Anatomie Rezumat Anul 1 Sem 1 [PDF]

Zitiervorschau

ANATOMIE SEMESTRUL I – CONSPECT –

Redactat de Chirap Ioan-Alexandru 1

COLOANA VERTEBRALĂ (RAHISUL) -

Este formată prin suprapunerea a 33-34 piese osoase numite vertebre  7 vertebre cervicale – C1 – C7  12 vertebre toracale – T1 – T12 vertebre adevărate  5 vertebre lombare – L1 – L5  5 vertebre sacrate  4-5 vertebre coccigiene vertebre sudate - vertebre false Caractere generale ale vertebrelor

-

-

-

-

-

Vertebra tip este formată din:  Corp vertebral – masă osoasă - anterioar  Arc vertebral – arc osos - posterior  Pediculi vertebrali – unește arcul vertebral cu corpul vertebral  Gaura vertebrală – delimitata de restul elementelor Corpul vertebral:  Formă de cilindru plin  Are 2 fețe care se articulează prin discul intervertebral cu vertebra corespunzătoare  Prezintă o suprafață circumferențială și 2 margini Pediculii vertebrali – prezintă 2 fețe (externă și internă) și 2 margini (superioară și inferioară)  Marginea inferioară este mai scobită și delimitează cu marginea superioară a pediculului vertebral subiacent, gaura intervertebrală Arcul vertebral este alcătuit din:  Procese articulare – 2 superioare și 2 inferioare; ajută la articulația vertebrelor între ele  Procese transverse – în număr de 2; prezintă:  1 bază  2 fețe (ant și post)  2 margini  1 vârf  Procesul spinos – prezintă:  1 bază  2 fețe laterale  2 margini  1 vârf  Lamele vertebrale – în număr de 2; reprezintă porțiunile din arcul vertebral care unesc baza procesului spinos cu baza proceselor transverse și articulare  Sunt oblice de sus în jos și dinainte înapoi → gaura vertebrală este mai largă în partea inferioară decât în partea superioară  Prezintă 2 fețe:  Fața posterioară – se prind mușchii spinali  Fața anterioară – privește spre gaura vertebrală  Prezintă 2 margini și 2 extremități Gaura vertebrală – poate fi ovalară sau triunghiulară; prin suprapunerea găurilor vertebrale → canalul vertebral care adăpostește și protejează măduva spinării și învelișurile sale 2

Caractere regionale ale vertebrelor VERTEBRELE CERVICALE -

-

-

Corp vertebral mic, alungit transversal, crescând progresiv de la a treia la a șaptea vertebră Pe marginile laterale ale feței superioare se găsesc procesele unciforme sau croșete În părțile laterale ale feței inferioare se găsesc două scobutirui ce corespund proceselor unciforme ale vertebrei de dedesubt Gaura vertebrală este triunghiulară Procesul spinos este scurt, puțin înclinat și are vârful bifid (bitubercular) Procesele transverse:  Scurte și largi  Au baza străbătută de gaura transversală prin care trec: artera, vena și nervul lui Francois Franck  Gaura vertebrală împarte baza procesului transvers în două rădăcini (ant și post)  Vârful se termină prin 2 tuberculi:  Unul anterior, ascendent  Unul posterior, descendent  Rădăcina anterioară și tuberculul anterior → rudimentul unei coaste  Rădăcina posterioară și tuberculul posterior → procesul transvers propriu-zis Procesele articulare – 2 superioare și 2 inferioare; sunt orientate în plan transversal  Cele superioare privesc superior și posterior  Cele inferioare privesc inferior și anterior Lamele vertebrale sunt subțiri, patrulatere, mai late decât înalte VERTEBRELE TORACALE

-

Corpul vertebral prezintă pe părțile laterale fațete articulare costale (pt capul coaste); 2 superioare și 2 inferioare Fațetele costale superioare se găsesc la primele 10 vertebre toracale, iar cele inferioare numai la primele 9 vertebre toracale Gaura vertebrală este aproape circulară Procesul spinos – formă prismatic triunghiulară; este lung și înclinat în jos Procesele transverse – unituberculate; prezintă pe fața anteroară câte o fațetă articulară pt tuberozitatea coastei Procesele articulare – dispuse în plan frontal; cele superioare privesc posterior, iar cele inferioare anterior Lamele vertebrale sunt pătrate VERTEBRELE LOMBARE

-

Corpul vertebral este foarte voluminos și prezintă un aspect reniform Gaura vertebrală are formă de triunghi isoscel Procesul spinos este foarte dezvoltat, are formă patrulateră și este aproape orizontal; primele 3 mai mari ca următoarele 2 Procesele costiforme – omologul coastelor  Pe fața posterioară a proceselor costiforme se găsesc procesele transverse numite tuberculi accesorii sau procese stiloide 3

-

Procesele articulare sunt situate în plan posterior apofizelor costiforme și sunt verticale Lamele vertebrale sunt patrulatere, mai înalte decât late Caracteristici individuale ale vertebrelor

-

-

-

-

-

Atlasul  Prima vertebră cervicală  Nu are corp vertebral  Este alcătuit din 2 mase laterale unite prin 2 arcuri osoase (ant și post) → gaura vertebrală  Masele laterale au 6 fețe:  Fața superioară prezintă suprafața articulară pt condilii occipitali – cavitatea glenoidă a atlasului  Fața inferioară prezintă fațeta axoidiană – se articulează cu procesul articular superior al axisului  Fața anterioară corespunde extremității arcului anterior  Fața posterioară corespunde extremității arcului posterior  Fața externă se continuă cu procesele transverse  Fața internă prezintă rugozități pt inserția ligamentului transvers  Arcul anterior – mai scurt decât cel posterior  Anterior prezintă pe linia mediană tuberculul anterior al atlasului  Posterior prezintă o fațetă articulară pentru procesul odontoid al axisului  Arcul posterior  Posterior prezintă pe linia mediană tuberculul posterior al atlasului  Aproape de unirea cu masele laterale prezintă sanțul arterei vertebrale  Procesele transverse au vârful unituberculat  Gaura vertebrală este împărțită de ligamentul transvers în 2 compartimente Axisul  Corpul axisului prezintă pe fața superioară procesul odontoid sau dintele axisului  Procesul odontoid este alc din:  Bază  Gât  Corp – suprafața mijlocie  Vârf – de el se prind ligamente  Anterior și posterior se găsește câte o fațetă articulară; anterior pt arcul anterior al atlasului și posterior pt ligamentul transvers A șasea vertebră cervicală  Prezintă mai proeminent tuberculul anterior al procesului transvers → tuberculul carotidian; punct de reper pt carotida primitivă A șaptea vertebră cervicală sau vertebra proeminentă  Prezintă procesul spinos mai lung ca la celelalte vertebre cervicale, punct de reper în numerotarea vertebrelor Prima vertebră toracală – prezintă corpul vertebral asemănător vertebrei cervicale; pe fața superioară are procese unciforme A zecea vertebră toracală – prezintă o singură fațetă articulară pt capul coastei a 10-a A 11-a și a 12-a vertebră toracală – prezintă o singură fațetă articulară pt capul coastelor si nu prezintă fațetă articulară pt tuberozitatea coastelor 4

-

A 12-a vertebră toracală – are procesele articulare inferioare ca la vertebrele lombare A 5-a vertebră lombară are corpul vertebral mai înalt în partea anterioară decât în partea posterioară și aspectul este cuneiform. SACRUMUL

-

-

-

-

-

Os nepereche, median și simetric Formează cu coloana vertebrală un unghi obtuz deschis posterior numit promontoriu de 120-130 grade Fața anterioară  Este concavă  Prezintă pe linia mediană o coloană osoasă ce provine din sudarea celor 5 corpi vertebrali  Sutura corpilor vertebrali este indicată de 4 linii transverse  La extremitatea fiecărei linii transverse există câte o gaură sacrată anterioară prin care trec ramurile anterioare ale nervilor sacrați  Între găuri se găsesc punți osoase unde se inseră mușchiul piriform Fața posterioară  Este convexă  Prezintă pe linia mediană creasta sacrată mediană rezultată din unirea proceselor spinoase  La nivelul celei de a 3-a sau a 4-a vertebră sacrată, creasta sacrată se bifurcă → coarnele sacrate ce se vor articula cu coarnele coccisului  Între coarnele sacrate se găsește orificiul inferior al canalului sacrat → hiatusul sacrat  De o parte și de alta a crestei sacrate se găsește sanțul sacrat  Urmează 5 tuberculi sacrați postero-interni (tuberculi articulari)  Spre lateral se găsește creasta sacrată intermediară alcătuită prin sudarea proceselor articulare  Extern tuberculilor se găsesc găurile sacrate posterioare  Urmează tuberculii sacrați postero-externi (tuberculi conjugați) rezultați din sudarea proceselor transverse → creasta sacrată laterală Fețele laterale  Formă triunghiulară cu baza în sus  În partea anterioară și superioară prezintă o față articulară numită fațetă auriculară destinată articulării cu oasele coxale  Înapoia fațetei se află o proeminență rugoasă – tuberozitatea sacrată, pe care se inseră ligamente ale articulației sacro-iliace Baza sacrumului  Prezintă fața superioară a corpului primei vertebre sacrate  Lateral se găsesc aripioarele sacrumului Vârful sacrumului prezintă o față articulară eliptică ce se articulează cu coccisul Canalul sacrat – străbate osul sacrum continuând canalul vertebral  De fiecare parte a canalului sacrat pleacă 4 conducte transversale care dau o ramură anterioară și una posterioară

5

COCCISUL -

Os median, nepereche și simetric Formă triunghiulară cu baza în sus Fața anterioară este concavă iar fața posterioară este convexă Cele 2 fețe prezintă 3-4 linii transverse rezultate din sudarea vertebrelor coccigiene Baza coccisului are o fațetă eliptică destinată se se articuleze cu vârful sacrumului Înapoia fațetei pleacă în sus 2 procese numite coarnele coccisului ce se articulează cu coarnele sacrumului → hiatusul sacrat De părțile laterale ale coccisului pleacă 2 prelungiri cu direcție transversală numite unghiurile laterale ale coccisului STERNUL

-

-

-

-

-

-

Primitiv este format dintr-o serie de piese independente numite sternebre Este format din 3 segmente:  Manubrium sau prestern  Corpul sternului sau mezostern  Apendicele xifoid sau xifistern Sternul nu este vertical ci oblic în jos și înainte Fața anterioară  Este convexă în sens vertical  Prezintă unghiul lui LOUIS – la nivelul liniei de sutură între manubrium și corp; corespunde celei de a doua articulații condrosternale – punct de reper pt numărarea coastelor  Prezintă linii transversale numite crestele intersternebrale  Deasupra apendicelui xifoid se găsește o depresiune numită supra-xifoidiană  În partea superioară se inseră fascicule sternale ale sternocleidomastoidianului, pe întinderea feței laterale se inseră marele pectoral, iar în partea inferioară se inseră marele drept abdominal Fața posterioară  Este concavă și vine în raport cu organele din cavitatea toracică  Pe ea se inseră mușchii sternocleidohioidian și sternotiroidian, triunghiularul sternului și diafragmul Extremitatea superioară - baza  Pe linia mediană prezintă un șanț → incizura jugulară  De o parte și de alta a acestui șanț se găsesc două suprafețe articulare, alungite transversal, destinate articulării cu extremitățile interne ale claviculelor Extremitatea inferioară – vârful  Constituită din apendicele xifoid care rămâne cartilaginos până la vârste înainte Marginile laterale au formă de S italic și prezintă câte 13 șanțuri, dintre care 7 sunt articulare, numite șanțuri costale, și 6 nearticulare, numite șanțuri intercostale COASTELE

