Art. 7 (V. Alecsandri) [PDF]

Zitiervorschau

140. 230

'en warn&

ban!

Jodi 11 (23) Ootombre 1879

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI ABONAMENTIIL:

ANUNCIURILE:

PR AN, Troo-pEc! si kit$Sit; sPSE LUNI, 20 LEI (Anti lanuarie i ântkiù tulle)

LIMA DE I RE'. pECI LITEBE, TBRI-Daal DAM (Inserarea a 2-a si ma! departe, 20 b.)

11111.

Preul unet publica/i! judiciare ,

ABONAMENTELE PENTRII STRAINETATE

014 la einel-deeT linil, clue! let; erg mal

se facei la biurourile postale Made.

mare de einel-deel

deee

SCRISORILE NEFRANCATE SE R-Z-?`..;A"

InseptinT §.; reclame, 6c b. linia. Inserarea a 2-a §i ma! departe, 30 ban! linia. Anunciurile se primesert i eu

DIRECTIUNEA : Strada Smardan, curtea §erban-Vocli.

r

SUMA R.

Art. H. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul agriculture, comerciuluT si luerarilor publice este insgreinat cu executarea acestel orMinisterul de resbel PrescurtarT de ecree. donante. filinistrul de interne: Circularit. PARTEA NEOFICIALi. - Cronich". - DeData in Bucuresd, la 8 Octombre

PARTEA OFICIALA. - Minister al agriculture! cnnerciulai lucrdrilor publice : Deeret.PreseurtarI de decrete Minrsterul afac rilor stranl: Prescurtare de deeret :

pesT telegrafice.- edinta Senatulul de la 10 O ctombre.

1879.

CAROL.

Ministru seeretar de Stat Anunciurl ministeriale, judiciare, administrative i particulare. la departamentul agriculture!, eomerciulul si luorArilor publiee,

rea facutg, de acelasT D. ministru, D. C. I. Gabrilescu, conductor elasa II, actual in postul de desemnator clasa II la directiunea cale ferate in constructiune Mgeg§esci-Buza, este permutat la personalul de podurT §i §osele, cu retributiunea dupa grad.

Prin inaltul decret cu No. 2,155, din 8 Octombre 1879, dupe propuneNo. 2,154. rea facuta de acela§ D. ministru, D. PARTEA OFICIALA Pavel Miler este numit in postul de Prin inaltul decret sub No. 2,114, §ef de corespondenta la directiunea Bucuresci, 10 Oct.,mbre 1879. din 1 Octombre 1879, dupg propune- cale ferate tu construcpune Mgra§eMINISTERUL AGRICULTURE!, COMER- rea facuta de D. ministru secretar de sci-Buzèa, ca plata dupg §tatul special. CIULUI SI LUCRARILOR PUBLICE. Stat la departamentul agriculture, coPrin inaltul decret cu No. 2,156, merciulul si lucrgrilor publice, se aCAROL I, probg angajarea cu contrac a D-luT din 8 Octombre 1879 , dupa propuPrin gratia luT Dumnedeh si vointa na- Aureliu Bele§iu , absolvent al sae nerea facuta de acelas,TD. ministru, tionaili, Domn al Rominilor, politechnice din Viena , in postul va- D. Dimitrie Chiriac se primesce in caLa to0 de faci i viitor, shntate. cant de desemnator elasa II, la direc- drele corpuluT technic , cu gradul de Asupra raportuhiT ministrulul Nos- tiunea cale ferate In constructiune conductor clasa IH, §i se numesee In tru secretar de Stat la departamentul Marg§esci-Buzfi, eu diurna dupe §ta- postul vacant de conductor clasa III, agriculture, comerciuluT si luergrilor tul special, §i i se conferg gradul de la serviciul portuld Braila; iar admipubliee, cu No. 14,039 , terea sa tu cadrele corpuluT se face elev-inginer. Am decretat i decretam! sub conditiunea de a trece examenul Art. I. Sunt numitT la directiunea Prin inaltul decret cu No. 2,115, de conductor pang, intr'un an cel mult. cale ferate in constructiune Marasesci- din 1 Octombre 1879, dupa propaneBuz66 , cu plata dupe §tatul special , rea facutg, de acelasT D. ministru, D. Prin inaltul decret cu No. 2,157, tii posturile : Prosper Vojen , actual inginox al ju- din 8 Oetombre 1879, dupg, propuneD. Petre Nicolescu, actual verificator in detuld Vasluiii, este admis In corpul rea facutg de acela§ D. ministru, D. cancelaria ministeruld, In postul (It) veri- technic , cu gradul de conductor cla- loan Baiulescu , actual inginer ordificator clasa I. D. Grigore Michitescu, actual copist in sa I, §i cu retributiunea dupa grad din nar clasa IH la personalul de podurT cancelaria ministeruluy, in postul de arhi- fondul de 10,000 leT, prevèdut in bud- §i §osele, este permutat la directiunea var i registrator. getul ministeruld la cap. II, § I, art. 6. caleT ferate in constructiune Marrt§eD. D. N. Xida, actual copist in cancelase-Buzd, In postul de sublef de sec-

I. C. Bratianu.

ria ministerulul, in postul de tiitor de rePrin inaltul decret cu No. 2,117, tiune, la punct fix , cu plata dupg, $istre. din 1 Octombre 1879, dupg propune- §tatul special.

www.dacoromanica.ro

6550

1Y1U.0411UttUb urluttui Ju.

uairui

11 (z6) uctornbre 1810

Prin inaltul decret cu No. 2,158, vacanta ce este in regimentul 8 de ehPARTFA NEOFICIALA din 8 Octombre 1879 , duph propu- lArasT, escadronul Némto, pe dioa de nerea Plena de acelasT D. ministru, 4 Octombre 1879. Bucuresd, 10 Octombre 1879. D. Michail G. ConovicI s'a numit in postul de secretar al comitetulul porA. S. R. Dómna, terminându'sl cura turilor din judetul Teleorman, cu recare a dat resultatele cele maT satisMINISTERK NTERNE. tributiunea duph budget. fhatóre pentru restabilirea shn6tAtel Circulara D-luT ministru de interne cu No. Sale, a plecat, Sambhth 6 Octombre Prin inaltul decret cu No. 2,160, 20,091 , din 10 Octombre 1879, catre top curent, din Amsterdam si a sosit séra prefecp din Or& din 8 Octombre 1879, duph propunela Neu-Wied unde a petrecut dioa de rea flcuth de acelasT D. ministru, D. Domnule prefect, Duminich impreunh, cu Augusta $a Thoma Brhnescu este numit la direcAcum cand t6mna a sosit, atrag deo- mamh. A doua gi, LunT, 8 ale curenteT, tiunea calel ferate PloescI-Predeal, in sebita D-v. atentiune asupra plantatiunipostul de perceptor de mare si mich lor de arbort ce dup g. circulara mea din 25 Alteta Sa Regalä a mers la Badeniutélh la statiunea Campina, cu retri- Iulie trecut, No.14,732, suntett invitat de Baden unde, sosind nóptea, a fostp ria incuragea spre a se face in cht se pOte mith la garh de A. S. R. Marele Duce butiunea lunarh de lel 200. de mare catOmea prin tóte comunele ru- Domnitor de Baden, care a condus'O r.

:-,P.,.,-.1.:1:410SPOO.:4111:1?..24,1,,F.,,,Nr.

rale. AcéstA dispositiune de a se planta arbort in sate ya fi o adeqratA imbunUA-

la castelul SUL undo O astepta A. S. R. Marea Ducesh Luisa. A. S. AIRE. tire in t6te pnivinile, atât hygienice cat MINISTERUL AFACERILOR S economice. MaT pre sus de tOte v invit R. Dómna a petrecut dioa de Martl impreunit ea M.M. L.L. A. S. R. Domnul , in urma rapor- ca s indatoratt pe sub-prefectl d'a fi ne- 9 curent,

contenit "in priveghere ca gradinele de ImOratul i Imp6rhtésa Germ aniet, tuluT D-lul ministru al afacerilor strh- plantatiune pentru rèspândirea dudilor (acart se aflati la Baden, unde obicinuine cu No. 14,173, a bine-voit, prin gue) prevh,lute anume pria art.15 din le-

inaltul decret No. 2,151, a numi pe D. Lagr P. Paveleanu, in postul de interpret la consulatul RomAniel din

gea comunalA, A. fie infiintate ai bine Tntrelinute, iar despre a Ion ingrijire, cum ai

Salonik.

iuniie

Prin inaltul decret cu No. 2,143, din 5 Octombre 1879 , duph propunerea Plena de D. ministru secretar de Stat la departamentul de resbel , prin raportul cu No. 14,732, s'a acordat dreptul de a purta semnul o-

tómneT, impreunh cu Augusta Lor i ginere A.A. L.L. R.R. Marcie Duce si Marea Ducesh de Baden. Mercurl, 10 curent, diminétfi, A. S. R. Dórnna a plecat din Baden si s'a indreptat spre castelul de la Weinburg pe lacul de Constanta, unde va petrece

despre stäruinta autoritatilor inferióre, fiic Yett bine-voi a lua pururea sémn iospecfacett pnin comune. In cat privesce categoria pomilor rodi-

tort, a cArora imultire o veV stimula Tn 00, MINISTERUL DE RESBEL.

esc a petrece in fie-care an o parte

yremea, ai a copacilor ce sunt de trebuintA a se planta pentru imprejmuirea pro-

prietAtilor stescT, Oment competintYlocaD o sópthmknh ou Augu§til phrintT at A.

pot spune care este, dupg, localitate, spe- S:R. Domnulul, i duph acésta se v..4, ta mat de preferit preen in ai timpul in care intórce direct in orrt. plantarea este mat favorabilä. Cu deosebità multumire voih lua cunoseintit despre sporul ee yeti' contribui personal a se face fa num6ru1 de arboff planDEPE§I TELEGRAFICE taV prin comune, ai pentru care, la finitul (Serviciul privat al Monitoru/a) norific oficihrilor ce unnézh: acestet tómne, i Wept raport de la D-v. Londra, 21 Octombre. - Se credo cd Semnul onorific de argint pentru servi- eu anume liste, ar6tând numèrul ai specia

ciul militar de 18 anï.

copacilor ee s'at plantat In fie-care comuna. fiul lut Iakub-Khan, care e tu vârstA de

In privinta arborilor ce sunt a se planta chid ant, va fi numit Emir al Afgan istaD-lut colonel AHon George, comandan- pe laturile soselelor judetiane si comunale nulu tu Ioni tatAlut s'éti care a abdicat. tul regimentulut 2 de calitraal. yett lua d'a dreptul intelegere eu ministe- Anglia va lua surveghierea administratiuSemnul onorific de our pentru serviciul rul luerArilor publice care de mult a stu- net afganA, pAnA la majoratul junelut Print. diat modul el mat nemerit de plantare cu Comunicatiunile in strAmtorile pasulut militar de 25 anT. arbort d'a lungul aoselelor. Kyber eausez mare temere. D-lut major Nicolescu Constantin, din In credinta cc am c§, D-v. vett stärui pe Constantinopoli , 21 Octombre. regimentul 1 de infanterie. lAngA autoritAtile judeti tne ai comunale Printul Labanof va merge ea ambasador d'a ineuragea, chiar prin r6sp1atä" de pre- al Rusiet la Londra, la finele hind NoPrin tnaltul decret sub No. 2,145, miurt, o cât se póte mat mare plantatiune embre. din 5 Octombre 1879, dupe propu- de arbort prin sate, v i inyit de a face ca Viena , 21 Octombre. - (Oficial). nerea acutá de acelasT D. ministru, in budgetele eomunelor rurale sit, se 'in- Imperatul a primit in audientA solemng

ate o sumg, pentru a cest premitl,.0 pe ducele de Baylen, ambasador estraorprin raportul cu No. 14,734, sub-lo- serie v6 rog, cu acéstA ocasiune, a primi Incre- dinar al Regelut Spaniel, care 'i-a cerut,

cotenentul Antonescu Constantin; din dintarea deosebitet mele con sideratiunt. arma cavaleriel , aflat in disponibiliMinistru, M. Kogalniceanu.

tate de la 19 Februarie 1879, pentru concediti mal mare de sése lunl , s'a chemat in activitate de serviciii , la

fa numsle Saveranulut s, pe archid ucesa Maria Christina in cAsittorie. IndatA dupg,

ce Majestatea Sa a dat aprobarea Sa, ducele de Baylen a mers lângA archiducesA, care a fAciit cunoscut consiartiméntul s'ar

www.dacoromanica.ro

11 (23) Octombre 1879

MONITORI1L OPICIAL AL ROMANIEI

in presenta mameT sale, aic1id.neesa Jisabe tha.

-- Se ia act. fost primit de tóte sectiunele maT in una- Se citesce telegrama din partea D- nimitate.

Simlah, 21 Oetombre. - Fortul de la lilt L. Catargi , prin care protestä contra Bala-Hissar, care domina Cabulul qi care grabeT cu care s'a pus In discutiune i s'a este ocupat de Englest, a avut o esplosie terminat in sectiunT projectul relativ la care a ucis 20 ómenT. Este Ulna ca alte revisuirea art. 7 din Constitutiune. esplosiunt sa nu se produca. 4. 0 petitiune din partea mat multor Londra, 21 Octombie.

- Scirea des- alegUorT din judetu1 Baca

,

prin care

pre luarea MervelIde catreRu0 se desminte. se rógg de Senat a stärui pentru a se conTrupele rusescT, in loc de a Inerge Inainte, strui o cale ferata Intre Adjud Térguse retrag acum spre marea Caspica pentru cna. a erna. - Se tramite la comisiunea de pcti-

Paris, 21 Octombre.- D. Humbert, de curénd amrdstiat, pe care alegtorit guartierulut Iavel numise, Duminica trecuta, membru al consiliuluT municipal din Paris, a comparut asta-sit inaintea politiet corectionalä sub inculparea de ultragit catre magistratur i de apologie a faptiglor calificate crime. El a fost condamnat la 6 lunt de InchiAre qi la 200 frand amendit. piarul La .Marseillaise a fost a semenea condamnat pentru el a reprodus discursul D-lul Humbert. (Havas.)

6551

tiunT.

5. 0 petitiune din partea D-lut Porepie, prin care se rógit a 'i se acorda indigenatul, de óre-ce are stagiul indeplinit.

Numat la sectiunea V D-nu senator V. Alesandri:a opinat, prim un amendament formulat inscris, c nu trebue sä se revisuiasea art. 7 din Constitutiune. Acel amendament puindu-se la vot s'a respins de cet-altt opt membri In unanimitate. La alte sectit s'at maT %cut ca simpla reservg din partea Printulut Gr. Sturza D. senator St. endrea, general Mann qi general I. E. Floresen, in favórea MeeT de 2/3 a voturilor, pentru admiterea naturalisitriT färä stagit. Comitetul delegatilor pätruns de dorinta de a termina cu o ora, maT 'nainte

D. N. Kretulescu, ministru de culte grava cestiune ce framânta Ora de atâta

§1 instructiune publicá. D-le prep- timp, a esaminat cu tótit atentiunea, ce dinte , mini din predecesoril meT la mi- impune o lege de

asemenea natura; a denisterul de culte i instructiune a depus liberat asupra projectulut, i s'a convins aci un project de lege privitor la institu- ca el indeplinesce exigentale art. 44 al tiunea agregatilor pe lânga facultittY. A- tratatulul de Berlin, apara tot cro-data eel project de lege este Inca ne esaminat interesele nóstre nationale qi economice, de sectiunile D-róstre. CunóscetT cu totiT prin urmare comitetul in unanimitate l'a de ce mare importanta i necesitate este primit, färä vr'o modificare. acésta institutiune. Rog dar pe onor. D. Sub-semnatul, raportor, espuind, In nupreedinte dea acel project la sectiunT mele comitetulta, acestea, supune respecSENATUL ca sal esamineze i sg, se voteze cu o orit tuos la deliberarea D-vóstre projectul de maT nainte. lege, rugandu-v6, domnilor senatorT, ca SESIUNEA ESTRAORDINAEÄ. D. C. Bosianu, pre§edinte. Sunt da- sä bine-voitT a'l primi i vota ast-fel cum tor se dat ,esplicatiunT onor. Senat. a fost votat de onorabila Camera a depu§edinta de la 10 Octombre, 1879. Acest project s'a i tramis la sectiunT, tatilor. Freqedentia D-lut preqedinte, C. Be.- dar sectiunile nu s'at putut ocupa Ong aRaportor, Al. Orseu. sianu, asistat de D-nit secretarT colonel cum ; sper insg. eg, de acum se va oeupa Anghelescu i P4ca D. cu acest project de lege. PROJECT DE LEGE D. Sturdza, ministru de finance , ciedinta, se deschicle la 2 ore dupg, amiadT. tesce mesagiul prin care se tramite in pentru revisuirea art.7 din Costitutiune. PresentY 51 D-aT senatorT. desbaterea SenatuluT projectul de lege Art. unie. In locul art. 7 din ConstituNu rtspund la apelul nominal,.19 D-nT prin care uncle din consiliile judetene se tiune, care se rivisuesce, se va pune urautoris d'a face Imprumut pentru ajuto- mg torul : senatort, i anume: rarea ttranilor in lipsa de hrang. Art. 7. Diferinta de credinte religie,se Bolnad: - Se tramite la sectiunT. qi confesiunT nu constitue In România o P. S. S. Episcopul DungreT-de-Jos, P. D. pre§edinte. D. raportor Ortscu 61.1/.....11:112411{.

S. S. Episcopul de Buz611, P. S. S. Epis- rugat sa ving, la tribunit. copul de HuV, P. S. S. Episeopul de Roman.

Nemotivap: D-nit Atanasiu M., Banta C. (major), Cantacuzino G., Catargi Lascar,, Cristofi Al., Dabija N. (colonel), Gbermani Menelas, Giuvara N. , Manolache Kostaki , Orleanu G., Prunen D., Racovitg, N., Rosnovanu G. (eolonel) , Jurjea G. , Pilat Constantin.

- .tumarul edintet precedente se a-

dopta.

I. Se comunica Senatulut telegrama D-luT Orleanu prin care anuncia ca vine

a lua parte la licrarile Senatulut.

- Se ia act.

2. Telegrama din partea P. S. S. Episcopulul de HuV prin care arata cä nu póte veni de o cam data, fiind bolnav. 3. Idem a P. S. S. Episcopulut de Roman , care aratit eh nu póte veni la lucritrile Senatulul, fiind ocupat cu ale evarhiel.

D. Al. Orèscu, raportor, dä citire matoruluT raport 0 project de lege:

este piedica, spre a dobéndi drepturile civile

politice 0 ale esercita. § 1. Stritinul, osebire de religiune, tTr -

supus sat nesupus uneT protectiunt sträine,

póte dobéndi impam6ntenirea cu condiurmátóre:

Domniler senatori, , a). Va adresa guvernului cererea de Seetiunile SenatuluT, apreciind impor- naturalisare, in care va arta capitalul ce tanta cestiunei de revisuire a art. 7 din posedg, profesiunea ce esercit i vointa de Constitutiune, at cercetat projectul de stabili domiciliul in România. lege presintat cu domnescul mesagit, sub u). Va locui, In urma acesteT cererT, Nr. 2,152, votat de onor. Adunare a de- ojece anT in ér i va dovedi, prin faptele putatilor, In edinta de la 6 ale curentel sale, et, este folositor luni Octombre; i at ni numit delegatT la: § 2. Pot fi scutitt de stagit : Sectia I pe D. D. P4ca. a Ace carT vor fi adus in t ér indusSectia II pe Principele D. Ghica. ti iT, inventiunT utile sari talente distinse Sectia III pe sub-scrisul raportor. sail cart vor fi fundat aci stabilimente marl Sectia IV pe D. P. Mavrogheni 0 la de comerciti sat de industrie. Sectia V pe D. Pruncu. b). AceT cart fiind näscutl i crescutT in Carl intrunindu-se i constituindu-se Roménia, din parintT stabilitT In Ora, nu sub prepdinta Principelut D. Ghica at s'at bucurat nicT unit nicT altil vre-o-datg luat din not 'in deliberare sus-disul pro- de vre-o protectiune straina. ject de lege. c). Acet cari at servit sub drapel tu Din esaminarea proceselor-verbale ale timpul resbeluluT pentru independenta, fie-caret sectiunT s'a vtdut ca projectul a cart vor putea fi naturalisatt in mod colee-

www.dacoromanica.ro

0' 6552

koNrÓRUL otrimAL AL ROMAIIii1

11 (22) Octombre 1870

tiv dupl propunerea guvernulut printeo atn$cai cerintelo Congresulut din BerNicT o-datA pAstorul nu va pAritsi turr A singura lege si fr alto formalitAtt. 1 n iiu. iu uri-uo uuo ureu. Ca ILIV IIIILFGLI, 1 111pe uttu bluip ean I a, um bei § 3. Naturalisarea nu se [Ate acorda de friitirea n6strit vom putea gAsi destulA adevratelor interese ale Ord. Acésta o

l

cat prin lege i in mod individual. § 4. 0 lege speciall va determina modui prin care strAinit vor putea stabili domiciliul lor pe teritoriul Romlniet. § 5. NumaT Romanit sat eel naturalisatt Pomant pot dob8ndi imobile syurale

_I

A

4,-

4.

fortit pentru a depArta orY-ce pericole. die in speranta cl domniile-vóstre votT aCeea ce mO, face, D-lor senatorT, a lua yes In vedere situatia patriet nóstre din

cuv8titul este datoria mea ca Primat al t6te punctele de vedere, si nu vett lAsa-o

BisericeT Române de a respinge din tóte puterile acusatia nedréptA ce ni se aduce, cum cl Biserica si natia nóstrA ar fi intoIn Romania. lorantit. 0 asemenea imputare nu o putem Drepturile panA acum castigate sunt kimi, pentru cA niet not, niet parintit respectate. nostri , nict strèmosit nostri n'ati fost Conventiunile internationale astA-dt e- vert-o datit insulletiti de duhul netolesistente rèmâne, in vig6re cu tóte clan- rantet. Top' strAinit venitt la not ail gAsit sole termenul coprins In te8nsele. nu flume cea mat mare ospitalitate dar In sedinta de la 6 Octombre 1879 , A- I-am lAsat pe fie-care sA créclA in reHgia dunarea deputatilor , in conformitate ca pArintilor sr, i sA vorbésd, limbs natiet art. 129 din Constitutiune , in num8r de lor. De aceea si vedem rAdicate prin oranóstre Biserict mat de t6te riturile 143 deputatt presentt din 145 , care este sele crescine. VR1 mArturisesc, D-lor, c. mint numhul total al membrilor et , ail votat acéstA lege cu majoritate constitutionalA mândru a fi Primat al Bisericet Romane de 132 voturt contra a 9, fiind si 2 abti- care nict o-datit n'a persecutat vre-o religie, nict din diferite BisericT crescine, Did nert de la votare. ehiar pe cea IsraelitA. Niel o-dattt persePresedinte, C. A. Rosetti. cutit religióse n'a fost la not in térA ; sinSecretar, G. N. Gamulea. gura esceptie - oprirea de a se construi giamit in Ora nústrA, - n'a fost dictatA D. pre§edinte. D-lor senatort , dupA din duhul netolerantet, ci numaT din conregulament, dupa ce se Imparte un raport, sideratiT politice. si acesta este deja impArtit, trebue s so Cat privesce anume pe Israelitt, num8discute a treia di, afarA dad Senatul de- rul lor in -iéra nústrA este dovada cea mat cide alt-fel.'FAcum r8mâne la D-v. daca mare de toleranta nústrA. Un popor relivoitt s intrali indatA in discutiune , sari gios pênA la fanatism ca IsraelitiT la care in altA di. religia este identid

0 voce. Maine. Mai multe voci. AstA-dl, astA-dt. - Se pune la vot, si se hotArasce a se intra In discutie chiar astA-dt. D. pre§edinte. Discutiunea generalA

A

isolatA si lipsitA de orT-ce sprijin In facia

pericolelor co ni le-ar putea adnce viitor ul.

