate profesiile legate de cultura plantelor, silvicultură și vitărit; om - tehnică - toate profesiile tehnice; om – om - toate profesiile din sfera de deservire a populației și cele care solicită comunicare intensivă; om - semn grafic - toate profesiile ce țin de calcule, cifre, litere, precum și profesiile din sfera muzicii. om - imagine artistică - toate specialitățile ce țin de creația artistică. Subiectului testat i se recomandă să practice activități profesionale care corespund tipului de profesii care a acumulat cele mai multe semne „x".

Fișa de răspuns Numele Prenumele _________________________________ Clasa__________

Data _____________

1 1a 3b 6a

2 1b 4a 7b 9a

10a 11a 13b 16a

11b 14a 17b 19a

20a

Vârsta___________

3 2a 4b 6b 8a 12a 14b 16b 18a

4 2b 5a 9b 10b 12b 15a 19b 20b

5 3a 5b 7a 8b 13a 15b 17b 18b

STUDIEREA INTERESELOR PROFESIONALE ALE ELEVILOR Proba determină gradul de orientare al elevilor vizavi de viitoarea profesie: cine şi pentru ce profesie optează, cine dintre ei încă nu s-a determinat în acest sens. Instrucţiuni: Citiţi atent şi răspundeţi la întrebările care urmează. 1. Ce profesie te atrage? 2. Care e conţinutul activităţii persoanelor care exercită această profesie? 3. Ce te captivează mai mult în profesia vizată? 4. Ce-ţi place în mod deosebit în profesia dată? 5. Care este principalul izvor de informaţie privind profesia în cauză? Despre cine din reprezentanţii profesiei vizate ai putea povesti amănunţit colegilor de clasă? 6. Ce cunoştinţe şi deprinderi trebuie să posede o persoană care optează pentru această profesie? 7. Studierea căror discipline şcolare contribuie la pregătirea pentru ea? 8. Ce trăsături de caracter trebuie să-şi formeze omul care optează pentru această profesie? Cum pot fi ele dezvoltate? 9. Care este atitudinea părinţilor faţă de opţiunea ta profesională? 10. Ce ajutor în pregătirea pentru viitoarea profesie ai vrea să primeşti în cadrul cursurilor opţionale, facultative, cercurilor etc? 11. Ce discipline şcolare preferi (numeşte trei dintre ele)? Explică de ce. 12. Care este activitatea, ocupaţia ta preferată în timpul liber?

Analiza rezultatelor Rezultatele se prezintă în forma unui tabel, grupînd elevii conform profesiei alese. N. P.

Profesia

Trăsături de Disciplina

aleasă. Prin caracter ce te captivează Popa I. Profesor, vreau să

vreau să

a

necesare

preferat

Dragoste faţă Istoria

ă Lectura

de copii,

învăţ copiii altruism Manea Aviator, Bărbăţie, S.

preferată

Ocupaţi

Matematica Sportul

fermitate

zbor Răspunsurile la întrebările 10 şi 11 permit determinarea influenţei disciplinelor şcolare asupra opţiunii profesionale a elevilor. întrebările anterioare evidenţiază intenţiile profesionale, factorii care influenţează alegerea profesiei. Concomitent se poate trage concluzia despre gradul de seriozitate al elevului vizavi de viitorul său.

CHESTIONARUL DE INTERESE PROFESIONALE J. BARRETT Testul de personalitate Jim Barrett este alcătuit din 40 de itemi, care formează un profil dominant din cele 16 tipuri prezentate de autor, acest test este utilizat atât la angajare cât și la orientarea profesională.

Instrucţiune: „Priveşte cu atenţie fiecare propoziţie din cadrul testului. Pentru rezolvarea lui, va trebui să-ţi evaluezi preferinţele în raport cu fiecare afirmaţie pe o scală de la 1 la 10, încercuind cifra corespunzătoare care corespunde opţiunii tale. Cifra 1 corespunde răspunsului că afirmaţia respectivă nu ţi se potriveşte deloc (nu eşti de acord cu ea). Iar scorul 10 puncte, înseamnă că afirmaţia respectivă te descrie perfect. Un punctaj de 5 sau 6 puncte înseamnă că afirmaţia ţi se potriveşte uneori, iar alteori nu. Nu există răspunsuri corecte sau greşite. Opţiunile tale vor furniza o imagine a modului în care te comporţi de obicei, a felului în care te gândeşti şi simţi.” 1) Prefer să fiu lăsat în pace când lucrez. 1

2 3 4 5 6 2 Îmi place să mă fac cunoscut cu toată lumea.

7

8

9

10

9

10

) 1

2 3 4 5 6 7 8 3 Verific întotdeauna dacă informaţiile pe care le am sunt corecte. )

1

2 3 4 5 6 7 8 9 4 Mi se întâmplă adesea să vorbesc sau să acţionez înainte de a gândi temeinic.

10

) 1

2 3 4 5 6 7 5 Dacă am probleme nu pot să nu mă gândesc la ele.

8

9

10

) 1

2 3 4 5 6 7 8 9 6 Îmi acord suficient timp pentru lucrurile despre care ştiu că pot fi dificile.

10

) 1

2 3 4 5 6 7 8 7 Nimeni nu mă poate opri atunci când altcineva preia conducerea.

9

10

8

9

10

8

9

10

) 1

2 3 4 5 6 7 8 Mă simt mai bine atunci când altcineva preia conducerea. )

1

2 3 4 5 6 7 9) Nu îmi place să fac ceva foarte diferit de ce fac prietenii mei.

1 2 3 4 5 6 7 8 10) Părerile şi sentimentele altor persoane contează mult pentru mine. 1 2 3 4 5 6 7 8 11) Mă asigur că ceea ce fac este cât se poate de bine făcut. 1 2 3 4 5 6 7 8 12) Detectez rapid dificultăţile pe care le au oamenii. 1 2 3 4 5 6 7 8 13) Îmi place să evit sentimentalismele, în măsura în care este posibil. 1 2 3 4 5 6 7 8 14) Nu acţionez pripit. 1 2 3 4 5 6 7 8 15) Obţin cele mai bune rezultate atunci când lucrez alături de

9

10

9

10

9

10

9

10

9

10

9

10

alţii. 1

2 3 4 5 6 7 8 9 10 16) Nu îmi place prea mult să ies în oraş. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 17) Este important pentru mine să mă distrez în timpul liber. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 18) Nu dau atenţie sentimentelor pe care le au alţii. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 19) Mă plictisesc repede. 7 10 1 2 3 4 5 6 8 9 20) Sunt mai puţin sensibil decât alte persoane. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 21) Îmi este greu să dobândesc încredere în mine. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 22) Îmi place întotdeauna să fac ceva nou şi interesant. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 23) O activitate preferată a mea este să îmi amuz prietenii. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 24) Pot să-mi controlez orice sentiment de supărare. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 25) Spun întotdeauna ce gândesc. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 26) Nu pot dormi din cauza unor evenimente trecute, pe care nu le pot uita. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 27) Nu caut compania altor persoane. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 28) Sunt o persoană mulţumită. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 29) Sunt capabil să iau cu uşurinţă decizii de unul singur. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 30) Nu îmi place să conving oamenii să îşi schimbe părerile. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 31) Nu mi se pare dificil să mă sprijin pe un singur lucru. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 32) Mă pot răzgândi imediat. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 33) Într-un grup de oameni, eu sunt adesea cel care îi determină pe ceilalţi să se implice. 1

2 3 4 5 6 7 34) Nu văd nici un rău în a le face confidenţe prietenilor mei.

8

9

10

1

2 3 4 5 35) Oamenii mă pot considera perspicace.

8

9

10

1

2 3 4 5 6 7 8 9 10 36) Dacă cineva are o opinie foarte puternică despre ceva, de obicei sunt de acord şi eu cu el.

6

7

1 2 3 4 5 6 37) Argumentele mele sunt, în general, convingătoare. 1 2 3 4 5 6 38) Nu este foarte important pentru mine să am prieteni. 1 2 3 4 5 6 39) Nu îmi place ca oamenii să îmi invadeze intimitatea.

7

8

9

10

7

8

9

10

7

8

9

10

1

2 3 4 5 6 40) Îmi place ca oamenii să apeleze la mine oricând. 1 2 3 4 5 6

7

8

9

10

7

8

9

10

Interpretare 1) Calculează scorul pentru fiecare categorie menţionată, adunând pentru fiecare punctajele corespunzătoare. (Maximul pe care îl poţi avea pentru fiecare literă este de 50). •

It – introvertit

•

A – activ

•

Iv – intuitiv

•

S – spontan

•

E – extrovertit

•

P – pasiv

•

R – raţional

•

C – conformist

Tabelul nr. 42. Etalonul testului It – introvertit

1, 27, 29, 38, 39

E – extrovertit

9, 15, 23, 34, 40

A – activ

2, 7, 25, 33, 37

P – pasiv

8, 16, 24, 30, 36

Iv – intuitiv

5, 10, 12, 26, 35

R – raţional

3, 13, 18, 20, 21,

S – spontan

4, 17, 19, 22, 32,

C – conformist

6, 11, 14, 28, 31,

2) Categoriile sunt grupate în perechi opuse ca tipologie.

•

E – It

•

A–P

•

Iv – R

•

S–C

Pentru fiecare pereche trebuie să iei în calcul scorul cel mai mare dintre cele două şi să scrii litera corespunzătoare categoriei cu scorul cel mai mare. 3) Diferenţa dintre cele două scoruri ale fiecărei perechi trebuie înscrisă în partea dreaptă a tabelului. Tabelul nr. 43. Diferența dintre scoruri Scoruri totale obţinute la test E=10 A=18 Iv=6 S=30

It=25 P=40 R=42 C=8 4) Graficul personalităţii

Categoria

Diferenţa

dominantă It P R S

scoruri 15 22 36 22

dintre

Pentru a afla ce tip de personalitate îţi corespunde, trebuie să înscrii în tabelul personalităţii cele 4 diferenţe dintre perechile de scoruri. Punctează fiecare scor prin cruce (X) în intervalul potrivit. Intervalele de punctaj sunt înscrise în ordine crescătoare, începând de la centrul graficului spre exterior. Înscrie-ţi scorul în stânga sau în dreapta tabelului, în funcţie de categoria dominantă a fiecărei perechi. Exemplul de mai jos îţi arată cum anume: Tabelul. nr. 44. Graficul personalității E - Extravertit

50 45 40 35 30 25 20 15

10 X 20 25 30 35 40 45 50

It - Introvertit

A – Activ

10 50 45 40 35 30 25 20 15

10 15 X 25 30 35 40 45

P – Pasiv

Iv – Intuitiv

10 50 45 40 35 30 25 20 15

50 10 15 20 25 30 X 40 45

R – Raţional

S – Spontan

10 50 45 40 35 30 25 X 15

50 10 15 20 25 30 35 40 45

C – Conformist

10 50 Cu cât ai punctajul mai apropiat de maximul oricărei categorii dominante, cu atât mai mult va corespunde caracterul tău descrierii. Dacă scorul este la graniţă, comportamentul tău poate va varia în jurul acestei valori, dar nu se va îndrepta niciodată în mod evident către anume tip. Oricum, eşti singurul care poate aprecia către ce parte înclină caracterul tău. De aceea, trebuie să alegi categoria care descrie comportamentul tău obişnuit. Înscrie diferenţele de punctaj în tabel, la fel ca în exemplul precedent. Tabelul nr. 45. Tabelul personalităţii E – Extravertit

50 45 40 35 30 25 20 15

10 15 20 25 30 35 40 45

It - Introvertit

A – Activ

10 50 45 40 35 30 25 20 15

50 10 15 20 25 30 35 40 45

P – Pasiv

Iv – Intuitiv

10 50 45 40 35 30 25 20 15

50 10 15 20 25 30 35 40 45

R – Raţional

S – Spontan

10 50 45 40 35 30 25 20 15

50 10 15 20 25 30 35 40 45

C – Conformist

10 5) Interpretarea punctajelor.