-

24 arcuri osoase Primele 7 perechi ajung la stern articulându-se cu acesta prin câte un cartilagiu costal și se numesc coaste adevărate 6

-

-

-

-

-

-

Ultimele 5 perechi nu ajung la stern și se numesc coaste false  Coastele 8,9,10 se articulează cu sternul prin intermediul cartilagiului coastei a 7-a și se numesc coaste false propriu-zise  Coastele 11 și 12 nu ajung la stern și se numesc coaste flotante Din punct de vedere morfologic coastele prezintă 2 porțiuni:  O porțiune posterioară, osoasă, numită coastă propriu-zisă sau coasta vertebrală  O porțiune anterioară, cartilaginoasă, cartilagiul costal sau coasta sternebrală Coastele propriu-zise sunt oase late, curbe, cu concavitatea privind spre interior În realitate coastele osoase prezintă 3 curburi:  Curbură de-a lungul fețelor  Curbură de-a lungul marginilor  Curbură de-a lungul axului Corpul coastei:  Este foarte turtit în sens transversal și prezintă: două fețe și două margini  Marginea superioară este ascuțită și pe ea se inseră mușchii intercostali  Marginea inferioară prezintă un șanț numit șanțul subcostal, în care se găsește pachetul vasculo-nervos intercostal  Pe cele două buze ale șanțului subcostal se inseră mușchii intercostali Extremitatea posterioară prezintă cap, gât și tuberozitate  Capul prezintă 2 semifațete articulare (sup și inf) așezate în unghi  Gâtul delimitează capul de tuberozitate  Tuberozitatea costală este o proeminență osoasă pe care se găsește o fațetă articulară Extremitatea anterioară a coastei prezintă ancoșa – locul în care se prinde cartilagiul costal Caractere individuale:  Coasta 1  Corpul are o față superioară și una inferioară  Fața superioară prezintă în porțiunea mijlocie tuberculul lui LISFRANC, pe care se inseră mușchiul scalen anterior  Anterior de tubercul trece vena subclaviculară iar posterior artera subclaviculară  Coasta 2  Cele 2 fețe ale corpului privesc oblic  În porțiunea mijlocie a feței supero-externe se află neregularități pentru inserția unui fascicul al mușchiului marele dințat și pt micul scalen posterior  Coastele 1 și 2 nu au șanț subcostal  Coastele 11 și 12  Se articulează numai cu o vertebră → o singură fațetă articulară  Nu au tuberozități  Sunt aproape drepte  Coasta 12 – îi lipsește sanțul subcostal și este mai scurtă

7

SCHELETUL MEMBRULUI SUPERIOR -

-

-

Prezintă o porțiune care îl leagă de trunchiul osos numită centura membrului superior sau centura scapulară și o porțiune care continuă precedenta numită membrul superior liber Centura scapulară formează scheletul umărului și este alcătuită din claviculă și omoplat Membrul superior liber este alcătuit din braț, antebraț și mână Scheletul brațului este alcătuit doar din humerus Scheletul antebrațului este format din 2 oase aproape paralele: radiusul – extern și cubitusul – intern  Extremitatea distală a radiusului depășește pe cea cubitală, iar extremitatea proximală a cubitusului depășește pe cea radială  Epifiza superioară a cubitusului este mai mare decât a radiusului, iar inferior raportul este invers  În poziție anatomică, cele 2 oase fac cu humerusul un unghi obtuz de 170 grade Scheletul mâinii este alcătuit din 27 de oase:  8 carpiene – scheletul pumnului  5 metacarpiene  14 falange – scheletul degetelor  Oasele sesamoide – se întâlnesc inconstant CENTURA SCAPULARĂ CLAVICULA

-

-

-

Este un os lung, pereche și nesimetric Are formă de S italic culcat, cu două curburi:  Internă – concavitatea posterior; este turtită cranio-caudal  Externă – concavitatea anterior; aproximativ rotunjită Fața superioară:  Convexă în 2/3 interne și plană în 1/3 externă  Spre partea internă se inseră mușchiul sterno-cleido-mastoidian iar spre partea externă mușchiul deltoid, anterior și mușchiul trapez posterior  Partea mijlocie vine în raport cu mușchiul pielsul gâtului și ramurile descendente ale plexului cervical superficial Fața inferioară:  În partea internă prezintă rugozități pe care se inseră ligamentul costoclavicular  În partea externă se disting 2 suprafețe rugoase  Tuberculul conoid – pe care se inseră ligamentul coracoclavicular conoid  Linia trapezoidală – pe care se inseră ligamentul coracoclavicular trapezoid  Partea mijlocie a acestei fețe prezintă șanțul subclavicular, dispus longitudinal, în care se inseră mușchiul cu același nume

8

-

-

-

-

Marginea anterioară:  În 2/3 interne este convexă – dă inserția mușchiului mare pectoral  În 1/3 externă este concavă – dă inserția mușchiului deltoid  Între marginile alăturate ale celor 2 mușchi se delimitează spațiul deltopectoral Marginea posterioară:  În partea internă dă inserția fasciculului clavicular al mușchiului sterno-cleidomastoidian  În partea externă – mușchiul trapez  Partea mijlocie vine în raport cu mușchiul omohioidian, mușchii scaleni, vasele subclaviculare și vârful pulmonului Extremitatea internă:  Partea cea mai voluminoasă a osului  Prezintă o suprafață articulară verticală ce se articulează cu manubriul sternal, și o suprafață articulară orizontală care se articulează cu primul cartilagiu costal  În partea posterioară a extremității interne se inseră fasciculul clavicular al mușchiului sterno-cleido-mastoidian Extremitatea externă:  Turtită în sens cranio-caudal  Prezintă în partea externă o suprafață articulară ovalară care se articulează cu acromionul omoplatului OMOPLATUL

-

-

Os lat, pereche și nesimetric Formă triunghiulară, cu baza superior Fața anterioară:  Concavă în toate sensurile = fosa subscapulară  Prezintă 3-4 creste oblice pe care se inseră mușchiul subscapular  În apropierea marginii interne se găsesc 2 suprafețe triunghiulare pe care se inseră mușchiul mare dințat Fața posterioară:  Este convexă  Prezintă un proces triunghiular cunoscut sub numele de spina omoplatului  Spina se întinde de la marginea internă la cea externă și împarte fața posterioară în 2 părți inegale:  Superioară – fosa supraspinoasă  Inferioară – fosa infraspinoasă (subspinoasă)  Dau inserția mușchilor cu același nume  Fosa subpsinoasă este delimitată de marginea externă printr-o creastă verticală înafara careia se inseră mușchii micul rotund, superior și marele rotund, inferior  Spina omoplatului:  Turtită în sens cranio-caudal  Prezintă 2 fețe: superioară și inferioară pe care se prind mușchii supra și subspinos  Prezintă 3 margini:  Anterioară – face corp comun cu osul 9

-

-

-

 Posterioară – se inseră trapezul superior și deltoidul inferior  Externă – concavă, privește articulația scapulo-humerală  Se prelungește înafară cu o puternică apofiză osoasă, turtită craniocaudal, dar orietată invers spinei, numită acromion  Acromionul prezintă:  2 fețe: o Superioară – vine în raport cu tegumentul o Inferioară – netedă și concavă – privește articulația scapulo humerală  3 margini o Externă – se inseră deltoidul o Internă – prezintă suprafață articulară pentru claviculă o Posterioară – continuă marginea posterioară a spinei  Un vârf – se prinde ligamentul acromio-coracoidian Marginea internă:  Formată din 2 segmente care fac între ele un unghi obtuz cu deschiderea extern  Numeroase inserții:  Mușchiul supraspinos și subspinos pe buza posterioară  Levator scapule și romboid pe interstițiu  Marele dințat pe buza anterioară Marginea superioară este subțire:  Se termină în partea externă cu incizura coracoidă, transformată în canal prin ligamentul coracoidian; prin canal trece nervul suprascapular iar deasupra ligamentului artera și venele scapulare superioare  În partea posterioară și internă a incizurii coracoide se inseră mușchiul omohioidian Marginea externă este groasă, oblică în jos și înauntru Unghiul superior – format de unirea marginii superioare cu cea internă și pe el se inseră mușchiul levator scapule Unghiul inferior – format din unirea marginii interne cu cea externă; pe el se inseră mușchii subscapular, mare rotund, mare dințat și uneori mare dorsal Unghiul extern – cel mai voluminos  Format din:  Cavitatea glenoidă – suprafață articulară concavă, ovalară, care se va articula cu capul humeral  Deasupra se găsește tuberculul supraglenoidian – pe el se inseră capătul lung al mușchiului biceps brahial  Dedesubt se găsește tuberculul subglenoidian – pe care se prinde capătul lung al mușchiului triceps brahial  Gâtul omoplatului – între cavitatea glenoidă și restul osului  Procesul coracoid – puternic proces de forma unui cioc de corb  Vârf – se inseră tendonul comun al capătului scurt a bicepsului brahial și al coraco-brahialului  Față superioară – se prind ligamentele coraco-claviculare conoid și trapezoid  Față inferioară – sub care alunecă tendonul subscapularului și privește articulația scapulo-humerală  Margine externă – se prinde ligamentul coraco-acromial  Margine internă – tendonul mușchiului mic pectoral 10