D. Vasile Alexandri. D-lor senatorT, voiti vorbi f6rte putin, mat Tou séml îri urma legeT votatA de earned,. Sunt singur lu tóte sectiunele onor. Senat car e nu primesc revisuirea art. 7; positivaea mea, grin urmare, este f6rte grea, Insl voig a vea curagiul de a o sustiae pentru cit stint condus de consciinta mea. D-lor senatort, astAdt România se presintA nol cu istoria sa in maul pentru ca noT sit inscriem pe paginele sale sail umi-

lirea

i perderea némului nostru

sari

demnitatea i salvarea NY. Situatie tragicA pentru Patria RomanA! Situatil grad pentru senatorit Romant! In prosenta acestet situatiT, fitrA sémAn

in analele istorice ale lumet, trebue sl scim a ne Win cu inima si eu cugetul la inAltimea datorieT n6stre,fArA patimi, fArl

violeniA, dar cu spirit linistit, cu patriotism luminat qi eu nobilul curagiii ce se cere de la 6menil chiAmatT a decide de sérta triT lor. SA ne urcAm dar pe acéstit tribunA con-

cu nationalitatea, dust mind de glasul couselintel n6stre, n'ar fi nAvAlit cu multimea, n'ar fi umplut si feritt de ori-ce, simtimênt de ostilitate t6to unghiurile Vera nústre, dad dar fi in contra nimnut, aid chiar in contra art. gAsit cea mat complectA tolerantA. Ba incA 44 din tratatul de la Berlin, niet chiar ta toleranta n6strA a mers Onit lAsa a contra aliantet israelite, drora datoresce practica mat multe superstitit de ale lor. Romania cumpAna spAiméntAtáre In care Biserica n'a qis la töte acestea nimic, ea se gAsesce astAdT. si Ind sefiT biseried ag dat nenum8rate Voiti (lice mat mult : Departe de a fi dovedl, ea nu sunt insufletitt de duhul ostill, sA le fim' 6re-cum recunoscteri, netolerantet si al uret. Spre dovadA, Ma- dot alianta israelitlt, prin dorinta-t nerele Mitropolit al Muldovet Veniamin rAbdAtóre si nechibsuitit de a obtine grabCostache a indestrat fete Israelite din fa- nic drepturT civile si politico pentru co-

este deschisA; cere cineva cuv8ntul ? D. Grigore M. Sturza. De $ i cerusem eA cuv8ntul, insA, renunt. D. Voinov. As core o gratie de la onor. Senat si de la onor. biuroü ca , cu tótA graba co puncm In votarea acestet legT, sA suspendlim sedinta pentru 15 minute. milit Israelite scApAtate. Nu mat putin

Multt din not abia am venit acum si Mitropolitit Meletie si Sofronie a ajutat religionarit sY, eat si art. 44 din tratat care ne impune nol, Intr'un mocUdraconie, trebue sA ne comunidm unii altora ideile multe familit Israelite nefAcand deosebire realisarea acelerdorinte, fArea se.'preon6stre. la distribuire de mile Intro creseini si cupa de convenientele nústre, ne-ati desVocI. Proa bine, prea bine. Israelitl. Modestia m opresce a spune cA chis ochit asupra pericolulut ce 'ne ameD. pre§edinte. Atunci suspend se- chiar si acum se armed, tot ast-fel din

dinta pentru 15 minute.

-kiedinta este suspendatl. -La redeschiderea sedinteT, D. Bkhnu ocupA, fotoliul presedentiet i acordd cuvhtul E. S. MitrepolituluT Primat. P. S. S. Mitropolitul Primat. D-lor senatort, Intr'o cestie Elsa de grad care

ninta si ail desteptat in not instinctul

partea sefilor Bisericei la impArtirea mile- conservAiit nationale. lor si chiar la impArtirt d burse pentru Eram adormitt pe patul nepAsAret, pat scolari. Vedett dar, D-lor, cit numat neto- vecin cu morméntul ! Suntemacum treleranta nu ni se p6te imputa nou8 Roma- zitn. . . . SA fim dar trezT la postal ce nilor. Regret dar oit Puterile, induse In ne-ail incredintat:patria nostrA,i's1 pri-

er6re de jurnalele Israelite, ne-a Malt o vim cu ochi pAtrundtorT situatia ereatit

asemenea imputare. Româniet,do Congresul de la Berlin, penagitA pe totT Romanit, si care pare a atinge Acostea dar, D-lor senatorT, m'am cred.ut tut ea, in cunoseintit de causit si cu mana viéta natiel intstre, permiteti-mt i mie a dator a vi J.c spune in sedintA publid si pe consciintl, sit luAm o otArare ferml spun(' eate-va cuvinte , nu clórA eu pre- oficial ca Primat al Bisericet Romano in j usta, demng. tentia de a v8 da o nouA luminA pentru dorinta de a da adevrul la luminA. Iar Ce vedem adi pe scena acestet pArtt de, doslegarea acestei cestil. In sinul Corpu- cat privesce eestia grad ce ne preocupA, lume ce se numesce Romania. 10' nostru se afla bArbatiT cei mat emientt sper el vetT gAsi o deslegare demnA de Vedem un popor bland, generos, ospicart, in intelepciunea si patriotismul lor, capacitatea si de patriotismul D-v6strA, si talier, inteligent, iubitor de progres apt vor sci sA afle un mijloc pentru a apara undo vor fi top', fitT sigurt cit mA vett gAsi a se asimila cu natiile cele mat civilis ate, intereselo patriel n.')stre, si tot de o-datit si po mine. tolerant in materie de religie ;

www.dacoromanica.ro

un popor

11 (23) Octombre 1879

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

care in Limp de maY multY seeo1

le res- Puterea lor e nem6suratn, end se rózAnd pul nostru dad inselatT de acele teoril o si se intemeiad pe douti alte puterT

triste, de lupte crâncene a sciut, prin politien dibace si prin vitejia luY, pAstreze na tionalitatea,

6553

scope mo-

sia de pofVle neantibse ale puternicilor

vecinT ; un popor care , intr'un num6r mie de anT , a operat cu in sinul triT sale reforme sociale de acele care la alte natiT ad pus sutiml de anT ea sA se Introduen prin torente de sânge; un popor care s'a afirmat in ochiT lumeT si prin ea-

: franmasoneria roligiós i aural ! De unde vint acestY nAvAlitorY ? Judecând dupit numgrul spnimântAtor ce curge necontenit pe tóte frontierile tèreT, pe tóte potecile muotilor, peste plaiurT si pes -

InOlese pe dos sag dominatT de o spaind imaginarn, sub indite* unor amenintärT imaginate am uita c patria románn este un deposit sacru incredintat non de

pArintiT nostril pentru ca sn '1 transmitent intreg ne pAtat la copiT te ape, ar crede cine-va en el fug alung4 Cine este nouI Moisi de biciul persecutieT , end nAvAlirea kr porul luT Israel entre care conduce poo noun Pales! inn ? presintn spectacolul emigratiilor din se- Cine ? 0 adunare do ómenT eminentY, iubicolil treeutT... insA nu !... ET vinti in cea torT de neamul lor; puternicT prin legAturile spirituluY, i prin clitile Anima, maT mare parte din Imperiul AustrieT, unlor sociale In lumea politien, si maT pusi prin desvoltarea inte1ectua1 i prin de EvreiT se bucurn de protectia legilor, ternieT And prin agentul producAtor de bArbAtia sulletuluT; poporul romAn ! stApân si unde at enpAtat chiar drepturT civile si Pe o tarn frumósA, naiinósA si menitn prin politice. ET vin 5i din Rusia care le-at a- minunl, prin annul posedat de bancheriT positia eT de a fi pridvorul templuld ci- cordat dreptul de a deveni proprietarf... israelitT, printiT financeT, dupn cum 'T numesc cu mIgalire unete gazete francese... iiisaie moderne la marginea OrientulnY Fug dar de bine !... Pentru ce ?... Aci e Alianta inc barbar. misterul care trebue sn ne pue pa gandurT. Alianta israilitn!... Nume misterios dar Acest popor a avut din vechime si paid Ce vreat eT la noT ?... O positie socialA in iIele nóstre sórta cea maT stranie, cea sat avautagiösn?... Nu, end dupe plânge- rgsunntor si lugubru ca si numele de Nihilismu. TotT vorbesc cu o mirare cam maT periculód pentru existenta sa natio- rile lor, aici este töra persecutiuneT.... grijitn de aceste dou6 firme naln, fiind o colonie latina perdutA intre O patrie? Nu! CUT patria lor este Tal- data in ochil limiT, dar nimic rsnrite 4e o nu OW m6alte marT ginte de sange strAin. Vecinic mudul ; in el credo , in el vieOese , in el sura intinderea aspirArilor acelor puterY el s'a gnsit facia cu un not dusman, cu o mor ! i acest fanatism meritoriti face tn.- oculte. noun amenintare !... Când eu sülbatecele ria lor, did el 'T opresce de a se asimila Alianta Israilitn! Admirabiln i colohorde de la Nord, dud cu torentul Aaia- cu cele-lalte popóre si de a se contopi in sall asociatie! Vointa eT este vointa ¡titretic ee a inundat o parte din Europa orien- ele ; 'Y mentine ca o natie strAinn, intre guluT neam judaic. Poruncile eT sunt legT taln, când cu nenumratele incercla de cele-l-alte natiunT, ca un Stat 'in Stat. nediscutabile ! gest al eT, si site de cotropirT ale vecinilor lnY, TAtarT,UngurT, ET cautn dar aieea nu o positie socialn, nu miT de ömenT 's1Un pArnsese dminul srAmoPolonT, etc. , când cu otrava corosivn si o patrie dar o simplA proprietate lesne de ca sn se inregimenteze in Were sub demoralisntóre a Fanariotilor, dad eu dobândit, eftinn de cumpèrat ; o proprie- seise drapelul negru al nAvnlireY ; sute de mil, bratul apAsAtor al protectoratuluT rusese, tate pe care S o pótä treco eltre orT-eine eea maT deplintt abnegatie, se IndrumézA si ate alte calamitntT isvorâte din intru altul dud acéstA transaetie comerciall ar ea pe tristA a emigratieT... Ind alianta, si din afarn.... i bietul vultur românese , cuveni intereselor lor ; o proprietate care noulcalea Moisi, 1 aratn viitorul aurit, qi eT prins in lupte gigantice si secular e, de si prin positia el sn presinte avantajul de a merg Inainte ca valurT inundltóre a torenperdut delA pene scumpe din aripele fi ea o tarabn deschisit pe pragul ce des- telor. luT, una poste CarpatT si alta peste Prut, parte Orientul de Occident. GAsindu-se In presenta anal asemenea fapt de enera esit inving6tor a releT sórte ce '1-a per- inecatT intre miliaele de locuitori ai magien pArtinire, cum dar noT RomâniT sA nu secntat, cu inima întróg, cu eapul téfr !.. relor trT Europene, eY vréü la rândul lor In fine el a dat pept cu Turn]. care '1 tinea sA inece pe un popor mic, i, prin ajutorul ne Ingrijirn, si sn nu ne Intrebilm ce vrea alianta israilitl la noT? in vasalitate de 400 de anT, 'sl-a redseigat eapitalurilor ce pusedl, sn de vie propriEa vrea i vrea sA ridice semintia judaindependenta Titejesee, atrAgându'sT lau- etarT aT plmésntuluT acelui popor , iar din id de la Were ; vrea stt dea o proprietide EuropeT, i când sArmanul se credea vechiT stApâtif aT Ord sA fad nisee ilotT , tat() mare celor maT Arad si maY nelumiscuturat de greutatea nenoroeirilor,când se precum sunt astn-dT t6raniT din Galitia natT din neamul eT ; vrea pentru scopurl uleredea intrat inteo viatn, seutitA de griji din o parte a BucovineT. terióre an rAdice EvreiT pe aceiasT tréptl cu si de lupte , iatA en se gnsesee facin eu o IatA cum se eaplicA acéstA moderna.... RomâniT In România, si ati reusit a intenoun amenintare, faciA cu o noun cumpn- nu 4ic cruciadn, termenul nefiind potrivit resa pe Europa civilisatit la realisarea anA, facia cu nAvAlirea Israelitn!... 'T cu judaismul... volt dice dar : acéstn mocestuT vis frumos, acestuT plan dibacit, amaT kgrijitor pentru el, MA cu un verdict derna judaida. cestel ambitiT demnn de Omenb superiorT europón, un verdict ce pune in pericol viiTara e frumód , imbelsugatn; ia are eat e compun alianta israilitn. torul luT, nationalitatea luT, i ehiar avu- orase marl, drumurT de fer, sosele, instiAcum s. esaminnm pe ce se intemeiad tul sü strAmosesc, mosia luT! tutiT desvoltate, si un popor cam nepre- alianta israilitn ea s reclame pentru nuCe este acastn noun cumpAnn ? Ce este v6d6tor ea tóte popörele de vita, Winn-. merosiT sT coreligionarT drepturT de canacéstA, noun nAvAlire? Cine aunt nAvAlito- Ce i maT usor de cat a se substitui localriT, de unde viatí, ce vreart ? i ciao este torilor acesteT t6rT, si de a face din téra tian in România? Care sunt serviciile fAcute triT de entre comanitatea judaien ? noul Moisi care 'T conduce la noul pnrnânt intrégn o proprietate Israelitn ? Adus'ail ea vre-o-datn ajutorul eT bAnese al fAgAduintel, asedat astn-datA pe maluDad este acesta planul nAvAlitorilor la nevoile Românilor WA a cnta in acel rile Dungrel? de astAdY, precum tot ne ind uce ko crede, Ce sunt Avant oriT? Sunt un popor ac- el probézn And o datn spiritul intreprin- ajutor un profit usurar? Unitus'at ou sufletul la durerile VriT? ImpArtnsit'ati butiv, inteligent, neobosit intru indeplinirea dAtor al neamuluT israelit, si departe de curia el in dilele de triumf? Nu!... Regret misiunel sale; aunt adeptiT celuT maT orb ab merita un blam, el e de naturA a 'T a- de a constata en EvreiT din Moldova, gad fanatism religios; eeT maT esclusivistT din trage lauda i admirarea ómenilor practicT. de förte putine eseeptif, 'T at artat vecitoT locuitoriT plméntuluT , ceT mal neasiBlamul s'ar cuveni non, Românilor, da- nie nepAsAtort de sörta Romania, ba pot milabilT eu cele-alte popóre ale lumeT!... d prin nepAsarea nöstrA, sat prin aplica- qice chiar ostilI propAsirel nóstre natioCredinciosT pânI la mörte religiol lor ; se- rea unor fatale si absurde teoriT umanitare, fiT lor sunt Rabinif carT edietézn legT spe- am da insine o paAnA de ajntor la indepli- nale. Unirea principatelor a fos pentru el doliü!... Independinta românI o emiciale pentru eT; patria lor e Talmudul ! airea aeestuT plan. Blamul ar ddea pe ca- un grare, si lupta Rombilor peutru aoe 417 !

www.dacoromanica.ro

6551

MONITORULOFICIAL AL ROMANIEI

dependentA un motiv de a scumpi de a cresce camAta si de a specula asupra miseriet obstestt! De la 1842, dud ati inceput s'ati creseut carnAta $ i at produs ruinA pro-

tat de pe mosia unde 'st esereita traficul? Foile strAine strigati : persecutie religiösl. Ort-ce mdsurA administrativA luatA de guvern pentru ordinea i moralitatea publicti: Persecutia religi6sA. DrietAtt mart. Ort-ce lege apArAt6re intereselor partiFond.at-ati la not evreit institute de fo- cularilor, votate de Corpurile Legislative: los public? Nu! Gandit,u-s'a mlear aa Persecatia religi6sA.

numitit printt at finaned din strAinnate

Tot funetionarul, primar , comisar de ea sti intrebuinteze infiuenta lor pe langA politie, sub-prefect, prefect, procuror, juputernicil diplomatt at dilet, in favórea a- dectitor: agentt at persecutid religióse. cestet tgrt romane pe care o priviat ca o Chiar ministri at fost delAsatt de sefit viitöre proprietate al neamulut evreesc? acelet armate biurocraticA, organisatt spe-

11 (23 Octombre 1879 chisitorul presentat acelut eongres de aBanta israelitA, rechisitor care negresit a servit de butt presciptiilor ce ne privese

in tratatul incheiat In eapitala Prusiet. Vett vedea panA unde a mers lipsa de lealitate, indritsnéla calomniet si ura israelitti in contra n6strii. Ascultatlf : In Romania situatia israefoarte numerogl, este incA grozavit ! De dont ant et aunt jerfa celd mat crude persecutit... Mat in fie-care an Europa este uimitA la povestirea rescedelor, aciderilor, prAdilor i isgonirilor, . . en maim, de care evreit sunt victime. AuditY, D-lor senatort? Râ8Cóle, uci-

Nict una de acestea! Singurul israelit cial nu atat pentru guvernarea Orel cat care a incercat la not o intreprindere disl pentru menirea do persecutie religiósA. de folos public, este vestitul Dr. StrusDar mat mult!... Un evret fanatic, se preglY Ar crede cine-va cA Etude berg; si astii-dY cun6seem cat folos perso- introd.uce inteo bisericA chresein1 , fart vorbind de Maroco, sat de Spania pe timnal a tras el din construirea drumulut sculele sfinte si le mug, late un loe spurstill de far, unic in felul s6t1 pa facia pt- cat. Pretatindenea, alurea, chiar in tgrile pul luT Torquemada... Alianta a eisit de mântulut, si tot o-datA catA pagubA ati eele mat civilisate, noel profanator ar fi bonne guarre a puns pe séma Romfiniet da astAdY crudimele suferite Mures de evret suferit i Merit incA töra; ea plAtesce fost rupt in bucAtt de poporul indignat. in secolit trecutt prin taile cele mat ciseump incre,lerea ce a avut intr'unul din La not, fural sacrilegit scapA teafAr, si vilisate. ed mat celebri personae din aristoeratia pentru cA este dat sub-judecatA : perseDar sA citim mat departe : La aceste cutie violente s'a aditogat... en mane perseInch o-datA dar sA ne intrebt,m prin ce Mat de-unA-c,1T in midlocul Iasulut, dioa eutia legall eu un sir de lee ce esclud mánopere alianta a reusit a interesa Eu- mézl-mare, eu ocasia immortnântArd unut pe jidant de la t6te intrebuintArile, de la ropa la s6ita unlit neam en totul strAin dA rabin evreit at dat probe de cel mat s61- t6te earierele liberale de la W e funeneamul nostru, si care nu se póte reco- batiefanatism, ' insultând chreseinit ce inmanda simpatiet europene prin niet un act talneat, i maltratândfemeile bor... si. Tad tiunile publice, si de la numer6sele ramud comerciale, Impiedecand pfinA meritorit sAvârsit la not? poporal iloman at stat linistit... niet un esereitiul cultuld religios, i eittfind Tóte ac3le manopere se redue la una evret n'at fost atlas... Cine insA si singurA, insA cea mat eficaeo, la Milli- ge de persecutie ? Tot evreul. sA plan- prin t6te mijlócele putincióse ca reduce la miserie degrada. e* calomniet. S'a %cut legt restrictive spre a fed pe Ag audit? Not impiedeelm esercitiul Calomniez, il en reste toujours quel- locuitorul sAtean de esploatarea evreilor cultulut religios, si cu t6te aceste tars 'T que chose - 4iCe Beaumarchais prin gura debitAtorT de buturt spirt6se , i en a- plinA de sinagoge. Not 'T redueem la milut Figaro." astit ocasie , s'a depArtat de prin unele Tactics intrebuintatt a fost de a aAta sate catt-va carciumart co fAceat traficiul serie, i cu tóte acestea comercial Intreg industria, si avutul monetar sunt In Diana Europet pe nenorocitit evret ea pe nisce eel mat nelegal, eraii chiar gazde de interesante victime al inebiz4iet romane talhart... Tipete, rAenete , protestArt in lor. Not 'I degradtm, dad se degradA et prin degrapentru causA de religie, iar pe poporul foile evreesd : persecutie religiósa; cAct Insust prin fanatismul lor, dateele lor näravurt. Cum gAsitt veraciroman a '1 zugrAvi eu colodle eele mat religia a ajuns a fi tAritA si prin careiumt tatea acustrilor, si ce nume se cuvine proinfiorittöre de netolerantA, de fanatism, de ca un bun instrament de elevetire... cedenlut israelit ? barbarie; ast-fel ca s deseepte mila Eu§i last, eu Ott asprimea resMat departe : In zadar Puterile garanropet pentru evret i indignarea et contra trictive, privitY: tóte debitelelegilor de b6uturt te, redemandu-se pe art. 46 din ConvenRominilor. spirtóse si de tutun sunt in man evrei- tia de la Paris care acordA israeliOlor in ad.ev6r, Dior senatort, atT obser- lor... ProbA de persecutie religiósA. vat cum de vert-o catt-va ant folle din Tara e plinA 4e sinagoge uncle evreit se dreptull civile cel putin, reclamati in constrAintate devotate evreilor; alt devenit bucurt de libertatea eultulut lor... ProbA tra acestet politict funeste si barbare. . Romania a rAmas fArA milA pentru israeinstrumente örbe a campaniet elevetitóre de perseeutie religi6sA. . . e tc. etc. intreprinsA in contra Rominilor. Ort-ce Evreit se bueurA de libera circulare, de Auditt cum evreit ne InjurA, cum ne cacalificare injurióse se6sA, din vocabularul libera asec,lare ta lungul $ i in latul trivialitittet, ne-a fost aruneatA cu sume- ET fac comereit fArA impedieare, chiartret. lificA de barbart chiar inteun act oficial co- menit a fi supus sub ochit Congresulut. tie d.e unele jurnale din Viena, din Pesta merclurt ilieite, ail intrunia publice fArt latA prevederile mid Conventiunt din chiar din Paris. Am fost tratatt de A- control, fondözt gazete in care usezA de 19 August 1858, prevedert pe cart not nebatid, de barbart, ehiar si de last in aju - libertatea preset pan/ la licentA, mAniind am fi abtinut de a le esecuta : nul luptet nóstre pentru independintl. cu impungtate arma batjocord in contra Art. 46. Moldovenil si Valahit, de tóte Cel mat neinsemnat incident atingnor Romanilor si a Parlamentelor n6stre. Pro- riturile creseine se vor bueura de opotride un evret , a fost esploatat in defav6- bA de persecutie vA de drepturl politice. Aceste drepturt rea R6strA si presentat ta strAinRate eu Ce se mat spun ?. . . 'MY ar trebui dile se vor putea acorda proportit mart, pentru ea sA dispue opinia intree ca sA lash aci inchipuitele altor culte prin probe dispositit legislative, etc. etc." publicA in contrl-ne; si nota-bene: aceea de persecutie religiósti, prin care alianta Se vor putea acorda nu vrea sA dicA se vAdesce perfidiA, tóte faptele Romani- israelitit at clutat a depinge némul Ro- el se vor acorda. Nu are un inteles oblilor restfilmleite, exagerate, alt fost atri- man ca un neam metolerant, barbar, bun gatodt pentru Românt. Cu t6te aceste abuite ttnuT spirit de netolerantA religiösA de sters dupe facia pAméntulut. semenea dispositit legislative s'a inscris ce n'a esistat niet o-datA la not. IatA insA un document de o mare in- in codul civil din 1864. Vec,lt art. 9 si 16. De esemplu: un carciumar jidov dove- semnittate care se gAsesee in dosarele eon- Care evret fast a voit sA profite de ele ? aft de inselAtor, de falsifteator ) eradepAr, gresplat de la BenIn, un pasagiti din re- Nict unul !. , . .

www.dacoromanica.ro

11 (23) Octombre 1870

Pentru ce ? Pentru evreiT afara, de un .prea mic num6r nu tin la nationalisarea romana, nu tin h drepturT politice; eT tin numaT la drepturY eivile, adia la dreptul de a eumpara panAnturT, remanênd tot sub sujetiunea streina, Et tiu la stergerea art. 7 din Constitutiune, pentru

MOMTORUL OFICIAL AL ROMANIEI

6555

relighise si comerekle, cum póte el circu- nimic nu este maT grog de cat inregistrala ai a se aseda unele'T place? Cum P6te I rea esacta a nascerilor si mortilnrlft Avra 1 1 elddi burgurT ai ridica sinagoge, ai fonda (maT ales de la 1859 pana la 1870); si al jurnale, i area intrunirT publice fara, niel 3-lea pentru a in acea oifra, nu se coo impedicare, fi nieT un control din par- prinde escesul imigratiuneT ovreese, atea guvernuluT? i cum pe de alta parte supra emigratinneT, in interralul de la I