50

6) Descrierea tipurilor de personalitate Din testul de personalitate pot rezulta 16 combinaţii (tipuri de personalitate), bazate pe cele 8 categorii prezentate anterior, pornind de la cele 4 perechi de trăsături. Tabelul nr. 46. Tipuri de personalitate În funcţie de activitate

În funcţie de Raţional

Raţional

Intuitiv

Intuitiv

relaţiile

cu

oamenii Extrovertit

1.

2.

3.

4.

Lider

Oportunist

Mentor

Luptător

6.

7.

8.

Partener

Confident

Prieten

9.

10.

11.

12.

Organizator

Sfătuitor

Inventator

Idealist

13.

14.

15.

16.

Cercetător

Executant

Specialist

Hoinar

5. Protector Extrovertit

Introvertit

Introvertit În funcţie de

Conformist Spontan Conformist relaţiile cu oamenii Descrierea tipurilor de personalitate (J. Barett) 1. RCEA – Lider Caracteristici: raţional, conformist, extrovertit, activ. 2. RSEA – Oportunist Caracteristici: raţional, spontan, extrovertit, activ. 3. IvCEA – Mentor Caracteristici: intuitiv, conformist, extrovertit, activ. 4. IvSEA – Luptător Caracteristici: intuitiv, spontan, extrovertit, activ.

Activ

Pasiv

Activ

Pasiv În funcţie de

Spontan

activitate

5. RCEP – Protector Caracteristici: raţional, conformist, extrovertit, pasiv. 6. RSEP – Partener Caracteristici: raţional, spontan, extrovertit, pasiv. 7. IvCEP – Confident Caracteristici: intuitiv, conformist, extrovertit, pasiv. 8. IvSEP – Prieten Caracteristici: intuitiv, spontan, extrovertit, pasiv. 9. RCItA – Organizator Caracteristici: raţional, conformist, introvertit, activ. 10. RSItA – Sfătuitor Caracteristici: raţional, spontan, introvertit, activ. 11. IvCItA – Inventator Caracteristici: intuitiv, conformist, introvertit, activ. 12. IvSItA – Idealist Caracteristici: intuitiv, spontan, introvertit, activ. 13. RCItP – Cercetător Caracteristici: raţional, conformist, introvertit, pasiv. 14. RSItP – Executant Caracteristici: raţional, spontan, introvertit, pasiv. 15. IvCItP – Specialist Caracteristici: intuitiv, conformist, introvertit, pasiv. 16. IvSItP – Hoinar Caracteristici: intuitiv, spontan, introvertit, pasiv. Descrierea tipurilor de personalitate (Jim BaRCEA – Lider) Caracteristici: raţional, conformist, extrovertit, activ. Cariere: ofiţer în forţele armate, director de bancă, director general, director de hotel, director de producţie, director de vânzări, director transporturi. 1. RSEA – Oportunist Caracteristici: raţional, spontan, extrovertit, activ. Cariere: asistent publicitate, organizator de licitaţii, secretară de club, agent imobiliar, director de relaţii cu publicul, politician, antrenor, administrator, colector de fonduri. 2. IvCEA – Mentor Caracteristici: intuitiv, conformist, extrovertit, activ. Cariere: medic generalist, medic osteopat, psiholog, soră medicală şefă, şef de catedră, instructor de tineret. 3. IvSEA – Luptător

Caracteristici: intuitiv, spontan, extrovertit, activ. Cariere: specialist în drepturile omului, curier, cosmeticiană, demonstrator (reclame), jurnalist, asistent relaţii publice, profesor de teatru, reprezentant sindical. 4. RCEP – Protector Caracteristici: raţional, conformist, extrovertit, pasiv. Cariere: membru echipaj ambulanţă, personal în forţele armate, casier, infirmier, ofiţer de poliţie, paznic de penitenciar, pompier. 5. RSEP – Partener Caracteristici: raţional, spontan, extrovertit, pasiv. Cariere: însoţitor de bord, barman, asistent dentar, coafor, conducător de proiect, învăţător, secretară, asistent sportiv, şef de echipă. 6. IvCEP – Confident Caracteristici: intuitiv, conformist, extrovertit, pasiv. Cariere: portar de spital, casnică, asistent medical, educator, profesor pentru persoane cu handicap, asistent social, terapeut. 7. IvSEP – Prieten Caracteristici: intuitiv, spontan, extrovertit, pasiv. Cariere: consilier, asistent marketing, asistentă medicală pentru creşă, recepţioner, vânzător, scenograf, chelner. 8. RCItA – Organizator Caracteristici: raţional, conformist, introvertit, activ. Cariere: avocat pledant, inspector de poliţie, jurisconsult, şef birou organizarea muncii, ofiţer vamal, inspector fiscal. 9. RSItA – Sfătuitor Caracteristici: raţional, spontan, introvertit, activ. Cariere: importator /exportator, achizitor, antreprenor, agent de bursă, director de vânzări, agent de piaţă, constructor de drumuri, director de club. 10. IvCItA – Inventator Caracteristici: intuitiv, conformist, introvertit, activ. Cariere: analist, arhitect, consultant în afaceri, inspector, jurnalist, bibliotecar, sociolog, cercetător în domeniul medical. 11. IvSItA – Idealist Caracteristici: intuitiv, spontan, introvertit, activ. Cariere: designer, artist, autor, maestru cofetar, dansator, decorator de interioare, muzician, sculptor. 12. RCItP – Cercetător Caracteristici: raţional, conformist, introvertit, pasiv. Cariere: contabil, statistician, controlor financiar, şofer, inginer, agent de asigurări, cercetător operaţional.

13. RSItP – Executant Caracteristici: raţional, spontan, introvertit, pasiv. Cariere: contabil, ghid turistic, bucătar, dietetician, interpret, operator calculator, paramedic, agent de circulaţie, chirurg. 14. IvCItP – Specialist Caracteristici: intuitiv, conformist, introvertit, pasiv. Cariere: horticultor, curator, fermier, constructor, grădinar, istoric, comisionar, olar, cioban, ţiglar, armurier, planificator. 15. IvSItP – Hoinar Caracteristici: intuitiv, spontan, introvertit, pasiv. Cariere: barman, realizator emisiuni muzicale, animator, model, pădurar, muncitor zilier, vânzător de magazin, chelner. Interpretarea punctajelor I)

Cum eşti tu în raport cu alte persoane

Din acest punct de vedere, chestionarul de personalitate are 2 dimensiuni care descriu modul în care te comporţi tu faţă de ceilalţi: 1) dacă te exteriorizezi sau nu în faţa celorlalţi 2) dacă eşti activ sau aştepţi să ia alţii iniţiativa. Tabelul nr. 47. a. Descrierea tipurilor de personalitate și profesiilor potrivite lor E – EXTROVERTIT

It – INTROVERTIT

Se adaptează mediului în care lucrează. Nu este Încrezător în sine. Ia iniţiativa şi lucrează pe neapărat un lider. Caută compania altora. Îi cont propriu. Poate părea fie prea liniştit, fie displace să fie singur. Este loial şi îi ajută pe prea arogant. Persoanele care nu se pot integra ceilalţi. Poate fi uşor convins că e nevoie ca el deloc într-un grup reprezintă extreme ale să se alăture unui grup. Se integrează rapid. Îşi acestei categorii. Lucrează într-un stil propriu. schimbă comportamentul pentru a se adapta Cu un oarecare efort se poate socializa, dar unor oameni şi conjuncturi noi. Rezolvă rămâne timid sau pare şovăielnic în societate. disputele dintre ceilalţi. Este participativ, îi Este detaşat de restul lumii. Are scopuri place să lucreze în echipă şi să ia hotărâri precise. Se hotărăşte repede. Este împreună cu cei din jur.

resurse. Nu agreează vorbăria.

Profesii:

Profesii:

Personal de bord în traficul aerian, organizator Arheolog,

fermier,

pedichiurist,

plin de

interpret,

de licitaţii, secretară, animator, casnică, şef de comisioner, cioban, argintar, scriitor, mecanic echipă, chelner, marinar, ofiţer în armată, de locomotivă, meşteşugar, fotograf, şofer de instructor. A – ACTIV

taxi, programator. P – PASIV

Este agresiv. Poate fi dominant şi încăpăţânat. Îşi păstrează părerile pentru el. Mai degrabă

E văzut ca fiind insistent. Poate fi gălăgios. Îşi cedează decât să se certe cu cineva. Este o spune clar punctul de vedere. E hotărât, îşi persoană cu care te poţi înţelege uşor. Adesea asumă uneori riscuri, dar obţine ceea ce îşi este un bun membru al echipei. Se acomodează doreşte. Iese cu uşurinţă din situaţiile dificile. relativ uşor şi nu se enervează repede. Poate Poate fi considerat ca făcând de multe ori evita să spună ce-l preocupă. Ocoleşte toate paradă, dar câştigă respectul celorlalţi. Uneori confruntările. Se străduieşte să placă celorlalţi. nu ţine cont de opiniile altora. Este critic şi nu Cooperează foarte bine, este respectuos şi ezită să-şi revendice drepturile. Îşi asumă săritor la nevoie. responsabilitatea. Profesii:

Profesii:

Agent de bursă, director de club, actor, curier, Legător de cărţi, operator de calculator, croitor, prezentator de ştiri, agent de vânzări, manager gravor, pădurar, dietetician, grădinar, olar, de hotel, negociator, profesor de teatru, paznic,

scriitor

în

domeniul

tehnicii,

director de compartiment de transporturi, examinator de brevete. reporter. II) Cum eşti tu în raport cu activităţile pe care le desfăşori Chestionarul oferă indicii asupra unor trăsături legate de activităţi, oferind 2 perspective, conform cărora: 1) te bazezi pe intuiţie sau tinzi să fii raţional; 2) eşti spontan sau îţi place să respecţi regulile. Tabelul nr. 47. b. Descrierea tipurilor de personalitate și profesiilor potrivite lor Iv – INTUITIV E

sensibil

şi

R – RAŢIONAL conştient

de

sentimentele Priveşte lucrurile în mod logic. De obicei e

oamenilor. Este emotiv şi adesea expresiv. Ia liniştit, calm şi „cu picioarele pe pământ”. Îi hotărâri dictate mai degrabă de sentimente plac situaţiile clare, e ordonat şi îşi structurează decât de raţiune. Poate cu uşurinţă fi afectat şi bine activităţile. Nu e distrat şi are control chiar rănit de critici. Îşi pierde prea mult timp asupra lucrurilor pe care le face. E obiectiv şi cu lucruri mărunte. Se descurajează repede şi e analitic, sesizează punctele esenţiale. Uneori îi frustrat, dar îşi foloseşte mereu imaginaţia şi e pot

subtile

ale

creativ. Răspunde pozitiv la sentimente şi la problemelor, lucru care îi deranjează

pe

idei.

scăpa

aspectele

mai

ceilalţi. Se bazează pe informaţii şi fapte.