SCHELETUL MEMBRULUI SUPERIOR LIBER SCHELETUL BRAȚULUI: HUMERUSUL -

-

-

Os lung, pereche, nesimetric Diafiza:  Formă de prismă triunghiulară în partea superioară  Inferior este aplatizată antero-posterior = zona de minimă rezistență a osului  Fața antero-externă:  Puțin deasupra mijlocului prezintă tuberozitatea deltoidiană (V-ul deltoidian)  Pe buza superioară se inseră mușchiul deltoid  Pe buza inferioară se inseră mușchiul brahial anterior  Fața antero-internă:  Puțin deasupra mijlocului prezintă o suprafață rugoasă pentru mușchiul coraco-brahial  Deasupra se inseră marele dorsal și marele rotund care se îndreaptă spre șanțul biciptal  Dedesubt se inseră mușchiul brahial anterior  Fața posterioară:  Este traversată de șanțul de torsiune (șanțul nervului radial) – prin el trec vasele humerale profunde și nervul radial  Pe suprafața superioară și externă se inseră capătul lateral al tricepsului brahial  Pe suprafața inferioară și internă se inseră capătul median al tricepsului  Marginea anterioară este alcătuită din 2 porțiuni:  Superioară – formează buza externă a șanțului biciptal (șanț intertubercular) – se inseră marele pectoral  Inferioară – se inseră brahialul anterior care se bifurcă cuprinzând între cele două ramuri foseta coronoidă  Marginile internă și externă – de ele se prind septurile intermusculare intern și extern Epifiza proximală – este alcătuită din cap, gât anatomic, 2 tuberozități și gât chirurgical  Capul humeral – se articulează cu cavitatea glenoidă a omoplatului  Privește în sus, înauntru și înapoi  Formează cu corpul osului un unghiu de 130-150 grade  Este delimitat de restul extremității printr-un șanț circular rugos numit gâtul anatomic  În partea externă a gâtului anatomic se găsesc 2 tuberozități:  Trohiterul (tuberculul mare) – voluminos, situat extern și posterior; pe el se inseră mușchii supraspinos, infraspinos și rotund mic  Trohinul (tuberculul mic) – mai mic, situat intern și anterior; pe el se inseră mușchiul subscapular  Cele 2 tuberozități sunt despărțite prin extremitatea superioară a șanțului biciptal – prin el trece tendonul capătului lung al bicepsului brahial  Extremitatea superioară este unită de corpul osului prin gâtul chirurgical Epifiza distală – foarte turtită în sens antero-posterior și recurbată înainte (paleta humerală) 11

 









Prezintă 2 suprafețe articulare: trohleea și condilul pentru articularea cu oasele antebrațului și 2 proeminențe pentru inserții musculare: epicondiul intern și epicondilul extern Trohleea humerală:  Formă de scripete  Se articulează cu marea cavitate sigmoidă a cubitusului  Anterior și superior de trohlee se găsește foseta supratrohleară sau coronoidă în care pătrunde vârful procesului coronoid a cubitusului în mișcările de flexie ale antebrațului pe braț  Posterior și superior de trohlee se găsește o altă depresiune mai profundă – foseta olecraniană în care pătrunde vârful apofizei olecraniene a cubitusului în mișcările de extensie a antebrațului pe braț Condilul humerusului – situat extern de trohlee  Se articulează cu cupușoara radială  Anterior și superior condilului se găsește foseta supracondiliană sau radială, puțin adâncă, în care pătrunde marginea cupușoarei radiale în mișcările de flexie ale antebrațului pe braț Epicondilul extern – situat superior și extern condilului = epicondil  Pe el se inseră mușchii extensori: o D – scurt extensor radial al carpului (al doilea radial extern) o E – extensor al degetelor o S – supinator o E – extensor al degetului mic o C – cubitalul posterior (extensor ulnar al carpului) o A – anconeu Epicondilul intern – situat superior și intern de trohlee = epitrohlee; mai mare decât epicondil și situat pe un plan mai superior  Pe el se inseră mușchii flexori: o C – cubitalul anterior (flexor ulnar al carpului) o F – flexor superficial al degetelor o R – rotund pronator o P – palmarul mare (flexor radial al carpului) o P – palmarul lung  Posterior, este separat de restul extremității prin șanțul nervulul ulnar Pe cei doi epicondili se inseră și ligamentele laterale intern și extern ale articulației cotului

SCHELETUL ANTEBRAȚULUI CUBITUSUL (ULNA) -

Os lung, pereche și nesimetric Este situat în partea internă a antebrațului Diafiza:  Voluminoasă în partea superioară, se micșorează treptat spre partea inferioară unde devine rotundă  Formă de prismă triunghiulară 12

3 fețe (anterioară, posterioară și internă) și 3 margini (anterioară, posterioară și externă)  Fața anterioară:  Mai lată și ușor concavă în ¾ superioare și îngustă și conveză în ¼ inferioară  Superior se inseră mușchiul flexor comun profund al degetelor  Inferior se inseră pătratul pronator  Fața posterioară:  Este împărțită de o creastă oblică numită linia oblică a cubitusului în două suprafețe inegale:  Superioară – triunghiulară; se inseră anconeul  Inferioară – este împărțită de o creastă verticală în 2 porțiuni: o Postero-internă – se inseră mușchiul extensor ulnar al carpului o Antero-externă – împărțită de 3 linii oblice în 4 câmpuri secundare în care se inseră:  Scurtul supinator  Cei 4 mușchi profunzi ai antebrațului:  Lungul abductor al policelui  Scurtul extensor al policelui  Lungul extensor al policelui  Extensor propriu al indexului  Fața internă:  Superior este acoperită de flexorul comun profund al degetelor  Inferior este acoperită de piele  Marginea anterioară – se inseră flexorul comun profund al degetelor și pătratul pronator  Marginea posterioară (creasta cubitusului) – are formă de S italic  Pe ea se inseră mușchii:  Flexor ulnar al carpului  Flexor comun profund al degetelor  Extensor ulnar al carpului  Marginea externă:  Dă inserția membranei interosoase  În partea superioară se bifurcă → mica cavitate sigmoidă a cubitusului sau scobitura radială unde se articulează capul radiusului Epifiza proximală:  Este cea mai voluminoasă  Este alcătuită din 2 procese așezate în unghi drept:  Procesul olecranian – vertical, ascendent, situat posterior  Procesul coronoid – orizontal, situat anterior și inferior  Între ele se delimitează anterior marea cavitate sigmoidă sau incizura trohleară unde se va articula trohleea humerală  Procesul olecranian:  Reprezintă partea osoasă a cotului  Are formă patrunghiulară și prezintă:  O bază – face corp comun cu osul  Un vârf – pătrunde în foseta olecraniană în mișcările de extensie ale antebrațului pe braț 

-

13



-

O față anterioară, articulară – formează segmentul vertical al marii cavități sigmoide  O față posterioară – în partea inferioară se inseră tendonul distal al tricepsului brahial  Față internă – se inseră ligamentul lateral interl al articulației cotului  Față externă – se inseră mușchiul anconeu  Procesul coronoid  Prezintă:  O bază – face corp comun cu osul  Un vârf – pătrunde în fosa coronoidă de pe extremitatea inferioară a humerusului în mișcările de flexie ale antebrațului pe braț  O față superioară – participă la formarea porțiunii orizontale a marii cavități sigmoide  O față inferioară – neregulată; se inseră tendonul distal al brahialului anterior  Margine internă – se prind fascicule din flexorul comun superficial al degetelor, rotundul pronator și ligamentul lateral intern al articulației cotului  Margine externă – se inseră ligamentul lateral extern al articulației cotului  În partea externă se găsește o suprafață articulară concavă, semilunară, numită mica cavitate sigmoidă a cubitusului – se articulează cu circumferința capului radial  Pe marginile ei, anterioară și posterioară, se inseră extremitățile ligamentului inelar – are rolul de a menține cele două oase în contact Epifiza distală:  Prezintă 2 formațiuni anatomice:  Capul cubitusului – extern  Procesul stiloid – intern  Capul cubitusului:  Este cilindric  Este articular doar în partea inferioară și externă  Fața externă se articulează cu cavitatea sigmoidă a radiusului  Fața inferioară se articulează cu osul piramidal prin ligamentul triunghiular  Procesul stiloid:  Se află intern și posterior față de capul cubitusului  Formă cilindrică  Este despărțit de restul extremității prin:  În partea posterioară – șanțul cubital posterior – prin care trece tendonul mușchiului cu același nume (extensor ulnar al carpului)  Inferior – o gropiță în care se inseră vârful ligamentului triunghiular  Pe vârful apofizei stiloide se inseră ligamentul lateral intern al articulației pumnului 14

RADIUSUL -

-

-

Os lung, pereche și nesimetric, situat în partea externă a antebrațului Aspect invers față de cubitus: îngustat în partea superioară, voluminos în partea inferioară Diafiza:  3 fețe (anterioară, posterioară și externă) și 3 margini (anterioară, posterioară și internă)  Fața anterioară  Se lărgește progresiv de sus în jos  Superior prezintă o linie oblică:  Deasupra – se inseră scurtul supinator  Dedesubt: o În 2/3 superioare – se inseră mușchiul flexor propriu al policelui o În 1/3 inferioară – se inseră mușchiul pătrat pronator  Fața posterioară  Convexă de sus în jos  Superior – mușchiul scurt supinator  Inferior – mușchii lung abductor și scurt extensor al policelui  Fața externă  În partea mijlocie se inseră tendonul distal al mușchiului rodund pronator  În partea inferioară alunecă tendoanele celor 2 mușchi radiali externi  Marginea anterioară  Începe sub tuberozitatea biciptală → se mai numește și rădăcina inferioară a tuberozității biciptale  Marginea internă  Este ascuțită  Pe ea se inseră ligamentul interosos → numele de creastă interosoasă  Inferior se bifurcă → cavitatea sigmoidă a radiusului Epifiza proximală  Este alcătuită din capul radiusului, gâtul și tuberozitatea radială  Capul radial  Formă de cilindru ușor turtit transversal  Fața superioară, scobită central, se numește cupușoara radială – se articulează cu condilul humeral; circumferința se articulează cu mica cavitate sigmoidă a cubitusului, în partea internă  Gâtul radiusului  Unește capul cu restul osului  Tuberozitatea radială  Este situată în partea antero-internă a osului  Pe ea se inseră tendonul distal al mușchiului biceps brahial → tuberozitate biciptală Epifiza distală  Mai voluminoasă ca cea superioară  Formă de trunchi de piramidă și prezintă:  Fața inferioară (baza mare) – se articulează cu condilul carpian  Este împărțită de creasta interscafo-lunară în: 15

 

 



o Suprafață internă – patrulateră – se articulează cu semilunarul o Suprafață externă – triunghiulară – se articulează cu scafoidul  În partea externă se găseste procesul stiloid al radiusului o Coboară 1-1,5 cm mai jos decât procesul stiloid al cubitusului o La bază se inseră tendonul distal al mușchiului lung supinator o Pe vârf se inseră ligamentul lateral extern al articulației pumnului Față superioară – face corp comun cu osul Față internă – prezintă în partea inferioară o suprafață articulară triunghiulară pentru capul cubitusului → cavitatea sigmoidă a radiusului sau scobitura cubitală – pe marginea ei inferioară se inseră baza ligamentului triunghiular Față externă – prezintă șanțuri prin care trec lungul abductor al policelui și scurtul extensor al policelui Față posterioară – prezintă creasta mediană posterioară sau tuberculul Lister → 2 versante cu înclinație opusă  Pe versante se disting 4 șanțuri prin care trec tendoanele mușchilor extensori ai mâinii și ai degetelor; dinafară spre înauntru acestea sunt: o 1 – Lung extensor radial al carpului o 2 – Scurt extensor radial al carpului o 3 - Lungul extensor al policelui o 4 - Extensorul comun al degetelor și extensorul propriu al indexului Față anterioară – se inseră pătratul pronator