I

persecutatorui a fie supus la tóte sarci- 1872-1879. Asa fiind, eifra in genere

ea o data puaT pe aceiaaT linie cu ceT-altY nile StatuluT, sa fie esploatat pang la ma- admisa de 400,000 orreT astaadT in fiinta, strainT din Oa, s profite de dreptul de duva, de eel pretins persecutat, ai in loc se póte privi ca adevèrata si maT de graba a deveni propriotarT de imobile rurale, ai prospere, a se imbogatésea in pagaba ca un minimum. ajunga, ast-fel la scopul lor de a deve- persecutatuluT, din contra , el stApan in Din cifrele maT sus espuso resulta ca, ni stapaniT acesteT tarT. tóra luT, sa seada, sa ajunga la marginea pe and populatiuuea creseina in 20 anT, IatA, D-lor , cum AHanta a esploatat miserieT ai in fine sa, tinda a dispare sub de la 1859-1879 a sporit cu 470,000 eu profit campul murdar al ealoranieT, valurile navAlit(Ire acelor perseeutatT de el? sufiete, adia cu a 9-a parte, populatiu-

ai Europa, indusa, In mire a credut'o,

dar ! a credut'o Europa luminatal. . . NoT am despretuit aceste elevetirT dilnice rCspandite prin foile de publicitate ; am comis greaMa de a nu ne apara la timp din naintea opinieT publice, ai de a Ospunde la nisce acusArT falae co aseundeati

Fac apel la Europa luminata, fac apel nea ovreísea in acelaa interval a crescut

chiar la aeel israelitY arora simtul de e- cu 200,800 sufiete, adia eu de 2 ei jum6chitate si de lealitate nu le este stain, a tate orT, intréga populatiune ovreésel!! declare, diu care parte este perseeutie ? D. Moseau de Ionnes, arata tabloul urDar so va gasi ¡Ate un filantrop, orn de mator Stat, economist politic care ar dice a Svedia si Norvegia, 450 jidanT, adicA, 1 persecutorul roman e lenea, ai persecuta- la 7,500 locuitorY; un scop perfid, aratând la rândul nostra tul erre e harnic; c romanal trebue sa Anglia, 12,000 jidanT, adica 1 la 1,750

adevrul.

i acest adevar este ea nu noT dea pas evreuluT, find unul inert si eel- locuitorT;

RomaniT suntem perseeutoriT, ci nol sun- alt actir. La ackta, stranie asertiune, volii Elvetia, 1,970 jidanT, adia 1 la 1,100 tem persetutatT; nu noT cemitem crima raspunde aceluT economist-politic atât de lo en itorT ; persecutieT religiósa in contra evreilor, ei aspru in privinta romanulu', ai Eat de Prusia, 135,000 jidanT, adieA 1 la 800 evreiT comit crima und perseeutiT corn- generos ie pririrea evreuluT, 'T roT rspun- locuitorT , plexe in contra nóstra, persecutie si reH- de invitandu'l sa'sT arunee ochiT pe câmFrancia, 60,000 jidanT, adica 1 la 600 giós i economic i nationala. piile tareT i sä rada eine muncesce sub locuitorT;

Am negligét de a desfaeura in ochiT areita sóreluT in lunile de vara? Cine ca

Italia, 39,000 jiclanT, adiel 1 la 500

EuropeT tabloal ingrozitor a nAvVireT sis- sudórea laY scóte rócla pamôntuluT pentru locuitorT; tematice ei demoralisatóre a evreilor, uniT ca econornistul-politic s aíb cu ce trai Danemarea, 6,000 jidanT, adica 1 la 330 isgonitT din Austria ai din Rusia, pentru in lux ai pentru ca evreul perseentat s. loeuitorT; purtarile lor nelegall, si eeT me( multT aiba, ce esploata fara muna? Grecia, 7,000 jidanT, adicl 1 la 140 tramial la noT din ordinal AlianteT israeRomânul e lenea? Dar!... El e lenee la locuitorT; lite. Am neglijat de a pune In privirea lu- caseigurT ilicite, si acósta lene '1 onorka, Germania, 150,000 jidanY, adiel 1 la 90 mel lungul isrod de leeuitorT aduaT la sa- cY e o calitate, o probl de consciinta. loc::itorT; pa de lemn, ai de familiT o data avute i In flue el:dice Europa luminata, un alt Belgia ai Olanda, 80,000 jidanT, adicA astaadT cadute n sarticie, prin unélta in- fenomen: Cum se face ea evreiT din tCrile 1 la 72 locuitorT ; farna a usurel ai prin hapirea nesatiósa a in care se bueura de tóte drepturile cetaAustria, 453,000 jidanT, adica, 1 la 60 evreuluT ce esploatóza Moldova. Am ne- tenescT, fug de acele OrT, se lépada, de a- locuitorT; gligeat de a publica n foile europene du- cele drepturT, i vin eu sutele de miT sA Rusk< 653,000 jidanT, adica 1 la 58 reroSul si InspaimênItorul martirolog a se arunce in ghiarele persecutieT române? locuitor;; uenoroeitilor RomanT otairitT de evreT prin Cum se face a in timp de 20 de anT nuTarok, 380,000 jidanT, adica 1 la 26 b6uturT falsifieate. marul acelor nenoroeitY persecutatT a cres- locuitorT; Spirtul, apa de foe, varsat de ¡Anted- cut de la 80,000 pân peste 400,000 ? NoT putem acum adaoga cauT In gura albaticilor a contribuit a Ista un tableti ingrozitor de creseerea Romania, 400,000 jidanT, adica 1 la 13 distruge mal malt poporatia indigena de numCroluT acesteT populatiunT naeMitóre : locuitorT. at ormale de foe. Rachial otravit vindut RecensemCntul din 1859 arata, pentru Prin urmare, Romania are relativ o pode errett prin satele nóstre are aceiaaT tin- populatiunea RomânieT urmatórele eifre : pulatiune ovreésel de 2 orT maT mare de ta, si produce acelaa efect. Demoralisarea, 4.299,000 erescin populatiunea : eat Statul din Europa care contine relasecarea puterilor, tampirea ei mórtea ! 135,000 jidansi 4,425,000 suflete. tiv maT multl jidanT, adiea de cat TarAcesta este adevCrul adevilrat! iar na Miaearea populatiuneT, adia sporirea cia, si de 600 orT maT mare de eat Svedia, ate-va incidente isolate ei fórte rarT carT prin escesul naseerilor asupra mortilor, care contine coo maT mica populatie orresunt de domeniul politieT corectionale si (TWO doeumentele statistke, ne dA pana ésea. pe care Alianta israelita le grupéza cu la 1872, ermatórele eifre Luând numaT Statele cu cele maT mart multa dibacie pentra ca s cotupue din 4,586,500 cresein'i) popul. totala in 1872: cifre absolute de ovreT, vedem cA in : ele un tabloti de perseeutie religiósa. 260,000 jidan'i Ç 4,846,500 suflete. Rusia, jidaniT constitua a 110-a parte

Privósca Europa nepartkitóre starea

Pe basa aeeleiasT creseerT, populatiu- din populatia totola; nea pentru aftraitul anoluT 1879, se póte Austria, jidaniT constitua a 79-a patte edmite est-N: dln populatia totala; 4,759,500 crescin`q popul. totald in 1879: Germania, jidanit constitua a 144-a 335,800 jidan`i Ç 5,095,300 sufiete. parte din populatia totala; Cifra de 335,800 jielanT, in 1879. este Bel gia, jidaniT constitua a 112-a parte prea mia : 1 pentru ea punctul de ple- din papulatia totala ; Care adia, recensamântul din 1879 este Frane!a, jidaniT constitua a 600-a parte perseeutatul se bucua de tóte libertatile gresit Tn maT putin; al 2-lea pentru c din populaVa toteit;

prospera, a celor ce se die persecutatY de noT, in comparatie ell stern, de quasi-miserie aeelor ce sunt acusafT de a fi persecutorT ai declare In eonsciinta, din care parte este persecutie? Esplice Europa invatata acest fenomen unic ai strania in istoria omenireT. Cum

=

www.dacoromanica.ro

65513

MONITORUL OP1CIAL AL ROMANIE1

11 (23) Octombre 1879

Italia, jidanit constituit a 700-a parte ha cat nul a permis de a lua in conside- nóstre de popor barbar, din populatia totalit; netolerant si perratie : secutor ! Romania , jidanit consitu a 13-a 1. CA independenta nústrA nc-am reDe acolo at isvorit art. 44! parte ! castigato tnsine eu arma in ma* cu preMare atragere are pentru neamul israe- ciul Angela nostru; cA independeuta dar stigmatisatt in ochit Inlit acéstA persecutie? Mare, duke' se trO, este un fapt desAvarsit-un fait nós- met pe temeiul unor simple calomnit ! acomvede, de vreme ce top' alérgh la dénsa ca pli-qi recunoscut de molt Stigmatisatt ! OW art. 44 coprinde in Altett at ul- prescriptiile sale un sub-inteles, la un gheseft plin de mart fol6se. calificatimulut 'TAO; de Impèratul Bine-voiacA dar Europa a intelege o- de Sultanul, fostul nostru Alexandra si rea de popor, netolerant barbar si persesuzeran; cA in- cutor. dattt pentru tot-d'a-una ch, precum in se- depen denta n6strAinu,ne-a fost acordatA de Cine este In ferat eu acéstA denumire incolit trecutt evreit persecutatt pentru cau- pomanl de cAtre altit, dar e acea glori- sultAt6re ? Not ! Poporul sa de religie in Francia, Englitera, GerRoman! Not care pomanh ne-am fAcut'o not. Insine prin eu tot dreptul putem revendica mania, Italia, Spania i Portugalia, gitsét 6sit titlul de vrednicia nóstrit. poporul cel mat liberal, cel mat emanciun adApost in téra RomanA, tot asemenea 2. CA in ealitate de beligerantt invin- pator din t6te pop6rele si in 4i1ele astre evreit nepersecutatt gttort...nu lumet moderne ! Invinst...cum merita a fi scutitY Not, netolerantt! . Not care n'am avut astl-dt In acele ttrY civilisate , alérgit de ort-ce co:RIOT umilit6re inteun tratat niet o-datA un Ghetto in orasele nóstre, si iar la no , si astit data sutele de de pace incheiat in urma resbAulut la care care ne am deschis fruntariele la mist bast, nu pentru ca sit fie persecu- am luat o parte glori6s1. refugiul tutulor acelor nenorocitt evret persecutatt, tall de Romant, dar pentru ea sh aibA CA tratatul de la San-Stephano, ca- despretuitt, sghingiutt la rindul lor pe lame rolul de perse- rele3.nu a fost abrogat In intregul sal, pro- mania Italia, Spania tn Francia, Gercutort si sit persecute pe ac,eT ce le dart osetc. elamase independenta asträ. NOT barbart? Not care am emancipat pitalitate.....Cifrele ati o elocuentl netn4. CA, dreptul international positiv nu oveeinit Asia de la 1749, vinsA! (Liv. la note de Zizin). bligit pe o natie care n'aIost repres ntatO la erat servi Ya cele-alte pe cand Crescinit Inch o-dath, iatit adevOrul! i incA Eu- un Congres, a se supune obligaiilor State occidentale. Not barbart! Not care in timp de 30 de ropa a credut si credo din contra, atat do puse et de acel Congres, atuncT mat imen ant numat am desrobit dibaciti a fost surprinsit confienta sa, atat gnari cand ea este Invingttóre tiganit, lovind astiar nu in- fel un drept feodol si secular, a fost de activ, de influent, de neimpitcat, vinsh. wit lupte, fdrI Orsare de sange ca pe aiurea, ci din de victorios, sistemul clPvetirei aplieat in Mister prestidigitativ a fost dar Alian- contra cu cea mat crestin6sel contra nóstrA de Alianta israelitit! compltiAid stAm ine intrebitm en mirare: cum ta israelitA dad a reusit a introduce prin mire. surpindere ta tratatul de la Berlin Am emancipat Romanit chteast, destinisee 6ment atat de eminentY ca ant ce tiune eu total strAinA resboiulut o cesoriental, intand boerescul, si ridicand pe servit compun comitetul Aliantet israelite, s'a cestiunea israilitA, si tot prin surprindere nostrit la rangul de cetAtenie, fAcandut injosit a se servi de o armA atilt de degrA- tintosce a se resolva acésth:cestiune in Par- chiar proprietart printeo singurA trAsAdittóre? CUT nimic nu't mat infamant pe turn de condeiti, acísta Mr lupte, fririt lume ca rolul de calmoniator....si ne place lamentele Romanr. advoeat a fost Alianta israeli- vOrsare de save eai aiure a crede cA insust fleet knee ail fost indnst tA Elocuent ci din contra cu daca atatand indignarea in eróre de etltre nisce fanatiet si de rea tra nostrA, a aprins'o in Europe In con- entusiasmul eel mat dn. ,Desfiintarea unuT asa grad cat Eu- drept feodal si secular, credinth corespondentY din Oil. Ast-fcl, sA ne condamne pe not Românit a nostri sub jug, at fost care tinea pe fratit pe baza raporturilor minctnóse ce primiat ropa cea mat frum6s6 at indus i et in er6re pe supremit legis- plAti paeea Orientulut cu o bucatA din pt- strbOtóre nationahl. m6ntul nostril, cu Basarabia; sO ne condamAm dat drepturt politico latort at Congresuld de la Berlin. ne tot-o-datO a plAti recunóscerea inde- bilitt In tért, de 400 de ant,Armenilor staPrin urmare, Romania este astA-clY vie- pendenteY n6stre sacrificarea dreptulut citY, muncitort, si inbitort de (Aleut linistima unet erort isvorith, dintr'o infarnA ca- nostru suveran deculegiferare; patria lor. s ne conlomnie! Am flout tug mat mult, not cet barbarT, damne in fine a da drepturt la sute de mit not eel' stigmatisatt; am treeut DunArea ca Ce efect a avut asupra sórtet astre ade strAint isgonitY de aiurea i adOpostitY sA contribuira la emanciparea cea er6re ? Un efect desastros, iric, umi- tntre not. unut neam strAin matt, la desrobirea Bulgarilor ! litor si stigmatisittor pentru natia Romant! Europa avea alto cestiunt de regulat In Not suntem barbart, not am meritat a Europa indignatit de tabloul atator ern- Congres, cestiunt mult mat dimY, atfitor nelegiurt, atator pretinse acte tru ea, precum de exemplu,importante pen- 6'30, insultA a doua-di dupl ce in lauda aceea a intar- lumet, ne-am afirmat val6rea sub zidurile de barbaric comise de not asupra nenoroInscrisA in Constitutia n6strA In pri- Plevnet? Dupt citilor evret ne-a condamnat WO a ne dictiet ce no-am probat toleranta virea colonistiret némurY strAine (art. 3). sens neintrerupt do secolt? asenita. Europa, convinsit c suntem un Corn s'ar putea cu Implca dar stergerea intr'un cine a luat initiativa in Congres pen. popor netolerant, fanatic, barbar i perse- art. 7 ca mentinerea art. cutor, ne-a pus pe acelas rind eu stlba- d'antait impune colonisarea 3, cand eel tru ca sh, ne arunce pefrunte acOstit crudA evre6seA, si insultA? . . . Natiile de acelast &Inge cat tiet din Africa, at gitsit cA facem path in eel d'al duoilea opresce colonisa- not? secolul XIX, In acest secol de luminA, si S. aibh evreit mat multe avantage de Francia! Acea Ora gener6s1, si emancisuntem o penalitate. Europa dect a clo- re. ds a nu recun6sce inpependenta nóstrit, cat Francezit, Germanit, Italienit? etc. patrice ; Francia atat de simpatiel nou , Ora mat antêit nu vom pune capAt bar- In zadar marele cancelar al imperi ale Ru- (Ida datorim conventia de la Pads, in bade n6stre, panA nu vom inceta de a sesc, printul Gorceakof, cel mat autorisat sinul cAria not Romanit mergem ea prefea spune adev6rul ta chestia israilitit, in za- :Intl de aprópe o jumttate de schtngiui pe evret, panA ce in fine nu vom dar secol spre ridicat in contra prescriptulut art. acorda acestora drepturt civile si politice. 44, arétand marea deosebire ce esistA, in- a ne deprinde a fi generost, liberalt, si Iattt situatia esactit In care ne un tre evreit occidentalt si acet din orient, emancipatort. Francia a cAria nenorocirt gAsit un resunet atat de profund Ya inipopor acusat, condamnat fArA judecatit In presenta altut popor calomniator si nhvit- declarand chiar, cA acestia sunt un pericol mile n6stre. Francia lut Francois I-it care pentru popórele de dineke de Carpatt, dupl bAtAlia de la Pavia, litor ! at strigat cu o glasul sd n'a fost ascultat, Indignarea Europet a fost atAt e =i.e, sh fim not pedepsiV pentru diet trebuia nobletA cavalerésct. : fr de legile Tout est perdu, hors l'honneur

www.dacoromanica.ro

11 (23) Octombre 1879

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

6557 ali fost influenta ca- clause ce atacit dreptul lomniT vrsattt asupra n6strit ai er6rea isvo- giferare, i t6te fibrale eT suveran de le- rea mea, dad din dosul refusuliff nosonoruluT tril de a ne supune, am avea 300,000 de rig din acea sorginte neeurath ! Lhsati-ne pro priT nóstre initiative, libe- baionete. Void Ospunde, ch, dreptul nosItalia! . . Care a declarat eu mandrie ruluT nostru arbitru parlamentul eT, c e sora RomânieT ! tia Israelith. Inteun pentru a regulalces- tru e maT tare de cht 300,000 de baionete, mod conform eu prin- carT, (lea, le-am avea 0 am vroi sh facem Italia erould rege Victor Emanoil, ai a cipiile eivilisatieT moderne, ce le am amareluT cetn Cavur, doT gigany carT plieat cu generositate eittre aliY, i cu in- tntrebuintare de ele, ne-am gAsi in fath R fun dat unitate ai independinta ItalieT ftr eu 300,000 baionete ale EnropeT eualisate teresele nóstre economiee a sacrifice onorul eL Italia ne-ad aruncat preeum din 1 ibera nóstrit ai nationale, in contra nóstra. Pdn urmare, nu 300,000 initiativh am insultg, sore a stigmatisat pe soil! baionete ne-ar putea dicta datoria n6surmat in priyirea Românilor, o dini6rA de trh, de a feri frantea treT nóstre, de a fnAtat de desnaturitt6re ad fost influenta servT, a Tiganilor o dini6rit selavY, a Ar- suite dar dreptul nostrn. calornnieY vrsath asuira nóstrh, i er6rea menilor 0 a Bulgarilor. Altai va dice ch, art.44 nu eopride nicT isvorith din acea sorginth necuratit ! independinta n6strA pur o intentie de insulth in contra Tureia singurh, catre care noT ne-am ai Recunóseey natieT Rosimplu, pentru purtat duamitnesce, s'a grIbit a recun6see brh, de blam, nieT ca sh nu r6mae nicT um- mâne, ei numaT o simplh condiye de adun vestigid de stigmat miter. ta marea familia Europ6nit, independinta n6strh, fitrA conditiT de lea- pe fruntea RomânieT, precum i ast-fel promitem de pildit conditiele la litate, ai ast-fel art reciatigat simpatiile a face sehimbare in undo care este tinut a se dispositiT ale uupune orT-eine are dorinta de a face parte n6stre. ConstitutiT nóstre. Cu Tureia am avut o socotll secularh, La cad contrarid o cleclarAra eu maT dintre membriT until club. Stranie intgmde Incheiat . Am incheiat'o sub c;liduriregretare, datoria nóstrh, de pinare! L'asT intreba pe acel intAmpinitle PlevneT, al am rupt leghturile n6stre profundit SenatorT, ehemay pitd1 Constitutia nós- tor, dach ar primi sh intro Trite() adunare, ca eonditie de a se sinueide maT Watt, de vasalitete, renattnénd in leghturT de a- ti t earin u a o sfitaiaaintr'un moment de sur- sati cel pntin cu enditie de a treee prinrnicie . . . Am scilpat de un suzeran care prindere ; chemay se ferea de a ne da poruncY, respeetând nitatea nayonalg, a phstra ne atinsit dem- tr'o umil ire degradat6re! ne vom vedea obligay Altai va dice: c trebue s faeem 6reautonomia n6strit, i stranit, capricit al Mr- de e.onseiinta n6strh, a amttaa pe la un cal T sacrificiY, pentru ca s intrIm teT ! AstAdY ne gsim fee% eu eincT aly timp maT fricît revisuirea l noT ConstitutieT. suzeranT carT, redemAndu-se pe o er6re, no Acéstii, declarare o facem Mr. nieT un o (lath la marea familie Etiropénä. Void

Atilt de puternic

ediet6dA legY

i penalitity. Ce am ciatigat In schimb? Ce ne folosesce independinta dad suntem constrinaT inaugura ac6stii, indepedintit pe un act de a supunere .. de servilitate deghizath, sub denumirea de deferenth? D-lor SenatorT!.. In presenta uneT situatiT atit de anormale, ce avem defiled? care trebue sh fie atidudinea nóstrit ? Aram a ne pittrunde de caracterul sacra al mandatuluT nostru, ai fermT, ai deciaT, ayem sh spunem eu euragid precam ai eu de-

ferinta cunoscuth, Puterilor semnatare tratatuluT de la Berlin: Am fost calomniatT in ochiT voatrY, ealomniatT inteun grad ast-fel c dintr'un popor liberal 0 emancipator ee sintem, am

ajuns a fi consideray de voT ea un popor netolerant, barber, 0 persecutor. Adstit calomnih, a isbutit a nasee in

spirit de sfidare, dar chiar sub forma rspunde D-sale, intrebandu'l dad, nu a remareat in unele familiT Ate o rudi sohuneT rugheiunT adresatit

de noT acelor marT PuterY, care seit a tinea sus drape- pittath, care are maT mult rolul ai apareata de slugh de cat acela de rudit, care e tolerat Iul demnititteT lor,

0 care ne vor permite a urma esemplul for, pentru ea ast-fel sh, in salon sub conditie de a nu se prevala fim dental de a lua loeul nostra alhturT de leghturile sale de rudenie eu sts5pAniT salonuluT; care e pus la mash in eap6tu1 eu ele. Nu in6 indoese c totT D-uT senatorT, meseT, i dug stint maT muly mesenT, sad mesenT importany, e tritmis sh prlinzésch preeum ai t6tit tara. resimt nedreptatea ai jos cu ceT-aly servitorT. Acéstit positie de insulta amarh ce ni s'a gout din cause u- rudit scptat i umilith, eil nn o admit neT simple erorT pro vocatit dintr'o calomnie; log se vor ghsi negreait uniT dintre pentru Romania etind e s intro in familia colegiT meY, care condual de un spirit de Europénh, ai 'mT place a credo eh fie-care prudenth cam esagerata, 'mT vor face in- dintre noT gitndesce ca ai mine: el Romania ai-a reciseigat titlurile sale de noti mpinArT : Unul va dice p6te eh Europa luand o- bleth pe campul rgsboiuld, e prin u rmare are dreptal de a face intrarea sa in dath o deeisiune in privirea nóstrit, nu ar lame cu fruntea sus, iarnu de capul plecat. patea se revie asupra el; prin urmare reAltul va dice: eh in fine tot trebue sh, fusul nostru de a no supune verdictuluT facem ceva In favórea evrellor, pentru ea set ar fi din partene o d.esfidare inprudhrn o satisfaeere EuropeT i sh ster death. gem din Constitutia nóstrit acel nenorocit Void r6spunde e, ar fi s nesoeotim spirital de echitatea Puterilor civilisate, dad, art. 7, cause situatieT nóstre de astil-dY. Dar trebue sti facem cave, lash ce, ai am crede c recunoscênd. erórea "in care at

spiritele v6stre o indignare care v'a dictat art. 44 din tratatul de la Blrlin. Acel art. 44, prin condi;ia, push recun6seereT independintel nóstre, coprinde un blam nemeriiat de noT, o insulth, care fost induse asupra nóstrh, cum, 0 dud? lath intrebarea. Dina Eus'ar inteti a men- ropa, apreciand aetele n6stre din ultimiT lovese,e demnitatea nóstrii, românh. tinea o elaush, pedepsitóre, infamanth 30 de anT, ai convingéndu-se prin aeele Deer, de cat recumiscerea uneT indepennemeritath, in tratatul de la Berlin; void acte, c suntem un Mute pätatit cu umilire, maT bine o ne- adhogi el ineulpatul popor liberal ai emanea '0 reclaml dreprecun6scere ce o scutesce de stigmat. tatea nu desfide pe judele s6d, ai eh a re- cipator, ar fi recunoscut pur i simplu inCalomnia a fost perfidd, - indigna- fuse stigmatul dependinta n6strh, caseigath de noT pe fruntea t6reY, a refuse One, iar nu data nou6 pomp,* i dach Inrea neintemeiath, - penalitatea nedrepth. in sinuciderea némulaT Ded noT, RomttniT, eu tot respectul da- act de sfidare. Europanostru, nu este un urma aeesteT recun6seerT hale, ar fi eerut e prea luminath ea de la noT oficios ea sh desfiintitm stavila torit marelor PuterT a le EuropeT eivilipue in cumpnä amorul stí propriti push in calea ebreilor, noT RomfiniT, sate, dar tot odath cu tótit demnitatea ce de putere gigantiett, cu eu dreptul sacra a unuT generositatea ai simtul de gratitudine co apartine de drept unuT popor prin sine mic popor ce a meritat tot-d'a-una bun-, ne caracterisésit, ne-am fi gabit a face independent, venim se faeem apel la rah- vointa eT. Europa cunósce e demnitatea rinimia vóstr i la simtimintul vostru de uneT israeliy maT mult 4e cal vom putea natif nu se ms6rh pe numrul toed.- pentru face aeum. »caritate pentru ea sh constatay adearul, torilor s6Y, precum onorulai 0 prin urmare sit nu subordonatT reeu- om nu se m6s6rh, pe talia luT.curagiul unuT ',bay la propria nóstrit initiativh, ai n6seerea independinteT RomanieT uneT Altul va ieo póte eh s'ar uni eu Ore- la liberul nostru arbitru, ne-am fi artat maT liberalT, ranT marinimosT In privirea

www.dacoromanica.ro

6668

liONAORUL OPILL'IL AL 1101eiLelliii

11 23 Octombre 1879

evreilor, de cat acum c ne vedem loeitt dar euT ?... in parte alianOT israetn amorul propriu nostril national, in ' lite ! dreptul nostru suveran de 1egiferare, Ce ar c,lice dar téra intrégl, dad i -am apitsatt sub presiune streinit. crea o asemenea situatiune in istorie ? Ce Alianta israelita prin nerabdarea et de ar dice Remânul care s'a luptat voios a dobindi drepturt civile politice pen- pentru independenta moeid stramosese ?