Profesii: Profesii: Artist, autor de beletristică, muzician, dansator, Avocat,

cameraman,

funcţionar

vamal,

horticultor, terapeut prin muzică, profesor de scafandru, agent imobiliar, mecanic, paznic de teatru sau oratorie, vitrinier. S – SPONTAN

penitenciar, tehnician, agent de circulaţie C – CONFORMIST

E plin de viaţă şi impulsiv. Îi plac schimbările E calm, stabil şi de încredere. Aşteaptă ca şi situaţiile ce evoluează rapid şi sunt variate. lucrurile

să-şi urmeze cursul firesc. Se

Adesea îi este greu să se concentreze asupra comportă liniştit şi nu este afectat de

unui singur lucru sau să termine ceea ce a evenimente. Ia lucrurile aşa cum sunt. Modul început. E amuzant şi entuziast, iar adesea îi său greoi de lucru îi face pe oameni să depindă poate molipsi şi pe ceilalţi. I se poate reproşa de el. Are reacţii previzibile. Pare încrezut şi lipsa de profunzime, pentru că trece uşor de la arogant – e genul de persoană care poate un lucru la altul. Nu ţine cont de reguli deşi, spune: „Ţi-am spus eu”. Rezistă bine la dacă şi-ar organiza munca, ar fi mult mai presiuni. Rezolvă lucrurile într-o manieră eficient.

ordonată.

Profesii:

Profesii:

Dansator, prezentator de produse, costumier, Membru în echipaje de ambulanţă, terapeut, coafor, asistent în publicitate, masor, model, osteopat, asistent relaţii publice, vânzător, barman.

chirurg,

administrator,

pompier,

desenator tehnic, ofiţer în servicii secrete, statistician, restaurator.

Chestionar de personalitate FPI Forma B (F.Fahrenberg, H.Selg, R.Hampel)

Instrucţiuni: “În paginile ce urmează veţi găsi o serie de afirmaţii asupra anumitor feluri de comportament, atitudini şi interese (Formularul 1). Puteţi răspunde la aceste afirmaţii prin “Da” sau “Nu”. Notaţi răspunsul Dvs la fiecare din ele în foaia de răspunsuri punînd semnul “x” în locul prevăzut pentru aceasta. (Formularul 2). Nu există răspunsuri “bune” sau răspunsuri “proaste”. Răspundeţi aşa cum se potriveşte cel mai bine felului Dvs de a fi. Nu reflectaţi timp îndelungat asupra unei afirmaţii ci daţi răspunsul ce vă vine spontan. Bineînţeles, nu pot fi prevăzute toate particularităţile comportamentale etc. Poate de aceea unele afirmaţii nu se vor potrivi Dvs. Totuşi, în toate cazurile găsiţi alternativa care pare să fie cea mai apropiată de Dvs şi puneţi semnul “x” în locul “Da” sau “Nu”. FORMULARUL 1 Chestionarul FPI-B 1. Am citit indicaţiile şi sînt gata să răspund sincer la fiecare întrebare. 2. Seara prefer să mă distrez într-o companie veselă. 3. Dacă vreau să fac cunoştinţă cu cineva, îmi vine greu să găsesc tema de conversaţie potrivită. 4. Am frecvente dureri de cap. 5. Uneori simt bătăile inimii pînă sus în gît. 6. Îmi pierd repede calmul dar mă liniştesc tot atît de repede. 7. Uneori rîd la o glumă indecentă. 8. Dacă vreau să ştiu ceva, caut mai curînd într-o carte decît să întreb pe cineva. 9. Prefer să nu intru în odaie, dacă nu sînt sigur că apariţia mea va trece pe neobservate. 10. Pot să mă înfurii atît de tare încît să sparg spre exemplu vesela. 11. Mă simt jenat dacă lumea mă observă pe stradă sau într-un magazin. 12. Simt deseori o lovitură sau o pulsare evidentă în artere. 13. Dacă cineva mi-a făcut o nedreptate, îi doresc o pedeapsă usturătoare. 14. Cred că trebuie să se răsplătească răul cu binele, şi eu acţionez în acelaşi sens. 15. Îmi vine uşor ameţeala şi văd negru înaintea ochilor dacă mă ridic brusc din poziţia culcată. 16. Vizez peste zi mai mult decît este bine pentru mine. 17. Cu oamenii care se poartă mai prietenos decît mă aştept, sînt prudent. 18. Dacă trebuie să recurg la forţa fizică pentru a apăra dreptul meu, aşa fac. 19. Pot să aduc repede veselia într-o societate plicticoasă. 20. Mă fîsticesc uşor. 21. Nu mă supăr dacă alţii critică ceva legate de persoana mea sau de munca mea. 22. Chiar pe vreme caldă simt frecvent mîinile şi picioarele reci. 23. În relaţiile cu alţi oameni sînt neîndemînatic. 24. Mă simt de multe ori, fără temei, destul de nenorocit. 25. Uneori n-am nici o dorinţă să-mi găsesc vre-o ocupaţie. 26. Simt de multe ori o respiraţie insuficientă, fără să fi săvîrşit o muncă grea. 27. Am comis erori în viaţă. 28. Am de multe ori sentimentul că alţii rîd de mine. 29. Îmi fac plăcere sarcinile care cer acţiune rapidă. 30. Dacă privesc înapoi la cîte am întîmpinat nu sînt cu totul mulţămit de soarta mea. 31. Am frecvent lipsă de poftă de mîncare. 32. În copilărie mi-a făcut plăcere, dacă alţi copii erau pedepsiţi de părinţi sau de profesori. 33. De obicei pot să mă hotărăsc repede şi iau hotărîri bune. 34. Nu spun totdeauna adevărul. 35. Urmăresc cu plăcere cum cineva caută ieşire din încurcîtură. 36. Un cal care nu trage bine trebuie să simtă biciul. 37. În privinţa trecutului nu-mi fac probleme.

38. Nu pot găsi motiv imediat ca să bat pe cineva. 39. Aproape în fiecare săptămînă întîlnesc pe cineva pe care nu pot să-l suport. 40. Uneori îmi pare că nu sînt bun de nimic. 41. Permanent mă aflu într-o încordat şi mi-e greu să mă relaxez. 42. Am frecvent greaţă şi balonări. 43. Dacă cineva a făcut rău prietenului meu sînt alături de el pentru a plăti cu aceeaşi monetă. 44. De multe ori am întîrziat la o întîlnire sau la serviciu. 45. Sincer vorbind am chinuit deja multe animale. 46. Dacă în mod neaşteptat întîlnesc un prieten vechi, îmi vine să mă arunc cu plăcere în braţele lui. 47. În situaţii enervante sau de teamă mi se usucă în gură şi—mi tremură mîinile. 48. Cîte odată sunt posomorît fără a şti cu adevărat de ce. 49. Cînd merg să mă culc, adorm, de regulă, în cîteva minute. 50. Îmi face plăcere să indic asupra greşelilor altora. 51. Uneori mă laud. 52. Am participat activ la organizarea unui cerc sau a unui grup. 53. Privesc deseori în altă parte a străzii pentru a evita întîlniri cu cineva. 54. Din cînd în cînd “mă fac mare” (fac pe grozavul). 55. Sînt o fire vioaie. 56. Mă îndoiesc cîte odată dacă oamenii cu care vorbesc sînt interesaţi într-adevăr de ceea ce spun eu. 57. Am cîte odată pete roşii pe gît sau pe faţă. 58. Cînd sînt într-adevăr furios sînt capabil de a lovi pe cineva. 59. Dacă cineva mă tratează urît, nu mă enervează acest lucru şi nu mă supăr. 60. Îmi vine greu să le reproşez cunoscuţilor mei. 61. Mă enervează uneori eventualitatea de a avea ghinion 62. Nu pot să sufăr pe fiecare din cei care-i cunosc. 63. De multe ori am gînduri de care ar trebui să mă ruşinez. 64. Nu ştiu de ce, dar cîte odată aşi vrea să distrug ceva (să fac ceva ţăndări). 65. Mă linişteşte deseori vestea că oamenilor antipatici mie le merge rău. 66. Mîinile şi picioarele mele sînt deseori agitate. 67. Eu prefer mai mult o seară în care urmez un “Hobby”, decît să fiu într-o societate veselă. 68. Comportarea mea e de cele mai multe ori mai bună în societate de cît acasă. 69. Îmi scapă deseori observaţii, aprecieri pe care ar fi fost mai bine să nu le spun. 70. Nu-mi place să fiu în centrul atenţiei. 71. Am puţini cunoscuţi buni. 72. Observ adesea o mişcare involuntară a ochilor mei, o tresărire a feţei sau umerilor. 73. După o petrecere am adesea dorinţa să supăr în vre-un fel pe alţi oameni. 74. Dacă te gîndeşti la întreaga suferinţă de pe pămînt, într-adevăr poţi să doreşti să nu te fi născut. 75. Cine mă insultă şi-a făcut rost de o palmă. 76. Dacă sînt furios spun lucruri necuviincioase. 77. Îmi place să adresez o întrebare sau să răspund la ea în aşa mod ca interlocutorul meu să se fîsticească. 78. De multe ori amîn ceva ce ar trebui făcut imediat. 79. Nu este felul meu să spun glume şi anecdote. 80. Greutăţile zilnice îmi tulbură adesea liniştea. 81. În ţara unor întîmplări fac uşor emoţii şi am nelinişte corporală. 82. Fac parte, din păcate, din categoria celor care se înfurie uşor. 83. Îmi vine greu să vorbesc sau să explic în faţa unui grup mare de oameni.

84. Dispoziţia, toanele mele se schimbă frecvent. 85. Obosesc mai repede decît cei mai mulţi dintre oameni. 86. Dacă mă supăr sau mă necăjesc foarte tare se resimte în întreg organismul. 87. Sînt adesea incomodat de gînduri inutile care îmi trec frecvent prin cap. 88. Cu adevărat familia şi cunoscuţii mei mă înţeleg cu greu. 89. Organismul meu are nevoie de mai mult de 8 ore de somn pentru a se reface cum trebuie. 90. Rostesc adesea ameninţări la care nu gîndesc de loc serios. 91. De cele mai multe ori privesc cu încredere în viitor. 92. Îmi bat joc cu plăcere de alţi oameni. 93. Sînt deseori motiv al dispoziţiei proaste pentru alţi oameni. 94. Am aproape întotdeauna un răspuns adecvat situaţiei. 95. Chiar dacă cineva mă scoate din sărite mă liniştesc de cele mai multe ori repede. 96. Fiind copil exprimam interes faţă de teme interzise. 97. Uneori îmi place să jignesc oamenii pe care îi iubesc. 98. Îmi fierbe sîngele dacă mă păcăleşte cineva. 99. Adesea mă mustră conştiinţa. (Am înclinaţie către o mare conştiinciozitate). 100. Adesea mă pierd în gîndurile mele. 101. Uneori simt bucuria la paguba altora. 102. Adesea mă necăjesc prea repede din cauza altora. 103. Vorbesc cîte odată despre lucruri din care eu nu înţeleg nimic. 104. Mă simt deseori ca un “butoi de pulbere” gata să explodez. 105. Mă simt deseori obosit, extenuat. 106. Îmi face atîta plăcere să mă întreţin cu alţi oameni încît folosesc orice ocazie să vorbesc deschis şi cu un străin. 107. Spre regret adesea apreciez prea repede pe alţi oameni. 108. Dimineaţa, după ce mă scol, sînt într-o dispoziţie bună care mă face să cînt sau să fluier. 109. La hotărîri mă simt însă nesigur chiar după un timp de gîndire lungă. 110. Înclin ca la o dispută să vorbesc mai tare ca de obicei. 111. Trec destul de uşor peste decepţii. 112. Îmi muşc deseori buzele sau îmi rod unghiile degetelor. 113. Mă simt cel mai fericit atunci cînd sînt singur. 114. Cîte odată îmi este într-adevăr dor de o emoţie.