SCHELETUL MÂINII SCHELETUL PUMNULUI – OASELE CARPIENE -

-

Oase scurte care formează scheletul pumnului În număr de 8, sunt așezate pe 2 rânduri:  Superior (antebrahial) – scafoid, semilunar, piramidal și pisiform (din afară spre înauntru)  Inferior (metacarpian) – trapez, trapezoid, osul mare și osul cu cârlig (dinspre partea radială spre cea cubitală) În ansamblu formează masivul carpian menținut în poziție de numeroase ligamente Masivul carpian are formă de semicilindru, mai lat decât înalt și prezintă:  Față anterioară  Este concavă → numele de șanțul carpian  Este delimitată extern de tuberculul scafoidului și trapezului și intern de pisiform și procesul unciform al osului cu cârlig  Pe aceste proeminențe se fixează ligamentul inelar anterior al carpului → un canal osteofibros – canalul carpian prin care alunecă tendoanele flexorilor învelite de teci sinoviale, tendonul marelui palmar și nervul median 16

Fața posterioară – convexă în sens transversal și de sus în jos Fața superioară – convexă antero-posterior și transversal  Formează condilul carpian – se articulează cu glena antebrahială (extremitățile distale ale radiusului și cubitusului)  Fața inferioară – este articulară pentru metacarpiene Osul pisiform poate fi considerat un proces mobil în raport cu celelalate oase Osul mare – centrul osos al pumnului – se articulează cu 8 oase: semilunarul, scafoidul, trapezoidul, osul cu cârlig, piramidalul și metacarpienele II, III și IV Schematic, carpiene pot fi considerate cuburi cu 6 fețe din care:  2 nearticulare: anterioară (volară sau palmară) și posterioară (dorsală)  4 articulare cu oasele vecine: superioară, inferioară, externă (radială) și internă (cubitală) Oasele de la extreme au numai câte o față laterală nearticulară Oasele carpiene prezintă caractere individuale care le diferențiază între ele:  SCAFOIDUL  Are formă de bărcuță  Prezintă 3 fețe articulare (superioară, inferioară și internă) și 3 nearticulare (externă, anterioară și posterioară)  În partea externă prezintă tuberculul scafoidului – de el se prind ligamentele inelar naterior al carpului și lateral extern al articulației pumnului  SEMILUNARUL  Formă semilunară  4 fețe articulare (sup, inf, int și ext)  2 fețe nearticulare (ant și post)  PIRAMIDALUL  Forma unui trunchi de piramidă cu 6 fețe  4 fețe articulare  2 fețe nearticulare  Pe fața posterioară prezintă o creastă care se termină inferioar cu un tubercul – pe el se prinde ligamentul lateral interl al articulației pumnului  PISIFORMUL  Cel mai mic os carpian  Situat pe fața anterioară a osului piramidal  Pe fața anterioară se inseră mușchii: flexor ulnar al carpului și adductorul degetului mic și extremitatea internă a ligamentului inelar anterior al carpului  Fața externă este cocavă și vine în raport cu artera cubitală  Pe fața internă se prinde ligamentul lateral intern al articulației pumnului  TRAPEZUL  Formă de trapez  3 fețe articulare (sup, inf și int)  3 fețe nearticulare (ant, post și ext)  Pe fața anterioară se găsește tuberculul trapezului – pe care se fixează extremitatea externă a ligamentului inelar anterior al carpului  Intern de această proeminență se găsește un șanț, prin care alunecă tendonul marelui palmar (flexor radial al carpului)  

-

-

17

 



TRAPEZOIDUL  4 fețe articulare  2 fețe nearticulare OSUL MARE  Alcătuit din 3 segmente: cap, gât și corp  În ansamblu prezintă 6 fețe:  4 articulare  2 nearticulare  Fața dorsală prezintă procesul osului mare, îndreptat în jos și medial – se articulează cu metacarpianul IV OSUL CU CÂRLIG  3 fețe articulare (inf, sup și ext)  3 fețe nearticulare (ant, post și int)  De pe fața anterioară se desprinde o proeminență curbă – procesul unciform – pe vârf se prinde extremitatea internă a ligamentului inelar anterior al carpului

OASELE METACARPIENE -

-

-

Sunt în număr de 5 numerotate cu I, II, II, IV, V dinspre marginea radială a mâinii În ordine descrescătoare lungimii lor metacarpienele sunt: II, III, IV, V, I Primul este cel mai scurt și cel mai gros Alcătuiesc scheletul palmei Au direcție divergentă de sus în jos și limitează între ele spațiile intermetacarpiene sau interosoase în care se află mușchii interosoși Metacarpienele sunt oase lungi alcătuite dintr-o diafiză și 2 epifize Diafiza:  Este curbă cu concavitatea anterior  Fața posterioară:  Este convexă  Vine în raport cu tendoanele mușchilor extensori ai degetelor  Fețele laterale – dau inserția mușchilor interosoși Epifiza proximală – prezintă 5 suprafețe:  3 articulare:  Superioară – pt rândul al doilea al oaselor carpiene  2 laterale – pentru metacarpienele vecine  2 nearticulare – anterioară și posterioară Epifiza distală – numită și capul metacarpului – formă rotunjită, turtită transversal  Se articulează cu prima falangă a degetelor Caractere individuale  Primul metacarpian – la nivelul epifizei proximale nu prezintă suprafețe articulare laterale deoarece nu se articulează cu metacarpianul al doilea  Al doilea metacarpian – nu prezintă suprafață articulară externă pt primul metacarpian  La nivelul epifizei proximale prezintă superior, posterior și intern un proces stiloid – pe care se inseră lungul extensor radial al carpului

18



 

Al treilea metacaprian  La nivelul epifizei proximale prezintă un proces stiloid cu orientare inversă celui de la metacarpianul al doilea – pe care se inseră scurtul extensor radial al carpului Al patrulea metacarpian – metacarpianul tip Al cincilea metacarpian  Nu prezintă suprafață articulară internă  La nivelul epifizei proximale prezintă în partea posterioară și internă un proces stiloid – pe care se inseră tendonul distal al mușchiului extensor ulnar al carpului

FALANGELE -

-

-

-

-

-

Degetele au următoarele denumiri din afară spre înauntru:  Police  Index  Medius  Inelar  Auricular Fiecare deget este alcătuit din 3 falange, cu excepția policelui care are numai 2 falange (lipsește cea din mijloc) Dinspre rădăcină spre vârful degetelor ele sunt numerotate cu I, II, III sau sunt numite falangă, falangină și falangetă; dimensiunile lor descresc în aceiași ordine Cele mai lungi sunt la nivelul mediusului Cele mai voluminoase sunt la nivelul policelui Diafiza:  Turtită antero-posterior  Prezintă 2 fețe și 2 margini laterale Epifizele:  Prezintă suprafețe articulare de aspecte diferite pentru articularea între ele sau cu metacarpienele  Extremitatea distală a falangei a treia nu este articulară Epifiza proximală prezintă una sau două cavități glenoide Epifiza distală numită și capul falangei are o suprafață articulară în formă de trohlee, cu excepția celei de a treia care are forma unei potcoave Prima falangă are următoarele suprafețe articulare:  Cavitatea glenoidă la nivelul extremității proximale pentru capul metacarpianului corespunzător  Trohleea – la nivelul extremității distale – pentru extremitatea proximală a falangei a doua Falanga a doua prezintă:  2 cavități glenoide la nivelul extremității proximale – pentru articularea cu trohleea de la nivelul extremității distale a primei falange  O trohlee – la nivelul extremității distale – pentru extremitatea proximală a falangetei Falanga a treia prezintă:  2 cavități glenoide la nivelul extremității proximale pentru trohleea de la nivelul extremității distale a falanginei  Extremitatea distală este nearticulară 19

OASELE SESAMOIDE ALE MÂINII ȘI DEGETELOR -

Sunt situate la nivelul feței palmare a articulațiilor degetelor, mai ales la nivelul articulațiilor metacarpo-falangiene În mod constant se întâlnesc 2 la nivelul policelui, celelalate fiind inconstante, la nivelul indexului și auricularului Oasele sesamoide ale articulațiilor interfalangiene sunt foarte rare

ARTICULAȚIILE MEMBRULUI SUPERIOR ARTICULAȚIA STERNO-CLAVICULARĂ -

-

Este o diartroză de tipul articulației în șa sau prin îmbucare reciprocă Suprafețele articulare sunt reprezentate de:  Partea toracică – o suprafață pe marginea manubriului  Partea claviculei - o suprafață verticală pentru cea sternală și o suprafață orizontală pentru fațeta costală  Suprafețele articulare sunt acoperite de cartilagiu hialin  Cavitatea articulară este împărțită în două compartimente: meniscoclavicular și meniscosternal  Capetele osoase articulare sunt menținute în contact de un manșon fibros – capsula articulară – se inseră la periferia suprafeței articulare și este întărită de ligamente:  Ligamentele anterior și posterior merg de la claviculă la stern; cel posterior este mai puternic  Ligamentul superior este format din fibre care se întind între claviculă și stern și de fibre întinse între extremitățile interne  Ligamentul inferior se inseră pe claviculă și pe primul cartilagiu costal  Capsula este căptușită de sinovială – împărțită în două compartimente  Vascularizația este dată de ramuri din toracica internă și inervația de ramul supraclavicular Mișcările sunt antero-posterioare, de ridicare-coborâre și de circumducție ARTICULAȚIA ACROMIO-CLAVICULARĂ

-

Este o artrodie planiformă stabilită între extremitatea externă a claviculei și marginea internă a acromionului Suprafețele articulare sunt acoperite de un cartilagiu fibros; uneori între ele se interpune un fiborcartilagiu articular Capsula articulară se inseră la câțiva milimetri de suprafața articulară și este întărită de un ligament acromioclavicular superior Sinoviala căptușeste capsula și poate fi unică sau dublă Vascularizația este realizată de ramuri din cervicala transversă (subclaviculară) și acromiotoracică (axilară) Inervația este realizată de ramul supraacromial din plexul cervical superficial Mișcările realizate sunt de alunecare și au amplitudine redusă

20

SINDESMOZA CORACO-CLAVICULARĂ -

Este reprezentată de două ligamente puternice conoid și trapezoid – se întind de la procesul coracoid la claviculă și solidarizează omoplatul la claviculă Ligamentul conoid – postero-intern; ligamentul trapezoid – antero-extern Omoplatul prezintă și două ligamente proprii:  Coracoidian – trece peste șantul coracoidian  Acromiocoracoidian – formează bolta acromiocoracoidiană SISARCOZA SCAPULO-TORACICĂ

-

-

O articulație care se stabilește între omoplat și torace prin intermediul mușchilor – singura din corp Mușchiul dințat (serratus major) mare realizează acestei articulații două compartimente:  Serrato-toracic – între torace și mare dințat  Serrato-scapular – între omoplat acoperit de subscapular și dințatul mare La nivelul omoplatului pot avea loc mișcări de: ridicare, coborâre, abducție și adducție precum și de rotație sau basculă Mușchii abductori ai omoplatului sunt: serratus major și pectoralul mic Mușchii adductori ai omoplatului sunt: trapezul (fasciculul mijlociu), levator scapule și romboid Mușchii coborâtori ai omoplatului și ai claviculei sunt: clavicularul și pectoralul mic, trapezul (fasciculele inferioare) Mușchii ridicători ai claviculei și omoplatului sunt: trapezul (în totalitate și prin fasciculul superior), romboidul și levator scapule Mușchii ridicători ai omoplatului sunt:  Orientează glena în sus: trapezul (fasciculul superior și inferior) și serratus major (fasciculul inferior)  Orientează glena în jos: romboidul, levator scapule și pectoralul mic ARTICULAȚIA UMĂRULUI SAU SCAPULO-HUMERALĂ