Lie singurt informatiunt de la autoritatea

uncle at coneurat, del tu ermen de 10 c,lile, soeotit de la data aprobaret bieitatiunet, adjudecatorul, care nu va depune garan tie definitiva, conform conditiunilor ge-

nerate pentrn intreprind.ert de luerart pu-

Pre vi-ar intórce ochit cu durere de blice, care fac parte intregitóre din eoneróre, pentru ea Europa sit esercite o pre- la not. tractul Intreprinderet, vaperde pe cea pro-

tru coreligionart se, at indus Europa in

siune draconied asupra nóstra. Resultatul Românul ar ice : Nu-mY mat cerett de este ea natiunea românit sit simte ofensata, adt inainte sângele met, daca noel sfinge ea România sa simte amenintata, ea popo- vdrsat, nu slujesce de cât la trunchiarea rul este iritat inteun grad care póte sa tdret ei la injosirea demnitatet nationale. Pentru aceSte considerante, când. astaproduca regretabile evenimente. Prin urmare represintani s swat tinutt a fi cu sil Romania vine eu istoria sa n mânit, mare cireonspectie in atingerea Constitu- pentru ea not sa tnseriem pe paginele sale,

tiunet astre, si pot dice, sunt obligatt al nostril veto, et unul rup pagina desla o pareimonie prudent

n cestiunea de acordare de drepturt nómule israeiL Iatit resultatul nerabdare aliantet israehte, nerabdare legitim, o recenose, dar imprudent i nepolitica. Ei insu-mt care am reputatia de evreofob, md simt eu t6te acestea destul de civilisat, pentru ea sa gasese ca trebue sit facem evreilor o conditiune mat corectit in Ora nóstrit, dar cand, ei cum, si in ce

iar pe cea-alta paginit serit cu inima mea: demnitatea salvarea et Iatit cuvintele pentrn care sustin amendamentul med. Am dis !... (Va urma.)

decatiune sad contracta prin bunA invoiala

cu alta persóna. Ort-ce justificare de intArdiere sad alte motive ce va voi a invoca nu vor fi luate in consideratiune câtuet de

putin sub nict un euvént. Dupd depunerea garantiet definitive, an-

mult, socotit de la data recipiset de depunere, nu se va presenta spre a subsemna contractul tmpreunit cu tóte cele alto anexe si a plati taxele de timbru i de inregistrare, atunet furnisarea materialelor adjudecate se va face in regia in comptul

garantiet depuse, grit a mat fi nevoe de

ANUNCIURI MINISTERIALE

MINBTERUL DE INTERNE Nu sub presinnea directit a art. 44, nu sub presiunea indirecta a aliante israeDirectia generalA a ser viciulut lite... ci din libernlnostru arbitru de Stat sanitar. independent ei recunosent independent grit conditiue. D. deean ai faeultatet de medieiva din Cad, dacit am urma alminterea, dad, Bucurese, priu adresa No. 526, arata ea supune a trece sub furcele caudine D. Beeeanu George, conform preseriptule acelut fatal art. 44.... WV ca ce ne-am verbal al juriulut esaminator registrat la alege? No. 159, din 25 Aprilie a. e., a obtinut 1. Ain afirma not insi-ne acusitrile a- dreptul la libera practica in Ora ca licenliantet israelite si am recuu6sce star ea de tiat in pharmacie. barbarie ee ni se armlet in facia, Wend Acésta se publica spre White generala. un mea cul$ ce ar rdmânea ea o patit eNo. 4,717. 1879, Octombre 6. terna pe paginele istoriet nústre nationale. Supun6ndu-ne eu capul plecat penali-

derea supuneret, pe când altit ar lua visa-vis de not deprinderea poruncit, i ca

mase asupral, se vor sc6te tu nouit adju-

tinata pentru inserierea umilirel tèrel si treprenorul, care in termen de 10 dile cel

conditiunt ?

ate coprinsa in art. 44, am lua deprin-

visorie, si aprovisionarea materialelor

MINISTERUL AGRICULTUREI, COMERCIULUI I LUCR. PUBLICE.

Stat independent, am ajuhge la o stare Se se6te ta licitatiune darea prin intremat trista de efit acen din timpul regle- prindere a aprovisionaret tutulor materiamentule organic, dud eram condue ci la lelor necesarit serviciuld tractiun -Y, intrebaguette de ordinele venite din Peters- tineret i exploataret Enid ferate Iast-linburg ei de firmanurile sosite din Stambul. ghent, in anul viitor 1880, dupali4tele si In fine ne-am espune la cea mat trista cenditinnele inserate in josul seeste pnumilire : aceea de a datort recunóscerea blicatiunt, i in urmatorul mod. : independintet nóstre, nu sacrificiurilor Licitatiunea se va tine la nest minister nóstre, nu vitejiet nóstre, nu Românuld la prefecture judetule last, in dioa de

vre-o somatiune sat anti formalitate catre antreprenor ei a mat avea numitul dreptul de a face vre-o pretentiune relativa la restituirea garantie, ort si care 't ar fi motivele. Pentru ort-ee alte informatiunt se pot adresa cerert a tat catre minister,cat si care

prefecture judetule lee, eel mat tArdid cu 10 dile inaintea tineret adjudecatiunet. No. 14,179. 1879, Ocombre 20. Conditiunl speciale pentru furnitura lemnelor de foe dupidista No. 1, pe anul 1880.

1. Cantitatea lemnelor de fu.nieat, fi de 3,000 in. d. 2. Lemnele vor fi de fag, de tufan, de carpen, de ce'r sat de. frasin, santóse ei

take eel putin de un an, grit a fi umede niet transportate pe apa. Lemnele taete eu mat mult de 2 ant iu urmd, nu se vor primi.

Fie-care bucatit de lemn trebue sit fie eilt se p6te de drepta pentru a se putea cIädi bine.

3. Se vor primi lemne despicate si ne despicate.

4. Lemnele despicate vor proveni din coped de cel putin 0,18 diametru, copae: cul nu se va putea despica in mat mult de 2 despicaturt. -

Lemnele nedespieate vor avea un diame-

care ei-ati vArsat sfingele pe câmpiile Bah 10 Noembre viitor si se va deschide la o- tru minimum de 10 centinietre.-Lemnele gal id... nu simtule de equitate a Euro- rele 4 dtpa amédit. eu o ldtime mat mare de 25 centimetre nu pe, dar am datori-o In parte... cut ?... AOfertele ce se vor presenta vor fi sigilate se vor primi nedespicate. lianY israelita !... Asemenea Printule ei vor coprinde, atilt în eifre cat si tu Mere, 5. Lemnele se vor primi in metri cubiet, nostru care at gent campania ea sef Su- pretul ee oferii (scapméntul sati sporul la Mete in bueatt de 1 m. lungime. veran, in fruntea brave sale armate, Prim- suta); ele trebueso a fi acute separate penTransportarea, deseArearea i cladirea tul Carol de Hohenzolern / nepotul mare- tru fie-care lista publicata. lor la locurile desemnate de directiune, Imprat al Germaniet, si Donn RomaSe pune in vederea D-lor coneurent( art. vor fi ta sareina furnisorulut. nilor, el care si-ad caseigat titlul maret 40 -57 din legea comptabilitate generale 6. Lemnele se vor primi cladite in rende Print independent d, la pointe de son a btatule. dud de eke 2 m. inaltime ei 2. m. adâncime. éped, si-ar datort acest titla istorie, nu Despre resultatul aprobaret licitatiunet, La tapatul fie-citruia rand se va aseza yitejiet sale, nu barbittiet soldatule Ro- ' D-nit concurentt vor fi datorY a veni si a efite o gramada de lemne clAdite incruci-

www.dacoromanica.ro

11 (23) Octombre 1870

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIRI

6659 eat, distanta Intre rânduri va fi de mini.- Rupóndu-se o bail, de fer rece, sectiunea Lista No. 2 Materialul de ferrate. instrumente mum 1 m. ce va presenta grene (grins) strânse ei eât diferite objeete, neeesare servieiulul tract7. Lemnele rtí clAdite se vor clAdi de se póto mai albe, aceiael bail de ferincAltiuneI, pentru anul 1880. directiune In socotóla antreprenorulaT, fA- zitA ei lucratA cu ciocanul ei pe urmA M ca antreprenorul sa pótA evea nW o ótA, se va constata o amelioratiune In tA- (y). Materialul brut pentru repara0a pretentiune. etura eY. Feral pAtrat va resista bine la foe, locomotivelor i vagónelor. 8. Agentii directiunei vor fi in drept d'a fAM ca sA se constate vre-o diformatiune 50 kilo for rotund englezesc, do 10 m. supraveghea, inr,timpul clAdirei lemnelor, muchilor. - Leendu-se lmpreunA maY in., a 38 bani, total lei 19. atftt cladirea, cât ei ealitatea lor, putând multe buelti de fer ei punândule î foc 50 kilo idem, idem, de 18 m. m., a 33 refuea lemnele care nu vor fi conform pres- ele se va aprinde una de alta. - Ferul se bani, total lei 19. criptiunilor de maT sus In ceea ce privesco ea furnisa intocmai duel ei 50 kilo idem, idem , de 22 in. m., a 38 calitatea. formele prevedute In listA. bani, total lei 19. 9. Furnisorul remâne responsabil pen2. Otelul va fi de cea maYbunealitate, 50 kilo idem patrat idem, de 18 m. tru tóte stricAciunele co s'ar eausa atat la lucrat cu eiocanul se va rupe dui)/ o sec- a 38 bani, total lei 19. materialul rulant, cat ei la ori care avere tiuno înelinatA ei va presenta o taeturA 50 kilo Hem idem , de 26 m. m., a 38 a finial, prin réna clAdire a lemnelor, s homogenA cu grâne stranse, si de un asbani, total lei 19. prin neobservarea din partea leY, sad a 6- pect argintia. 50 kilo idem rotund Steinmarch, de 26 menilor sel, a tutulor precantiunilor nece3. Strugul pentru struguirearotilor tresare pentru a nu periclita circulatiunea. bue sA fie Intocmai dupA desemnul alAtu- m. m., a 60 bani, total leY 30. 50 kilo idem, idem , de 35 nt. m., a 60 10. PredArile partiale se vor face trep- rat aicea, ei va fi de o mArime ast-fel ca . bad, total lei 30. tat dupl termenile fixate de direetinne.- sa, se póM strugiroti de maeinA in un dia50 kilo idem patrat idem, dc. 30 m. no., Prima predare IncepAnd o lung, dupA sam- metre de 1 metru 70 centimetre, antreprea 60 bee, total leT 30. narea contractilni, iar terminarea intregel norul va fi obligat a'l aduce, pe tin50 kilo idem, idem , de 40 in. m., a 60 furnituri trebuind a sr face cel malt 6 luni nine i da gata complect, spre aaseza putea func- bani, total lei 30. de la aceiae fArit vre-o osebitA platit, de cât a50 kilo idem, idem, de 50 ln. m., a 60 11. Primirea se va face prin îneheiare tiona ceia a strugului. bani, total lei 30. de procese-verbale fiind faciA antrepreno4. Gratiele (griles) pentru maeinivor 50 kilo idem lat, idem, d 2 V a 60 rul sad un delegat al q.t. de fier, ei dupl dimensiunile date de di- burl', total k I 30. Dad antreprenoral sat delegatul sta, la o maeinA vor intra 25 bare. 50 kilo id, m, idem, de 3°/ a 60 burl', nu se va presenta la timpul fixat pentru rectiune, 5. Lemnitria de lucru va fi uscatA,. fArl total lei 30. primire, el nu va avea dreptul a contesta noduri, crApAturi sat alte defecte.- Lem100 Um idem, idem, de a 60 banT, validitatea procesului-verbal. nele Nor fi tAete cu herestrAu, ei de formA total lei 60. 12. Lemnele refusate la primire pentru regulatA, ea muchile drepto.- Ori-ce pie100 kilo idem, idem, de 92, a 60 baul, ori caremotiv, se vor depArta din local de se nu vor Implini aceste conditiuni se vor total lei 60. deposit, panA la 4 silp0mAnT dap primi- refusa. 50 kilo otel (Schveistahl), de 16 rea InsciintArei. a1 6. Articolele a cAror calitate nu este spe- let 71 burl', tat]. lei 85, baaT 50. La cas eontrariti se va socoti magasio- cificatA aicea i care se coprind lo listA, 50 kilo idem, idem, de 21, ,26, a 1 lea 71 nagiul n suml dublA, dug, expirarea ter- vor trebui sg, fie de bunk calitate, dupA bull', total lei 85, banT 50. menului mentionat. modelele 50 kilo idem rotund, idem, de 40 in. rn., 13. In cas când antreprenorul va IntAr- rectiune. i desemnele ee sA gAsesc la dia 1 lea. 71 bani, total lei 85, bee 50. zia ea predarea la time, aprovisionarea se 7. Termenul de predare pentru materi50 kilo idem (gusetahl), de 4°/4, in. m va face de cAtre directiune la comptul ga- alele care sA gAsesc In OM, fi de 4 a 1 lea 71 benT total lei 85, banl 50. rantiei depuse, i cu ori-ce pret ar fi, fart dile de la data comandei, lax va pentru cele 300 kilo tabfA de fer Steinmarch de 1, ea antreprenoral s aibl dreptul de a face ce se vor aduce din str6inAtate termenul 2 ei 3 in. nr., a 86 banT, total leT 258. nici o pretentiue de despagubire. de predare va fi de o lunA. 200 kilo idem, idem, de na. m., pen14. MAO le nu se vor face de at pentru 8. Antreprenorul va fi obligat a comu- tra maeing, a 86 bani, total lei 258. cantitAtT de cel putin 400 m. c. pica directiuneY, orY când i se va core, fac80 kilo tablA de ara ma de 1 ei 2 m., 15. Pl Mile se vor face prin mandate plA- turele easel de undo provin materialek a 4 laY 76 banT, total Li 380, banTin. 80. tibile la casieria generall a districtului. furnisate ea simplA informatiune pe ltIngA 40 bucAtT fol da tinichea -mare No. 1, a 16. Conditiunile generale pentru Intre- diezpositiile art. 6. 1 lea bucata, total leT 40. 9. Predirile de materiale se va faee la prindeff de luerArY publice sunt aplicabile 20 kilo cue de s:rmA de 4, 6, 8 ei 10 c. pentru rteele din dispositianT ce nu se aflA magasiea, centrala. a directiund ; pliIc in., a 67 lemi, total leY 13,110 40. pentru materialele i objectele predate de modificate prin cele de faciA. 15 kilo idem ickm, de 10 14 ei 27 w. antreprenor ei primite de directiune Lista No. 1, pentru materiale, lemne de ars face dupa finale fie-cAria lenT, prin se va in., a 67 bruit, total lei 10, hull 5. man5 kilo idem de tapitArie, diferite mA neeesare servieiului exploat5reI liniel pe anut date emise de direetiune, asupra casierimT, a 67 banT, total lei 3 h T, bull 35. 1880 rid din Iael. 200 bucAti eurupuri de fer, cu cap fre3,000 m. e. lemne de firs a leT 7 bani 10. CantitAtile prevedute fiind aproxi- zat, de 12 m. m., a 3 banT bucatl, total lei 6. 19 metru, total lei 2! ,570. mative, directiunea va avea dreptul de a 500 bucAti idem, idem, idrm, de 20 in. face, in cursul anuluT, oriece adAogiri saa In., a 4 WO bacata, total lei 20. Conditiuni spectate pentru aprovisionarea, ma_ reduceri acelor cantitAti, LIM ea antrepre500 bucAtT idem, idem, ideaa, 32 m. m., terialelor de ferrate, instrumente qi diferite norul si aibi dreptul de a se opune. a 4 bad bucata total lei 20. jeete necesttriI tractiunel, in cur11. Conditiunile generale pentru Intrc500 bucAti idem, Hem, rotund, de 32 sul anu1u1' 1880.- Prev6 dute in lista No- 2. prinderl de lucrArY publicate vor fi apliiarn. m., 4 banY bucata, total leT 20. bile la antreprisa de faciA, pentru orl-ce 20 kilo tine englezese (cost m.), a lei 3, 1. Feral englizesc sa t! nemtesc va fl stiPulatiuna care n'ar fi contrarie celor de bani 25, total lei 65. drept, fArl crApitturi saa alte defecte. mal sus. 20 kilo sirmA de aramA, de 40 in. in..,

www.dacoromanica.ro

8560

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

11 (23) Oetombre 1879 grosimea, a let 6, banY 20, total let 124. 4 buMp idem pentru lemne, de 0,85X u oleumetru de la 38 la 39 grade, 20 kilo plumb in drugt, a 95 bent, to- 0,05 WA monturh, amesa 1 let, 50 bent bucata, tecat co salpetru (azutat de potash) te] let 19. olototal let 6. iul va lua o colóre rosie-portocalk. 20 kilo fer de cercurt, de 0,045X0,002 50 kilo aramh rotundh, de 27 m. na. 2. Oloiul de rapith pentru ars va fi fórte m. m., a 90 bent, total let 18. grosime, a let 4, bent 76, total let 239. bine rafinat, va da 400 buchtt niturt cu cap frczat, de 10 o flaehrhlelarh, WA, ea 20 metri eurea de pele pentru transmi- sh, produch pocniturt san fern WI In. In., a 2 bent bucata, total let 8. verT-un de 8 c. m. lhtime, a let 4, total miros rpb, fitilul nu se va carbonise de400 bueft idem, idem rotund, de 10 siune, let 80. grabh. tn. In. a 2 bent bucata, total let 8. 10 metri pfinzh metalich dupe model, 3. Oloiul pentru uns nu va eontine ma400 buchtt idem, idem, a 20 m. m., a a let 4, total let 40. twit sugative, ast-fel varsat pe o petiM si 2 bent bucata, total let 8. espush la aer el nu va deveni eleios si un 200 bucitp idem, idem, de 7 m. m., a 2 b). Material de reservá buchri de se va usca. bent bucata, total leY 4. 4. Gadul va fi fllrä colóre , limped() 100 buchtt idem de aramh, pentru cu1 bucath stnig pentru struguirea rotiMt se póte ea apa, rele de transmisiune, a 20 bantbucata, tova depune, nu va lor de maeinh, cu care sh se póth, strugui contine niet RIM nietnu parafinä. va avea de tal let 20. 32 buchp lemne pentru frenurt la ma- rop, tu un diametru de 1 metru 70 cent., la 40 la 42 grade beaune i o greutate F,4in7 dupe model, a 1 let, 20 bent bucata, eu transmisiune, postament si asedarea specifiM de la 0,82 -0,83. In lampt gazul lut duph desemn. let 18,000. va arde pfinh, ce lampa va Mmânea de tot total let 38, bent 40. 1 bucath menghei mare pentru atelier, useath, ail ea sh, fie trebuinth de a riffle:a 60 buchp id em pentru frenurt la vaghte, aproximativ 50 kos., let 100 fitilul, va arde fár ea sh fad, fum si WA, idem, a bent 70 bucata, total let 42. 2 buchp asortismente gratit pentru lo- ea sh produch carbonizatiunea fitilulut saü 20 buchtt giemurt pentru vapinele el. do 0,465X0,635, a let 3, bent 81 bucata, comotive, (25 buMp) duph model si mu- ver-un miros gren. surge a let 300 bucata, total let 600. 5. Seul de boil va fi tare, nu va contine total let 76, bent 20. 100 buciip suport de spijh pentru stin- materit strhine ea 6se rtimAsite, provenite 20 buchtt giamurt pentru vaghele cl. II, de 0,415X0,635, a let 3, bent 53 bu- ghit de tamphe a 5 kos. fie-care bucath, din topirea lut si niet alte materit, precum kilo a 1 leti, 10 bent, total let 550. unsóre, aph sag nisip. cab, total let 70, bent 60. 100 buchp thInt de resorturt a 5 kilo 6. Chnepa fuior va fi predatiti bine usBO giamurt pentru vaghtele clasa III, do 0,365X0.635, a let 2, bent 86 bucata, fie-care bucath, kilo a 1 let, 10 bent bu- eath fár e s conting, praf sag alto maeate, total let 550. terit Argue , va fi bine melitath si f("irte total let 85, bent 80. 240 buehtt rendele cauciue pentru lanbine euMtath si nu va confine bete, va a 10 buchtt pile mart de 0,50X0,04X 0,02, No. 1, a let 6, bent 50 bueata, total turile de asigurare de 132 rn. ru. diana,-,tru vea fire lungt si moi, lush tare si ne pucii conferintet esterne, 77 m. m. diametru trezith. let 65. 7. CAltil vor fi predap bine useap, vor 10 buchp idem de 0,50X0,025X0 015 eireonferintot interne, si 34 m. m. grosiNo. 2, a let 2, bent 50 bucata, total let 25. mea in greutate 120 kos. aproximativ, fi moi i fAM bete. let 8, bent 85 bucata, total lel 1,062. 8. Bumbaeul se va preda bine useat si 10 buchtt idem mkt, No. 3, a 1 ltn, b. 50 metri tévh, de fer pentru alimentatie fórte curl:tat. 70 bucata, total let 17. cu record de 33 m. m. diametru , a let 4, 9. Chrbunit de lemn vor fi de fag, lem10 buchtt idem mart jum6tate rotunde, total let 200. nul va fi despieat si No. 1, a let 3 bucate, total let 30. nodurt, sal eren50 metri OM de aramii. de 50 in. m. tu gt, furnitura nu. va confine mat mult de Mt 10 buchtt idem mid jumnate rotunda, No. 2, a 1 len, 70 bantbucata, totallet 17. diametro din afarl si 4 in. in. de grosime 1/4 chrbunt, provenind din lemne ne des10 buchp idem mart patrete, a let 2, b. pentru locomotive, in greutate de 180 kilo picate, et vor fl bine arst, buchtile cart aproximativ, kilo a let 6, total let 1,080. n'ar fi destul de arse so vor dephrta, ru50 bucata, total let 25. 1 bucath toeill de piatril, dupe model pandu'l chrbunele va da o facillucitIsh eu 10 buchp idem mict patrate, a 1 len, si mèsurh, a let 30 bucate, total let 30. mueht ascutite, si nu '0 va sehitnba coló70 bent bucata, total let 17. 184 buchtt perdele pang de ath albh, rea, et se vor preda bine useatt JAM ames10 buchtt idem mart late (bastarde) , a pentru vagónele de elasa II, duph, musurA tee de alte materit stMine, phrtile rele se let 3 bunta, total let 30. vor pune la dispositia antreprenorulut, 10 buchp idem miel late (bastarde), a si model, a let 3 bucata , total let 552. care va furniza altele in loe, ealitatea Mr1 len, 70 bent bucata, total let 17. c). Lemnárie. bunilor se va constata Maud o ferturà 10 buchp idem mart late douce schlicht, 4 912/i000 m. c. scândurt de brad; din

a let 3 bucata, total let 30. 10 buMtt idem mart late jumutate rotunde schliet, a let 3 bucata, total let 30. 10 buchtt pile mart rotund() queue de rat, a let 2, bent 50 bueata, total let 25. 10 bucAP idem mid rotunde queue de rat, a 1 len, 70 bent bueata, total leY 17. 10 buehtt idem mart a 3 colp, a let 2 bucata, total let 20. 20 buchtt idem mid a 3 colp, a 75 bent, total let 15. 6 buehtt idem forma a eutit, a 1 len bu-

eata, total let 6.