Nr. Da Nu

Nr. Da Nu

Nr. Da Nu

Nr. Da Nu

Nr. Da Nu

Nr. Da Nu

1

20

39

58

77

96

2

21

40

59

78

97

3

22

41

60

79

98

4

23

42

61

80

99

5

24

43

62

81

100

6

25

44

63

82

101

7

26

45

64

83

102

8

27

46

65

84

103

9

28

47

66

85

104

10

29

48

67

86

105

11

30

49

68

87

106

12

31

50

69

88

107

13

32

51

70

89

108

14

33

52

71

90

109

15

34

53

72

91

110

16

35

54

73

92

111

17

36

55

74

93

112

18

37

56

75

94

113

19

38

57

76

95

114

Testul FPI conţine 9 scale de bază la care, pentru a obţine o imagine mai completă a personalităţii celui investigat, autorii au mai adăugat încă 3 scale suplimentare. DESCRIEREA SCALELOR Scala 1 (Nervozitate). Valoarea mare de testare indică discomfortul psiho-somatic (tulburări de somn, dureri şi stări generale proaste, oboseală cu fenomene de epuizare, nelinişte, instabilitate), stări de

iritaţie afectivă însoţite de tulburări vegetative şi musculare intense. Valoarea mică prezintă tulburări psihosomatice minore, rezonanţă afectivă scăzută. Scala II (Agresivitate spontană). Valoarea mare de testare indică un comportament impulsiv, sadic. În relaţiile cu oamenii subiectul face glume grosolane sau lipsite de sens, se bucură de răul altuia. Este nestăpînit, neliniştit, manifestă nevoia de schimbări, setea de aventură, tendinţa spre exaltare. Reprezintă tabloul imaturităţi emoţionale. Valoarea mică prezintă tendinţa de agresiune spontană minimă, stăpînire de sine, comportare stabilă. Scala III (Depresie). Valoarea mare de testare indică fluctuanţă mare în dispoziţii, prevalînd însă stările depresive, tensionate, pesimiste. Subiectul este în general prost-dispus, nemulţămit, epuizat, iritabil, anxios, cu sentimentul unui pericol nedefinit, cu complexe de inferioritate adînc înrădăcinate. Are veşnic probleme, sentimentul de culpă, îşi face singur reproşuri. Valoarea mică indică o dispoziţie echilibrată, un raport emoţional bun cu ceilalţi. Subiectul este relaxat, optimist, cu puţine griji. Scala IV (Emotivitate). Valoarea mare de testare prezintă stări de instabilitate emoţională, iritabilitate, tensiune. Subiectul este nerăbdător, neliniştit, tulburat chiar de dificultăţi banale. Devine furios, apoi agresiv, ameninţător, cu acţiuni de afect sau chiar afecte violente. Valoarea mică indică stări de impulsivitate redusă. Subiectul este calm, flegmatic, stăpînit emoţional, răbdător. Scala V. (Sociabilitate). Valoarea mare de testare indică un subiect sociabil, activ, vorbăreţ şi prompt la replică, care leagă repede prietenii şi are cerc mare de cunoştinţe. Valoarea mică indică un subiect cu dorinţa de contact redusă (care se mulţumeşte cu propria persoană), cu un cerc redus de cunoştinţe. Persoana este distantă, ciudată, puţin întreprinzătoare, taciturnă. Scala VI (Caracter calm). Valoarea mare de testare indică subiectul care ar încredere în sine, nu poate fi enervat uşor, nu se abate din drumul său, este răbdător, optimist, energic. Valoarea mică indică subiectul iritabil, decepţionat, supărăcios, succesibil, descurajat, pesimist. Scala VII (dominare). Valoarea mare de testare indică acte de agresiune reactiv fizice, verbale sau imaginare; tendinţe spre o gîndire autoritar-conformistă; agresivitate în limita formelor lor conveţuitoare de conveţuire în societate. Valoarea mică indică tactul, toleranţa, atitudinea ponderată. Scala VIII (Inhibiţie). Valoarea mare de testare indică timiditate, inhibare în contact cu alte persoane, incapabilitate de contact, nelinişte, tremurături, paloare sau roşeaţă, tulburări digestive. Valoarea mică indică dezinvoluntară, încredere în propriile puteri, disponibilitate pentru o acţiune, abnegaţie. Scala IX (Fire deschisă). Valoarea mare de testare indică spiritul autocritic, atitudinea dezinvoltă, capacitatea de a recunoaşte mici slăbiciuni şi defecte pe care le are, probabil, fiecare. Valoarea mică indică disimularea micilor slăbiciuni şi defecte, dorinţa de a produce o impresie bună, lipsa de sinceritate şi spirit autocritic, atitudine de automulţumire. Scala X (Extraversiune – introversiune). Valoarea mare indică sociabilitate, nevoia de contact, degajare, voiciune, impulsivitate, nestăpînire. constanţă, stăpînire, pasivitate.

Valoarea mică indică nesociabilitate, calm, rezervă,

Scala XI (labilitate emoţională). Valoarea mare de testare indică indispoziţie sau dispoziţie labilă, tristeţe, iritabilitate, violenţă, agitaţie, meditări inutile, sentiment de vinovăţie, apatie, dificultăţi de contact. Valoarea mică indică o dispoziţie stabilă şi echilibrată, degajare, calm, stăpînire de sine, siguranţă de sine, capacitate de concentrare. Scala XII (Masculinitate – Feminitate). Valoarea mare de testare indică activismul în anumite situaţii, optimism, caracter intreprinzător, dispoziţie echilibrată, puţine neplăceri fizice, fără tulburări psihosomatice generale. Valoarea mică indică o atitudine de rezervă uşoară, neîncredere abătută, descurajare uşoară, neîncredere în sine, neplăceri fizice şi tulburări psiho-somatice generale. În special pulsul neregulat, ameţeli, mîini şi picioare reci, genunchi moi la emoţii, sensibilitate la schimbările atmosferice.

Analiza rezultatelor Analiza se realizează în două etape. Mai întîi se urmăresc răspunsurile la item-uri potrivit scalelor FPI 1 – FPI 12, aflîndu-se valorile brute individuale (Fiecare răspuns al subiectului ce corespunde cu cel al scalelor de mai jos se egalează cu 1 punct). Scala FPI 1 – Nervozitate.

17 itemi Da: 4, 5, 12, 15, 22, 26, 31, 41, 42, 57, 66, 72, 85, 86, 89, 105. Nu: 49 Scala FPI 2 – Agresivitate. 13 itemi Da: 32, 35, 45, 50, 64, 73, 77, 93, 97, 99, 103, 112, 114. Nu: 99 Scala GPI 3 – Depresie. 14 itemi Da: 16, 24, 27, 28, 30, 40, 56, 61, 74, 84, 87, 88, 100. Nu Scala FPI 4 – Emotivitate. 11 itemi Da: 6, 10, 58, 69, 76, 80, 82, 102, 104, 107, 110. Nu: Scala FPI 5 – Sociabilitate. 15 itemi Da: 2, 19, 46, 52, 55, 94, 106. Nu: 3, 8, 23, 53, 67, 71, 79, 113. Scala FPI 6 – Caracter calm. 10 itemi Da: 14, 21, 29, 37, 38, 59, 91, 95, 108, 111. Nu: Scala FPI 7 – Dominare. 10 itemi Da: 13, 17, 18, 36, 39, 43, 65, 75, 90, 98. Nu: Scala FPI 8 – Inhibiţie. 10 itemi Da: 9, 11, 20, 47, 60, 70, 81, 83, 109. Nu: 33. Scala FPI 9 – Fire deschisă (sinceritate).

13 itemi Da: 7, 25, 34, 44, 51, 54, 62, 63, 68, 78, 92, 96, 101. Nu: Scala FPI 10 – Extraversiune – Introversiune. 12 itemi Da: 2, 29, 46, 51, 55, 76, 93, 95, 106, 110. Nu: 20, 87. Scala FPI 11 – Labilitate emoţională. 14 itemi Da: 24, 25, 40, 80, 83, 84, 85, 87, 88, 102, 112, 113. Nu:4, 59. Scala FPI 12 – Masculinitate – Feminitate. 15 itemi Da: 18, 29, 33, 50, 52, 58, 65, 91, 104. Nu: 16, 20, 31, 47, 84. La etapa a II, din raţiuni practice şi a dependenţei anumitor scale FPI de particularităţi de sex şi vîrstă, se recomandă ca valorile brute FPI individuale să fie transformate în valori standard FPI conform tabelului ce urmează.

Tabel de transformare a valorilor brute în valori standard. Valoare brută

Valorile standard după scale 1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

0

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

3

3

1

1

3

3

1

1

2

1

2

4

3

4

4

1

2

4

5

1

1

3

1

3

4

4

4

5

1

3

5

6

2

2

4

1

4

5

5

5

6

2

4

6

6

3

3

4

1

5

5

5

6

7

2

5

7

7

3

4

5

2

6

6

7

6

7

3

6

8

7

4

4

6

3

7

7

8

7

8

3

7

8

8

5

5

7

4

8

7

8

7

8

4

9

9

9

5

6

7

5

9

8

8

8

9

5

9

9

9

6

7

8

6

10

8

9

8

9

5

9

9

9

8

8

8

8

11

8

9

8

9

6

-

-

-

8

9

8

8

12

8

9

9

-

7

-

-

-

9

9

9

9

13

9

9

9

-

8

-

-

-

9

-

9

9

14

9

-

9

-

9

-

-

-

-

-

9

9

15

9

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

9

16

9

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

17

9

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Rezultatele obţinute se marchează printr-un semn convenţional (cerculeţ, cruciuliţă etc.) în punctul corespunzător valorilor standard şi scalei respective. Unind cu linii drepte punctele marcate, vom obţine imaginea grafică a profilului personalităţii. Profilul personalităţii Nr. Scalei

Valoare brută

Valorile standard 9

8

7

6

5

4

3

2

1

1

.

.

.

.

.

.

.

.

.

2

.

.

.

.

.

.

.

.

.

3

.

.

.

.

.

.

.

.

.

4

.

.

.

.

.

.

.

.

.

5

.

.

.

.

.

.

.

.

.

6

.

.

.

.

.

.

.

.