-

-

Este o diartroză de tipul enartroză ce face legătura dintre humerus și omoplat Suprafețele articulare sunt reprezentate de capul humeral, cavitatea glenoidă și un fibrocartilagiu – bureletul glenoidian – face glenoida mai încăpătoare Bureletul sau cadrul glenoidian prezintă 3 fețe:  Una care aderă de periferia glenei  Alta externă ce continuă suprafața colului scapulei  A treia, internă, în contact cu capul humeral Capsula este întărită de ligamente: 1. Coracohumeral – se întinde de la procesul coracoid la trohiter; trece în punte peste șantul bicipital 2. Glenohumerale – sunt în număr de 3: a. Superior – se inseră de o parte pe tuberculul supraglenoidian, iar de cealaltă parte deasupra trohinului b. Mijlociu – între partea anterosuperioară a glenei și baza trohinului c. Inferior – pornește de la partea anterioară a glenei și sfârșește sub baza trohinului, pe gâtul chirurgical 21



-

Între ligamentele glenohumerale superior și mijlociu capsula prezintă un hiatus ovalar (foramen oval), ocupat de tendonul mușchiului subscapular  În general capsula este subțire și laxă; un element important care contribuie la întărirea capsulei sunt inserțiile musculare pericapsulare (mușchiul supra și infraspinos, rotund mic, subscapular, capătul lung și scurt al bicepsului)  Capsula este căptușită de sinovială care se inseră la periferia celor două suprafețe articulare. Sinovială trimite 2 prelungiri: una pe tendonul lung al bicepsului și alta pe a subscapularului  Vascularizația este dată de artera suprascapulară, arterele circumflexe anterioară și posterioară și subscapulară din artera axilară  Inervația este realizată de plexul brahial prin ramurile subscapular, suprascapular și circumflex Mișcările – articulația umărului este cea mai mobilă enartroză, la nivelul ei putând avea loc mișcări de:  Adducție – mișcarea prin care brațul este apropiat de torace; se realizează prin contracția mușchilor pectoral mare, rotund mare, dorsal mare, porțiunea lungă a tricepsului, coracobrahialul și porțiunea scurtă a bicepsului  Abducție – mișcarea inversă adducției. Mușchiul deltoid, principalul abductor și mușchiul supraspinos realizează o abducție până la orizontal (90o)  Flexie – ajunge până la orizontală și este realizată de pectoralul mare (fasciculul clavicular), coracobrahial, scurtul biceps și fasciculul anterior al deltoidului  Extensia – este limitată; are loc în articulația scapulohumerală cu participarea mușchilor rotund mare și mic, dorsal mare și fasciculul posterior al deltoidului și în articulația scapulo-toracică cu participarea mușchilor romboid, dorsal mare și trapez  Rotația înauntru se face prin contracția pectoralului mare, dorsalului mare, a rotundului mare și a subscapularului  Rotația în afară – participă mușchiul infraspinos și rotund mic  Circumducția – suma mișcărilor anterioare ARTICULAȚIA COTULUI SAU HUMERO-CUBITO-RADIALĂ

-

-

-

Face legătura între epifizele distală a humerusului și proximale ale cubitusului și radiusului Suprafețele articulare sunt reprezentate de:  partea humerală - o trohlee, un condil și șanțul trohleo-condilian  partea cubitală – marea cavitate sigmoidă a cubitusului; împreună cu trohleea humerală alcătuiesc o trohleartroză  partea radială – cupușoara radială; împreună cu condilul humeral realizează o condilartroză  condilul, trohleea, sanțul dintre ele și cavitatea sigmoidă mare sunt acoperite de cartilagiu hialin capsula articulară – se prinde pe extremitățile osoase articulare;  lasă în afara ei epicondilul și epitrohleea pentru inserții musculare și ligamentare  cuprinde intracapsular fosetele olecraniană, coronoidă și radială ligamentul lateral intern – are inserție unică pe epitrohlee  inferior se individualizează trei fascicule: 22



-

-

anterior – se termină la partea anterioară a marginii interne a procesului coronoid  mijlociu – se termină pe marginea internă a procesului coronoid  posterior – se prinde pe fața internă a olecranului  COOPER mai descrie un ligament care se întinde între marginea internă a coronoidei și fața internă a olecranului Ligamentul lateral extern – începe printr-o inserție unică pe epicondil și sfârșește prin trei fascicule:  Anterior – se inseră pe procesul coronoid înaintea cavității sigmoide mici  Mijlociu – se termină în spatele cavității mici  Posterior – merge la fața externă a olecranului Sinoviala – se inseră la periferia cartilagiului hialin și căptușește capsula trimițând un fund de sac triciptal și o prelungire pentru articulația radio-ulnară superioară Vascularizația este dată de colaterala externă din humerală sau humerala profundă, colaterala internă inferioară tot din humerală și recurentele cubitale și radiale Inervația – filete din musculo-cutanat, radial, cubital și median Mișcările – flexie, extensie și o ușoară înclinare laterală  Flexia – constă în apropierea antebrațului de braț; mușchii participanți sunt: biceps brahial, brahial anterior și flexori accesori: mușchii epitrohleeni și lungul supinator  Extensia – brațul și antebrațul sunt puse pe același ax; este realizată de: triceps și accesor de mușchii epicondilieni (anconeu) LEGĂTURA OASELOR ANTEBRAȚULUI ÎNTRE ELE

-

Este realizată de articulațiile radio-cubitală superioară și inferioară și de ligamentul interosos ARTICULAȚIA RADIO-CUBITALĂ PROXIMALĂ

-

-

-

Este o diartroză de tip trohoid (în pivot) Leagă epifizele proximale radială și ulnară Suprafețele articulare:  Partea radială – o fațetă cilindrică ce corespunde circumferinței capului radial  Partea ulnară – mica cavitate sigmoidă de pe fața externă a procesului coronoid; această cavitate prezintă un ligament inelar a cărui capete se inseră pe extremitățile anterioară și posterioară a cavității → un cilindru scobit osteoligamentar ce corespunde circumferinței capului radial; marginea inferioară a ligamentului corespunde gâtului radial, iar ce superioară se solidarizează cu capsula  Ambele suprafețe cilindrice sunt acoperite de un cartilagiu hialin Mijloace de menținere în contact a suprafețelor articulare în afara ligamentului inelar sunt reprezentate de:  Capsula articulației cotului – ligamentul lateral extern și ligamentul pătrat sau al lui Denuce – între marginea inferioară a cavității sigmoide mici și partea internă a colului radial; acest ligament limitează mișcările de pronație-supinație Sinoviala este o dependință a sinovialei cotului și ea depășește ligamentul inelar cu 4-5 mm; formează în jurul gâtului radial un fund de sac Vascularizația si inervația este comună cu a articulației cotului Mișcările vor fi prezentate în ansambu cu articulației radio-ulnară inferioară 23

ARTICULAȚIA RADIO-CUBITALĂ DISTALĂ -

-

-

Este o trohoidă mai puțin perfectă ca cea proximală între epifizele distale ale oaselor antebrațului Suprafețele articulare:  Partea ulnară – 2/3 externe a capului cubital – aspect de cilindru plin  Partea radială – cavitatea sigmoidă – aspect de cilindru scobit – situat în partea internă a epifizei  Pe marginea inferioară a cavității sigmoide se inseră baza ligamentului triunghiular  Suprafețele articulare sunt acoperite de cartilagiu hialin Capsula – menține în contact suprafețele articulare – se prinde împrejurul suprafeței articulare și în joc pe marginile ligamentului triunghiular continuându-se cu capsula articulației pumnului  Este întărită de ligamentul radioulnar anterior și posterior și ligamentul triunghiular sau interosos – care se inseră cu vârful pe partea externă a bazei stiloidei ulnare și cu baza pe marginea inferioară a cavității sigmoide radiale Sinoviala căptușește capsula și trimite un fund de sac în sus între radius și ulna Vascularizația este asigurată de artera interosoasă anterioară și posterioară și de arterele transverse ale carpului Inervația este dată de nervul interosos și de ramul posterior al radialului LIGAMENTUL INTEROSOS

-

-

Leagă între ele diafizele celor 2 oase ale antebrațului Se întinde de la maginea internă a radiusului la cea externă a ulnei și în sens vertical de la articulația radioulnară inferioară până la 2 cm sub tuberozitatea bicipitală Sub articulația radioulnară superioară se diferențiază un ligament puternic numit coarda ligamentară a lui Weitbrecht – superior se prinde la baza procesului coronoid iar inferior pe fața anterioară a radiusului sub tuberozitatea bicipitală Mișcările în articulațiile radiocubitale – sunt de rotație: pronație și supinație  Mușchii pronatori: pronatorii rotund și pătrat, scurt extensor radial al carpului, flezor radial al carpului, palmarul lung  Mușchii supinatori sunt: supinatorii scurt și lung și bicepsul brahial ARTICULAȚIILE MÂINII

-

Cuprind: articulația pumnului, articulațiile intercarpiene, articulațiile carpometacarpiene și articulațiile intermetacarpiene ARTICULAȚIA PUMNULUI (RADIOCARPIANĂ)

-

-

Face parte din articulațiile elipsoidale și este o diartrozăde tip condilian Suprafețele articulare:  Partea antebrațului: fața inferioară a epifizelor distale radială și ulnară  Partea mâinii: o suprafață convexă la care participă fața superioară a oaselor scafoid, semilinar și piramidal  Ambele suprafețe articulare sunt acoperite de cartilagiu hialin Menținerea oaselor în contact este realizată de o capsulă fibroasă, care se inseră la periferia suprafețelor articulare 24

-

-

Capsula este întărită de patru ligamente: 1. Anterior – are două fascicule: a. Radio-carpian (extern) – între marginea anterioară a suprafeței articulare radiale și procesul stiloid al semilunarului, piramidal și osul mare b. Cubito-carpian (intern) – între baza stiloidei ulnare și piramidal, semilunar și osul mare 2. Posterior (radiocarpian dorsal) – se inseră pe marginea posterioară a suprafeței articulare radiale de unde se îndreaptă către piramidal și semilunar 3. Lateral intern – de la stiloida cubitală la pisiform și piramidal 4. Lateral extern – de la stiloida radială la scafoid Sinoviala căptușește capsula inserându-se la periferia celor două suprafețe articulare și trimite 2 funduri de sac: prescafoidian și prestiloidian cubital Vascularizația este dată de arcada transversală a carpului, de ramuri din arcada palmară profundă, din radială și cubitală Inervația este realizată de median, cubital și radial Mișcările sunt de flexie, extensie, adducție, abducție și circumducție