2 buchtt idem pentru lemne, a let 2 bu-

cats, total let 4.

6 buclitt ferästrae pentru for monturil a 75 banT bucata, total leT 4, b. 50.

(sondure), chrbunit vor cânthri de la, 40 la 45 kilograme heetolitru. 10. Chrbunit de pieta, vor fi de calitate bubh, mhrunp, grast, mist in foe vor trebui sh formeze un corp compact, et se vor educe din minele Kohlen Bitten. in care 4 bump vor fi de 2,80X0,12X0,18; Ober Sehehlesien. 6 buchp lor fi de 2,30X0,12X0,12 ; 6 11. Fitilurile pentru lampe, fi de buchtt vor fi de 3,00X0,16X0,26, rn. e , bunk ealitate, firele nu vor fi preavor tort tóra let 70, total let 84. se, ante eu bumbac alb si bine euràfit, tors regulat thra nodurt pentru ea untulConditiuni speciale pentru furnitura de materiale de uns, ars, sters i diferite objeete pe, de-lemn M. se póth, urea lesne , firele vor fi de bumbac curet fára lang sari in. La anul 1880, prer'édute In lista No 3. lamp() eu gaz fitilurile 1. Oloiul pentru masine , va fi limpede 18 ore si la lampele vor arde eel puein 10 ore, WA d'o colóre galbenit Wit amestee de aph, ea sh se carboniseze, eui oloiu in acest niet de alth materie strninh, si nu va de- va fi neeeser de a ridica fitilul. timp nu pune de loc, Ya arna la 0 grade Celsius 12. Articolele a eltror ealitate nu este

care 30 buchp vor fi de 0,027X5,70X 0,32; 20 buchtt vor fi de 0,054X5,70X 0,32; 20 buMP vor fi de 0,040X7,00X 0,27, m. e., a let 34, total let 169, bent 4. 1 2°V,000 m. c. traverse de stejar, din

www.dacoromanica.ro

11 f`23) Octombre 1879 specificatA aicY si care se coprind in listä,

yor trebui sA fie de bung calitate i dupl modelele intrebuintate de directie. 13. PredArile se vor face la magasia centrall a directieY, cel mult (11'0 48 ore de la primirea comenda. 14. P1 Atile se vor face dupA finele fiecAre lunY, prin mandate emise de directinne asupra casieria din IasY. . 15. CantitAtile de materiale, prevdute in lista No. 3, find aproximative, directiunea va avea dreptul a face in eursul anuluY aditogirY sat scAd'clm'Intur1 fitrA ca antreprenorul sit se 1)(50 opune la acésta.

16. Conditiunile gene ale pentru mitreprisele de lucrArY publice sunt aplicabile furniturilor de facia, pentru orY-ce stipulatiuni, care n'ar fi contrarie presentelor con d itiunl.

Lista No. 3. Materialele de ars, uns, sters si diferite objecte pe anul 1880.

2,500 kilo oloiu pentru masinT, a 1 let

b. 39, total la 3,475.

600 kilo oloiu de rapitA, a 1 let, b. 82, total lel 1,092. 1,500 kilo gaz alb de 40 grade, a bull' 58, total leY 870.

i3ONitruRUL OPICIAL

AL tiogamit

656i

100 meta pAnzA americA, a bull 60, pentru tóte avariele de oil-0e naturA ce s'ar causa sati materialulul rulant, 25 metri pAnzA grósg, de impachetat, a sat pan descArcarea balastule prea abanT 40, total lei 10. própe de cale, sat prin neobservarea re32 metri Ovit de cânepA, a lei_5, b. 76, gulamentelor stabilite pentru siguranta total leY 184, b. 32. esploatAra. 100 meta sdrmA gutta-percl, a banT 40, 5. Cantitatea prevt;dutA fiind aproximatotal la 40. tivA directiunea ÎT reservA dreptul de a 10 metri curdle de transmisiune 0,05 face in cursul anului, adeogia sat scAderT, c. m., a leY 4, b. 50, total leY 45. färä ca antreprenorul sä pótA a se opune 50 bucItY mAturt de paie, a banl 29, to- la acésta. tal leY 14, b. 50. 6. Plätile se vor face prin mandate,ple100 bacAtY tame' de nuele bune, a tibile la casieria generalá a statuluT. banY 30, total leY 30. 7. Conditiunile generale 12 bucAtT peril de p6r cu códe lungi, prinderT de luerArY publice, pentru introsunt aplicaa la 3, b. 85, total let 46, b. O. bile, pentru acele din dispositiunt care nu 12 bucAtY peril de pr pentru grafit, a sit aulil modificate pan cele de fata. Id 1, b. 44, total leY 17, b. 28.. 8. PredArile vor fi partiale in cantitAtT 100 bucAtT sticle pentru lAnapY de 8 si determinate de direetiune, prima predare 11 luminT, a banY 20, total lel 20. se va face 2 lunT dupA subsemnItura 100 bucAtT sticle pentru masinY de 11 contractuluT, iar intréga pretare va treluminT, a hut 40, total leY 40. bui terminatA, cel molt la finele lane 100 bucAtY rondele de cauciuc pentru Iunie. nivel de apA, a banT 10, total leY 10. Nr. 4 de balastul necesar pentru Litre250 bucAtY rolurY hârtie telegraficA Lista tinerea linie1, pe anul 1880. mare a banY 77, total leY 192. Patru mif metre balast, a la 4, b. 20 24 'bucAtT masinT de lAnapY pr. gaz, cu metro, total la 16,800. lumina latA de 11 focurT, a la 1, total

total la 60.

1,200 kilo set de boil, a 1 let, b. 34, leY 24, ConditiunI pentru furnitura traverselor i stMtotal lei 1,608. 50 bucAtI mânere de pile, a banl 15, pilor de telegraf dupa lista Nr. 5 pentru 300 kilo cânepl fuior, a 1 let, b. 82, total la 7, b. 50. anvil 1880.

total la 546.

10 bucat1 foT mucava gris de 3 m. m., 1,200 kilo cMtl, a bull 77, total leT a banY 70, total leY 7. 924 1 bucatA diamant pentru tliat sticlA, a 40 kilo oloiu fort, a 1 let, b. 44, total la' 15, total la 15. la 57, b. 60. 10 bucAtT cosurY (panere) pentru cAr5,000 kilo carbunT de lemn, suta de kilo, bunT, dupe model, a leT 4, total leT 40. a 7 leY, b. 63, total leY 384. 25 bucAtY globurY de stied/ pentru lam10 kilo tone cArbunT do piatrA, a 50 fr. pele de la vagae, dupe model, a Id 5, tona, total le 500. total lei 125. 50 kilo lac negru, a leY 4, b. 80, total 5 pachete luminArY stearin, a 77, total leT 240. leT 38, b. 50. 40 kilo schlagloth, a la 3, b. 84, total 25 pachete &Hurl pentru lampe de 14 la 153, b. 60. panl la 24 in. m. latimea, a leY 2, b. 88, 10 kilo borax, a la 3, total leY 30. total lel 72. 10 kilo colóre galbenA, a banY 60, total Suma totalA leY 11,562.

la 6.

. Tranversile vor fi de stejar de bunA calitate tAiat cel putin, cu 6 lug ittaiute de confec4ionarea lor. 2. `Me tranversile vor fi de lemn solid

si sAnAtos, fárä nodurY, crApAturY, putrigaT,

sau orT C3 alte defecte 3. Traversele von fi cat sil póte de drop-

te, vAzute In tóte sensurile, maximum de curburA, ce se va tolera este acela de

din langimea traversa, si aceastá numaY pentru 5 traverse la sutA. EstremitAtile traverselor vor fi tAete normal lungimeT Ion.

4. Travers-le vor fi semi rotunde Wee curAtite de c(5je, lemnul alb, neavân:1 mal mult de 0,03. - Dimensiunile vor fi e 2

10 kilo colóre albl, a la 1, b. 20, to- ConditiunI pentru furnitura de balast dupa m. 60 lungimea minimum 0,28 lAtimea, lista Nr. 4, pe anul 1880. si 0,15 grosunea minimum. 10 kilo ere* a la 1, total let 10. 1. Balastul nu trebue s continA maY 5. StAlpif de telegraf vor fi de stej ir 40 kilo minium, a leY 1, total la 40. mult de V, nisip, el trebue sA fie curat si dreptl, siinAtosT fará nodurY vAtAmAtóre. 25 kilo alba de ceruse, a leY 1, total alte materil, de orY-ca naturA, sl nu 6. StalpiT vor fi rotund", bine curatitt leY 25. fie maY mic de 0,02, nid mat mare (100,06; de c6je, ctimensiunile vor fi de 8 metri 40 5 kilo emeri in praf, a laY 1, b. 20, to- balastul provenind din cariere de petre cent. lungimea minimá si de 15 centim. tal let 6. calcare mol, si dilatându-se sub infiuenta in diametru minima. 5 kilo salmiac, a leY 2, b. 50, total agentilor atmosferid se va respinge. 7. StAlpiT vor trebui sA fie arsY la la 12, b. 50. 2. Antreprenornl d'impreuni cu oferta pAtul cel mat gros pe o lungime del ctimetal leY 12.

40 kilo tévA de cauciuc pantru masinT sa, va depune o probA de balast, pe care (20 metri) dupe model, a leY 8, total 320. sä angajénjA a furnisa liniia, care probA 10 kilo cauciuc in table, a leY 9, b. 60, se va sigila si pAstra la directiune, dupá total la 96. aprobarea 5 kilo piele blanca, a leY 5, b. 50, to3. Balastul se va depuna parte in statal leY 27, b. 50. tia IasY, si parte in statia Cristest1 duo 10 kilo sopon alb ordinar, a leY 1, b. cererea directiuneY, el se va aseda in gre35, total leY 13, b. 50. med1 prismatice de a lungul cAeT pe locu100 meta pânzA grósA, a banY 75, to- rile anume destinate de directiune. tal let 75. 4. Antreprenorul rrnatIne responsabil

www.dacoromanica.ro

tru 50 centim.

8. AtAt pentru traverse cât si yentru stalpT cantitAtile prevAdute fiind aproximative directiunea îT reselvA dreptul do

a face in cursul anuld adlogirY sat seadeY fará ea antreprenorul sA se p ítA opune la acesta. 9. PlAtile se vor face prin mandate plA-

tibile la casieria generalA a statule. 10. Conditiunile generale pentru intro-

6552

hiON1TORUL OPIGIAL AL ROMANIBI

11 23) Octombre 1879

prinhrT de lucrárl publice, sunt aplica- in termenul stipulat sat nu le-ar preda

bile pentru acele din dispositiunt care nu se afig modifieate prin cele de fatä. 11. Predärile vor fi partiale in greutätt determinate de directiune; prima predare se va face 2 lunt dupg subsemnarea contractulut, iar intrega predare va trebui terminatit cel mult Ia finele lund Iunio. No. 5 de traversele 1;i stilpil de tolegi af neeesarl pentru Intretinerea liniel, pe

List %

auul 1880.

lTna mie dou, sute traverse, a leT 3, b. 35, total let 4,020. Una sutit dece stalpT de telegraf,, a lel 10. total leT 1,100. ;Sum totalg let 5,120.

-Se dit in intreprindere aprovisiouarea se 1eY de arte i meserit de la Herästrät

1 Piatrit de uleit de 2 oca , let 6. conform listel, atunci, prin singurul acest 6 Cratite pentru ciel diferite märimi, 1. fapt, contractul se va considera ea resiliat de Om.16 c.m. in diametru Om.10 inane; ministerul fárii somatiune Wit judecatä 2) de Om.22 c.m. In diametru Om.14 niel punere in intérdiere, va avea dreptul inaltá ; 3) de Om.12 c.m. in diametru a le procura din altá parte , cu orT-ce Om.10 'trial* 4) de Om.13 c.m. in diamatru prc cit va gäsi, pe clnaptul garantiet domOm.10 ¡liana, a 4 lei 1, total lel 24. nului antreprenor. 159 Burghie märunte de la 0m005 paná Pentru forma $ osebitele clause ale con- la Om.020, lei 90. tractulut, doritorit pot lua informatiunl de 12 Ceaprasuri difertie, let 15. la minister, eu 10 dile inainte de licitatie 4 Testele dältY Ward inguste ate 17, in ilele i orele de cancelarie. testea de Om.005; Om.006; Om.007; Om.009 No. 14,189. 1879, Octombre 8. Om.011; Om.013; Om.015; Om.017, lei 48, 50 Pile de aseutit ferästrae , a bull 50 Lista de uneltele de lemnarie i ferärie neeecare sedlel de arte i ineseriî din Bueuresel, bucata, total lei 25.

6 Fergstrae códä, de vulpe (Fuchsceursul anulul 1879 panä la coneureuta sumrd de lel 4,460 banl 50. svant) de Om.30 lungime pe 0.10 lätime,

Unelte de lemnárie. 1 Fellistrat cu bandä (fárä, sfax0t) constractiune nout pus in miqcare cu mâna sail cu curha de transmisiune , batin de fentá diametrul r6telor 60 c.m. lungimca lama de 3 metri, costul lut adus la loealul scólet, leT 750. 12 Etabliurl (teghele) de carpen de 1 m. 65 c.m. tabla lungg Om.65 c.m. latä sistem Vertheim , a 90 let una , total lei 1,080. 24 Gealae cu 2 fóre de Om.075 inane Om.070 late a 50 lei unul , total let 120.

a 2 let unul, total leT 12. 6 Ferástrae de Omni de Om.40 lungi Om.03 Ritime (Sochssaghe), lei 9; totalul uneltelor de lemnärie tâmplarie let noui 3,055 bant 50.

cu uneltele de lemnärie i ferärie necesarg in cursul anulut 1879, dupe lista iliserate m a jos, 0 Omit la concurenta sumet de let 4,460 bant 50. Predarea lor se va face la localul sc6lel Unelte de ferárie in termen del lung qi jum Otate de la data 1 Ventilator pentru forgä, pus in miaprobäret conti actului. care cu curka de transmisiune, de fontg. Licitatiunea se va tine la acest minister Diametru esterior al r6tel cu aripi, Om.50 in diva de 10 Noembre viitor,, la orele 4 luminele de admisiune in =nth eliptice dupe amédt. Ofertele vor fi sigilate i se de Om.20 ináltime Om.18 lgtime. Lätiva precisa atat in Mere cat qi tu cifre solmea totall a aripilor de 0m.21, cu t6te acd tmantul sat sporul la sutä asupra devicesorille sale 0 transmisiunea sa de miqsaint; vert-ce ofertä formatä in mod qi in 24 Fete eu 2 fre de Om.060 inane care, lei 400. ronditiunt diferite va fi respinsa. Ofertele Om.060 late, a 4 let una, total let 96. 400 Pile, 100 rotunde de 7 pang la 15 toll, venite in urma incheigret procesule-ver24 Fete cu 1 fer de Om.060 inaLe jumttate rotunde, 150 de 7 pang Ian toll' bal de licitatiune vor fi respinse. Om.060 late, a 3 let una total let 72. qi late de 5 P'enä la 9 jumttate Olt lungi Art. 40-57 inclusiv din legea compta24 Cioplitori de 0.m055 inältime late de 3/, , 1 $ 1. $ jumttate toll, a 2 leT bilitäteT generale a Statuld sunt obliga Om.050 late, a 3 let una, total let 72. bucata, total let 800. toril pentru 60 Rândele cu muluri, a 2 lei 50 but' 1 Nicovalá de qurupurt patratä de Om.60 Conditiunile generale pentru intreprin- una, total let 150. grOsä de Om.15 cu 14 gäuri , rätunde derl de lucrärt publice, inserate in Moni24 Servitor de incheiat de lm.20 c.m. pittrate de la 001.011 panä la Om.030, torul oficial No. 88 din 1874, sunt obli- lungimea a 4 le una, total let 96. muchille cu tgeturi rotunde i triungiugatoril pentru antreprisä. 72 Bukiti qurupurT de incleit, 2 duzine lare, lei 40. Garantia provisorie co trebue a depune de 0m,20, 2 duzine de 0.m25 2 duzine 4 Bucätt fentit pcntru foc la forgl de coneurentit , spre a fi dm4T la licitatie, de Om.30 lungime , a let 2 ban! 50 una, Om.25 lungi, Om.16 inalte qi Om.10 gróse va fi de 5 °/0 din val6rea devisulul, iar cea total lei 180. a 10 leT una,' total let 40. definitivä de 10 ° 0 conform art. 2 i 4 din 60 Echere diferite , 25 de Om.20 pe 2 Bucátl forme de sufiat la forgl de conditiile generale. Om.30 , 25 de Om.12 pe Om.15 qi 10 de Om.35 Om.16 in pgtrat gaurg coDupe adjudecatiune, concurentit suut Om.08 Om.12 a 0.50 bucata, total let 30. tinutl a lua informatiunt, din cancelaria 24 Sgarietort a 0,60 bucata , total let nich midkc, a 30 lei bucata, total let 60. 4 Ciocane mart , 2 de 2 oca 6 de 4 ministarulut, pentru resultat. 14 ban! 40. OCR, let 35. In termen de 10 4i1e de la aprobarea 60 Cadre de ferästrae de Viena 1 Pereehe fórfeel de täiat tabill eu mäna licitatiet , adjadecatarul este obligat sg 0m,40 c.m. lungime, 0m,45 c.m. late de qi de Om.35 lungime, leT 30; totalul uneltedepunit garantia clefinitivä, iar In cas eon- Om.02 c.m. gr6se, a 1 let 10 banT una, tokr de ferárie 1,405 , iar totalul general trarill el va perde pe cea provisorie i se va tal leT 66. 4,460 let 50 bani. publica o nout licitatiune. Ori-ce intgrdi25 Burghie centrale, diferite märiml de ere sat justificare este inadmisibilä. la Om.010 - Om.025 &Ate 5 bucátT de Direepunea eitei ferate a Statulut Dupe depunerea garantiet definitive, in Om.010, Om.014, 0in.018, Om.022, Om.026 Bueureset-Giurgid. termen dn 10 dile cel fault, antrepreno- a 50 Wilt unul, total let 12 haul 50. Directiunea calei ferate a Statulut Burul se va presenta la minister, pentru a 12 Perecht cleqte de cue, 5 buct4T de o curesci-Giurgia aduce la cunoseinta pusub-semna contractol; in cas contrarit ob- jumnate oca, 5 de 3(4 $ 2 de 1 oca, a lel jectele se vor procura in regie sati se va lbant 30 perechea total tel 15 banT'60. bliculut, cg circulatia vapOrelor accelerate de pasageri pe Dunäre, a incetat cu incedispune o altä licitatie in comptul garan60 Pile, 20 budtT d Om.12, de Om.15' pore de la 3/i, Octombre 1879, $ ast-fel tie, frä altà formulitate sat somatiune de Om 20 lungime, de ascutit de dar trenul milt ce circulg pe acéstä, linie cittre antreprenor Wit a i se läsa drep- rândele Fiqbr a 60 ban! una totalférele let 36. tul la verl-o pretentiune , ori-care ar fi 6 Ferástrae de Mat in foi (Laubsage) de Mercurea i Sambátit la orele 12 din 4i, cu incepere de la data sus eitatä numat motivele. 0,m15 langime Om 30 ináltime, a 6 lei are loc. integ antreprenorul n'ar preda uneltele una, total let 36. No. 2,541. 1878) Octombre 6,

www.dacoromanica.ro

11 `h) Octombre 1819

MONITORUL 410IAL AL ROMANIE1

6563

MINISTERUL CULTELOR I INSTR TC- de 3 August 1876, diva iacetarei din fune- toresci si de timbre de la 1871-1876 inTIUNEI PUBLICE. tiune a numitului sa se reporte la debitul clusiv anume: D-lui comptabil Tatusescu Andrei care a Lei b. D. Gros Ionescu , perdênd atestatul sdti succedat D-lni Stefan Parusi $ i care a si Din amenc,li judecatoresd pe 1871 796 31 de studit, liberat de cake directia seóleY primit acest escedent dupe, cum resulta i872 980 46 1) de bAeti No. 1 din Roman sub No. 525, din procesul-verbal No. 2,977, din 1876. 0874 143 din anul 1871, ministerul publica acósta, In privinta remasitelor. 1875 1300 31 spre cunoscinta generala, cd, ori-cine '1 va In ceea ce privesce remasitele anulul 1876 1406 34 gasi se va considera ca anulat. 1871, alese la 31 Decembre 1876, in su- Din amendi de timbre pe 1876 660 No. 11,944. 1879, Octombre 6. ma de lei 21 in vederea adreselor D-lui Total . 5,286 42 ministru de finance No. 7,978 si 10,472, -La biserica cu patronagiul Adormirea din 1879 , si a hotararei No. 103 se va Aeeste same se vor trece in comptul adin urbea Carapina, judetul Prahova, de- trece In comptul auului 1877 citata suma nului 1877, iar Deuu Parusi va justifica in 11

31

venind vacant un post:de preot, ministerul publica spre cunoseinta seminaristilor cu studii de gradul al II-lea , ce vor voi a ocupa acest post , sa, se presinte in ter-

men de 15 dile le la aparitiunea prin Monitor a presente publicatiuni la I. P. S. Mitropolit al Ungro-Vlahiel i primat al Romaniei. No, 12,003. 1870, Octombre 6.

Direetiunea Pinacotecel §i secilei de Bele-Arte din Bueurescl. Prescript-verbal Astadi Duminica 16 Septembre 1879, subsemnatii profesori ai scólei de BeleArte din Bucuresci , intrunindu-ne sub presedentia D-lui director al seólei spre a

de lei 21 din patente si decimi judetene, remaind aparat D. Parusi de plata lor, de óre-ce din mentionatele adrese resulta se fi implinit în anii din urma (dupe 1876) nefigurand in lista remasitelor aratate de minister prin citatele adrese. II. In privinta remasitei din anul 1872 alésa la 31 Decembre 1876 in suma de lei 2,358 bani 82, provenind din arenda carciumelor din Basarabia, nu va mai figura in compturile anului 1877, de óre-ce din hotararea No. 72 din 1879, pronunciata cu ocasia revisuirei celei cu No. 40 din 1875 result/ ca aea suma s'a incasat.

HI. In privinta remasitelor din anul 1874 alósa la 31 Decembre 1876 in suma

de lei 939 bani 2

,

in vederea adrese

-

termen de 3 di.le de la primirea hotararei causa neincasarei aceste rdmasito, ea curtea sa se OM pronunta in deplinA earnscinta in privinta acestor sume, cu ocasia cercetare gestiune anulul 1877 a acestei casieril in care a figurat si D-sa ea easier la acest district, $ i care informatii i se cere conform incheerei acestei curti cu No. 17, din 1878. Acésta hotarare se pronuncia cu beneficiul art. 19 si 22 din legea acester Necunoscandu-se domieiliul D-lui Pa-

rusi, ministerul publiea prin Monitorul oficial presentul estract de d.ecisiune. No. 31,284. 1879, Octombre 8.

Casieria general& de Ilfov.

D-lui ministru de finance No. 7,978, din 1879 , din care resulta cá remasitele din La 24 Oetombre eurent, se vinde cu lijudeca concursurile de medalil,facute con- directe din acel an 1874, s'a redus la lei citatie publica, conform legal de urmarire, form regulamentului seólei, la finele fie- 269 bani 52 , i in vederea hotararei No. in comune Casciórele, plasa Oltenita, aeest card an scolar. 488 din 1876, se apara de respundere caurmatórea avere a D-1111 Gheorghe Comisiunea a deeis a se da urmat4re1e sierul Parusi si se va trece rime de or- judet, Lambru, sechestrata pentru neplata arenedalit : dine mentionata suing, de lei 939 bani 2. de mosid Casciórele, insa : Medalie de antic, P. I. Balanescu. IV. In privinta remasitelor anului 1875 150 oi, 15 clai fan, o locomobila cu a Medalie la anatomie, D. Dumitrof. alésa la 31 Decembre 1876 'in suma de lei bur i batosa ei de treerat grad, o batosa Medalie la estetica si la istoria artelor, 63,092 bani 63, de Gre-ce din mentionata de batut porumb o masina de scuturat D-nii St. Nestorescu si D. Voinescu. adre,sa a D-1 ui ministru de finance cu No. grad. Medalie la perspectiva, D. N. Ionesco. 7978 din 1879, resnita c numai figuréza Coneurentil, spre a putea fi admisi, vor Medalie la mentiune D. Feldmer. remasite din acel an din directe , deeimi depune garantie de 5 la suta. In sectionea de sculptura nu s'a dat si rescumpararea pamiintulu din care se Licitatia se va tine de un agent de urniel o medalie. compune eitata suma de lei 63,092 ' b. 63, n:Aare al casieriei, conform prescrierilor Presedinte, Th. Aman. se apAra casierul Parusi de ori-ce respun- legei de urmarire. Membrii, G. M. Tätarescu , Storch, C. dare, si so va trece mentionata suma nuNo. 9,968. 1879, Octombre 6. J. Stäncescu. mai de ordine in compturile anului 1877 ale aceste casierii. - La 23 Octornbre curent, orele 10 de V. In privinta remasitelor anulta 1876, diminéta, se vinde eu licitatie publica in alese la 31 Decembre 1876 de lei 731,1.94 localul casieriei, 40 chile grad, seehestrat MIN1STERUL DE FINANCE. bani 68 din care directe si qecimi pe mosia Pitigaia, plasa Dambovita, acest Inalta curte de compturi In sedinta sa lei 101,918- 7 judet, proprietatea biserieel Sf. Spiridonde la 17 Iulie 1879, a prop unciat hotararea Rescumpararea pambtului . 12-25 Not, arendata D-lui I. liaritiade, ee sa No. 203, prin care se decide: Indirecte 629,264 -26 sechestrat pentru neplata arendef, in compI. Operatiunile eEctuate de D. easier Egal . . 731,194-68 tul sumelor ce epitropia acelei BisericY Stefan Parusi pe compta case de depudatoréza case de depuneri si consemna nere si a pensiunilor se admit provisorid In vederea eitatulul artic. 4 din legea in cifrele ardtate de acest easier pe compta comptabilitatii generale , se vor trece do La licitatie se va espune probe din grad, acelor case, pang, se va verifica compturile ordine in compturile acestei casieril pe a- iar pang atunci se pcíte vedea de doritorl mentionatelor doud case pe anul 1876. nnl 1877, spre a se avea in vedere la in- si la mosie, unde este asigurat la móra de Incasdrile si cheltnelile facute de catre chiderea esercitiului pe anul 1876 de si la Pitigaia. casierul Stefan Parusi pe timpul de la 1 D. Parusi a incetat din functiune de la 3 Concurentii vor depune garantie do 51a Ianuarie 1876 si pana in séra de 3 August August 1876. suta spre a putea concura. aeelasi an, so admit e curte dupe alegeIn privinta sumelor ce se arata da miNo. 10,051. 1879, Octombre 7. rea facuta mai sus, si ta consecintA esee- nisterul de finance prin adresa No. 7,978 dentu1 de lei 9563 bani 64 aflat in s6ra din 1879, ca remasite din amendi judeca- D. Gheorghe loneseu, debitant de

www.dacoromanica.ro

MONli'01tUL OPIC1AL AL It014AN1g1

buturT spirtoase in capitalh, prin petitia Inregistrath la No. 17,040, core a i se libera un brevet duplicat, de 6re-ce a perdut pe col cu No. 801, in puterea c/ruia esercitit comerciul de spirtoase. Casieria, anulând brevetul No. 801, a si solicitat D-luT ministru de finance emite-

11 (23) Oetombre 109

Produsul a 150 pog6ne snail, 30 chile mitri Giarisim, debitant de b/uturT spirorz si 150 chile porumb in $iubei, t6te toase din acea comunit, perdénd brevetul din recolta anuluT 1879, avre a D-lui Di- de licenth ce a posedat i pentru c acest mitrie Simioneseu si T. Tatovid, afiate pe debitant a cerut a fi schdut de la acéstil

mosia Mândresci. taxa incetând si din comercid, casieria pu6 si juna6tate 01M fan , din anul 1878 blich anularea brevetuluT s spre a nu so allate pa mosia Jitia, avere a D-luT Pascal maT servi nimenT de dânsul. rea duplicatuluT si publich spre sciinta ge- Corodianu. No. 8,335. 1979, Octombre 5. neral/I c nimenT nu se maT póte servi eu 70 chile grh, din recolta anuluT 1879, acel brevet. inmagasinate, afiate pe mosia Jideni, ave- Duph cum renal din adresa primaNo. 10,055. 1879, Octombre 7. re a D-lui F. Aninos. ruluT comuneT Saclile, No.202, D. Simion Pentru care se va tine licitatie in piata Popa, debitant de b/uturi spirt6se In acea Casieria general& de R.-Setrat. orasuluT Ramnicu, in dioa de 20 Octom- comunh, perdénd brevetul de licenth ce a In clioa de 24 Octombre 1879 se vinde bre 1879, si neputéndu-se efectua vóaaprin lieitae publich in localul acesteT ca- rea in acea c,li, se va vinde o-datit cu pro- posedat, si pentru eh acest debitant a cesioriT, de la orele 11 a. m., Ong la 5 clupil ductele celor-alti debitorT, in dioa do 24 rut a fi sclidut de la acésth taxg, incetând si din comet cit, casieria publicit anularea am6dT, averea secuestrata debitorilor maT Octombre in localul casierieT. brevetului s66 spre a nu se maT servi nijos notatY, pentru neplata de cAstiurT daPentru ratele bunurilor véndute : menT en dénsul. torite din arendT de mosiT ale StatuluT. Produsul a 56 pogóne grât, din recolta No. 8,334. 1879, Octombre 5. Procluctele se vend in starea in care se anului 1879, afiate pe mosia Plopi-VechT, glisese far/ nicT un angagiament pentru avere a D-lui Alecu larca. .111=11=1111=IMIRMillIN.101=1:122111 "MINN Scat asupra calithtilor etc., si cu cond4i9 chile porumb din rocolta anului 1879, ANUNCIURI JUDICIARE une pentru eumptirltorT a bate porumbu ce provenite din dijme si resfet, afiat de onose ghsesce si a '1 transporta impreung eu sia Bontesci-Calicu, avere a D-lui V. Gocele-alte producte eel mult in 30 dile de lia d. LICITATIUNT. la notificarea confirnahreT véndéreT en mid53 chile porumb din recolta anulul 1879, 16cele sale, old in cas contrarid garantia din dijme, allot pe mosia Golesci, avere a Tribunalul Ilfov , sectia III. depusit se va ineasa in folosul Statului D-InT V. Goliad. perdênd dreptul de cumpèrätor. D. Joan D.sliu, de profesiune advocat, 14 chile porumb din recolta anului 1879, Ca sh póth fi admisT la licitatie se cere din dijme, afiat pe mosia Slob.-Cioresci, domiciliat in comuna Bucuresci, suburbea D-lor concureutT a depune maT Antdih ga- avere a D-lui Miltiadi Cariadi. Batistea, strada PolonA, No. 35, pe basa rantia de 5 la suth din val6rea aproxima120 chile porutnb din recolta anuluT actuluT de imprumutare, inscris de acésth tivii a avereT push in vendére. 1879, din dijrne, afiat pe mosia Slob.-Cio- sectiune la No. 322, din 1876, $ i investit Pretul cu care se va adjudeca se va de- resci, avere a D-lui G. Peten. eu formula esecutorie la No. 362, din 22

wine imediat pe suma chilelor ce va re- 280 oT date pe proprietatea Cioresci, Iunie 1879, pentru suma de leT 30,000 capote plus dobénda datorith de la 20 Insulta prin mesurgt6re, ¡care se va efectua avere a D-lui Gheorghe Longhinescu. ' pânä la desfacere, si care act are tu termenul prev/dut mai sus, amatoril hash nie 1879 lin bud/ ca de 16 vedre raehiü,afJat in pentru producte, vite, fân objectele no- comuna Urechesci, avere a parintelui Ghe- urmat6rea coprindere : tate maT jos, se vor informa din timp in nadie I. Popovid. NOI CAROL I, localitile unde se gasese despre calitaNo. 10,100. 1879, Octombre 3. Prin gratia-lui Dumnedell i vointa natea si felul lor. tionalh, Domn al Românilor, Se publich acésta spre cunoscinta amaCasieria general, de Tutova. La tog de facia Aviitor, san&ate , torilor de a cumpgra, si a D-lor arendasl datori spre a fi faciä la dioa licitatieT. LeT nouT 30,000, s dich treT-decT de mii Perdêndu-se brevetul de licenth cu No. Pentru cAstiurile de maT jos , objectele 833, emis de D-nu ministru financelor pe lei nouT in napoleoni de aur, am luat eu secuestrate suet : numele lui Toader Paraschivu, pentru a imprumutare de la D. loan Desliu, pe terO machinit de treerat cu batoza si ac- esercita negotul de buturi spirtoase eu men de 3 anT, socotiti de asthdl, cu doeesoriT , 40 boi mad de jog, 4 caY, 34 amAnuntul, in comuna DocaniT, casieria hénda de 14 la nth pe an, care dobéndh vad, 20 gonitorT, 20 gonit6re i produsul publica anularea aceluT brevet, de 6re-cf3 s'a respuns pe anul d'ântairi Intl*/ la a 100 pog6ne grfiti, din anul 1879, ailate numitul debitant a incetat din comercitl constituirea acestuT imprumut, iar pentru tilto acestea pe mosia Amara, avere a D-lui de la 1 Octombre 1879. cei-alti duoT anT, regulat tot-d'a-una se v a Spiru V. Paleologopulu. rgspunde jumnate la 20 Iunie si jumnate 600 vedre vin, [Wet in comuna Popesei, Casieria general& de Teleorman. la 20 Decembre a fie-c/ruT an. preeum si produsul viilor din acea comunh Pentru cifra de maT sus, cu care m6imîn anul 1879, 370 care fan, din anu11878 prumut si pe care am primit'o astl in Duph cum result/ din adresa D-lui prisi 1879, si produsul a 70 pogóne porumb, mar al urbel Turnu-MAgure19, No. 4,2'33, numerar, am constituit ipotech D-lui loan allate pe mosia Zdrontoiu, Obilesci BI- D. Searlat §teanescu, debitant de baturT Desliu in primul rang caselo mele cu t6te lhnésea, avere a D-lui Enache Iarea. spirtoase din acea comunh, perdênd bre- dependintele, grajd, sopron, gradinh si 50 clhi fân, din 1878 si 1879, produ- vetul de licenth ce a posedat cu No. 1,22.3, locul lor, numaT curtea dih facia caselor sul a 100 pogóne porumb din anul 1879, si pentru c numitul debitant a incetat si remâno in deválmasie cu easele surorei [Ad pe mosia Buda, precum si produsul din comert, casieria public/ anularea bre: mele Maria Falcoianu si sociul sëii Alea 30 pog6ne grild si 20 pogóne porumb, a- vetuld séti spre a nu se mal servi nimenT xandru FAlcoianu, &Ste acestea situate in fiate pe mosia Dituulesci, avere a D-ItiT T. dc dânsul. Bucuresd, colórea Verde, strada StirbelDi mitriu. Vodh. No. 14, aceste imobile fliaduini No. 8,500. 1879, Octombre 5. 100 chile porumb in stiuletY, din recolta esborate mie mostenire de la mama mea anuluT 1879 , aflat in lesT, pe mosia Ure - Dupa cum resulth din adresa prim %ehesci, avere a D-lul Triandaf loan. rule comuneT Mitgureni No. 763 , D. Di(Suplemeng ,

www.dacoromanica.ro

11 (23) Octombre 1879

MONITOREW OFIOIAL AL ROMANIBI

Tarsita Costescu si recunoseute de proprietate a mea proprie, prin actul de partagill dintre mine, surorile male 0 eumnatit met, legalizat de onor. tribunal Ilfov, sectia III, la No. 8,235, din 1874, Decembre 9, far prin deosebitele du0 acte legalisate, unul de trib. Ilfov,sectia III, la No. 621, din 1876, 0 altul de onor. tribunal de Covurlur, sectia I, la No. 261, din 1876, din cart unul al suroret mele Sevastita Costescu, majorl, prin care dechili el renuntl la dreptul ce'0 pAstrase de a o tine 'in aceste case cat va tr1i sa6

pang, se va cAsAtori $i cea-altit a cumnatulut met major Al. FAlcoianu, c recunósce imprumutul qi se supune la tóte efectele ipotecet. Daca la espirarea termenulut de platA a capitalnit Intreg nu voit restitui suma imprumutatA in mânele D-lux Ioan Desna, sari voib lipsi de la termenile indicate pentru plata dobénc,let regulatA, D. Desliu este in drept a pane in licitatiune imobilul ipotent dupe cum este stipulat i ast-fel cum stApânit mama mea i '1 stAfânesc fár sA aibA, nevoe nict de vre o sentintl

judecAtoréscl pentru aasta, nict chiar de a'mY trAmite vre o somatic, singura trecere a termenulut de platil, va avea puterea a mA pune in intârdiere, se intelege bine 01 asupra acestut imobil socia mea Alexandrina nu are nict un drept, de óre-ee n'a avut zestre, dupe cum resultA din lipsa actulut dotal care nu se vede fascris in registre $i din ordinal cu No. 10,170, din 1870, al ministerulut de resbel, prin care mi s'a aprobat cAsAtoria arA zestre. De la espirarea termenulut de plat/ a capitalulut sat a termenulut de plat% dot:160d pang, in cjioa desfaceret, mA obHg plAtesc D-lut De0iu o dobândl, de 18

la sal pe an, plus câte 4010 nout pe fie-

care di de intârdiere clausA penall, clet asa am convenit. Acéstit dobêndi) ea 0 elausa penal, ort efit s'ar urca remâne asigurate tot in acest imobil ipotecat. MA oblig asemenea a plAti regulat pe

Supliment

Tribunalul llfov, sectia

6565

Ordon inscriptiunea presentalut act de

ipoteel in registrul respectiv in primal No. 6,740. - 1876, Iunie 25. rang. In dioa de 25 Lillie curent, s'a presinAcéstA ordonant/ se va trece pa act si tat inaintea tribunalulut D-na Alexandri- in registru, conform art. 725 $i 727 din na Costescu In numele si pentru social pr. civill.

D-néel locotenent-loconel A. Costesea, in Semnat pre$edinte, Al. Costescu. basa procure legalizatl de tribunalul PraGrefier, I. I. Petrescu. hova la No. . . , si D. I. Desliu, clrora citindu-li-se acest act depus ea petitia reGrefa atestà cA, s'a luat inscriptiunea igistratA la No. 10,318, din 1876, a deela- potecarl asupra imobilulut prevâdut acrat D-na Alex. Costósca el este gait de tul autentic, adY la 28 tunic, sub No. 322, social D-néet loeotenent-colonel A. Cos- ; din 1876, dosarol 1,055, din 1876. tescu $i sub-semnat prin propria D-lut Semnat grefier, I. I. Petrescu. semnAturA, iar D. I. De$11u, c actul este %cut cu multumiroa sa. Conform procuret sociulut me,primind Tribunalul, in facia acestor declaratiunt sancta intrégl dup l. acest act de 30,000 let $i in basa art. 1,171 din codul civil, dl nout, declar aci, 1876 Iunie 30. autenticitatea legall acestut act. SemnatA, Alexandrina Costescu. (Semnat9 Al. Costescu, I. Stef4nescu. (Semnat) Grefier, I. I. Petrescu. Am primit dobilnda la capitalul ImpruNo. 443 al condicet. 1876, Iunie 25. mutulut pang, la 20 Iunie 1878 prin D-na Pr efedintele tribunalulut, Ilfov, sectia III Alexandrina Costescu, astA-dY 1877 Octombre 12. No. 322. 1876, Iunie 23. ( Semnat, I. Deqiu. Inaintea nóstrA. D-na Mexandrina CosDAm putere $i ordonlm tutulor agentiteseu in calitate de mandatarl a D-lut locotenent-colonel A. Costescu, antorisatl i lor administrativt ea sl esecute pres-ntul en procurA autenticl de tribunalul Praha- ' act de ipotecl, procurorilor sl stAruiasel, va, sectia L No. 451, din 1876, $i D. Ioan pentru a lilt aducere la indeplinire si spre Desliu in persOng, cart, prin petitia regis- credintl , presental act s'a sub-semnat tratl la No. 10,477, an cerut sl, ordon in- de not. scriptiunea ipotecarl ce D. locotenent-coSemnatt: I. Brdtianu, C. lonescu. cotenent colonel Anton Costescu da D-lut Grefier, Vartha. I. Deslia asupra imobilulut situat in straNo. 362. 1879, tunic 22. da Stirbet-Vodl, No. 14, colórea Verde, I

pentru asigurarea sumet de let nont 30,000,

AcCstl, espeditie s'a liberat D-lut I. De$:

ea cât D. locotenent colonel, Anton Cos- Hu, astA-dt 22 Dinie 1879. Semnat grefier, Vartha. tescu s'a imprumutat de la D. I. Desliu eu obligatie a restitui in termen $i coniA carat punerea In vândóre cu licitatie iile artate in act. a easelor eu lecul lor din comuna BumIn urma acestora, vAdind actul autentic suburbia Brezoianu, strada Stirbetal conventiunet ipotecare, Investit cu ca- reset, Voell, No. 14, averea D-hit colonel Anton racterul de autenticitate de acóstl, sectie, Costescu, de profesie militar in armata rosub No. 443, din 1876; mAnA domiciliat in comuna Ist ca coloAvând in vedere cA, din relatia datl, de nel la regimental No: 4. D. supleant-delegat de not cl, esaminând Avân in vedere c. In persóna sus nuregistrele de inscriptiunt $i transeriptiunt mitulut debitore s'a %cut comandamentul asistat $i de D. grefier, conform art. 726 eu No. 211, din 1879, $i in urma color 30 din procedura civill, asupra imobilulut ce libere de la predarea lut, s'a facut $i se constitue ipotecl nu se gAsesee figurând procesul-verbal de situatiunea p-etinsl de nict o sarcinl; art. 505 din pr. civill, $i prin jurnalul aAvAnd in vedere el D. imprumutAtor cestet sectiant No. 5,828, din 1879, s'a proprie- incuviintat acéstA vénd4re. pentru constatarea dreptulut tate ee are asupra imobilelut ca ipotecl a Aeeste case sunt de did solid, presentat actul de partagifi sub No. 904, din 5 camere $1 duo6 de desub, compuse din 1874, si declaratiunea D-net Sevasti- rie, invelitl cu fer, $i o pivnitl, ototbueltlin qita Costesculegalisatl de acéstl, sectie, sub rai acestor case altl casl ce servA, de deNo. 621, din 1876; pendintt, având 4 camere, o bueltArie, Având. in vedere di taxa inregistrAret

fie-care an la societatea de asigurare Romania" taxa prevc,lutl in actal societAtet No. 356, pentru asigurarea caselor mele eu tóte dependintele, si la cas de a'ml arde casa, atunct din desplgubirea ce mi s'ar cuveni, D. De0iu va retrage capitalul ski de mat sus cu care m'a imprumutat. Acest act de ipotecii, dupe ee i s'a dat autenticitatea cuvenitl, s'a trecut in condica de inseriptiunt a tribunalulut Ilfov, sectia III, dându-se in primirea D-lut !Jelin eu tóte actele relative la camerA, o sufragerie i o altl odae tot do acest imprumut. s'a râspuns la casierie cu recipisa No. zid solid, invelitA cu tinichea, ambele cae (Semnat) Locot.-colonel A. Costescu. 1,660, din 1870, conform leget timbrulut; se având duoé antreurt, la spatele caseloVd.ând el D. imprumutAtor '0-a de- un grajd de zid solid, pentru 7 c,.t, un $or Pe coprinderea acestut asedlmânt alai at doraiciliul in strada Polo* No. 35, pron pentru 3 trAsurt, avénd o odae penmultumese $i declar di am primit sl fac conform art. 1,711 din codul civil. tru vizitit $i o spAlAtorie, 'invent ca tiniacest imprumut. In facia acestora $i conform art. 1780 0 chea, fa carte put, la spatele caselor grl1782 din codul civil. (Semnat) I. Dqliu. dinit cu pomtroditorT si boltii de vitl, cur-,

www.dacoromanica.ro

&Ai

MOMORUL OVCIAL Ali ROMANIZI

tea in devalmasie cu D. major AL Falcoianu, care are o pereche case chiar in acésta, curte, curtea Imprejmuita, In facia stradd cu grilaj de fer, avitnd si porp do fer, iar gradina imprejmnitA cu ulucT.

Se face dar cunoseut in general el acéstä licitatie se va urma fa pretodul acestuT :tribunal, In dioa de 9 3Ianuanie 1880 , la orele 11 dimineta , avénd in vedere el top' aceia earl' an pretinde veri-un drept de proprietate, usufruct , servitute, chide, privilegit, ipoteca sae verT-ce alt drept asupra imobiluluT in cestiune, sa se arate la tdbunal fnainte de dioa fixatä pentru licitatiune , spre a'd artta Pretentinnile; cad in cas contrarid , verT-ce cereri se vor ivi nu se

11 (23) Octombre 1879

fânete, lived! de pruni, o mórá pe arm numita 5oiiiiäreaseii, de lemn cu dou róte, invelitä cu sindrila, in drumul mare ce merge din oimarY spre Matita, esteun

han mare cunoscut sub numele la UrläSe in vecinesce cu proprietatea D-luT mateanu, compus din o pravalie, in fund pivjor M. Falcoianu, cm a D-10 Haralambie nitä, avend 6 esmere si 2 cubnir, junittaFundateann, in fund cu gradina Guichard, te construtie de zid i junatate de gard, proprietatea D-luT Dr. LucacT, la o parte mnveiitä cu sindrila, în dosul caruia este tot eu proprietatea D-InT Dr. LucacT i in o odaita de gard si nvulitä eu sindrila, facia cu strada StirbeT-Voda. in facia hanului peste drum se afla o maAsupra acestril imobil s'a maY gasit si gasie si un sopron pe stalpi, en scannrmaVrea vor considers. duri, invelit cu sindrilä, o odaitä mica Dcsarul 867, din 1879, colonel A. CosNo. 15,587. 1879, Octombre 6. invelitä ca indrila , de gard , in rand tescu se Imprumuta, de la D. A, L. Calencu hanul esae un grajd de zid, d'aderolu, cu suma de leY 75,000, ipotecand Triounalul Prahova, sectia I. supra eu pornmbar, avend si o polatä, Incasele din strada StirbeT-Voda, No. 14. velit cu sindrilä, un alt han cu o camera sr face dar cunoscut In general, ca aLa 20 Octombre 1879, orele 10 dipivnitä, de gard, in munte la locul ce césta licitatie se va urma In pretoriul aces- mineta, s'a decis a se vinde cu licitatie se numesee la dud. Te, gi 'T maT diee si MIT tribunal, In' dioa de 1 Martie 1880, publica la acest tribunal, imobila Plesuva, pivnita este do barghir. la orele 11 de diminóta, avud in vedere a D luT Matadi() Nicolau siaverea Stefan NicoVeeinatalile isi mosil sunt, mosia cA top acer cart ar pretinde very-un drept lau, ambi de profesie comercianp si doMetita, mosia Caldärusanca si Conatineande proprietate, usufruct, servitute, chide, miciliatT primul In urbea Ploescl, judetul ca a StatuluT, mosia Popesci, a D-neT Uta privilegit, ipoteca, sat verT-ce alt drept Prahova si secundul in comuna urbana Steriade, cu mosneniT Chiosdeni si cu asupra imobilelor in cestiune, sa, se pre- Midil, plasa Tohani, districtul Baztt, urstânjenil de mosie ai D-neT Musceleanea, sinte la acest tribunal, inainte de dioa fixa- marita, dupa cererea D-lui Costache Conlungul find pang fo plAiul CorbuluT si motA pentru spre a 'd arata pre- stantineseu , de profesiune comerciante, sia Tienu. tentiunile; eacT, in cos contraritl, verr-ce domiciliat in Ploesel, judetul Descrisele imobile dupa, atestarea grefeT cererY se vor ivi, nu so vor maT considera. spre despägubirea D-sale, de Prehova , suma b nil- s'at gasit afectate la urmatórele sarcinT: No. 15,155. 1879, Octombre 2. lor prevtduta în sentinta comercialá pro1. Matache Nicolau, loan Stefan Urlánunciata de acest tribunal cu No. 25, din teanu, vinde un loc din ulita St. VinerY - D. p im-presedinte al tribunalulul 1877, sectia II, investita err formula esedin Ploesci, No. condiceT 70, din 1863. Ilfov, seetis I eivila, pnin adresa No. 6369, cutorie prin care D. Matache Nicolat este 2. Idem, garantia de secuestru locul vidin 1877, si pe baza jurnaluluT aceluT tri- condamnat in ealitate de traente, si D. ran, ulita RuduluT, jurnalul No. 1,711, bunal .No. 2,345, din 1877, a cerut pune- Stefan Nicolau in aceea de garant, care din 1864. rea in véndére cu lieitatie voluntara a ur- avere so compune din: 3. M. Nicolau, Matheiii lonescu, garanmatórelor imobile, averea decedatuluT

o pereche case marT cu 2 etaje infaciä, si 3 tia de secuestru casele err local lor din in dos, compuse din 4 präväliT cu oditile Ploesel, Sf. VoivolT, opi3u1 din 1867. 1. Via ce face coltul dintre soséoa ce lor, plus alte 3 odaY in curte, 4. Matache Nicolau, Ionill. Vasilescu si duce la Vacaresd i strada Viilor, in ma- pivnita, acestea in etagiul de ddesub jos, in al Voicu. Neagu, garantie, preveniti pentru rime ca la 3 pogOne si jumnate, nefiind douilea etaj un salon, 10 camere si o cuh- let 500, actul dc sumisiune No. 30, din supusit la otasnita, având pe Musa vita nie, far in al treilea, care este d'asupra 1867. lueratóre ; se invecinesee în drepta cu Nun dependintelor din curte, sunt 2 ()dal si o 5. Mateitt Nicolau ell Stefan Nieolau, Flores, In fund cu Ionita, Croitoru, cu dru- cuhnie, aceste case sunt de mul Viilor si in facia cu sogoa Vacaresel; facia are un balcon de fier, lazid gros, in garantia de seeuestru cu jumttate partea 2. Via din valea monastireI VacareseT, etaj, iar in curte la dependinte al douilea din locul situat in PloeseT, Sf. VinerT, agalerie dc nul 1867, Decembre 20. dintre strada cu numirea Drumul-PutuluT lemn en giamlac, en tot locul Ion ingrä6. Mataehe Nicolau, 1onitä Antonescu, si strada Viilor, avénd ca la 2 si jumttate HI; cu ulud de scânduri si care are pogóne vie lueratóre supusa, la embatic; fete, una in piata fructelor despre clout vinde local din Ploesd, suburbia Sf. Vicasele anul 1870, No. 112 al eondied. se invecinesce cu Marin Canciu, cu Domi- Pagoritu, si alta uncle este portile marl 7. Matache Nicolau, V. Davidescu, vintrache Donciu Careimaru, cu un sant si un despre strada ce In piata legume- de un han eu locul le din Ploeaci, drum si în facia, cu drnmulcel care merge Ion, la acéstä pórtamerge St. este o magasie de zid loan, acu No. 97, din 1872. la Vitan ; In pamént, invelita cu fer alb pentru con8. Matache Nicolau, societatea cAilor 3. Via din comuna Dudesci, plasa Pan- servat gaz. ferate române, vinde o parte din proprietelimon In partea despre Vtcarese, acest Mentionatele imobile stint situate In Plo- tatea sa din Ploesel, actul No. 134, din judet, fn marime ca la 3 si jumtate po- esd, piata fructelor sat a lemnelor, suburbia 1872. gaine vie luerätóre, supusa la embatic, care St. Gheorghe Vechit, plasa Targsorul, ju9. Matache Nicolau, Stan Gheorghe, vie seinvecinesce cu Constatin Hie, cu Ion detul Prahova, invecinate eu piata numitä, vinde 5 stanjeuT de loc din trupul loculuT Mândru, cu Tudor Gradinarn si in facia cu strada ce merge la pieta t gumelor si din Ploese, St. Haralambie, actul No. 48, eu un canal al DamboviteT. eu proprietatile decedatilor Ghiä si Man- din 1873. Asupra acestor imobile nu s'at mal ga- da Vasilescu, casele find sit alte imprejurarT, iar coneurenta aces- alb, avere a D-lui Mataehe inveHte cu fer Segia H. Nicolau, tor viT pentru cea d ântfiiti se va incepe Mosia numitä Qrläteanca, avere a D-lui 10., Matache,Nicol.u, de la suma de leT 2,229, banY 30, pentru Stefan Nicolau, pendinte de Zahari a Christocomuna oi- yid si altul, garantie de secuestru cu un cea de- a doua de la sum- de leT 1,248, mad, din plasa Teléjen, judetul Prahova, loc din Ploesd, Sf. Haralarnbie, No. 34 al haul 10, si pentur cea din- urma- de la su- ! a-vénd pe dénsa pädure mare si mica pen- condiceT , anul 1866. ma de Id 1 I837 banT 50. tru cherestea esploatabilit, Iona de ail11. MatacheNicolau, Vasile

Alesandrescu :

G.

'

Matadi()

www.dacoromanica.ro

11 (23) Octombre 1879

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

65o7

N. Marea, secuestru pe mobi, cal, trg,- 1,993 al registrulul, actul Ne. 50, din licitatia se va efectua in sala aedintel avenitul averal imobilä din Ploescl. 1874. costal tribunal, in (lioa indicatg, (yule 10 anul 1866, August 20. 2. 2-,ico1au Matache, cgtre Mares N., diminóta, un le ai când. amatoril 12. Matache Nicolau, cltre Stat, ipo- lieitatie o vie en ecaretele eT din mosia Ora acéstg, avere sg, se presiate de a earna concnra. teen jumgtate din local din PloescY, St. Budureasca. Tot-o-data se somézA totT aceia earl ar Gheorgha-Vechig, pentru leT 47,555 par. Altg vie on ecaretele eT tot in mosia pretinde verI-an drept, d proprietato, 20, actul No. 50 din 1867, anulat. Budureasca si un loc din Ploesd, cu fa- usufruct, servitute. chirie, privi1gil, 13. Matache Nieolau, eforia spitalelor, brica si alto ImbungtOrT, dosarul cu No. teal, safi v(;r1-ce alt drept din cele ipoprescu imobilul coprins in actal legalisat de 2,667, din 1877. crise la art. 506 din procedura civibt, ca, acest tribunal la No. 50, din 1867, peaSe publioit de acéstg, si se som6z1 totl maY 'nainte de adjudecatiune sIt 'a

tru asigurarea contractelor moaiel Fgatâ- aceia care ar pretinde ver-un drept de pronelile ai schitul GrgescT, Urlati ai printate, usufruct, servitute, chirie, privispitalul Colti, nota eforiel No. 5,224, ipot_cg, sag orl-ce alt drept asupra din 1868. acestuT bun urmgrit ca , Inaintea q.ileT de 14. Matache Nicolau, garantie de se- adjudecare, sit se presinte la acest tribunal, cuestru cu averea sa imobilg din Sf. Joan. spre a '0 argta pretentivaile lor, dupg jurnal ul No. 717, Februarie 15,opisu 1869, alin. HI de sub art. 506 proced. 15. Matheit Nicolau, Dumitru AndreNo. 16,372. 1879, Septembre 18. escu, garantie eu un loc din PloescY, strada Oilor, Sf. VinerY, anul 1869, Tani() 30. Tribunalul judetului Olt. 16. Matacho Nicolau, casa riiposatuluT Stoian Stefan, garantie au 5 pogóne pgPrin incheerea complectululacestul trimint din ploescl, St. Treime, dosarul No. bunvl cu No. 4,019, s'a dispozat a se yin613, din 1869, opisu 1869. de cu licitatie public, in clioa do 6 No17. Matache Nicolau, Dimitrie Sfetes- embre 1879, orele 10 diminéte, urmAtórea au, garantie ipotecarga prhvgiia cu casele avere imobil, adicA : din PloeseT, cu local lor, mahalaoa St. Proprietatea Sitltgnesci, situatii In coGeorge-Vechi , pentru casa rilposatuluT muna Prisiaca, judetul Olt, plasa Mijlocu, Tudor Bgrbulescu , In sumg de lal vechT cornpusg de pog. 6ne arabile, livedl de f6n 60,603 35/40, actul de ipotecg transcris la ai islaz do vite, pa dênsa se afig un conac No. 33, din 1874. (le aedere, ug casg de druganT cu 2 came-

arete pretentiunilo co vor fi avênd, inaintea tribunalulul, cleT, la urmg, nu li se vor mal considera. Se notézg eg, cgutându-se opisele de poprirl de D. suplininte, s'a ggsit mo0a SA1tgnesci, din comuna Prisiaca, de 2,200 pogóno, a D-luT Eraelie Damba, afectata eg,tre Stat prin actul legalizat de onor. tribunal local No. 2, din 1871. No. 23,866. 1879, Octombre 6.

- Prin resolutiunea pus g. pe adresa

D-luT easier gen )ral al acestul distric, cu No. 7,841, de a se redeschide dosarul vdnc,14eY averei imobiliarg a debitorilor Florea Dineg si altiT din comuna Potcóva, plasa Midlocul, judetul Olt, maljos notatT de profesiune plugarl, sa diaposat a se

vinde cu licitatie publici, in dioa do 11

Decembre viitor, orele 10 dimineta, urmiltórea avere, adieg : ra, pardosita cu bIgnY, acoperitg, cu cocenl, 1. Duo-decl stgnjenY moaie din hotaral Stefan Nicolau la sectia un patul de Omit porumb pe 24 furcl, de Poteó va, invecinatT la rgskit eu mosia FM1. Stefan Nicolau, garantie cu prAvAlie- gard, acoperit eu cocenT ai o magazie acocoianca, la apus ea moaia D-nel Elena Fan-

le din Plooscl, St. Joan, pentru secuestru pe averea Nae Nicolescu, jurnalal ea No. 1,670, din 1870. 2. Stefan Nicolau, garantie pentra secuestru, c rand a se infanta pe rodul viiilor N. Botezatu ai N. Paraschivescu, cu cu casa din Ploescl, St. G:orge-Vechig, No. 1,867, din 1871. 3. Stefan Nicolau, garantie cu proprietatea din Pluescl, St. loan, pentru secuestru pe averea Petra Constantin si S. Constandin, jurnalul No. 4,204, din 1871. 1. Nicolae Matache, zestrea social sale, o magasie cu local din Ploescl, St. George-Vechih, villa, livezT, crame din Mu Vadu-Sgpat, ai local cu fabrica din Plo-

peritg, cu aovar tot de gard ruinatg,, pro- tâneanca, din comuna Pereti, la médg-0 prietatea se invecinesce la rskit cu mo- cu lije Parvulescu si la médg-nópte cu 0-

aia Mgrgineni , proprietatea moanenilor MArginenT, la spas ell, ea opal in moaia Curt*ra, propriatatea D-luT Stefan VIAdoianu, la médil-n')pte se invecinesce parte eu Corbu, proprietatea reposatulul Slg-

vitescu ai parte ca proprietatea Beria

a

prea Lungu, averea lui Floua Diucg, percaptor In anul 1876. 2. Patru stânjenT mosie, In hotarul Potcóva, In vecinaate la rtgrit en mosia Fábcoianca, la anus cu mosia D-neT Elena Fan-

tilneanu, la m-4i cu Radu DrAghicT si

D-lul Baruti, la médg-di se invecinesce cu la médg-nópte cu Bucg Carjan, avere a lul moaia Prisiaca, proprietate a mosnenilor George RAduleseu, perceptor in anu11877. PrisicenT.

3. Un stânjen moio, in hotarul Potcó-

Acestg, avere a D-10 Eraclie Dumba, de va, in vecintate la rgsgrit cu moaia FMprofesiune proprietar i arendaa , domici- coianca, la apus ea moaia BMteni, la raéHat in comuna Tufeni, plasa i districtul dg.-di cu Stana Carciumg.résa ai la médlTeleorman sari Turnu-Mggurele, Grand- nópte cu Ion Popa Manole, averea consiHotel, s'a urmárit de cgtre agentiT fiscal1 lierulul Florea Stoica. escI, suburbia St. Sava, ga rantie pentru leT ai se vinde in basa jurnalulul onor. consi4. ése stânjenT mosie, in hotarul Pot12,960, opisul anulul 1876, din 2 August. Ha do ministri No. 4,624, fiind afectatA cóva, in vecin6tate la rMarit cu mosia FM2, Nicolao Matache, Sfetoscu Gheorghe, antra Stit drept garantie prin actul lega- eoiance, la apus cu Elena Fântâneanu, la ipotecg In al II rang fabrica de gaz en ma- lizat de tribunalal Olt sub No. 2, din 1871, uiedg-di ca Florea Diacon 0 la médiichinele din Ploese, cu locul i grAdinT, ai se secuestrézit palatial depggubirea fi s- nópte cu Nicolae Mierlol, averea luT TucládirY 1 2 vil au livezi, din Vadu-Sgpat, culul eu suma de leT 126,136, datoratT de dor Titol. pentru leY 10,000, ipisu 1876, din 1°/9. D. Negutu Dumitrecu, din arenda de moAcestä avere s'a urmärit de cgtre agen3. Nicolae Stefan, Baldovin loan, lid- sie Dorobantu, Suhaia si Tolciasea, pe a- tul de urnagrire al Statulul prin procesultatiuue o pereche case cu pritvgliY, si alto nil 1874 -1876, $i tot dupg acel act pen- verbal No. 4 ./.4, aprobat de D. ministru

depeudinte din Ploese, Sf. ImokatI si tra auma de leI 156 944, banI 69, dato- nancelor, si se vinde spre despggubirea

St. George-Vechig, dosarul No. 2,670, din 1877, din 28/i 1. Matache Nicolcu, garantie ipotecarg, pentru tutela easel defunatuluT Nicolae Ni-

ratT de D. colonel N. Holban, din arenda mosieT BratovoeseiT cu puturile, datoratY de D. Dimitrie Dumba, din arenda mosieT Secniul pe anul 1872, si tot acest rest de colescu, cu caselp, pritvgliT $i tot locul leI 21,735, din arenda mosiel Albesci, pe lor din Ploescl, Sf. InaekatT, pinta fructe- anil 1873-1875. lor, pentru suma de 4,000 galbenT, No. Se publicA spre generala cunoseintga e.

www.dacoromanica.ro

StatuluT de suma de leY 4,805, bani 3, co

ce datópizg din c0 de comunicatie, patentg, foncierä, clecä ai dijmg pe trimestrul Octombre 1877 si pe trimestrul Octombra 18 6. Se publid, dar spregenerala cunoscintg, cä licitatia se va face in sala $edintelor a-

'8568

MON1TORUL OnciAL AL a OMANIE1 11 (23) Oetombre 1879 eestuT tribunal, in 4;lioa sus arStatit, orele sA si le arate la tribunal maT 'nainte 10 de diminítit, uncle si eind doritoriT de eulpat pentru fnrt ; cunosdnd. c, nefitri& de adjudeeatiune; a eumpra espusa avere, sit se presinte a vor mal considera. egeT, in urmit, nu li se urmator, procesal se va judeea in lipsitY, coneura. conform art..... din pr. penalit. No. 23,882. 1879, Octombre 6. Tot-o-datit, se somiza totT aeeia cart No, 14,283. 1879, Oetombre 6. ar pretinde very-un drept de proprietate, Corpul portitreilor tribunaluluX Ilfov. usufruct, servitute, chide, privilegit, ipoTribunalui de V1afica6 tech, sat verT-ce alt drept din cele presSe pubiie spre generala cunoseinta crise la art. 506 pr. eivilit, sit se arate la D. Ferdinand Vargtian, fost cu. domicionor. tribunal Ilfov, sectia comercialá, a Hal tribunal eu pretentiunile lor, maT 'nainte In diurgiu, acum neeunoseut, se eifixat 4ioa de 22 de adjudecare, cad n urma, nu li se vor de cu licitaie Octombre 1879, a sa vin- téza ea, in c,lioa de 10 Noembre 1879, ope piata tribunalelor, ave- ele 10 diminíta, sa vie la mal considers. aeest tribunal, Se notézit insA, el eitutându-se de D. rea mobilit a D-1uT A. D. Ionidi, din strada spre a se infiteisa in procesul intentat de Clementi, No. 2, compusa din maT multe grefier opisile de poprirT pe numele D-lor socia sa Luxita Georgescu, pentru divort; bueittY giuvaericale si anticT, ce se gäsesca cunoscând ea, nefiind urmator, Florea Dincit, George Radulescu, Florea , procesul Stoica si Tudor TitoT, ta starea cum se ca gagit la ereditorele s6t. D. P. Mateescu, se va judeCa in lipsit, conforna legeT. pentru a sa despagubire, si la cas de nu se gasesc astit-0, s'a gasit figurand urmittógo.12,181. 1879 Oetombre 6. role sarchiT numaT pe numele D-lor Florea va putea termina vânqlérea Ta ma qi se va contino in Olele urmatóre. Dincit si George Ritdulescu : Tribunalul de ocol Mangalia. No. 14,858. 1879 Oetombre Florea Dina, treT stânjenT mosie din hotarul Poteóva, cautiune pentru tutela D. Hasan Efendi, eu aomleiliul neoncase repausatuluT Stan Popa, dupa adrenoseuty este ehemat la aeest tribunal, in sa No. 5,075, din 1871; CITATIUNI. glioa de 25 Octombre 1879, la orele 10 a. George Raduleseu, seehestru eittre C. m., spre a fi present la discutarea cerereT Giurescu, sechestru duoT galbenT din vhCurtea de apel din Bucurescl , ce a flout D-na Aise Hagi Murtaza, de é. clérea unuT loc si ehida pravitlel de aid, sectia II. se Investi eu titlu esecutorit sentinta triiar pe numele celor-a1tT nu s'a gasit nicY D. Henric, eavaler de Maurer, cu domi- bunalulul Bulgar, No.121, din 1878, prin o sareina. eiliul nepunoscut, se vestesce printr'ads- care numita se indreptittesee a maT primi No. 23,602. 1879, Octombre 4. ta ea , la 1 Deeembre 1879, orele 10 dimi- leT 853 si jumètate turceseT, de la pomenéta, sa villa a se infacisa in procesul ce nitul Hasan Efencli ; avênd In vedere eit, - Tribunalul prin incheerea No. 4,020, de nu va fi urmator, se va transa afacerea a disposat a se vinde eu licitatie pubHcii, are ma I. Geettesche, pentru pretentiunt ; in in (lion de 6 Noembre 1879, ora 10 de di- pregatit eta tóte aetele necesare; elmsNo. 1,356. 1879, Oetombre 1. minétit, averea imobila a D-luT George Pa- dud ca, la eas de nevenire , procesul se va resolve in lipsit'T, conform velescu, de profesie proprietar, acum doart. 148 din miciliat in T.-Magurele, compusit ast fel: pr. coduluT civil. ul portA,reilor No. 10,104. 1879, Oetobre 6. Ilfov. 200 pogóne din mosia

Vittasi eu trupurile si numirile eY, situata n comuna CrAmpole, judetul Olt, afectata ea garantie prin

D. Iohan Neubauer, debitorele D-neT Curtea de apel din Bucurèscl, secMarita Harem, achitâncl definitiv creanta tia IlL

aetel 1.galisat de tribunal, la No. 25, din 18V , Dentru paza contractuluT mosieT StaD. Petre C. Petrovid, cu domiciliul notulu1 Ska si Belciugata, pe periodu11871 pfinit la 1876, proprietate care se invecie eunoscut, se ves1,esce printr'adsta ca, la 29 Ianuarie 1880, la 10 ore de diminónesee la r6sitrit eu mosia Statute Barza, ta , sá ring a se infatisa In procesul o are la apes cu mosia Ungureni, a fratilor Ungureni, la mécilit-nópte ca partea ze-ttrala ca epitropia bisericel SAntiT Apostoli, din a D-luT V. Tonceseu, tot din VatasT si la Braila pentru pretentiunT, pregatit en tóte aetele necesare ; cunoscând. eit, la eas de eu locuitoriT improprietitritT din VatasT, care se vinde spre despagubirea ne venire, procesul se va resolva in conform art. 148 din pr. cod. civil. fisculuT soma de leT 9,070 banT 90, daNo. 10,238. torita de D. Vasile Toncescu, de profesie 1879, Oetombre 6.

proprietari arendas din comuna Crâm-

poia, din arenda espuseT proprietätT, restul din eitstiul 3 si Intregul distill 4 pe anul 1875. In eonsecintit dar se publica spre generala cunoseintit a amatorilor ce vor voi sa cumpere espuRele imobile, cá1icitaiunea se re efectua în sale sedinteT acestuT tribunal, in 4ioa indieat, orele 10 diminíta, unde si cfind amatoriT sit se presinte spre a coneura.

Tot-o-datit se somkä ca orY-care ar pretinde verT un drept de propri( tate, usiVfruct, serritute, ehirie, privilegit Safi orTce alt drept din eele preserise la art. 506 (11n/procedura_civilit, asupra acestuT imo-

ce dittora D-net Harem, atilt capital cfit si procentele si Ote cheltut-dile de judecata

si de urmarire, prevNute in deeisiunea onor. eurtY de apel, seetia I, din Bueuresd, eu No. 281, din 1876, se publicá spre ge-

nerala cunoscinta, conform cerereT D-neT Marita Harem, ce ne-a dat prin supliea registratti la N o. 10,972, din 1879. No 14,781. 1879, Oetombre 6. =111111ARNAMMII,

ANITNC. ADMINISTRATIVE

Tribunalul Ilfov, sectia I civilá. D. Nita Hie Pantofaru eu domiciliul necunoseut, este citat ca, 'la 29 Octombre 1879, orele 11 diminéta, sit se presinte la acest tribunal In procesul de divort ee are cu soda sa Sita N. Hie; contrarit, se va jedeci No 9,048. 1879, Octombre 4.

INNININ1

Prim6,ria urbeI Giurgiu. Pentru confectionarea mat multor gistre i condicY bine legate , precumresi alte imprimate, neeesare pentru serviciul

comuneT si al pereeptiel , pe anul 1880, dupa conclitiile ce se afla in grefa acesteT prialitriT moclelele esistente. Pdinitria a fixat qioa de licitatie penTribunalul de Buzed. tru 2 Octombre eurent, pentru dud D-niT amatorT sunt invitatT a se presenta la oD. Stefan Joan Panita, eu domiciliul nee ounoscut, este citat ea, in Om de 1 No- r0e 11 dimin*, in localul primitrid, Insoci0 de garantiele neeesare, spre a conembre .1879, orele 10 de diminéta, sa vie cure. la acest tribunal, spre a se Infacisa ea in- No. 2,962. 1879, Octombre 7. .

www.dacoromanica.ro

11 (23) ()domino 1879

MOMTORUL OFICIAL AL ROMANIEI

65d0

Primária urbei Foc§ant.

