Arta Medievala Tara Romaneasca, Moldova [PDF]

Zitiervorschau

Arta medievală din Ţara Românească şi Moldova

Introducere în studierea artei medievale din Ţara Românească şi Moldova

• Primele premise ale artei medievale în principatele române datează din secolul al X-lea, perioada se închide la sfârşitul secolului al XVI-lea. • În context european vorbim despre o perioadă importantă. În secolele XIIXIII Bulgaria (1185) şi Serbia (1217) îşi câştigă independenţa de la Imperiul Bizantin. Cultura şi arta acestor ţări va avea o influenţă puternică mai ales asupra Ţării Româneşti. Expansiunea balcanică a turcilor otomani va schimba profund realităţile politico-culturale ale Balcanilor: Bulgaria (1396), Serbia (1406) şi în final Constantinopolul (1453) vor cădea pradă expansiunii turceşti. • După căderea Constantinopolului cultura de tradiţie bizantină va fi păstrată şi dezvoltată în Balcanii de nord şi în spaţiul est-slavic (principatele şi oraşele ucrainene şi ruseşti), se va naşte fenomenul cultural denumit de Nicolae Iorga Byzance après Byzance. • Tradiţiile ruseşti vor influenţa mai ales cultura principatului Moldovei. În mai mică parte tradiţia artistică a principatelor române a mai fost influenţată de arta maghiară, poloneză şi gruză. • Ţara Românească îşi câştigă independenţa în anul 1330 prin bătălia de la Posada a lui Basarab I. (1310-1352) contra Carol I. de Anjou, regele Ungariei. Basarab I. va fonda dinastia Basarabeştilor. • Principatul Moldovei se afirmă ca şi stat independent în anul 1359, când cneazul maramureşean Bogdan vodă (1359-1367) îl alungă de pe tronul Moldovei pe Bâlc, urmaşul voievodului Dragoş, vasalul Ungariei. Bogdan va fonda dinastia Muşatinilor.

Complexul de la Basarabi-Murfatlar (Dobrogea) Complexul rupestru săpat într-un deal de cretă pare a fi primul sit mănăstiresc, compus din patru biserici (B1-B4), chilii, capele, camere, galerii, etc. Pe baza unei inscripţii (992) complexul a fost folosit în secolele XXI. Pe pereţii complexului s-au păstrat numeroase desene şi inscripţii gravate.

B1 B3

B4

Dinogeția-Garvăn, „bisericuța” bizantină

Bisericuța a fost ridicată pe situl unei fortărețe romane antice, probabil la sfârșitul secolului al X-lea de trupele împăratului bizantin Ioan Tzimiskes (969-976), după victoria de la Dorostolon (971, Dârstor) asupra Svietoslav, cneazul Kievului

Arhitectura secolelor XI-XIII

• Arhitectura religioasă va fi “genul” dominant. • Se poate presupune că materialul cel mai des folosit a fost lemnul, dar s-au păstrat într-un număr însemnat şi rămăşiţele ale unor construcţii de piatră. • Apar unele tipuri planimetrice importante, cum ar fi triconcul (planul trilobat), de ex. la Niculiţel (jud. Tulcea), începutul sec. XII., zidit din piatră legată cu lut. • Tipul bisericii-sală, primul exemplu cunoscut la Turnu Severin (jud. Mehedinţi), cetatea bisericii, sfârşitul sec. XIII. Aceasta din urmă continuă exemple bulgare (Tirnovo), în elevaţie alternează rândurile de piatră brută cu cele de cărămidă. Clădirea este compusă din pronaos, naos și absidă semicirculară, foarte probabil a purtat o boltă semicilindrică.

Planul bisericii cetăţii TurnuSeverin, în interiorul incintei fortificate (sfârşitul sec. XIII.)

Artele plastice şi artele minore din sec. XI-XIII. • În secolul al XIII-lea putem fi siguri în existenţa picturii murale la unele biserici, care însă s-au păstrat doar în rămăşiţe căzute lângă pereţi, fără posibilitatea unei analize iconografice sau stilistice • Din această perioadă sunt importante crucileengolpion (cruciuliţă care conţine moaştele unui sfânt), cea mai cunoscută fiind cea de la Dinogeţia (Dobrogea, sec. XI.). Crucea de aur pare a fi opera unui atelier local, cu clare influenţe artistice bizantine. • O altă operă este crucea de bronz de la Ibăneşti (Moldova, sec. XII), cu influenţe ruseşti

Crucea-engolpion de la DinogețiaGarvăn (jud. Galați)

Arhitectura secolului al XIV-lea în Țara Românească • În Ţara Românească cel mai important complex din această perioadă constituie Curtea Domnească din Curtea de Argeş, cu mica biserică Sânnicoară (Sf. Nicolae cel mic, încep. sec. XIV.) şi Sf. Nicolae Domnesc (sec. XIV.), necropola domnitorilor, cu plan în cruce greacă înscrisă. • Primele mănăstiri ctitorite de domnitori au fost Vodiţa (cu fazele I-II, jud. Mehedinți) şi mănăstirea Cozia, cu plan triconc (urmărit şi la Cotmeana respectiv la Tismana).

Ţara Românească. Ruinele bisericii Vodița, faza I., construită pe plan triconc

Ţara Românească. Ruinele bisericii Sânnicoară (începutul sec. XIV.), influenţe bulgare la volumetrie, bizantine la tratarea faţadelor cu nişele semicirculare

Ţara Românească Curtea de Argeş, biserica Sf. Nicolae Domnesc (aprox. 1340), ctitorită de domnitorul Basarab I. (1310-1352). Este primul exemplu al planului cruce greacă înscrisă pe teritoriul Ţării Româneşti

Ţara Românească Ruinele mănăstirii Vodiţa (faza II) şi planul (aprox. 1370-74), ctitorit de domnitorul Vladislav-Vlaicu. (1364-1377).

Mănăstirea Cozia, terminată în anul 1386, fondată de voievodul Mircea cel Bătrân (1386-94, 13971418)

Arhitectura secolului al XIV-lea în Moldova • În Moldova arhitectura de zid se răspândeşte de asemenea în secolul al XIV-lea. Printre planurile tipice menţionăm hala (Rădăuţi – mănăstirea Bogdana), şi planul triconc (Siret, Sf. Treime,). Arhitectura de zid a fost profund influenţată de logica arhitecturii de lemn. • Şi în cazul Moldovei ctitoriile cele mai importante se leagă de dinastia domnitoare.

Rădăuţi, mănăstirea Bogdana (ante 1365), ctitorită de domnitorul Bogdan I. (13591367), servind ca şi necropola Muşatinilor. Este printre puţinele exemple ale planului hală de pe teritoriul Moldovei (pridvorul a fost adăugat ulterior).

Moldova Mănăstirea Siret (ante 1365), pe baza unora a fost ctitorită de domnitorul Sasvoievod (1356-1358), sau la sfârşitul secolului al XIV-lea. Este printre primele exemple ale planului triconc în Moldova şi ale folosirii discurilor de ceramică smălţuită pe exterior.

Moldova Cetatea de scaun a Sucevei, fondată de Petru I. Muşat (1375-1391). Cetatea iniţială (roşu) dispune de plan regulat, urmăreşte exemple poloneze. (portocaliu şi negru: Ştefan cel Mare)

Artele plastice în secolul al XIV-lea • Sculptura este reprezentată prin lespezi funerare dintre care cele mai importante sunt cele cu reprezentarea defunctului (tip gisant), de ex. (presupusa) piatra de mormânt a voievodului Ţării Româneşti, Radu I. (1377-1383). Radu I. a fost un personaj important, a bătut primele monede româneşti (dinari de argint), a înfiinţat mănăstiri (Tismana, Cotmeana), a avut o înmormântare fastuoasă. • Pictura murală este reprezentată de mai multe opere: Curtea de Argeş (Sf. Nicolae Domnesc, înainte de 1352), Cozia (anii 1380). • Argintăria: paftaua de aur a lui Radu I. (?), şi alte accesorii de pe haina de înmormântare.

Piatra de mormânt a lui Radu I. (?) şi sarcofagul lui Vladislav Vlaicu (1364-1377), Curtea de Argeş, Sf. Nicolae Domnesc

Curtea de Argeş, Sf. Nicoale Domnesc, scene din viaţa Maicii Domnului (încep. sec. XIV., Recensământul lui Quirinus, Adormirea Maicii Domnului), Basarab I. în faţa lui Isus tronând

Mănăstirea Cozia, frescele din pronaos, aprox. 1386, Cortegiul sfinţilor

Mormântul lui Radu I. (?), paftaua de aur şi un posibili model al acesteia din tezaurul Angevinilor de la Aachen, denari de argint

Arhitectura secolului al XV-lea în Moldova • În Moldova la sfârşitul secolului se naşte stilul moldovenesc, care îmbină tradiţiile locale (planimetrie) cu decor de inspiraţie gotică la ancadramentele de goluri şi elemente noi (boltirea moldovenească folosit la bolţi şi la turnuri). • Până la sfârşitul secolului al XV-lea se încheie procesul dezvoltării sistemului de boltire moldovenesc, aplicat atât pe plan sală cât şi pe plan triconc, prima dată pe ctitoriile domneşti (Sf. Cruce din Pătrăuţi, 1487, mănăstirea Sf. Ilie – jud. Suceava, 1488, Sf. Ioan din Piatra-Neamţ, mănăstirea Neamţ, 1497, etc.) • Menţionăm bisericile-sală de la Lujeni, Sf. Nicolae din Bălineşti (1499, fondată de marele logofăt Tăutu).

Biserica Sf. Nicolae, Bălineşti, 1499

Biserica Sf. Cruce de la Pătrăuţi, primul exemplu păstrat până astăzi al boltirii moldoveneşti (1487), ctitoria lui Ştefan cel Mare

Mănăstirea Sf. Ilie, Biserica Sf. Ioan din curtea domnească de la Piatra-Neamţ, ambele ctitorite de Ştefan cel Mare (1457-1504)

Mănăstirea Neamţ, ctitorie a lui Ştefan cel Mare (1457-1504)

Mănăstirea Voroneţ, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, 1488

Artele plastice din secolul al XV-lea

Canaturile de la mănăstirea Snagov (1453)

Monumentele funerare ale Muşatinilor comandate de Ştefan cel Mare: Bogdan I., Alexandru cel Bun, realizate în anii 1479-80 de meşterul ceh Mistr Ian.

Artele plastice din secolul al XV-lea

Frescele bis. Înălţarea Sf. Cruci, de la Pătrăuţi, anii 1480 (Cavalcada, pronaos, Judecata de Apoi, faţadă)

Stilul moldovenesc în secolul al XVI-lea

Mănăstirea Arbore, ctitoria lui Luca Arbore, 1502, biserica este prelungită cu o arcadă (zvoniţa)

Biserica Tuturor Sfinţilor de la Părhăuţi, ctitoria logofătului Gavriil Trotuşan, 1522

Stilul moldovenesc în secolul al XVI-lea sub Petru Rareş (1527–1536)

Mănăstirea Probota, ctitoria lui Petru Rareş, 1530, o nouă necropolă a domnitorilor Moldovei, zidul de incintă: 1550

Stilul moldovenesc în secolul al XVI-lea sub Petru Rareş (1527–1536, 1541–1546)

Mănăstirea Moldoviţa, ctitoria lui Petru Rareş, 1532

Stilul moldovenesc în secolul al XVI-lea sub Petru Rareş

Mănăstirea Humor, ctitoria marelui logofăt Teodor Bubuiog, 1530

Stilul moldovenesc în secolul al XVI-lea

Mănăstirea Bistriţa, reconstruită de Alexandru Lăpuşneanu, 1554

Stilul moldovenesc în secolul al XVI-lea

Mănăstirea Suceviţa, ctitoria familiei Movileştilor, 1582-86

Arhitectura secolului al XVI-lea în Ţara Românească

Mănăstirea Dealu, ctitoria lui Radu cel Mare, 1501, terminată în 1512

Arhitectura secolului al XVI-lea în Ţara Românească

Curtea de Argeş, biserica episcopală (mitropoliei). Ctitor: Neagoe Basarab (1512-1517), terminată în 1526. Monumentul a fost puternic restaurat între 18751886 de André Noüy.

Arhitectura secolului al XVI-lea în Ţara Românească

Mănăstirea Tismana, situl monahal fondat în sec. XIII-XIV., biserica a fost reconstruită în anii 1541-42 după modelul argeşan

Pictura moldovenească din secolul al XVI-lea

Mănăstirea Dobrovăţ, tabloul votiv (1527-31)

Perioada “clasică” a picturii medievale moldoveneşti era epoca voievodului Petru Rareş (1527–1536, 1541–1546) Devine tipică decorul pictural mural exterior, mai ales la mănăstirile bucovinene, primul exemplu fiind Probota (după 1532). Temele iconografice cele mai des redate: Imnul Acatist, Judecata de Apoi, Arborele genealogic al lui Isus, reprezentarea sfinţilor după calendar respectiv tabloul votiv cu portretele ctitorilor

Pictura moldovenească din secolul al XVI-lea

Mănăstirea Humor, după 1535

Pictura moldovenească din secolul al XVI-lea

Mănăstirea Moldoviţa, Arborele lui Ieseu, 1537

Pictura moldovenească din secolul al XVI-lea

Bălineşti (1535-38), Arbore (1541)

Pictura moldovenească din secolul al XVI-lea

Mănăstirea Voroneţ, 1547, Arborele lui Ieseu, Imnul Acatist, Judecata de Apoi, Vieţile sfinţilor