25

MUȘCHII MEMBRULUI SUPERIOR Mușchii toracoapendiculari anteriori Denumire Pectoral mare

Pectoral mic

Dințat anterior (Serratus anterior) Subclavicular

Origine  Marginea anterioară a 1/3 interne a clavicule  Fața anterioară a sternului  Primele 6 cartilaje costale  Partea superioară a tecii m. abdominal  Fața anterioară a coastelor 3-5

Inserție  Buza externă a șanțului bicipital

Inervație  n. pectorali, medial și lateral

Acțiune  Adducție, flexie, rotație medială a brațului

 Marginea internă a procesului coracoid

 n. pectoral medial

 Primele 8 coaste

 Buza anterioară a marginii interne a scapulei  fața inferioară a claviculei

 n. toracic lung

 Trage umărul înainte și în jos, ridică coastele respective în inspirație forțată  protractor al centurii scapulare, inspirator accesor  coboară extremitatea laterală a claviculei

 prima coastă și cartilajul său

 n. mușchiului subclavicular (plexul brahial)

Mușchii scapulohumerali și toracoapendiculari posteriori Denumire Trapez

Origine  protuberanța occipitală externă  1/3 internă a liniei occipitate superioare  Ligamentul nucal  Procesele spinoase ale vertebrelor C7 și T1-12

Dorsal mare

 creasta sacrată  procesele spinoase toracale inferioare, lombare și sacrale (fascia toracolombară)  creasta iliacă  fața externă a ultimelor 3-4 coaste  vârful scapulei  procesele transverse ale primelor patru vertebre cervicale  procesele spinoase ale vertebrelor T2-

Ridicător al scapulei (levator scapule) Romboid mare

Inserție  1/3 externă a marginii posterioare a claviculei  Marginea posterioară a acromionului  Buza superioară a marginii posterioare a spinei omoplatului  buza internă a șanțului bicipital

Inervație  n. accesor, plexul cervical

Acțiune  stabilizează scapula, o apropie de linia mediană, ridică umărul, extensia/flexia unilaterală a coloanei cervicale

 toracodorsal

 adducția, extensia, rotația medială a brațului

 unghiul superointern al omoplatului

 n. spinali cervicali 3 și 4

 ridică și stabilizează scapula

 marginea internă a scapulei

 n. scapular dorsal

 trage scapula, fixează scapula pe torace

5

26

 ligamentul nucal (inferior)  procesele spinoase C7 – T1  1/3 externă a marginii anterioare a claviculei  Vârful și marginea externă a acromionului  Buza inferioară a marginii posterioare a spinei omoplatului

 marginea internă a scapulei

 n. scapular dorsal

 trage scapula

 Tuberozitatea deltoidiană

 n. axilar

 abducția, flexia/extensia brațului

 fosa supraspinoasă  fosa infraspinoasă

 trohiter

 n. suprascapular

 trohiter

 n. suprascapular

Rotund mare

 unghiul inferior al scapulei

 buza internă a șanțului bicipital

 n. subscapular inferior

Rotund mic

 marginea laterală a scapulei  fosa subscapulară

 trohiter

 n. axilar

 trohin

 n. subscapulari

 inițiază abducția brațului  rotația laterală a brațului  adducția, extensia și rotația medială a brațului  rotația laterală a brațului  rotație medială și adducția brațului

Romboid mic

Deltoid

Supraspinos Infraspinos

Subscapular

Mușchii anterior ai brațului Denumire Biceps brahial

Brahial

Coracobrahial

Origine  capătul lung – tuberculul supraglenoidian  capătul scurt – vârful procesului coracoid  fețele laterală și medială și marginea anterioară a humerusului  vârful procesului coracoid

Inserție  tuberozitatea bicipitală a radiusului

Inervație  n. musculocutanat

 fața anterioară a procesului coronoid

 n. musculocutanat  n. radial

 fața medială a diafizei humerale

 n. musculocutanat

Acțiune  flexia de amplitudine și supinația antebrațului  abductor și rotator extern al brațului  flexia de forță a antebrațului

 flexia și adducția brațului

Mușchii posterior ai brațului Denumire Triceps brahial

Origine  capătul lung – tuberculul infraglenoidian  capătul lateral – fața posterolaterală a humerusului  capătul medial – fața posteromedială a humerusului

Inserție  fața posterioară a procesului olecranian

27

Inervație  n. radial

Acțiune  extensia antebrațului  capătul lung – adducia și extensia brațului

Mușchii anterior ai antebrațului Denumire Pronator rotund

Plan I

Origine  capătul humeral epicondilul humeral medial  capătul ulnar – marginea internă a procesului coronoid  epicondilul humeral medial

Inserție  1/3 mijlocie a feței externe a radiusului

Inervație  n. median

Acțiune  pronația și flexia antebrațului

 baza metacarpianului II

 n. median

 flexia și abducția mâinii

 capătul humeral epicondilul humeral medial  capătul ulnar – marginea internă a olecranului

 osul pisiform  cârligul osului cu cârlig  baza metacarpianului V

 n. ulnar

 flexia si adducția mâinii

Palmar lung (palmar mic)

 epicondilul humeral medial

 n. median

Flexor superficial al degetelor

 capătul humeral – epicondilul humeral medial  capătul ulnar – marginea internă a procesului coronoid  capătul radial – ½ proximală a marginii anterioare a radiusului  2/3 proximale a fețelor internă și anterioară a ulnei  Procesul coronoid  Membrana interosoasă  2/3 proximale a feței anterioare a radiusului  Membrana interosoasă  ¼ distală a feței anterioare a ulnei

 ligamentul inelar anterior carpian (retinaculul flexorilor)  aponevroza palmară  fețele laterale ale falangelor mijlocii ale ultimelor 4 degete  4 tendoane care trec prin canalul carpian și se prind prin 2 langhete pe fiecare falangă

 tensor al aponevrozei palmare și flexor al mâinii  flexia mâinii, a falangelor 1 și 2

 Baza falengelor distale ale ultimelor 4 degete

 n. interosos anterior, n. ulnar

 flexia mâinii, a falangelor distale ale ultimelor 4 degete

 Baza falangei distale a policelui

 n. interosos anterior din median

 flexia policelui

 ¼ distală a feței anterioare a radiusului

 n. interosos anterior, n. median

 pronația antebrațului

Flexor radial al carpului (palmar mare) Flexor ulnar al carpului

Plan II

Flexor profund al degetelor

Plan III Flexor lung (propriu) al policelui

Plan IV

Pătrat pronator

 n. median

Mușchii posterior ai antebrațului Denumire Brahioradial (supinatorul lun)

Origine  creasta supracondiliană laterală a humerusului (1/3 distală)

Inserție  baza stiloidei radiale

28

Inervație  ram posterior al n. radial

Acțiune  flexia sau extensia antebrațului  supinație/pronație

Lung extensor radial al carpului Scurt extensor radial al carpului Supinator

Extensor al degetelor

Extensor ulnar al carpului

Anconeu

Abductor lung al policelui

Extensor scurt al policelui Extensor lung al policelui Extensor al indexului

Extensor al degetului mic

 creasta supracondiliană laterală a humerusului  epicondilul lateral al humerusului

 fața posterioară a bazei metacarpianului II

 ram posterior al n. radial

 extensia și abducția mâinii

 fața posterioară a bazei metacarpianului III

 ramura profundă a n. radial

 extensia și abducția mâinii

 epicondilul lateral al humerusului  ligamentele colateral radial și inelar al cotului  ¼ superioară a marginii externe a ulnei  epicondilul lateral al humerusului  aponevroza antibrahială

 1/3 proximală a fețelor anterioară și laterală a radiusului

 n. interosos posterior radial

 abducția și extensia policelui  extensor și abductor al mâinii

 4 tendoane se împart în 3 langhete  Langheta mediană pe baza falangei II  Langhetele laterale pe baza falengelor III  baza metacarpianului 5

 n. interosos posterior radial

 extensia degetelor, mâinii și a pumnului

 n. interosos posterior radial

 extensia și adducția mâinii

 fața laterală a procesului olecranian  partea superioară a feței posterioare a ulnei  fața laterală a bazei metacarpianului I  osul trapez

 n. radial

 extensia antebrațului

 n. interosos posterior radial

 abducția și extensia policelui  extensor și abductor al mâinii

 fața posterioară a falangei proximale a policelui

 n. interosos posterior radial

 baza falangei distale a policelui

 n. interosos posterior radial

 expansiunea extensorilor degetelor pentru index  fuzionează cu extensorul comun

 n. interosos posterior radial

 extensia falangei proximale a policelui  extensor și abductor al mâinii  extensia, adducția policelui extins  extensor și abductor al mâinii  extensia indexului  extensor și abductor al mâinii

 capătul humeral epicondilul lateral al humerusului  capătul ulnar – marginea posterioară a ulnei  epicondilul lateral al humerusului

 fețele posterioare ale radiusului și ulnei  membrana interosoasă  fața posterioară a radiusului  membrana interosoasă  fața posterioară a ulnei  membrana interosoasă  fața posterioară a ulnei  membrana interosoasă  epicondilul lateral al humerusului

29



 Extensia degetului mic

Muschii eminenței tenare Denumire Abductor scurt al policelui

Origine  Tuberculii scafoidului și trapezului  Retinaculul flexorilor (ligamentul inelar anterior al carpului)

Inserție  Fața laterală a bazei falangei proximale a policelui

Inervație  n. median

Acțiune  abducția policelui

Flexor scurt al policelui

 tuberculul osului trapez (superficial)  retinaculul flexorilor  trapezoid și capitat (profund)  Tuberculul osului trapez  Retinaculul flexorilor  capătul oblic – baza metacarpienelor II și III, oasele capitat și trapezoid  capătul transvers – partea palmară a metacarpianului III

 Fața laterală a bazei falangei proximale a policelui

 n. median  ramura profundă a n. ulnar

 flexia și adducția policelui

 Fața laterală a metacarpianului I

 n. median

 opoziția policelui

 Fața medială a bazei falangei proximale a policelui

 Ramura profundă a n. ulnar

 Adducția și opoziția policelui

Opozant al policelui Adductor al policelui

Mușchii eminenței hipotenare Denumire Palmar scurt

Abductor al degetului mic Flexor scurt al degetului mic Opozant al degetului mic

Origine  Marginea medială a aponevrozei palmare  Retinaculul flexorilor  Osul pisiform  Tendonul flexorului ulnar al carpului

Inserție  Dermul pielii de pe marginea medială a mâinii

Inervație  Ramura superficială a n. ulnar

Acțiune  Determină pliuri pe fața medială a eminenței hipotenare

 Fața medială a bazei falangei proximale a degetului mic

 Ramura profundă a n. ulnar

 Abducția degetului mic

 Procesul uncinat al osului hamat  Retinaculul flexorilor  Procesul uncinat al osului hamat  Retinaculul flexorilor

