BABILON [PDF]

Zitiervorschau

ARHITECTURA ANTICĂ

Babylonul 

După prăbuşirea Asiriei, pe arena politică revine Babilonul. Sub regele Nabucodono-Ţar (605-562 î.Hr.) autoritatea babiloniană se extinde asupra întregii Mesopotamii, sînt supuse Siria, Iudeea, Fenicia şi Palestina. Acest rege face din Babilon cel mai prosper oraş al Orientului, împrejmuindu-l cu noi ziduri, ridicînd temple şi palate. Moştenirea culturală a civilizaţiei mesopotamiene este considerabilă. Anume aici apar primele biblioteci şi arhive, sînt ridicate temple şi palate monumentale.

Arhitectura babiloneană 







Oraşul Babylon ocupa o poziţie geografica extreme de avantajoasa. Se afla pe malul râului Eufrat acolo unde interfluviul este îngust. In mâinile suveranilor babilonieni s-a concentrate controlul asupra navigaţiei si a traficului comercial de pe ambele râuri . In timpul celui mai renumit ţar al Babylonului Nabucodono-Ţar II Babylonul devine un stat puternic , care include toata Mesopotamia şi unele regiuni din afara ei. In timpul său oraşul a fost refăcut. Legendele spun ca tarul a participat si el la construcţie. Materialele de construcţie in aceasta zona sunt mult mai diverse decât în alte părţi ale Mesopotamiei. In afara lutului se foloseşte lemnul care este coborât pe râuri de la Nord şi cărămida arsa. Herodot spune că in jurul oraşului era un şanţ , iar pământul scos din şanţ era făcut cărămizi ce erau arse. Din ele se făaceau drumuri sacre, taluzul răului si substrucţiile clădirilor. Se folosea cărămida smălţuita in diferite culori, cu o gama coloristica variată.

ARHITECTURA ANTICĂ. BABILONUL NOU  

 





 



  



Oraşul Babilon (Ba-Bel-on=Poarta Zeului). Planul oraşului. 1. Zidurile de apărare a oraşului. 2. Palatul regelui Nabukodono-Ţar II (605-562). 3. Poarta Iştar (Zeiţa frumuseţii, fertilităţii). 4. Palatul de vară (la nord). 5. Zona sacră cu temple (Temenos). 6. Cartierele Markes cu locuinţele orăşenilor. 7. Drumul procesiunilor 8. Partea nouă a or. Babilon 9. Porţile oraşului, care purtau numele zeităţilor. 10. Râul Eufrat

Planul Babylonului 



Planul Babylonului avea forma unui paralelogram orientat cu laturile după colturile lumii. Reprezentarea oraşului interior, înconjurat de aşezări periferice cu lungimea hotarelor = 18 km, înconjurat de ziduri alcătuite din 3 pereţi. Râul Eufrat împărţea oraşul in 2: partea veche si noua. In oraşul vechi se găsea temenosul (oraşul de sus) cu templele si ziqquratul , aşa zisul ‘Turnul Babel’ . La N de temenos se afla palatal ţarului, mai la Nord de care, ieşind in afara zidului, se afla si al 2 palat. In afara conturului defensive al orasului se aflau cimitire. Accesul in oraş avea loc prin 9 porţi care purtau nume de zeităţi. In zidul de Nord se aflau 3 porţi dintre care cea mai importantă era poarta Iştar “zeiţa dragostei si a fertilitatii”. In zidul de Est erau doua porţi – cea mai importanta era a zeului Marduk. In zidul de V era numai poarta lui Adad. In poarta de Sud erau 3 porţi – cea mai importanta era - Enlil.

Oraşul Babylon 



Fiecare poarta era începutul unei străzi care purta aceeaşi denumire. Străzile împărţeau teritoriul oraşului in cartiere rectangulare. De la poarta Iştar începea drumul procesiunilor care se îndrepta spre templul lui Marduk. Drumul acesta, lat de 25 de m, era pavat cu cărămidă arsă şi cu lespezi de piatră de calcar. Templele erau construite după un principiu comun: în centru era o curte deschisa cu o fântâna. In jur erau clădiri pentru preoţi. Altarul se afla după conturul templelor, orientat spre Nord. Printre temple era şi unul dedicat sănătăţii, care includea un spital. Cel mai important templu era dedicat lui Marduk . Se afla in partea centrala , pe malul râului Eufrat din partea străzii Marduk. Intrarea avea loc prin 2 porţi cu canaturile din aramă. Trei zile din an ele erau deschise, restul închise. Sanctuarul consta din 6 capele închinate la 6 zei.