.

7

.

.

.

.

.

.

.

.

.

8

.

.

.

.

.

.

.

.

.

9

.

.

.

.

.

.

.

.

.

19

.

.

.

.

.

.

.

.

.

11

.

.

.

.

.

.

.

.

.

12

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Testarea cu chestionarul FPI preconizează următoarele configuraţii ale profilului personalităţii. Scala FPI 1 (Nervozitate): cotele mari sînt asociate cu cote similare pe scalele FPI 3, 4, 8, 11, şi cote mici pe FPI 12. Scala FPI 2 (Agresivitate): cotele mari sînt asociate cu cote similare pe scalele FPI 4, 7, 9, 10, 12. Scala FPI 3 (Depresie): cotele mari sînt asociate cu cote similare FPI 1, 4, 7, 8, 9, 11 şi cote mici pe FPI 12. Scala FPI 4 /Flexibilitate): cotele mari sînt asociate cu cotele similare pe scalele FPI 1, 2, 3, 7, 11.

Scala FPI 5 (Sociabilitate): cotele mari sînt asociate cu cote similare pe scala FPI 10 şi cote mici pe FPI 8. Scala FPI 6 (Calm): apare ca fiind o scală independentă, ea nu corelează cu nici una din celelalte scale. Scala FPI 7 (Dominare) cotele mari sînt asociate cu cote similare pe scalele FPI 2, 3, 4, 11. Scala 8 (Inhibiţie): cotele mari sînt asociate cu cote similare pe scalele FPI 1, 3, 11 şi cote mici pe FPI 5, 12. Scala FPI 9 (Sinceritate): cotele mari sînt asociate cu cote similare pe scalele FPI 2, 3, 11. Scala FPI 10 (Extraversie): cotele mari sînt asociate cu cote similare pe scala FPI 5. Scala FPI 11 (Labilitate emoţională): cotele mari sînt asociate cu cote similare pe scalele FPI 1, 2, 3, 4, 7, 8, 9, şi cote mici pe FPI 12. Scala FPI 12 (Masculinitate): cotele mari sînt asociate cu cote mici pe scalele FPI 1, 3, 8, 11.

Metoda de diagnosticare a relaţiilor interpersonale(T.LEARY) Indicați acele afirmaţii care corespund reprezentărilor despre sine,referitoare la alt individ sau la sine. 1.Puteţi fi plăcut? 2.Produceţi impresie asupra celor din jur? 3.Aveţi capacitatea de a ordona,comanda? 4.Sunteţi insistent?

5.Aveţi sentimentul propiei demnităţi? 6.Sunteţi independent? 7.Aveţi grijă de sine? 8.Puteţi manifesta independenţă? 9.Aveţi capacitatea de a fi crud? 10.Sunteţi riguros,dar cu deptate? 11.Puteţi fi sincer? 12. Puteţi critica pe alţii? 13.Vă place să va plîngeţi altora? 14.Deseori sunteţi mîhnit? 15.Sunteţi capabil să manifestaţi neîncredere? 16.Deseori vă deyamăgiţi? 17:Sunteţi critic faţă de sine? 18.Sunteţi capabil să recunoaşteţi că nu aţi fost corect? 19.Vă supuneţi cu plăcere? 20.Sunteţi blînd,îngăduitor? 21.Sunteţi recunoscător? 22.Sunteţi încîntat şi aveţi tendinţa de a imita? 23.Sunteţi respectuos? 24.Aveţi nevoie să fiţi încurajat? 25.Sunteţi capabill de a colabora şi acoprda ajutor? 26.Aveţi tendinţa de a trăi în pace? 27.Sunteţi binevoitor? 28.Sunteţi atent şi gingaş? 29.Sunteţi delicat? 30.Aveţi o atitudine binevoitoare faţă de cei din jur? 31.Reacţionaţi la cererea de a ajutor a unei persoane? 32.Sunteţi dezinteresat? 33.Aveţi capacitatea de ai face pe cei din jur să vă admire? 34.Aveţi respect din partea altora? 35.Posedaţi talent de conducător? 36.Vă place responsabilitatea? 37.Sunteţi încrezut în sine? 38.Sunteţi încrezut în sine şi dîrz? 39.Sunteţi întreprinzător şi practic? 40.Iubiţi concurenţa? 41.Sunteţi strabil şi neînduplecat, unde trebuie?

42.Sunteţi neînduplecat dar părtinitor? 43.Sunteţi supărăcios? 44.Sunteţi deschis la suflet şi sincer? 45.Nu suportaţi să vă comande? 46.Sunteţi sceptic? 47.Nu sunteţi impresionat? 48.Sunteţi sensibil la supărare? 49.Vă intimidaţi repede? 50.Nu aveţi încredere în propia persoană? 51. Sunteţi conciliat,îngăduitor? 52. Sunteţi modest? 53.Apelaţi deseori la ajutorul altora? 54.Vă place autoritatea? 55.Primiţi sfaturi cu plăcere? 56. Sunteţi credul,aveţi tendinţa de ai bucura pe alţii? 57.Aveţi un comportament amabil în relaţii cu ceilalţi întotdeauna? 58.Preţuiţi părerea altora? 59.

Sunteţi o persoană comunicabilă şi sociabilă?

60.

Sunteţi mărinimos?

61.

Sunteţi bun,reuşiţi să insuflaţi încredere altora?

62 Sunteţi gingaş şi bun la inimă? 63.Vă place să aveţi grijă de alţii? 64. Sunteţi generos? 65.Vă place să daţi sfaturi altora? 66. Creaţi o impresie de mare importanţă? 67.Creaţi impresie de şef poruncitor? 68.

Sunteţi lider,iubiţi puterea?

69.

Sunteţi lăudăros?

70.

Sunteţi mulţumit de sine?

71.Vă gîndiţi numai la Dvs? 72. Sunteţi viclean,şiret? 73.Puteţi suporta greşelile altora? 74.

Sunteţi prudent?

75.

Sunteţi sincer?

76.

Sunteţi deseori duşmănos?

77.

Sunteţi înrăit?

78.

Sunteţi îngăduitor?

79.

Sunteţi gelos?

80.Ţineţi supărarea pentru mult timp? 81.Aveţi tendinţa de a vă autopedepsi? 82.

Sunteţi timid?

83.

Sunteţi o persoană fără iniţiativă?

84.

Sunteţi blînd?

85.

Sunteţi dependent,influenţat?

86.Vă place să fiţi op persoană supusă? 87.Daţi altora posibilitattea de a lua decizii? 88.Cădeţi uşor în capcană? 89.Cădeţi uşor sub influenţa prietenilor? 90.

Sunteţi gata să credeţi în oricine?

91.

Sunteţi predispus să fiţi binevoitor cu toţi indivizii?

92.Simpatizaţi toţi oamenii? 93.

Sunteţi iertător?

94.

Sunteţi prea sensibil?

95.

Sunteţi generos şi răbdător la toate neajunsurile?

96.Tindeţi să-i ajutaţi pe ceilalţi? 97.Tindeţi către succes? 98.Aşteptaţi admiraţie de la fiecare persoană? 99.Daţi dispoziţie tuturor? 100. Sunteţi despot? 101.Aveţi atitudine exigentă? 102.

Sunteţi înfumurat?

103.

Sunteţi egoist?

104.

Sunteţi rece,dur,insensibil?

105 Sunteţi ironic,batjocuritor? 106. Sunteţi răutăcios? 107.Deseori vă înfuriaţi? 108.

Sunteţi indiferent,lipsit de sentimente?

109.

Sunteţi ranchiunos?

110.Manifestaţi spirit de contradicţie? 111. Sunteţi încăpăţinat? 112. Sunteţi suspicios? 113. Sunteţi fricos,timid,sfios? 114. Sunteţi ruşinos? 115.Sunteţi amabil,îndatoritor? 116.Sunteţi molatic? 117.Nu puteţi refuza pe nimeni?

118. Sunteţi sîcîitor,cicălitor? 119.Vă place tutela altei persoane? 120. Sunteţi peste măsură de credibil? 121.Tindeţi să dobîndiţi acordul fiecăruia? 122.Reuşiţi să menţineţi relaţii cordiale cu toţi indivizii? 123.Totdeauna sunteţi prietenoşii cu toţi indivizii? 124.Iubiţi pe toată ălumea? 125. Sunteţi prea indulgent faţă de ceea ce vă înconjoară? 126.Vă străduiţi să liniştiţi pe oricine? 127.Aveţi grijă de alţii? 128. Sunteţi prea bun faţă de cei din jur?

Descrierea tipurilor Tip autoritar Pînă la 8 puncte- manifestă încredere în sine,capacitatea de a fi bun consultant,are calităţi de conducător. În cazul indicilor mai înalţi(12puncte)-nu suportă critica,supraapreciază capacităţile personale. Peste 12puncte-aplică stilul didactic de opinii,necesitatea imperativă de comanda cu alţii. 13-16punctetrăsături de despotism,dictator,dominant.Întotdeauna impune altora să procedeze cum vrea el. Probleme:se ascultă numai pe sine,contează doar părerea lui. Tip egoist 0-8puncte-se evidenţiază prin stilul de relaţii interpersonale ca un conducător încrezut în sine,independent,mereu în competiţie.

8-12puncte-manifestă sentimentul de dominare,tendinţa de a avea o părere deosebită faţă de ceilalţi. 12-16puncte-tip de relaţii egoiste cu oamenii,predomină tendinţa de a fi mai bun decît alţii,se iubeşte numai pe sine,îi place să se laude,problemele şi greutăţile le pune pe umerii altora,predomină tendinţa de a se autoafirma,egoism.Asemenea oameni au probleme cu ei însăşi tind să devină foarte bine apreciaţi.

Tip agresiv 0-4puncte-manifestă puţină energie,agresivitate,încăpăţinare- 4-8pncte-energic,încăpăţinat în dependenţă de situaţie. 8-12-deschis la suflet,hotărîtor,sincer,posedă înclinaţii de a avea un caracter bărbătesc.Agresivitatea este energia pentru existenţă şi se manifestă sub forme diferite..Ea trebuie transferată în formă socială binevenită. 12-16-încăpaţinare,irascibilitate,e neprietenos,duşmănos,brutal,îi învinovăţeşte pe alţii dacă nu-i reuşeste ceva. În dependenţă de măsura manifestării indicilor acest sector exprimăsinceritate,spontanietate,independenţă în atingerea scopului. Tip suspicios(sceptic) 0-8puncte-scepticism,nonconformismul creşte şi se transformă în relaţii supărătoare.Manifestă neîncredere cu înclinaţii către critică,nemulţumire de ceea ce-l înconjoară,suspiciune. 12-16-suspiciune,se supără pe toată lumea,nu iartă nimănui nimic.Toată lumea,pentru ei,este duşmănoasă şi rea.Le vine geu să trăiască pentru că li se pare că toţi sunt groaznici.Le este greu şi persoanelor care îi înconjoară.Vede,aproape totul,în culori negre,ceea ce este dăunător pentru sănătatea lui. Tip supus(timid) 0-8puncte-reflectă particularităţi ale relaţilor interpersonale ca:modestie,timiditate,înclinaţia de a lua asupra sa obligaţiuni străine.Se supune oricui,în special liderului- 8-12puncte-supunere totală,sentimentul vinovăţiei înalt,autodistrugere. Tip dependent 0-4puncte-reflectă necesitatea de ajutor şi încredere,recunoaştere din partea celor din jur. 8-12punctesuperconformitate,dependenţă totala de opiniile celor din jur,neîncrezut în sine,neliniştit,îngrijorat.Nu se iubeşte pe sine şi se teme de toţi. 12-16puncte-nu are încredere în sine,e receptiv la problemele celor din jur,se acomodează la situaţii noi. Tip prietenos,cooperant 0-8uncte-tendinţa de o colaborare strînsăcu grupul de referenţi,către relaţii prietenoasecu cei din jur. 8-12puncte-persoană binevoitoare,ce nu crează probleme. 12-16puncte-merge la compromis,este prietenos cu toţi oamenii.Interesele altora sunt mai presus decît cele personale.Se stăduie să fie în releţii bune cu colegii şi cu cei ce-l înconjoară.Tinde către colaborare,entuziasm,energic,conştiincios.Ţine cont de părerea majorităţii,face compromisuri.problema sa este că doreşte să fie bun cu toţi,să atragă atenţia tuturor.Sunt preocupaţi mereu de a afla atitudinea celorlalţi faţă de ei.

Tip altruist 0-4puncte-dorinţa expresivă de ai ajuta pe alţii,au simţul responsabilităţii foarte dezvoltat. 8-12puncte-sunt responsabili,delicaţi,îi încurajează pe cei din jur. 12-16puncte-tine sub tutelă pe cei ce-l înconjoară,manifestă sentimentul de părinte,dar arată şi tendinţa de mascare.Este altruist(altruism cel mai extrem poate fi o formă de egoism).

TESTUL DE ADAPTABILITATE MLO-AM (A. MAKLAKOV ȘI S. CERMEANINA)

Instrucțiune: Fiți sincer, și fără să meditați mult timp asupra conținutului de răspunsuri, dați răspunsuri reale care primele vă vin în minte. Răspundeţi „Da”, dacă răspunsul vi se potriveşte sau „Nu”, dacă răspunsul nu vi se potriveşte. 1. Uneori mă înfurii. 2. Cele mai multe dimineții mă trezesc proaspăt și odihnit. 3. Acum eu sunt la fel de capabil să lucrez ca oricând. 4. Soarta este cu siguranță nedreaptă cu mine.

5. Am rare constipații. 6. Uneori vreau să plec de acasă. 7. Câteodată am accese de râs sau de plâns. 8. Mi se pare că nimeni nu mă înțelege. 9. Cred că dacă cineva mi-a făcut rău, eu trebuie să răspund la fel. 10. Uneori îmi vin în minte așa gânduri rele, că e mai bine să nu le spun nimănui . 11. Uneori îmi este greu să mă concentrez asupra unui lucru. 12. Uneori am emoții foarte ciudate și neobișnuite. 13. Nu am nici o problemă din cauza comportamentului meu. 14. Am avut în copilărie o perioadă când am comis furturi mărunte. 15. Uneori am o dorință de a sparge și distruge totul în jur . 16. Se întâmplă să petrec zile întregi sau chiar săptămâni fără ca să pot face ceva, pentru că nu eram în stare să mă impun pe mine să mă apuc de lucru. 17. Eu am somn neliniștit și întrerupt. 18. Familia mea nu acceptă lucrul pe care l-am ales . 19. Au existat cazuri când nu mi-am ținut promisiunile. 20. Mă doare capul de multe ori. 21. O dată pe săptămână sau mai mult fără nici un motiv aparent, simt brusc căldura prin tot corpul. 22. Ar fi bine dacă aproape toate legile ar fi anulate . 23. Starea mea de sănătate este aproape la fel ca la marea majoritate dintre prietenii mei. 24. Întâlnind pe străzi prietenii sau colegi cu care nu m-am văzut demult prefer să trec pe alături în cazul când acestea primii nu vorbesc. 25. Cei mai mulți oameni pe care îi cunosc, nu mă plac. 26. Sunt o persoană sociabilă . 27. Uneori am insistat asupra faptului că oameni își pierd răbdarea. 28. De cele mai multe ori am dispoziția deprimată. 29. Acum mi-e greu să sper că voi face ceva în viață. 30. Am puțină încredere în mine. 31. Uneori spun minciuni. 32. De obicei, eu cred că viața-are prioritate . 33. Cred că majoritatea oamenilor sunt capabili să mintă pentru a avansa la serviciu. 34. Cu plăcere particip la adunări și activități obștești. 35. Mă cert foarte rar cu membrii familiei. 36. Uneori simt o dorință de a încălca regulile etice sau să provoc cuiva neplăceri. 37. Cea mai dificilă luptă pentru mine – este o luptă cu mine însumi 38. Am foarte rar spasme musculare (sau aproape niciodată). 39. Sunt destul de indiferenți la ceea ce se va întâmpla cu mine.

.

40. Uneori, când mă simt ciudat, eu sunt iritabil. 41. Cele mai multe ori, am un sentiment că am făcut ceva greșit sau chiar rău. 42. Unii oameni iubesc să conducă și să comande cu alții. Aceasta mă face să fac totul invers, chiar dacă știu că ei au dreptate. 43. Eu de multe ori mă simt obligat ceea ce mi se pare corect. 44. Discursul meu de astăzi este același ca întotdeauna (nu mai repede și nu mai lent, nu răgușeală sau neclaritate). 45. Eu cred că viața mea este la fel de bună ca și la majoritatea din prietenii mei . 46. Am fost teribil de jignit, atunci când mă critică. 47. Uneori am senzația că trebuie neapărat să îmi aduc mie sau altuia un prejudiciu. 48. Comportamentul meu este în mare măsură determinat de obiceiurile celor din jurul meu. 49. În copilărie am avut o companie în care toată lumea încerca să se apere unul pe altul . 50. Am o mare dorință să încep o bătaie cu cineva. 51. Au fost momente când am vorbit despre lucruri pe care nu le știu. 52. De obicei adorm liniștit și nu mă deranjează nici un gând. 53. Ultimii câțiva ani, mă simt bine. 54. Nu am avut niciodată convulsii. 55. Acum greutate mea corporală este constantă. 56. Cred că sunt de multe ori pedepsit pe nedrept. 57. Pot să plâng cu ușurință. 58. Sunt un pic obosit . 59. Aș fi destul de calm dacă cineva știe de familie mea ar avea probleme din cauza încălcării legii. 60. Cu cunoștința mea se întâmplă ceva ciudat. 61. Pentru a ascunde timiditatea depun mare efort. 62. Amețeli am foarte rar. 63. Sunt îngrijorat de problemele sexuale. 64. Îmi este greu de a menține o conversație cu oameni cu care m-am întâlnit. 65. Când încerc să fac ceva, de multe ori am observa că mâinile mele îmi tremură. 66. Mâinile mele sunt la fel de îndemânatice și active ca înainte. 67. Cele mai multe ori simt o slăbăciune generală. 68. Uneori, când sunt jenat, transpir puternic, și mă enervează. 69. Uneori, las pe mâine ce ar trebui să fie făcut astăzi. 70. Cred că eu sunt un om sortit pierii. 71. Au fost cazuri în care îmi era foarte greu să mă țin de la furt de la cineva sau de undeva. 72. Am făcut abuz de alcool. 73. De multe ori îmi fac grijă pentru ceva. 74. Aș dori să fiu un membru a mai multor cercuri .

75. Rare ori nu îmi ajunge aer, și am bătăi puternicie de inimă. 76. Toată viața mea mă conduc pe sentimente bazate pe datorie. 77. S-a întâmplat că am pus bariere sau am acționat în ciuda oamenilor doar din principiu, nu pentru că era foarte important. 78. Dacă nu mă amenință o amendă și mașini în apropiere, nu sunt am să traversez strada oriunde vreau, dar nu unde se permite. 79. Întotdeauna am fost independent și liber de control de către familie. 80. Am avut perioade de neliniște, astfel încât nu îmi găseam locul. 81. De multe ori acțiunile mele se interpretau greșit. 82. Părinți mei sau alți membri ai familiei mele mă cicălesc mai mult decât. 83. Cine dirijează cu gândurile mele. 84. Oamenii sunt apatici și indiferenți față de ceea ce se întâmplă cu tine. 85. Îmi place să fiu într-o companie în care toți glumesc unul pe seama altuia. 86. În școală, am însușit materialul mai încet decât alții. 87. Sunt destul de încrezător. 88. Să nu ai încredere în nimeni lucrul – cel mai sigur. 89. O dată pe săptămână sau mai mult, eu sunt foarte agitat și nerăbdător . 90. Atunci când sunt în societate, îmi este foarte greu să găsească un subiect potrivit pentru conversație. 91. E ușor pentru mine de a face alte persoane să aibă frică de mine, și uneori o fac pentru distracție. 92. În joc aș prefera să câștig. 93. Dacă omul te minte nu are sens să îl asculți. 94. Cineva încearcă să o influențeze gândurile mele. 95. În fiecare zi beau multă apă. 96. Sunt cel mai fericit când rămân singur. 97. Mă revolt de fiecare dată când infractorul rămâne nepedepsit. 98. În viața mea nu a fost una sau de mai multe ori, atunci când am simțit că cineva prin hipnoză mă face să efectuez anumite acțiuni. 99. Foarte rar încep discuția cu oamenii. 100.

Niciodată nu am în conflict cu legea.

101. Sunt bucuros să fie printre prietenii mei oameni importanți, care îmi ajută să obțin o valoare mare. 102. Uneori fără nici un motiv îmi apar perioade de veselie neobișnuite. 103. Viața pentru mine este aproape întotdeauna asociat cu stresul . 104. În școală mi-a fost greu să vorbesc în fața clasei. 105. Oamenii arată respect pentru mine, așa cum aș merita . 106. Refuz să joc unele jocuri, deoarece rău se primește.

107. Cred că cu ușurință îmi fac prietenii ca și alții . 108. Urăsc când în jurul meu sunt oameni. 109. De obicei nu sunt norocos. 110. Cu ușurință intru în încurcătură. 111. Unii dintre membrii familiei mele fac lucruri care mă sperie . 112. Uneori îmi vin accese de râs sau de plâns, pe care nu le pot dirija. 113. Îmi este greu pentru a începe un lucru nou de a începe o nouă afacere. 114. Dacă oamenii nu s-au opus mie, aș fi realizat în viață mult mai mult . 115. Mi se pare că nimeni nu mă înțelege. 116. Printre prietenii mei sunt oameni care nu-mi plac. 117. Îmi pierd cu ușurință răbdarea cu oamenii. 118. De multe ori în situație nouă simt un sentiment de neliniște. 119. Adesea vreau să mor. 120. Câteodată sunt atât de agitat că îmi este greu să dorm. 121. Deseori eu trec partea cealaltă a străzii pentru a evita întâlnirea cu ce-l pe care l-am văzut . 122. S-a întâmplat că am lăsat un lucru, pentru că îmi era teamă că nu o să fac față. 123. Aproape în fiecare zi ceva se întâmplă că mă sperie. 124. Chiar și în rândul persoanelor de obicei mă simt singur. 125. Sunt convins că există doar o singură înțelegere corectă a sensului vieții. 126. În ospeție de obicei stau undeva departe sau vorbesc numai cu o persoană, nu particip la distracții. 127. Eu de multe ori spun că sunt agitat. 128.

128. Se întâmplă că bârfesc cu cineva.

129. De multe ori am neplăceri când încerc să preîntâmpin pe cineva de la comiterea unor greșeli și sunt înțeles greșit. 130. Mă întorc adesea la oameni pentru sfaturi. 131. Deseori chiar dacă pentru mine e bine, simt că totul este indiferent. 132. Pe mine e destul de greu de a mă scoate din sărite. 133. Când încerc să arăt oamenilor greșelile lor sau săi ajut, ei mă înțeleg greșit . 134. De obicei, eu sunt calm și nu este ușor să mă scoți din echilibru. 135. Merit să fiu pedepsit sever pentru greșelile mele. 136. Îmi este caracteristic să retrăiesc atât de mult pentru dezamăgirile mele că nu pot să mă gândesc la ele. 137. Deseori mi se pare că nu sunt bun de nimic. 138. Uneori în discutarea unor probleme fără să mă gândesc mult am fost de acord cu ceilalți. 139. Sunt foarte îngrijorat de tot felul de probleme . 140. Convingerile și opiniile mele sunt neclintite.

141. Eu cred că fără a încălca legea este ieșire de situație. 142. Există oameni care sunt atât de neplăcuți pentru mine că la inimă mă bucur atunci când primesc o mustrare pentru ceva. 143. Eu am perioade când din cauza neliniștii am tulburări de somn. 144. Am participa la diverse evenimente publice, deoarece îmi permite să fiu printre oameni. 145. Pot ierta încălcările oamenilor pe care ei le consideră iraționale. 146. Am obiceiuri rele, care sunt atât de puternice încât să lupți cu ele este practic inutil. 147. Cu plăcere fac cunoștință cu oameni noi. 148. Se întâmplă că o glumă indecentă sau necuviincioasă, mă face să râd

.

149. În cazul când lucrurile merg prost imediat vreau să renunț la ele. 150. Prefer să acționez în conformitate cu propriile planuri, dar să urmez instrucțiunile altora . 151. Îmi place că alții cunosc punctul meu de vedere. 152. Dacă am o părere proastă despre persoană sau o disprețuire, nici nu încerc să ascund acest lucru de el. 153. Sunt un om nervos și agitat ușor. 154. Tot ce fac este rău, nu așa cum ar trebui. 155. Viitorul pare fără speranță. 156. Oamenii pot schimba destul de ușor opinia mea chiar dacă ea se pare a fi neclintită . 157. Câteva ori pe săptămână, am uneori senzația ca să se întâmple ceva groaznic

.

158. Cele mai multe ori mă simt obosit. 159. Îmi place să particip la petreceri și doar în companii. 160. Eu încerc să evit conflictele și situațiile dificile. 161. Foarte mult mă deranjează că uit unde am pus lucrurile. 162. Povestiri de aventură îmi plac mai mult decât povestirile despre dragoste. 163. Dacă vreau să fac ceva, dar cei din jur cred că acest lucru nu ar trebui să-l fac, eu pot renunța cu ușurință la ideile mele. 164. Nu este bine să condamni oameni care tind să ea de la viață tot ce pot. 165. Nu-mi pasă ce cred alții despre mine.

Interpretare Pentru veridicitate se sumează punctele la „Nu” – 1, 10, 19, 31, 51, 69, 78, 92, 101, 116, 128, 138, 148. Potențial personal de adaptare - „Da” – 4, 6, 7, 8, 9, 11, 12, 14, 15, 16, 17, 18, 20, 21, 22, 24, 27, 28, 29, 30, 33, 36, 37, 39, 40, 41, 42, 43, 46, 47, 50, 56, 57, 59, 60, 61, 63, 64, 65, 67, 68, 70, 71, 72, 73, 75, 77, 79, 80, 81, 82, 83, 84, 86, 88, 89, 90, 91, 93, 94, 95, 96, 98, 99, 102,

103, 104, 106, 108, 109, 110, 111, 112, 113,114, 115, 117, 118, 119, 120, 121, 122, 123, 124, 125, 126, 129, 131, 133, 135, 136, 137, 139, 141, 142, 143, 145, 146, 149, 150, 151, 152, 153, 154, 155, 156, 157, 158, 161, 162, 164, 165. „Nu” – 2, 3, 5, 13, 23, 25, 26, 32, 34, 35, 38, 44, 45, 48, 49, 52, 53, 54, 55, 58, 62, 66, 74, 76, 85, 87, 97, 100, 105, 107, 127, 130, 132, 134, 140, 144, 147, 159, 160, 163. Stabilitate neuropsihică – „Da” – 4, 6, 7, 8, 11, 12, 15, 16, 17, 18, 20, 21, 28, 29, 30, 37, 39, 40, 41, 47, 57, 60, 63, 65, 67, 68, 70, 71, 73, 75, 80, 82, 83, 84, 86, 89, 94, 95, 96, 98, 102, 103, 108, 109, 110, 111, 112, 113, 115, 117, 118, 119, 120, 122, 123, 124, 129, 131, 135, 136, 137, 139, 143, 146, 149, 153, 154, 155, 156, 157, 158, 161, 162. „Nu” – 2, 3, 5, 23, 25, 32, 38, 44, 45, 49, 52, 53, 54, 55, 58, 62, 66, 87, 105, 127, 132, 134, 140. Capacități de comunicare – „Da” – 9, 24, 27, 33, 43, 46, 61, 64, 81, 88, 90, 99, 104, 106, 114, 121, 126, 133, 142, 151, 152. „Nu” – 26, 34, 35, 48, 74, 85, 107, 130, 144, 147, 159. Norme morale – „Da” - 14, 22, 36, 42, 50, 56, 59, 72, 77, 79, 91, 93, 125, 141, 145, 150, 164, 165. „Nu” – 13, 76, 97, 100, 160, 163. Totalul punctelor acumulate la scala „potențial personal de adaptare” se poate de obținut prin sumarea rezultatelor brute a trei scale „stabilitate neuropsihică”, „capacități de comunicare”, norme morale și transferarea ulterioară conform tabelului de mai jos de interpretare a capacităților de adaptare în baza scalei potențial personal de adaptare. Tabelul nr. 22. Cheia pentru test Potențial personal adaptare 62 51 – 61 40 – 50 33 – 39 28 – 32 22 – 27 16 – 21 11 – 15 6 – 10 1 –5 Norme

Stabilitate de neuropsihică 46 38 – 45 30 – 37 22 – 29 16 – 21 13 – 15 9 – 12 6–8 4–5 0–3

Capacități

de Norme

comunicare

morale

27 – 31 22 – 26 17 – 21 13 – 16 10 – 12 7–9 5–6 3–4 1–2 0

18 15 – 17 12 – 14 10 – 11 7–9 5–6 3–4 2 1 0

Puncte finale

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Potențial personal de adaptare. Pentru punctajul total pentru potențialul personal de adaptare se sumează punctelor brute pentru trei scale: stabilitate neuropsihică, capacități de comunicare și norme morale. 1 – 2 puncte. Persoana cu nivel adaptiv scăzut. Indivizii din acest grup au semne evidente de accentuare și anumite caracteristici de psihopatie, o stare psihică poate fi caracterizată ca limitată, posibile

explozii nervoase, indivizii au stabilitate neuropsihică scăzută, sunt conflictuali, pot admite fapte care încalcă normele sociale. Necesită observarea unui psiholog și un medic (neurolog, psihiatru). 3 – 4 puncte. Persoana cu nivel de adaptare satisfăcător posedă diverse accentuări care în condiții obișnuite parțial se compensează și pot să se manifeste în cazul schimbului de activitate. Din această cauză succesul adaptării depinde de condițiile exterioare ale mediului. De regulă el posedă stabilitate emoțională joasă, posibil să manifeste agresivitate și comportament conflictual, necesită o apreciere, supraveghere permanentă, apropiere individuală și activități de psihocorecție. 5 – 10 puncte. Persoana care posedă un potențial adaptativ înalt. Ușor se adaptează la condițiile noi ale mediului, repede se integrează în noul colectiv destul de ușor și adecvat se orientează la situații, repede elaborează strategii ale propriului comportament, de regulă nu sunt conflictuali, posedă o stabilitate emoțională înaltă.

SCALA DE TIMIDITATE CHEECK-BUSS (J. CHEEK ȘI A. BUSS) Instrucțiune: Citiți afirmațiile ce urmează și apreciați în ce măsură sunt caracteristice pentru sentimentele și comportamentul dvs., utilizând scala de 5 puncte: 1 – dezacord total până la 5 – acord total. Nr. 1.

Itemii Sunt încordat(ă) când mă aflu în compania unor persoane pe care le cunosc foarte bine.

Dezacord total Acord total 1 2 3 4 5

2. 3.

Din punct de vedere social sunt cam stângaci (e) Mi se pare dificil să întreb pe cineva pentru a obține

4.

informații. Mă simt inconfortabil la petreceri sau în alte roluri

5.

sociale. Când sunt într-un grup de persoane, mi-e dificil să mă

6.

gândesc la lucrurile corecte de discutat. Nu îmi este greu să trec peste timiditatea mea în situații

7.

noi. Îmi este greu să mă comport natural când întâlnesc

8. 9. 10. 11. 12. 13.

persoane noi. Sunt agitat (ă) când vorbesc cu cineva autoritar. Nu am nici un dubiu despre competențele mele sociale. Îmi este greu să privesc pe cineva în ochi. Mă simt inhibat (ă) în situații sociale. Nu mi se pare dificil să vorbesc cu străinii. Sunt mai timid (ă) cu persoanele de sex opus.

Interpretare: Scorul final se obține prin inversarea scorurilor la 4 itemi (3, 6, 9, 12) și adunarea lor cu ceilalți itemi. Răspunsul final poate varia între 13 puncte – timiditate foarte redusă și 65 puncte timiditate ridicată.

SCALA DE MANIFESTARE A ANXIETĂȚII J. TAYLOR Este una dintre cele mai cunoscute tehnici de examinare a gradului de anxietate la etapa actuală, fiind elaborată de K. Spence şi J. Taylor, împreună cu un grup de experţi. Ei au ales 50 de afirmaţii dintr-un număr 550 de itemi (propoziţii) ai testului MMPI (Minnesota Multiphasic Personality Inventory), întocmit în anul 1942 de psihologii americani S. Hathaway şi J. McKinley. Afirmaţiile selectate corespund reprezentărilor clinice despre reacţiile cronice de anxietate. Testul are drept scop să discrimineze şi să evalueze sentimentele de insecuritate, de lipsă de încredere în forţele proprii, stările de nelinişte, în general, situaţiile evitabile în corelaţie cu anumite simptome fiziologice psihosomatice. Chestionarul conţine 50 de afirmaţii la care preadolescentul examinat răspunde prin cuvintele „da” sau „nu”. Testarea se face individual sau în grup şi durează 15 – 30 de minute.

Instrucţiune: Citiţi atent fiecare enunţ şi răspundeţi cu „da” sau „nu”, în funcţie de faptul dacă conţinutul ei corespunde sau nu felului vostru de a fi. Nr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

Afirmaţii De regulă, sunt liniştit şi e greu să fiu scos din sărite. Nervii mi-s dereglaţi nu mai mult decât la alţi oameni. De obicei, dorm liniştit. Rareori, am dureri de cap. Rareori, obosesc. Aproape întotdeauna mă simt destul de fericit. Am încredere în forţele proprii. Aproape niciodată, nu roşesc. În comparaţie cu prietenii mei, sunt destul de îndrăzneţ. De regulă, am dispoziţie bună. Rareori, am palpitaţii sau o greutate pe inimă. De obicei, mâinile îmi sunt calde. Sunt timid, însă nu mai mult decât alţii. Bineînţeles, îmi lipseşte încrederea în propriile puteri. Uneori, îmi pare că nu prezint nimic.

Da

Nu

16. Periodic, mă cuprinde o nelinişte atât de mare încât nu pot sta locului. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37.

Noaptea adorm cu greu. Nu-mi ajunge tărie de caracter, pentru a înfrunta dificultăţile. Aş vrea să fiu tot atât de fericit, cum, după părerea mea, sunt alţii. Uneori, îmi pare că am obstacole pe care nu le-aş putea înfrunta. Deseori, visez. Observ că-mi tremură mâinile când încerc să fac ceva. Somnul meu e neliniştit, adesea cu intermitenţe. Mă neliniştesc mult eventualele eşecuri. Uneori, am frică, chiar când nu mă ameninţă nimic. Mă concentrez cu greu asupra unei activităţi sau a unei însărcinări. De obicei, lucrez cu mare încordare. Nimeresc uşor în încurcătură. Aproape tot timpul, sunt îngrijorat din cauza cuiva sau a ceva. Sunt predispus să iau totul în serios. Deseori, plâng. Deseori, am stări de vomă. Sunt îngrijorat mult de sănătatea mea. Deseori, mă tem că voi roşi. Mă deranjează situaţia mea în mijlocul celor din preajmă. Mă nelinişteşte mult starea materială. Uneori, mă gândesc la astfel de lucruri despre care n-aş vrea să

38. 39. 40. 41. 42. 43. 44.

vorbesc. Am avut perioade în care din cauza frământărilor nu puteam dormi. Uneori, când am un necaz, transpir şi mă jenez mult. Chiar şi în zilele răcoroase transpir repede. Câteodată, sunt atât de agitat încât nu pot dormi. Sunt o persoană iritabilă. Uneori mă simt absolut inutil. Din când în când, îmi pare că sistemul nervos e dereglat şi din clipă

45. 46. 47. 48. 49. 50.

în clipă voi pierde cumpătul. Deseori, simt că ceva mă nelinişteşte. Sunt cu mult mai sensibil decât majoritatea oamenilor. Aproape tot timpul, mi-e foame. Îmi sunt neplăcute schimbările ce intervin pe neaşteptate. Viaţa mea decurge, aproape întotdeauna, într-o tensiune continuă. Aşteptarea întotdeauna mă enervează.

Interpretare: Se calculează cantitatea răspunsurilor cu lexemul „da” privind afirmaţiile nr. 14 – 50. Se numără răspunsurile cu „nu” la afirmaţiile nr. 1 – 13. Se însumează rezultatele „a” şi „b”. Scorurile dintre 0 şi 5 puncte reprezintă un nivel redus de anxietate; dintre 5 şi 15 puncte se consideră că e un nivel moderat, cu tendinţă spre un grad redus de anxietate; cele dintre 15 şi 25 de puncte indică un nivel moderat cu tendinţă spre un grad ridicat de anxietate; dintre 25 – 40 de puncte relevă un grad ridicat de anxietate; dintre 40 şi 50 de puncte denotă un grad foarte ridicat de anxietate.

TEST DE EXAMINARE A NIVELULUI DE AUTOMOTIVARE Automotivarea presupune capacitatea personală de a găsi motivații suficient de puternice pentru activitate, inclusiv învățarea academică, chiar și în situații și/sau context de rutină, mai puțin interesante sau atractive, dar importante pentru afirmarea și evoluția personală, și /sau obligatorii, cu grad crescut de responsabilitate. Automotivarea este determinată de: •

Nivelul tău de inițiativă în stabilirea unor obiective provocatoare; • Încrederea că ai aptitudini și competențe pentru a atinge țintele propuse;

•

Credința, că dacă depui suficient efort, vei reuși cu succes. Patru factori se consideră esențiali pentru a-ți construi un nivel înalt de automotivare:

1. Încrederea în sine și auto-eficacitate. 2. Gândire pozitivă; 3. Concentrarea și obiective consistente și valoroase. 4. Mediul motivațional. Instrucțiune: Testul conține 12 enunțuri. Pentru fiecare enunț alegeți fără a vă gândi prea mult – varianta de răspuns care vă caracterizează în majoritatea cazurilor și în cea mai mare măsură. Nr.

Enunțurile

Deloc

Foarte

50/50 din

Adesea

Foarte

rar 4

cazuri 3

2

des 1

2

atinge obiectivele stabilite. Când lucrez pentru propriile 1

2

3

4

5

3

obiective, depun efort maxim. Obișnuiesc să îmi stabilesc 1

2

3

4

5

2

3

4

5

2

3

4

5

1

Sunt

adesea

nesigur

de 5

abilitatea/capacitatea mea de a

obiectivele pentru a obține o viziune 4

clară

asupra

vieții

și

activității. Gândesc pozitiv atunci când îmi 1 stabilesc obiectivele de lucru/viață, mă asigur că îmi acoperă nevoile

5

de învățare și nu numai. Mă recompensez (sau blamez) 1 pentru a rămâne concentrate. De ex., dacă termin o sarcină la timp, iau o pauză de distracție, mă răsfăț,

6

cumpărându-mi ceva gustos etc. Cred că voi avea succes, dacă 1

2

3

4

5

7

abilitățile. Mă îngrijorează termenele-limită, 5

4

3

2

1

8

îmi produc stres, anxietate. Când intervine un eveniment 5

4

3

2

1

2

3

4

5

4

3

2

1

4

3

2

1

2

3

4

5

muncesc din greu și îmi folosesc

neașteptat, am tendința de a „lăsa totul baltă” și a-mi stabili o nouă 9

țintă. Cea mai

mare

satisfacție

la 1

finalizarea cu succes a unei sarcini este sentimentul că mi-am făcut 10

bine treaba. Mă manifest în lucru/învățare la 5 minimum, atât cât nu las loc pentru comentarii

11

profesorului

sau

colegilor. Tind să mă îngrijorez când nu îmi 5 ating obiectivele și deseori mă concentrez asupra cauzelor din

12.

care se întâmplă acestea. Îmi conturez imaginea unui viitor 1 plin de succese înainte de a-mi stabili un nou obiectiv. Scor total ___________

Interpretare

Calculați rezultatul final prin adunarea cifrelor ce corespund variantei de răspuns bifate la fiecare enunț. Rezultatul final este interpretat în tabelul ce urmează. 12 – 27 puncte Permiteți temerilor, neîncrederii să intervină în calea ta spre realizarea cu succes a obiectivelor urmărite nu le-ai realizat și aceasta te demotivează. Lucrează asupra încrederii în tine. Însușește strategiile de motivare. 28 – 43 puncte Te descurci suficient de bine la capitolul automotivare. Deși ai putea face mai mult. Cu un mic efort ai putea să îți multiplici și eficientizezi factorii de automotivare. 44 – 60 puncte Obții tot ceea ce îți pui în plan și nu lași nimic să-ți stea în cale. Faci un efort conștiincios de a te automotiva și acorzi suficient timp pentru a-ți stabili scopurile/obiectivele și felul în care le vei atinge. Atragi și inspiri alte persoane cu succesul tău. Ai o atitudine favorabilă auto-motivări.

CHESTIONAR DE AUTOAPRECIERE A VOINȚEI E. RUDENSKI

Instrucțiuni: Citiți cu atenție întrebările. Pentru fiecare situație ipotetică descrisă în ele, alegeți varianta de răspuns („Da”, „Nu știu”, „Nu”) care vă caracterizează cel mai bine în majoritatea situațiilor. Fiți sinceri! Nr. 1

Itemii Da Sunteți în stare ca fără eforturi deosebite să finalizați o 2

Nu știu Nu 1 0

sarcină, o activitate care nu vă este interesantă, chiar dacă aveți posibilitatea să o întrerupeți și mai apoi să 2

reveniți? Depășiți fără eforturi deosebite rezistența internă atunci 2

1

0

3

când aveți de îndeplinit ceva neplăcut pentru dvs.? În caz dacă nimeriți într-o situație de conflict, sunteți 2

1

0

1

0

1

0

1

0

1 1

0 0

9

în ultimul moment? Veți administra un medicament extrem de neplăcut, 2

1

0

10

dacă medicul vi-l recomandă cu insistență? Vă respectați cuvântul dat, chiar dacă promisiunea a fost 2

1

0

11 12

făcută în pripă și vă dă mare bătaie de cap? Călătoriți fără teamă într-un oraș/loc necunoscut? 2 Respectați cu strictețe regimul zilei: ora deșteptării, ora 2

1 1

0 0

13 14

meselor, orele de studiu și învățare? Sunteți dator cu materiale, cărți la bibliotecă? 2 Amânați o activitate importantă și urgentă în favoarea 2

1 1

0 0

15

unei emisiuni TV interesante? Reușiți, în toiul unei confruntări verbale, să încetați a vă 2

1

0

capabil/ă să mențineți controlul asupra dvs. și să abordați 4

situația creată în mod realist și obiectiv? Dacă trebuie să urmați o dietă, sunteți în putere să 2

6

depășiți toate provocările/ispitele culinare? Găsiți putere să vă sculați dimineața mai devreme ca de 2 obicei, după cum ați planificat seara în ajun? Rămâneți la locul unui incident/întâmplări pentru a 2

7 8

depune mărturie? Răspundeți imediat la mesajele primite? 2 Dacă vizita la dentist vă cauzează stare de frică, reușiți 2

5

fără dificultate să o depășiți și să nu vă schimbați intenția

certa chiar dacă cuvintele aruncate de interlocutor sunt dureroase? Scor parțial: Scor final:

Interpretare Calculați scorul final prin a suma cifrele bifate. Între 0 – 12 puncte: nivel scăzut al voinței. Respectivele persoane preferă doar activități interesante și ușor de realizat, chiar dacă acesta le poate afecta imaginea, performanțele. Este mai curând indiferența față de angajamente și obligațiuni. Orice angajament, sarcină asumate le percepe ca pe o povară. S-ar putea să fie și o manifestare a egoismului. S-ar cere o modificare a atitudinii față de cei din jur.

Între 13 – 21 puncte: nivel mediu al voinței. Aceste persoane la apariția dificultăților, caută să le depășească. Doar dacă nu este posibil acest lucru, aleg să le evite. Depun efort pentru a-și onora promisiunile. Chiar dacă anumite activități îi displac, se impune cu greu, dar le îndeplinește. Nu-și asumă obligații suplimentare din propria inițiativă. Este indicată exersarea voinței. Între 22 – 30 puncte: nivel înalt de dezvoltare a voinței. Este persoana în care te poți încrede. Acceptă confruntări și provocări, care pe alții i-ar pune în gardă. Atenție la gradul înalt de flexibilitate, toleranță și bună voință.