 Fața medială a falangei proximale a degetului mic

 Ramura profundă a n. ulnar

 Flexia degetului mic

 Marginea medială a metacarpianului V

 Ramura profundă a n. ulnar

 Abducția, flexia și rotația metacarpianului V

Mușchii scurți ai mâinii Denumire Lombricali ai mâinii

Origine  Tendoanele m. flexor profund al degetelor

Inserție  Partea laterală a expansiunii extensorilor ultimelor patru degete

30

Inervație  n. median  ramura profundă a n. ulnar

Acțiune  flexia falangei proximale  extensia falangelor mijlocie și distală

Interosoși dorsali ai mâinii

 Pe fețele adiacente ale oaselor metacarpiene

 Expansiunea extensorilor și baza falangei proximale a degetelor

 Ramura profundă a n. ulnar

Interosoși palmari

 Fețele laterale ale metacarpianelor I, II, IV și V

 Expansiunea extensorilor și baza falangei proximale a degetelor I, II, IV și V

 Ramura profundă a n. ulnar

31

 Abducția degetelor II, IV și V față de axul mâinii  Flexia falangei proximale  Extensia falangelor mijlocie și distală  Adducția degetelor II, IV și V față de axul mâinii  Flexia falangei proximale  Extensia falangelor mijlocie și distală

ARTERELE MEMBRULUI SUPERIOR ARTERA AXILARĂ -

-

-

-

Continuă artera subclaviculară Începe la mijlocul claviculei (partea laterală a primei coaste) Se termină la nivelul marginii inferioare a marelui pectoral; se continuă cu artera brahială Raporturi:  Anterior – peretele anterior al axilei  Posterior – peretele posterior al axilei – mușchiul seratus anterior  Lateral – articulația scapulo-humerală și mușchiul coracobrahial  Medial – peretele toracic acoperit de seratus anterior Artera axilară este însoțită de o singură venă axilară și de plexul brahial În funcție de poziția față de mușchiul mic pectoral → 3 segmente ale a. axilare; raporturile cu plexul brahial:  Suprapectoral  trunchiurile primare sunt situate postero-lateral de arteră  anterior – mușchiul mare pectoral  Retropectoral – trunchiurile secundare:  Lateral – cordonul lateral  Medial – cordonul medial  Posterior – cordonul posterior  Infrapectoral – ramurile terminale  Lateral  n. musculocutanat și n. median  Median – ramurile terminale ale cordonului median  n. ulnar  radacina mediană a n. median  cutanat medial al brațului și antebrațului  Posterior – ramurile terminale din cordonul posterior  n. radial  n. axilar PVN axilar:  Artera axilară  Vena axilară  Plexul brahial  Limfocitele axilei Ramurile colaterale:  a. toracică superioară – primele 2 spații intercostale  a. acromiotoracică – 4 ramuri  clavicular  acromial  deltoidian  pectoral  a. toracică laterală – partea laterală a glandei mamare  a. subscapulară  toraco-dorsală  circumflexă scapulară 32



a. circumflexă humerală  anterioară  ram ascendent  ram extern – se anastomozează cu circumflexa posterioară  posterioară – trece prin patrulaterul birondo-humero-tricipital împreună cu n. circumflex  înconjoară gâtul humeral – se anastomozează → cercul arterial al gâtului humeral

ARTERA BRAHIALĂ -

-

-

-

-

-

începe în partea inferioară a marelui pectoral se termină la 2,5 cm sub plica cotului se bifurcă în:  a. radială  a. ulnară raporturi:  posterior  superior – partea medială a tricepsului  inferior – m. brahial  lateral  superior – m. coracobrahial  inferior – interstițiul dintre biceps și brahialul anterior  medial – pielea  anterior – nervul median și m. coracobrahial  inferior – marginea internă a bicepsului – mușchi satelit al a. brahiale PVN brahial anterior  a. brahială  2 vene satelit  n. median PVN brahial posterior  a. brahială profundă  2 vene satelit  n. radial raporturi cu nervii:  superior – n. musculocutanat  medial – n. ulnar și n. cutanat intern al brațului și antebrațului  anterior – n. median Ramuri colaterale:  Ramuri musculare  a. nutritivă a humerusului  a. brahială profundă – posterior trece prin spațiul humero-tricipital împreună cu n. radial – ajunge în șanțul n. radial de pe fața posterioară a humerusului. Deasupra epicondilului se bifurcă în:  ram anterior – merge pe fața anterioară a cotului – se anastomozează cu recurenta radială anterioară din radială  ram posterior – coboară pe fața posterioară a cotului – se anastomozează cu recurenta radială posterioară din cubitală

33

 

a. colaterală ulnară superioară – posterior de epicondilul medial – se anastomozează cu a. recurentă ulnară posterioră a. colaterală ulnară inferioră – se anastomozează cu a. recurentă ulnară anterioară  colateralele ulnare formează cercul arterial periepicondilian medial

ARTERA RADIALĂ -

-

-

-

începe la 2-3 cm sub plica cotului și se termină în primul spațiu interosos este poziționată sub mușchiul brahioradial raporturi la nivelul antebrațului:  anterior – m. brahioradial  la nivelul pumnului – tendoanele supinatorului lung, abductorului lung, extensorului scurt și lung al policelui  posterior – m. supinator, m. pronator rotund, m. flexor al degetelor și m. flexor propriu al policelui, m. pătrat pronator  extern – m. supinator lung  intern – pronator rotund și mai jos palmarul mare PVN radial  Artera radială  2 vene satelit  Ramul anterior senzitiv al n. radial La nivelul pumnului a. radială întră în șanțul pulsului marginit de:  Tendonul m. brahioradial – lateral  Tendonul m. flexor radial al carpului – medial  Artera înconjoară stiloida radială și ajunge în tabachera anatomică  Traversează primul spațiu interosos – trece din posterior în anterior – se termină anastomozându-se cu a. palmară profundă din ulnară → arcul arterial palmar profund Ramuri:  a. recurentă radială – se anastomozează cu colaterala ulnară din brahiala profundă  ramuri musculare  a. palmară superficială (radiopalmară) – se anastomozează cu terminala ulnarei → arcada palmară superficială  a. anterioară a carpului – se anastomozează cu un ram similar din a. ulnară  a. posterioară a carpului  merg anterior respectiv posterior de carpiene și se anastomozează cu ramuri din ulnară  a. principală a policelui (dorsala carpului) – pornește de la nivelul tabacherei anatomice – se anastomozează cu un ram similar din cubitală → arcada dorsală a mâinii ARTERA ULNARĂ

-

începe la 2-3 cm sub plica cotului și se termină în partea inferioară a regiunii palmare raporturi la nivelul antebrațului:  posterior – brahialul anterior și flexorul profund al degetelor  anterior – flexorul superficial al degetelor 34

-

-

-

-

-

-

 medial – flexorul ulnar al carpului  lateral – flexorul superficial al degetelor PVN ulnar:  a. ulnară  2 vene satelit  n. ulnar la nivelul pumnului:  trece prin canalul lui Guyon marginit de:  posterior – retinaculul flexorilor  medial – osul pisiform  anterior – ligamentul pisohamat și pisotrichetral  artera ajunge în regiunea palmară superficială – se anastomozează cu artera palmară superficială din radială → arcada palmară superficială ramuri:  ramuri musculare  a. recurentă ulnară:  anterioară – se anastomozează cu colaterala ulnară inferioară  posterioară – se anastomozează cu colaterala ulnară superioară  trunchiul a. interosoasă:  anterior  ram pentru n. median  ramuri musculare  ramuri posterioare  posterior – a. recurentă radială posterioară (a. recurentă interosoasă) – se anastomozează cu ramul posterior din a. brahială (a. colaterală medie)  a. palmară profundă – se anastomozează cu terminala radialei → arcul profund  a. dorsală a carpului (cubito-dorsală) – se anastomozează cu corespondenta din radială  a. palmară a carpului (transversă anterioară a carpului) - se anastomozează cu corespondenta din radială PVN interosos anterior  a. interosoasă anterioară – însoțește nervul median  2 vene satelit  n. interosos anterior – ram din n. median PVN median  n. median  artera ce este ram din a. interosoasă anterioară  2 vene satelit PVN interosos posterior  a. interosoasă posterioară  n. interosos posterior – ram posterior motor al n. radial  2 vene satelit

35

ARCADELE ARTERIALE ALE MÂINII Arcada dorsală a mâinii -

Ramuri ascendente – merg în sus pe fața posterioară a pumnului și se anastomozează cu unul din ramurile interosoasei anterioare Ramuri descendete  3 interosoase dorsale – pentru spațiile 2,3 și 4  La nivelul bazei degetelor se bifurcă în colateralele digitale dorsale  La nivelul spațiilor interosoase emite perforante  Interosoasa primului spațiu – provine din radială  Colaterala internă a degetului mic Arcada palmară superficială

-

Se formează din terminala ulnarei și a. palmară superficială Este situată sub aponevroza superficială, desupra tendoanelor flexorilor Din convexitatea arcadei se desprind patru artere digitale (numerotate dinnăutru în afară) – furnizează ramuri ramuri fine pentru lobricali, tendoanele flexorilor și piele Arcada palmară profundă

-

-

Se formează din terminala radialei și a. palmară profundă Este situată în extremitatea superioară a metacarpienelor și interosoși, dedesubtul flexorilor și a aponevrozei palmare profunde Emite câteva ramuri din concavitate Patru ramuri mai importante din convexitate – interosoase palmare (arterele metacarpiene palmare)  Interosoasa primului spațiu este mai voluminoasă De pe fața profundă a arcadei pleacă trei artere perforante

VENELE MEMBRULUI SUPERIOR -

-

-

Fiecare deget prezintă 2 colaterale – care la rădăcina degetelor se unesc → trunchiuri analoage arterelor interosoase → arcada venoasă dorsală Colaterala internă a degetului mic se numește salvatelă Trunchiul venos ce rezultă din colateralele policelui și colaterala externă a indexului este numit cefalica policelui Din unirea salvatelei cu extremitatea internă a arcadei venoase dorsale → vena bazilică a antebrațului (situată pe fața anterioară și internă a antebrațului) – se unește cu vena mediobazilică → vena bazilică (merge paralel cu marginea internă a bicepsului) a antebrațului care sfârșește în una din venele brahiale Vena cefalică a antebrațului (merge inițial pe fața posterioară a antebrațului, iar apoi trece pe fața externă a feței anterioare) – se unește cu mediocefalica → vena cefalică a brațului (merge paralele cu marginea externă a bicepsului) – se varsă în axilară Extremitatea externă a arcadei venoase dorsale împreună cu cefalica policelui formează vena mediană – la mijlocul plicii cotului se împarte în mediocefalică și mediobazilică; înainte de bifurcare primește o anastomoză din rețeaua venoasă profundă numită vena comunicantă a cotului sau perforanta cotului 36