ARHITECTURA ANTICĂ. Babilonul nou.

 

Reconstrucţie. 1.Drunnul de acces. 2. Poarta Iştar. 3. Zidurile oraşului. 4. Palatul. 5. Grădinile suspendate. 6. Un templu. 7. Străzile oraşului. 8. Zona Markes. 9. Turnul Babel (ziqurat). 10. Templele. 11. Podul peste Eufrat. 12. Râul Eufrat. 13. Drumul Procesiunilor.

Babilonul nou. 

Una din porţile oraşului .

Babilonul nou.  

Parta Iştar. Decoraţia plastică din cărămizi smălţuite de culoare albastră, pe fundalul cărora se evidenţiază figurile zeului superior

Marduc şi a taurilor.

Babilonul nou.  

Poarta Iştar. Muzeeficată în Muzeul din Berlin.



.

Babilonul nou.

Babilonul nou. 



Decoraţia plastică babiloneană: ceramoplastica =cărămizi acoperite cu glazurăcolorată. Imaginea leisor, simbol al puterii regale, imagini de pe poarta Iştar şi pereţii laterali ai Drumului procesiunilor.

BABILONUL NOU. Zona templelor. Temenosul

sacru) 

.

(oraşul

1. Straja. 2. Funcţionarii . 3. Curtea tronului. 4. Curtea intimă. 5. Haremul. 6. Grădinile suspendate (ale Semiramid ei) 7. Poarta Iştar. 8. Drumul procesiunil or.

Babilonul nou. Palatul Nabukodono-Ţar II.

PALATUL LUI NABUCONODOŢAR 

Planul palatului are o forma trapezoidala ataşata zidurilor. Cinci curţi interioare erau înşiruite de-a lungul axei longitudinale. In prima curte se afla paza. In jurul celei de-a 2 se afla locuinţele funcţionarilor, a 3 reprezenta reşedinţa, partea oficială (60 7080 m) şi a oraşului. Spre curte erau orientate cu 3 intrări sala tronului. Intrările erau orientate spre Nord. Sala tronului avea dimensiunile 6015 m. Probabil, era boltita cilindric, deoarece grosimea pereţilor era de cca. 7m . Pereţii erau căptuşiţi cu compoziţii din cărămidă smălţuită (flori de lotus, coloane mici,). Următoarea curte reprezenta apartamentul ţarului. Ultima curte este haremul - “locul” de munca a femeilor.



GRADINILE SEMIRAMIDEI. Este o denumire simbolica , deoarece printre soţiile lui Nabucodono-Ţar nu exista vreo soţie cu acest nume. De la ea s-au păstrat substrucţiile care reprezintă spatii înguste , alungite, boltite, care suportau greutatea solului cu vegetaţii. Grădinile au fost inspirate de la ziqqurat.

Babilonul nou. 





Ziqquratul E-Temen-An-Ki (unde cerul se uneşte cu pământul, numit şi Turnul Babel). Arhitect Aradakkesu. Demantelat în 331 î.e.n. Reconstrucţie. Dimensiunile 91,5x91,5 m (300x300 picioare sau 3 mărimi sacrale). 7 niveluri. 1. alb/negru- 33 m înălţime; 2. negru, 18 m; 3. roşie, 6 m; 4. albastru, 6 m; 5. purpuriu, 6 m; 6. argintiu, 6 m; 7. auriu, 15

Babilonul Nou. 

Oraşul Babilon.



Cartierul Markes. În arhitectura locuinţelor este continuată tradiţia sumeriană cu curţi interioare şi încăperi înguste, alungite, boltite, din cauza deficienţelor de acoperire.