-La prefectura politieT capitaleT se afin, Un inscris de 56 galbanTI eu data de 25 depuse urmAtórele acte gAsite pe strade August 1867, subscris de Gr. Din imprejurArT legale , amAnânclu-se sat uitate prin biljT si diferite Ionesen, alto loca- datorâncl D-lut Tase Mihlescu. licitaia pentru darea in antreprisA a ve- litAtT: 18. 0 polith de lei 450, cu data 1 Feniturilor comunale, de la urnaltórele e1. 0 ellitantä de lei M.), cu data de 21 bruare 1876, subscrisA de Toma raturi : Aprilie 1877, Ploesci, subscrish de G. CO'- la Hucuresci, in ordin deschis. Dumitru, 1. Vinul indigen; ea, datorând D-neT Uta Tane. Se publiel spre cunoscinta posesorilor, 2. Rachiul, spirtul, cognacul si romul ; mänes 2. 0 ahitanth a biuroului postal Bucu- cart sunt rugati a se presinta la prefectu3. Cotul ; resci, cu data de 11 Decembre1876,pen- rA, spre a 0 lecprimi. No. 3,885. 4. Gazul i pAcura; tru primirea unuT pachet de la D. Roseti, 5. Uleiul, célul si bombonele; in valórea declaratA lei 20,000, pentru exPrefectura de Prahova. 6. LumtnArile si cérä albA, cell de tot peduire la Vasluiti D-lul Vérnav. felul i parafina, 3. thi inscris de 100 galbenT, subscris La 12 Noembre viitor, urmâncl a se 7. Trei bant la ocaua fling piclu; de D. D. Chirculescu, cu data 29 Decem- tine licitatie in protoriul onor. comitet 8. Marcarisitul milsurilor si greutAtilor. bre 1857, Bueuresci, datorând D-neT Anipermanent local, pentru darea in antreurmând a se a renda pe interval de ca Marta. prish a confectionArd reieistrelor si impritrot ant, incepntori de la 1 Ianuarie 1880, 4. 0 politA de 1,300 mArci, trash de matelor nedesare autoritAtilor comunali fixat din non d.ilele de 1, 2, 3, 4, 5,6, Daniel Claus, din Brasov, data de 12 din acest judet, preeum si a celor-alte 7, 8, 9 si 10 ale viitórei luni Noembre, lanuarie 1872, cAtre Teodorcu VanderlaT, la pendinte de comitet, conform incheerei spre a se tine asemenea ordinul D-lui Frantz Zürner. sale cu No. 6,273, din 25 Septembre esIn consecinta decisiuneT consiliului co6. Un act do vénc,lere en data de 26 pirat, se publich spre generala cunoseintA. munal, de la 3 ale corenteT, se publicit a- August 1875, pentru vene).érea until loc No. 19,328. 1879, Octombre 2. Cesta spre cunoscinta D-lor amatorT, cart

din Bucurese, colórea de Albastru sub sunt invitati a se presenta in arAtatele Dobrotésa, de chtre IonitA Stoiea lui Ena-

dile, tu sala oficiulut acestei primArit, In- che Dumitru. sociti si do cuvenitele garantii in banT 6. 0 politA nedescifrabill. sat efecte d'ale Statului; garantia provi7. 0 chitantA do leT 259, cu data de 22 sorie sure a putea fi admisT la cencuren- Octombre 1877, Bucuresci, subscris de un va fi de 10 la nth asupra pretulul 0- D-au D. Pop .scu, datorând D-lui Dimitrie sistent. Panalotopöl. Licitatia se va tine mat antain pentru 8. () poi*, de 7 lire, dt1 data de 8 Iafie-care antreprisit in parte, fixându-se c,li- nuarie 1875, Buturesci, subserisA lele de 1, 2, 3, 4, 5, 6 si 7 Noembre, si lacob Sali, la ordin deschis. in casul d'a nu se putea obtine nici un 9. Trei liste do lotarie austriace. resultat in aces'aa iIe, apoi in cele-alte 10. 0 chitanth en data 24 Main 1875, trei due urmAtóre se va tine licitatie si Bucuresci, subscrisA de un Lazar, in vain parte si 'in total, pentru tôte aceste ve- lóre de 16T 1,400 , datorâncl cAtre Ösz nituri adjudecându-se asupra celui ce va Sandor. oferi pret mal avantagios pentru comunh, 0 politA de lei vechi 540, cu data de 7 iar conditinnile generali de antreprish, Martie 1879, Bucuresci, subscrisA de Ancât si con ditiunile epecialt pentru fie-care drei Dobrescu, la ordin deschis. antreprisl in parte, se pot ved.ea in oti-ee Idem, subscrisl de Reinstein G. Davidqi in eancelaria primArieT, de la orele 10 son, eu data de 12 Iulie 1873, Buouresci, a. m. panh la 4 p. m., cat i prin Gazeta in valóre de lei 38080/00, la ordin desehis. de Focsani. No. 2,935.

1879, Oetombre 4.

Prefectura poliie capitalet. La localul acestei prefecturT, fiind necesitate de óre-carT reparatiuni si infiintArT de mobilier, so publich spre cunoscinta celor ce vor voi a le lua in antreprish eh, in oioa de 15 Octombre curent, orele 12 din di, so va tine licitatie orall In pretoriul prefecturei. Devisul se !Ate vedea tu tóte 4ilele la prefecturA, de la orele 10 dimineta pana la 4 séra. No. 24,309.

- La prefectura capitaleT aflandu-se 3

cesnnice de argint. din earl' unul incomplect si duoil de perete, co s'an ghsit la

un supus german, anume Julius Finger, se publicA acesta spre cunoscinta posesorilor, cart sunt rugatl a se presenta la prefecturA, spre a le primi. No. 24,296.

Prefectura de Romanati. In çlioa de 30 Octombre corent, urmând,

a se tine licitatie la comuna Bobicesci, iar la 8 Noembre la prefecturA, pantru vendarea a 73 arbori din phdurea Statului Govora-Chintesci, marcati cu ciocanul silvic No. 3. .Prefectura pubhch spre afiarea amatorilor. No. 1879, Octombre 6.

Prefectura de God In cjioa de 5 Noembre viitor, fiind a sd

tine licitatie in sala comitetulut, pentru

darea in antreprisA a confectionArei maT multor registre si imprimate, necesare in serviciul sOn si al comunelor rurale din judet, pe anul 1880. Prefectura publich spre eunoseinta a11. Duo6 borderouri de la Em. Hilel matorilor cA, la arAtata i sA se presiuts Manoach, cu data 21 Octombre 1879, pen- la lieitatie. tru vénlérea a nisce bonuri D-lui M. Leon No. 9,981. 1879, Octombre 5. si alte hârtiT mArunte.

12. 0 politA frä valne.

,..sa.t.sa,cVP.A.A.LUIP

13. Un inscris cu data de 29 111E61869,

de lei 2,500, subscris de D. Maior Budi-teanu, datorând D-lui Ión Moscu. 14. 0 politA de 175 napoleoni, subseri-

sit de Neagu Vasileseu, cu data de 16

CONCERT Duminich 14 (26) Octembre cureut, va

Martie 1870, Bucuresci la ordin deschis avea loe, in sa la Ateneului Roman, un concert dat de surorile Sabina & Dina giratA de Tudorache Bitclescu. , 15 n p 1-11:1 de . 1,926, cu data 23 Au- Schmitzer, cu bine-voitorul concurs al gu.e, 'iena, trash de Santauofschi 0-1or Louis Wiest, C. Dimitrescu, H.

catre Hauraseh ei !if, din Braila si giratA Sassberger si S. Prager. Programul fórte variat. de Lonilee. Biletele se pot gAsi tot-d'a-una la ma16. 0 polita de 100 galbenT, eu data de 24 slain [879, subserisA de N. Bureleanu gasinul D-lor Harsch, Sandrowits, calea Victoriei, si in sera de concert la cash. la Buouresci, la ordin desehis. Inceputul la 8 ore sera precis. 17. 0 politA de lei 490, en data de 180S, Noembre 6, subserisa la Bucuresei, de C. DAseAleecu, la ordin desehis i giratA de Elena DascAlescu.

www.dacoromanica.ro

6570

aymy-oittoL

AL itail&Nitif

11 (23) Oetombre 1810

AN UNCIURI PARTICUL ARE

CREDITUL FUNCIAR URBAN

Societatea Concordia Romand,.

SerisurIle e§ite la sortl In tragerea 6 de la 6/18 Octombre 1879, platibile in aur la 1 Ianuarle 1880 st. n., eu 14 cupene.

Fiind-eg la adunarea generall din 7 Octombre cunt, nu s'a intrunit numgrn1 sufieient de memlli spre a se putta tine aedintg, conform art. 36 din statute, se publieg, o noug convocare pentru 4ioa de MereurT, 24 Oetomure, a. c., la orale 8 1/2

A1111

Valorile scrisurllor e§ite la sortl 2000

1000

500

100

s6ra.

Acéstg adunare se va putea tine eu orT egtT memori activY vor li presentT la ar.Aintg. BucureseY, 'b 79, Oetombre 9. Comitetul.

Epitropia spitalulul Garla§i din Moaia COQUNLEANCA, a spitaluluT

GArlaai, situatä in judttul Buzgg, se dg ca arendg pe curs de 6 anT, eal incepere de la 23 Aprilie 1880. DoritoriT se vor presenta in pretoriile prinagriilor Buzti, i Rgrnnii.u- pg,rat, in 4ile1e do 29, 30 ai 31 Oetombre anul curent, ega este a s 3 tine acestg,

472 638 666 702 703 744 748 752 763 4224 5632 9132 9702

125 279

1988 1992

494 823

1994

84 t

847

:

851

988 993

---

i

3279 4763 5333 6553 8064 9970

--

47 196 372 433 1088 1104 1136 1133 1180 1232 1332 1844

2176 2988 4616 6741 7125 7236 9569 9682 9814 9993 9991 11261

-

172

301 3 :)0

380 392 400 407

I

3638 4703 5568 5823 6396 6402 6590 7308 7795 8000 .8922 9491 9498 11520

Scrisurile e§ite la sort! In precedentele 5 tragerI §1 nepresentate acum lanplatit

pAnd,

Valorile scrisurilor de :

Data tragerilor

20, semnat de D. Naiman z..tainberg, in i I 2000 I 10001 ordinul sub-semnatulut, eu plata peste o I I lung de la dati, pentru chide, vizat de D. jude de pace al ocoluluT I din Bucuresel, 1. Tragerea de la 9/i5 Octombre 1876, 669 I. I eu 20 cupóne (Julie 1877. la 26 Martie 1876; gäsitorul va primi o

500

- - -

recompensg, aducândumi'l in strada LeonVodg, No. 53. 2. Tragerea de la 2/14 Octombre 1877,1 Costache Popovici. eu 18 cupóne (Lille 1878).

TAE INCHIRIAT grand otel din Save202 dn, se dg eu chide cu Incepere de la 3. Tragere de la 9/ Aprilie 1878, cu

23 Aprilie 1880, DoritoriT vor bine-voi a se adresa la Dior fratil A. H. Elias, in BueureseT, piata sftntul George-Non. 15-13 2 4

553 603 609 1103 1504 1548 1590 1890 2112 2368 2316 2351 2941 2945 3407 3609

193 200 201 212 234

--

cea perdut un bilet la ordin eu data 28 Oetombre 1875, de leT nod 411, banT

99 102 158 161

17 cupiale, (Ianuarie 1879). I

1

30

I

12303

1

1 5687

1

I

126 272 491 906

3072

51

53 138 283 331

336 367 2020 4603

100

1

453

- -

176 1483 347 4096 448 6144

7743

60

4314 4338 7751

61

2b3

308 314 1940

----

4. Tragere de la 6 Oetombre 1878, cn 660 29 37 6061 55 606 5952 16 eupae, (lulie 1879). 5592 924 5:./.8 6394 295 1472 6429 VENPARE ai DE ARENDAT de 3711 8006 552 3752 9246 1.../ la sântul Gheorghe 1880, mosia CO592 5817 §ERENI, din judetul Ia1omia, plasa Nwful, aseinenea al casele din ea i , alg, strada Romang. No. 81. DoritoriT sg se adreseze 5. Tiagere de la 3 Aprili 1879, el' 474 504 54 2016 296 442 4030 15 cupóne, (Ianuarie 1880). 479 2126 432 5382 309 3729 8184 la proprietar in pomenittle case. 16-45W. 71.2 t ' 100 6309 310 4012 8854 8049 1 1056 6620 10180 TAE ARENDAT, chiar de aeumal:moaia Cu acéstli ocasiune directiunea face cunoscut D lor detentorY, c seamea lengg gara Cioegnesci au puting Ode re, han practicabil in aoseoa nationa- surile esite la sortf, in trugerea de la 6/is Octombrie 1879, si in genere t6te lit, ease marl de locuit. magasiT, pgtule, cupó ele scrisurilor cu scadenta de 1 Iunuarie 1880, le scomptézg, cu inlocurT de arilturtt ai Pnétä de ajuns. cepere chiar de aY 1049 cr, cu procente de 70/0 pe an, in monedg de aftr. 10--1 J.& Nae Christodorescu . Dir ectiunea. 1

www.dacoromanica.ro

.-.111326446612/1M2StrflasstWAVOlnsillSitell,

DA:

SCHIMB

NOR CAS4 DE MINI] CASA DE SCIII3111

MARE BURSA NATIONALA

TOMA TACIU

I. N. FERNO & F41 BENZAL

48. Sir. Lip#camiNr. 48.

(I0. Ntr. Lipsear#4 .Nr.O.

10 Octombre

10 Octombre

cramp.

rurale, tlonten

,

1031/2 10811

1,11144 same! pene.

dobând. L 1i ) 189 'le/0 Ser. flute. rurale. 9 91/ urb. . v3 0;5 10/0 Imprumut. mu-

. nieipal Rent a Român5. letprumut. et. prim:, Bueur. (20 1. bue.

.0 1,4

.6.41i1 Dacia (5001. b., Rmfluie,(100

190

.

.

www.dacoromanica.ro

Igaite la trartfr. rurale .

.

domeniale.

73

90

rurale .

.

731/4 70(48.2c-tsur1 ¡Immure

190

.

997. 93

100

.

Florini val. austr:a e. MArel germane . . 991/7 Banenote franeette. . 38 Losur1 otom . .

ltleaa.- 21 Octom. 9 34 5.40

.

Dueatul. . . . . Ruble de elLtirtie

. .

.

Losurl otomaue .

20-

Berlin.- 210erom

Obl. oil. ter. ronifin

Prior. Oppenheim. , Ruble de ehfirtie

/mind otomanc.

.

140°6.: 215.40

-

.

4(/

.

arir. - 21 Octom. Rent r Inagnr.

72

80/0 1.,ppenhelm . .

210otom

fi0/0 Oppenh,tim. "11/0 Aura

10 0

austr, set. LoSe otomana . .

2.1s

40

2-161/e

olenew - 21 Oetom.

100

Napoleontli

42

,

45

I" Eo 101,0

10 Octombre

31)/9 obligatiuni dom Oblig. dom. esite la

suz 13/4 7;8

1031/4

1033/4

2. 6 45

.

Cupóno explrate.

.

ld. pen. 1 Tillie 1879 170 Soria. tune. arh

.

Ruble de bartie.

.

Ruble /Artie Lose olouittrko .

10l1/4

1013j,

Seris. fun. rural.

Aetiunt 103 Romania

. .

Aotlunl bailía.. 96.69 40.70

Fermo-Benzal.

.

1,oee otomane ,. 3

993 4

190

10014

90

931/3

20)

188

A c. BláneelRomâniei Romanis. 96.26

Viena.- 21 Ootom. 43

721 2 Napoleoul Galbenl. 43.a0

.

CIIIY611)

2-11 2.63

'Vs 11 8

.

8'

7."/. 10/

6136 este In MO, VII

de A UR socottt up: eureul eetilu j (A i6 p rovision

A

a;

Ruble 115rui, Florin

20/10

11/4 .

.

14apoleonul .

15 8

10 n -.3

2. 6

*rya). Vona .

Argint contra aur. Bilete ipoteontra /tar Rubio. chirtie .

/4 1.4

Argint

Is

..kux

rt. .

Lose otom uric.

118

2 64

10/8

1 2.45

°Dent-toil:a

.

.

Rkla

.

.

.

.

iorinl

5-69

. .

Lose 01011111.11"

20

21130

96.42 40.7., 96.60

40 91

Mkrel ii

98 as

106.5, 105.50

..0

`:.15L0

215.70 P5 6i

721-12

721/2

i'arto - 210etom. Lose Otoman,

Aur

2 ,5 9.15

.

.

(i8 17.8

A.ut0.1.1

2lOotom.

Rents romin6 4 31

Aur

.

Obl. n4ilor for. rom .

Argitl

Fiorittu- 2 lOctom.

jl

.

ma!

.

apodolociol.m.11..

,o/

c.rgint contra cut Mete Ipote, eon.

200 74 44

993A

.

Aetiun.

5-69

.

ii urbane, Cupóno.

Rents RominA,

110/0

a

99

morticipale.

.

are.

'.65

103 931/,

93/4

.

Muneipale ,.'618eris. fun r...ral

190

190

iè93/4

Serisurl hue, rura;... ii urbane, nr.

?ter

Vytte la

felorin . . .

93

1-0

.

Obliga1i1 rurale . domeniale

Aunicipale. i/.L00 10/0 /#6 0

.

IS

.

931i'2

70

no ra,len.

10/,

Ruraie esplrals 296 Domeniale 5

.

Loaf, otomane

45

731/4

7!

Lama , ,Romanie

188

8erisur1 fune. rurale

190

2.33

s3Oun1

il

70 50

.

Rurale Domeniale Muneipale Sorts. (un. rural si 733/4

10

dob:nd.

7.4ite la ;tarp

.

Florin1 val. au striae& 96.6e -a- 3 Ruble ehilr. val. rum 106.50 105.5c- Arvint eontra ear. 215.40 '215.74 35.4) Bilete Ay sontra au:

.

Aárena pentru telegraute:

188

731 4

p.nto

.

eas. pens 300

A e. 135.ned Româniel

do b. 10 tr.

rtris. - 210otom. Rents romfittn

. .

73

70/0 Seris. fune. ritr

93

1w,

Vaixt.

1031/4 1033/4 10)/0 Oblig. rurale 81/0 Oblig. domen.. 103 /2 104 8 ',/0 Impr. municip. 10114, 1013/4 !min. cm prime Bue 28',4 b. 20 1.. . 271/7

27

51. doh. 20 fr.

%711,

100 ctombre

10134

t

Oblig oils. pen 300

Cupene exporate.

',1.1.1?,

.

104

20 lel

Ian. 1871).

21 ()atom

Oblig, eailor gnat+. române .

emenial

en prime BiL

Idem egite la earl 5.60 Id. pen. 1 lulie 10714 20 lienta romAa9.. 20.20 124...5 124.75 Obl. eas. pen. (800,

,

81/4

104

.

IVT. 68. Sir. Lipmmal, Nr.68.

itent 731/2

723/4

.

,

es Imps. muneipa

70/0 Soria. fune. rin idem eqite la eor, Ian. 1879

.

103/0 Obli.o. rurale

5.49

Lose otomane .

411111111111111111111111111111111161111KIROMMIMigai

Renta

1

ecor/

e.11/0 oblig. Isom. Bic

:Jump.

1031/21 104

`3010 Imprum. Upper.

9.3672

Jucatul

1...0e4r otomtink .

Losur1 °Ionians .

4

Argint contra aur 20/e Bilete ip. contra /set 11/0 aubla de hartie . 2ea

96 so 1i6,re'l eriorit. Oppenhei'irt

4

12 1

s

gOrlin,.

124 ;5

,

Damon.

It)

1580/0

goal, I Vied,

ssite la sot niurlBuo. 1bil. 20 1., 271/2 3 Renta RomItiss. 131/, Cupóne cam expo 190 200 Dacia 4,e'tzusiu a. pen. 1 Ian. '70 75 Romilal a. t in. e. Bue. eu prim 296 Ac. BlneelRominieT 294 bilete de 1.10 franc!

11.0,9

Oo

10 Oct ombre

dom en. eipirat 931,, Cup. Id. pentru 1 TuL 18-:

200 tmprumutul eu pre

1.a0,/0

COHEN. Nr. 53. Str. Upscani, Nr. ES,

-13..a41r. %araff3

Id. pen. 23Apr. 187.

Serieurl ,.uneistre

971/2 971;2

(vie-a-via de

Obi. rurale . /00,4 ObIig. rurale 1031/2 104 elite la soil elite la so41., 993 4 argi domenialc 1031 2 ie.4 Pis evite la soiV 9934 arg. Cup. rulale expirat.

100 Dohemili 10 tr. oblig 931 2 easel peneil 300. le!. 188

75

BURSA ROMANA

57. Sir, Lwow* Nr: 57

1

urbane..

Diverse. 11/00 Bil, hip. contra Rut. 17 59 0 Argint contra aid 2.14I/2

Etranira

11.4

?Rill CIA It SCI1111

B.4.11K.A.U8

.

161/4 1% Impr municipal 1011/, 102

Capone.

Aet

104

an',

12

De oblig. rur, domen. eerie. rune. rural,. urbane exigibilk muncip. cols.

ap 0 1 e a u .

11.427..1:

ind.

L 74'0N.ITIT

franoi.

431/2

Dueeul Fâri provision. l.58 Lose otoutane . . ISAC M. LEVY. 20.40 fti112611.1111110111180WWWWardtitrairant018Migiateresagilo"AlebtainiMM

6572

MONITORUL OFICIAL AL ROMANO!

11 (231 Octombrls79

MINISTERUL FINANCELOR. In mai multe judete si anume in Bugg, Ialomita, Ilfov, Prahova si Tutova s'ag ivit cAte-va bilete ipotecare false de 5 si de 20 lei.

Ministerul de finance,aduce la cunoscinta pubHcd, semnele distinctive dintre biletele bune si cele false. Acésta se face pentru ca publicul sä se pcitá pune la adápostul biletelor false. Casieril si agentil financiari. g'uvernu1u aü ordine a refuza primirea biletelor ipotecare false si a le anula, precum acésta se face pentru monetele metalice false. Semnul principal al biletelor ipotecare este capul lu Traian din Filigramá. A cest cap nu e imprimat cu veri-o colóre sag impres in urmá in hârtie , ci e format chiar in hârtie la fabricarea ei , in cât pártile desehise sag inchise ale desernnului reies din grosimea sag subtietatea a insäsi foaei hârtiei. Pe biletele bune , capul lui Traian are un desemn fórte frumos, fórte bine veOut in tóte amánuntele lui si transparent când e pus in preajrna lumina Pe biletele false capul lui Traian e de abia perceptibil, netransparent si In genere grosolan 'Amt. Pe biletele bune , foile de laur, care compun coróna de pe capul 10. Traian sunt in nurnér de opt, d'ântâig sése foi imbinate tot câte duoe, a séptea in frunte, a opta la cérá , tóte sunt fórte distincte si bine pronuntate, iar cordéoa (panglica) care WO, coróna st vede in nodul ei fórte bine si distinct. Pe cele false, frunzele si cordéoa (panglica) nu sunt transparente, nici bine si distinct pronunlate.

Pe biletele bune, tifrele numerilor si literile ce sunt alaturea cu ele, din sus si din jos, din drépla si din stânga , sunt asedate exact , neted si nestramutat Inteo linie drépli. Pe bileteIe false , táte aceste tifre i litere sunt asedate In mod neregulat. Pe biletele bune , tifrele numerilor, ce fie-care biiet pórtA in mijlocul lui sub inscriptiunea valórei biletului, sunt mici si fórte precis si bine U1:4E-Re. Pe biletele false aceste tifre sunt mai marl. Pe biletele bune, colórea albastrá e deschis5. Pe biletele false, colórea albastrá e mal Inchisd si cele mai dese verzuie. Pe biletele bune , semnátura casierulur central e de aceiasi colóre ca si a biletului Insusi. Pe biletele false , acea colóre e mai Inchisá de cAt aceia a biletului.

Biletele bune , aü o hârtie subtire, de o tesâturd désá, firele tesáturei bine pronuntate, in sens diagonal. Biletele false, ag o hkrtie mai grósá, de o tesáturá mai rar6, firele tesâturei putin pronuntate, in sens orizontal. No. 30,671. IMPRIMERIA STATULUI.

1879, Octombre 3. DIRECTOR N. T. 0kUANU.

www.dacoromanica.ro