PLEXUL BRAHIAL -

-

Este format de ramurile ventrale ale nervilor spinali de la nivelul C4-T1 Formarea plexului brahial  C4+C5+C6 → trunchiul primar superior  C7 → trunchiul primar mijlociu  C8+T1 → trunchiul primar inferior  Fiecare trunchiu se împarte în 2 ramuri  Ramurile posterioare formează fasciculul posterior  n. axilar  n. radial  ramurile anterioare ale TS și TM formează fasciculul lateral  radăcina externă a n. median  n. musculocutanat  ramul anterioar al TI formează fasciculul median  rădăcina internă a n. median  n. ulnar  n. brahial  n. cutanat antebrahial intern  n. cutanat brahial intern plexul brahial dă  ramuri terminale  n. musculocutanat  n. median  n. radial  n. axilar  n. ulnar  n. cutanat intern al brațului  n. cutanat intern al antebrațului  ramuri colaterale:  n. pectoral  mare o provine din C5 o trece anterior de a. axilară  mic o provine din T1 o trece posterior de a. axilară și se anastomozează cu un ram din n. pectoral mare  n. romboid  mare  mic  n. levator scapule (angular)  provine din C5  n. suprascapular  provine din C5 și C6  trece pe sub mușchiul trapez și omohioidian, trece prin scobitura coracoidiană și ajunge în fosa supra și subspinoasă 

n. subscapular 37

 

 



 provine din C5-C8  coboară între omoplat și dințatul mare n. subclavicular  provine din C5  intervează mușchiul subclavicular n. axilar (circumflex)  cel mai gros colateral  provine din C5-C6  merge pe fața anterioară a subscapularului, pătrunde în patrulaterul lui Velpeau împreună cu a. circumflexă posterioară n. dorsalului mare  provine din C5-C8  coboară pe mușchiul subscapular, încrucișează a. subscapulară n. rotund mare  provine din C5-C8  coboară în afara precedentului  sfârșește pe fața anterioară a rotundului mare n. dințatului mare (respirator extern a lui Charles Bell)  provine din C5-C7  coboară pe fața laterală a toracelui, pe mușchiul dințat

NERVUL MUSCULOCUTANAT (perforant al coracobrahialului) -

-

are originea în fasciculul lateral (C5-C7) traseu:  lateral de a. axilară  perforează coracobrahialul  ajunge anterior la braț între biceps și brahial – dă filete nervoase pentru acești mușchi  ajunge în șanțul bicipital extern – devine subcutanat și se împarte în:  cutanat lateral anterior al antebrațului  cutanat lateral posterior al antebrațului inervație:  m. anterioari ai antebrațului  cutanat ½ externă a antebrațului  ramuri pentru humerus, articulația cotului și a. humerală NERVUL MEDIAN

-

-

are 2 rădăcini:  una din fasciculul median  una din fasciculul lateral  cele 2 rădăcini formează furca medianului – în care stă artera axilară traseu:  inițial se găsește pe partea anterioară și externă a arterei axilare, apoi extern  ajunge în regiunea brahială anterioară  însoțește artera brahială  are aceleași raporturi ca artera brahială 38

 

-

-

coboară la nivelul cotului trece prin cele 2 capete de orignie ale m. rotund pronator și ajunge pe fața posterioară a acestuia  se plasează în afara a. ulnare  trece pe sub arcada flexorului superficial al degetelor  la antebraț se află între flexor superficial și profund al degetelor  este însoțit de un ram din a. interosoasă anterioară  la nivelul pumnului:  trece prin canalul carpian  lateral – tendonul flexorului lung al policelui  medial – tendonul flexorului comun superficial a mediusului  posterior - tendonul flexorului comun superficial a indexului  în partea inferioară a canalului carpian se împarte în ramurile sale terminale  ajunge în regiunea anterioară a mâinii → ramuri terminale Ramuri colaterale:  Articulare  Musculare – pentru m. lojei anterioare a antebrațului cu excepția flexorului ulnar al carpului și a celor 2 fascicule interne a flexorului profund al degetelor  n. interosos – întovărășește artera interosoasă anterioară  palmarul cutanat  ram intern – regiunea palmară mijlocie  ram extern – regiunea tenară ramuri terminale  pentru mușchii tenarieni – în afară de fasciculul profund a flexorului scurt și adductorul policelui  colateralul extern al policelui  colateralul intern al policelui  colateralul extern al indexului – filet pentru primul lombrical  la nivelul primei falange se bifurcă în:  ram anterior  ram posterior  al cincilea ram – ram pentru lombricalul 2  la rădăcina degetului se bifurcă în  colateralul intern al indexului  colateralul extern al mediusului  al șaselea ram – merge în spațiul interosos III NERVUL RADIAL

-

are origniea în fasciculul posterior (C6-T1) traseu:  posterior de a. axilară  posterior de a. brahială  trece prin spațiul humerotricipital – intră în șanțul nervului radial împreună cu artera brahială  perforează septul intermuscular lateral și se plasează în șanțul bicipital extern  la nivelul cotului se împarte în ramurile sale terminale 39

-

-

 ram anterior – senzitiv  ram posterior – motor – n. interosos posterior ramuri colaterale:  pentru tricept  supinator lung  cei doi radiali  ramuri cutanate  intern  extern ramurile terminale:  posterior – trece prin grosimea m. supinator scurt  pătrunde între planurile musculare superficial și profund ale antebrațului posterior  anterior – coboară pe fața profundă a lungului supinator  intern are artera radială  în 1/3 inferioară a antebrațului trece sub tendonul brahioradialului și devine subcutanat NERVUL ULNAR

-

-

-

are originea în fasciculul medial (C8-T1) traseu:  intern față de axilară și brahială  în 1/3 mijlocie a brațului perforează septul intermuscular intern împreună cu colaterala ulnară superioră și trece posterior la braț  la cot se află în șanțul epitrohleoolecranian  trece anterior la nivelul antebrațului prin tunelul ulnar  trece prin cele 2 capete de origine ale flexorului ulnar al carpului  înconjoară epifiza proximală a ulnei și ajunge anterior la antebraț unde însoțește a. ulnară  în traiectul antebrahial stă pe flexorul comun al degetelor, acoperit de flexorul superficial, iar intern este flexorul ulnar al carpului (satelitul său)  trece în afara pisiformului și înaintea ligamentului inelar anterior al carpului la care nivel sfârșesc ramurile sale terminale ramuri colaterale  articulară  musculare – pentru flexorul ulnar al carpului și cele 2 fascicule interne ale flexorului comun profund al degetelor  cutanatul dorsal – se împarte în 3 ramuri  intern  mijlociu  al treilea ramuri terminale  ram superficial – sensibilitatea regiunii hipotenare și ultimele 3 colaterale a degetelor  ram profund – m. hipotenari, ultimii 2 lombricali, interosoșii dorsali și palmari, scurtul addcutor al policelui și fasciculul profund al scurtului flexor al policelui

40

NERVUL CUTANAT INTERN AL BRAȚULUI -

-

origine în fasciculul medial (C8-T1) este plasat intern față de n. ulnar traseu:  medial de a. axilară și brahială  în 1/3 medie a brațului perforează fascia brahială și devine subcutanat  la cot se împarte în:  ram anterior  ram posterior inervează jumătatea internă a brațului NERVUL CUTANAT INTERN AL ANTEBRAȚULUI

-

origine în fasciculul medial traseu:  perforează fascia prin orificiul arterei bazilice  ajunge în șanțul bicipitoulnar și se ramifică în:  cutanat medial anterior al antebrațului  cutanat medial posterior al antebrațului

41

TOPOGRAFIA MEMBRULUI SUPERIOR -

I. -

Din punct de vedere topografic membrele superioare se împart în câte șase segmente care în sens proximo-caudal sunt:  Umărul  Brațul  Cotul  Antebrațul  Pumnul  Mâna UMARUL Limite:  Față de gât – o linie ce trece prin marginea anterioară a claviculei, marginea laterală a acromionului și marginea superioară a omoplatului  Față de torace  Anterior – o linie ce coboară de la locul de unire a 1/3 externe cu 1/3 mijlocie a claviculei  Posterior – linie ce trece prin marginea spinală a omoplatului  Inferior – linie orizontală dusă prin marginile inferioare ale marelui pectoral, marelui dorsal și marelui rotund  Față de braț – o linie circulară ce urmărește marginea inferioară a tendonului mușchiului pectoral mare

1. Regiunea deltoidină -

-

Limite:  Superior – clavicula și marginea externă a acromionului  Inferior – linia dusă sub inserția m. mare pectoral  Anterior – șanțul delto-pectoral  Posterior – linia orizontală de la baza acromionului la gropița deltoidiană Stratigrafie: I. Plan superficial 1. Piele 2. Țesut celular subcutanat o Ramuri nervoase din n. supraacromial și n. cutanat al umărului (circumflex) o Ramul arterial acromial – din a. acromiotoracică o Vene superficiale – vena cefalică II. Plan profund 1. Fascia deltoidiană 2. Stratul muscular o Mușchiul deltoid o Țesut celular subdeltoidian  Bursa seroasă subdeltoidiană  2 artere circumflexe + vene satelit  n. circumflex (axilar)

42

o Stratul tendinos profund – tendoanele mușchilor supraspinos, subspinos, mic rotund, subscapular, mare pectoral și capătul lung al bicepsului - Sub planul profund se află bolta acromiocoracoidiană, trohinul și trohiterul 2. Regiunea scapulară -

-

-

-

Limite:  Proximal – marginea superioară a omoplatului  Distal – marginea inferioară a marelui rotund  Medial – marginea spinală a omoplatului  Lateral – linia ce unește baza acromionului cu gropița deltoidiană Stratigrafie: I. Planul superficial 1. Piele 2. Țesut celular subcutanat o Filete nervoase din n. supraacromial, n. cutanat al umărului și ramuri posterioare ale n. spinali dorsali  Planul profund 1. Aponevroza – se continuă cu cea din regiunile învecinate 2. Stratul muscular o Fosa supraspinoasă  M. trapez + fascie – superficial  M. supraspinos – profund o Fosa subspinosă  Fasciculul inferior al trapezului  Fasciculul superior al marelui dorsal  Fasciculul posterior al deltoidului  M. subspinos  M. mic rotund  M. mare rotund Triunghiul birondohumeral – împărțit de tendonul capătului lung al bicepsului în:  Extern – patrulaterul bironho-humero-tricipital (patrulaterul lui Velpeau) o Prin el trec a. circumflexă și n. circumflex (axilar)  Triunghiul omotricipital – trece a. subscapulară inferioară Aceste 2 loje conțin și elemente vasculo-nervoase  A. scapulară superioară și posterioară – din subclaviculară  A. scapulară inferioară – din axilară o Formează cercul arterial periscapular  Nervii provin din plexul brahial o N. suprascapular o N. marelui rotund o Ram din n. circumflex (axilar)

43

3. Regiunea axilară -

Limite:  Lateral – articulația scapulo-humerală  Medial – fața laterală a toracelui  Posterior – omoplatul a) Peretele anterior – corespunde pielii  Limite:  Superior – clavicula  Inferior – marginea inferioară a marelui pectoral  Intern – linia ce coboară din 1/3 externă a claviculei  Extern – șanțul deltopectoral  Stratigrafie: I. Plan superficial 1. Piele 2. Țesut celular subcutanat  Conține glande sudoripare, case superficiale și ramuri nervoase din n. suprascapular și ramuri din plexul brahial II. