Ţările Române Şi Problema Orientală [PDF]

Zitiervorschau

ŢĂRILE ROMÂNE ŞI PROBLEMA ORIENTALĂ CADRUL GENERAL Regimul fanariot s-a instaurat în ţările Române pe fondul reculului politico-militar al otomanilor de după asediul Vienei - 1683. Ofensiva austriacă şiceea rusă spre sud-estul european dă naştere „Chestiunii Orientale”, încadrul căreia teritoriul românesc devine teatru de luptă şi element teritorialal disputei marilor puteri. Poarta pierde încrederea în domnii români şiinstituie domnii controlate direct prin domni de origine greacă sau grecizatădin cartierul constantinopolitan Fanar. TRĂSĂTURILE GENERALE ALE REGIMULUI POLITIC ÎN SEC.XVIII În noul context domnii sunt numiţi direct de poartă, pe termene scurte şimutaţi dintr-o ţară în alta, fiind asimilaţi paşalelor cu două tuiuri, pierzânddreptul de a duce o politică externă proprie. Armata naţională este înlocuităcu gărzile de arnăuţi, domnia este cumpărată pe sume exorbitante ceea cegenerează multiplicarea şi vânzarea funcţiilor, venalitate, corupţie, creştereaobligaţiilor ţărănimii în dauna celor scutiţi(boierii şi clerul mănăstiresc şi celsuperior). Sporesc taxele, tributul, apar daruri foarte mari cum ar fi mucarerul mare şi mucarerul mic (confirmări trienale şi anuale ale domniei).Se accentuează monopolul comercial otoman, dublat de schimbul comercialimpus şi defavorabil românilor. Se orientalizează portul, moravurile şicultura, creşte izolare faţă de Occident datorită atitudini general anticatolice,antioccidentale şi prootomane a fanarioţilor.

RĂZBOAIELE RUSO-AUSTRO-TURCE Tendinţele expansioniste ale Rusiei şi Austriei spre spaţiul balcanic cu scopuldeclarat al eliberării creştinilor şi cu cel nedeclarat al cuceririi sud-estuluieuropean cu Constantinopolul şi strâmtorile sale, au dus la reacţia Franţei şiAngliei ce se opun sub masca salvării integrităţii Imperiului Otoman şi amenţinerii echilibrului european. Cele 12 războaie ruso-turce sau ruso-austro-turce, s-au dus cu precădere pe teritoriul românesc şi au cauzat maripierderi umane şi materiale, dar şi rapturi teritoriale. Astfel prin pacea de la Karlowitz-1699,austriecii anexează Transilvania, prin ceea de la Passarowitz-1718, obţin Banatul şi temporar Oltenia(1718-1739), iar în urma înţelegerilorcu ruşii de după pacea de la Kuciuc Kainargi-1774, anexează nord-vestulMoldovei(Bucovina). La rândul lor ruşii obţin prin pacea de la Iaşi-1792, graniţa pe Nistru, prin ceea de la Bucureşti-1812, să anexeze Moldova dintreNistru şi Prut(Basarabia), iar prin pacea de la Adrianopol-1829, să îşi impunăcontrolul în Marea Neagră, pe Dunăre şi „protectoratul” asupra principatelordunărene. PROIECTE POLITICE PRIVIND ORGANIZAREA STATULUI ROMÂN Aflate în calea ruşilor şi austriecilor teritoriile româneşti vor cunoaşte între1699-1812, 12 războie ruso-austro-turce ce vor produce mari distrugeri umane şi materiale precum şi anexarea de către Austria a Transilvaniei-1699, Banatului-1718. Olteniei -1718-1739, Bucovinei-1774 şi de către Rusia a Basarabiei-1812. Marile puteri vor urmări reorganizarea teritoriilorromâneşti în propriu interes astfel:- proiectul rusesc al ţarinei Ecaterina a-II-a, cuprindea refacerea ImperiuluiBizantin în spaţiul balcanic cu capitala la Constantinopol, sub conducereaunui principe rus şi în subsidiar era şi "planul dacic" adică unireaprincipatelor Moldovei şi Ţării Româneşti(Basarabia, Bucovina, Moldova,Muntenia şi Oltenia) într-un Regat Dacic condus de un prinţ rus.proiectul austriac , prevedea până în prima jumătate a sec.XVIII atingereade către habsburgi a graniţelor Nistrului şi Dunării, apoi crearea unuiprincipat românesc înglobat în imperiu. Din a doua

jumătate a sec.XVIII pefondul ascensiunii Rusiei şi a evidentei incapacităţi habsburgice de a cuceriisingură spaţiul sud-est european, austriecii propun ruşilor partajareateritoriului românesc extracarpatic. Austria urma să anexeze Oltenia,Bucovina şi Moldova dintre Carpaţi şi Şiret, iar Rusia urma să ia Muntenia şiMoldova dintre Siret şi Nistru. - proiectul anglo-francez, urmărea după 1815 unirea principatelor române într-un "stat tampon" între Rusia, Austria şi Turcia sub garanţia colectivă amarilor puteri. - proiectele româneşti, au urmărit în sec.XVIII revenirea domniilorpământene şi protecţia rusă sau austriacă, mai rar unirea sau înglobarea înRusia sau Austria. Sub impactul revoluţiei franceze se v-a solicita protecţialui Napoleon şi tot mai des unirea şi neutralitatea pământurilor principatelor MIŞCAREA CONDUSĂ DE TUDOR VLADIMIRESCU Orientalizarea moravurilor, portului, culturii, monopolul comercial otoman şicreşterea mişcărilor naţionale balcanice în special sârbă şi greacă( condusăde Eteria, creată în1815 la Odessa, având în frunte pe generalul AlexandruIpsilanti, fiu de domn fanariot, general rus şi aghiotant al ţarului Alexandru I),a avut influenţă şi în Principate. În primăvara lui 1821, la Padeş în Mehedinţi începe acţiunea lui Tudor Vladimirescu (moşnean din Vladimiri-Gorj, îmbogăţit din comerţul cu vite, vorbind 4 limbi, fost ofiţer de voluntari înarmata rusă, cunoscător al realităţilor politice ale vremii). Deplasându-se cutrupele sale la Bucureşti unde preia guvernarea ţării în perioada martie-mai1821, Tudor lansează un program naţional(Proclamaţia de la Padeş, cele 2 proclamaţii către bucureşteni, Cererile norodului românesc, scrisoarea cătreboierii moldoveni) în care cerea: - restaurarea domniilor pământene şi eliminarea grecilor din funcţiile politice,administrative şi religioase - crearea unei armate şi şcoli naţionale - reglementarea tributului şi a relaţiilor politice cu Poarta - desfiinţarea vămilor interne şi libertatea comerţului - autonomie politică şi posibil unirea cu MoldovaÎntrat în conflict cu eteriştii lui Ipsilanti, ajunşi la Bucureşti prin Moldova, cumişcările dezavuate de ţar, sub primejdia unei intervenţii otomane, Tudor sehotărăşte să se retragă pentru a rezista în Oltenia. Prinderea şi asasinarealui Tudor de către eterişti laGoleşti-27 mai 1821, uşurează înăbuşirea celordouă mişcări de către turci. REGULAMENTUL ORGANIC După ce în 1822 turcii restaurează domniile pământene, modernizarea seaccelerează datorită boierilor educaţi în vest dar şi reprezentanţilor forţelorde ocupaţie rusă din perioada 1818-1834. Acum o comisie mixtă de boierimoldo-munteană elaborează sub egida guvernatorului rus, generalul PavelKisseleff, REGULAMENTUL ORGANIC, document aplicat identic în iunie 1831– Muntenia şi ianuarie 1832 – Moldova, care prevedea: - domni numiţi pe 7 ani de Poartă cu acordul Rusiei - separarea puterilor în stat în executivă-domnul şi guvernul, legislativă-adunarea obştească şi judecătorească- şcoală şi armată naţională, reorganizarea administraţiei şi crearea arhivelorstatului - libertatea comerţului şi navigaţiei cu nave proprii pe Dunăre - reorganizarea puşcăriilor şi eliminarea pedepselor cu tortura şi mutilareafizică - buget dezbătut şi aprobat de adunare- impozit proporţional cu averea(exceptaţi sunt boierii şi clerul mănăstiresc) - creşterea nartului (norma de lucru pe zi a ţăranilor) şi generalizarea luiSunt create astfel premizele modernizării, industrializării şi unificării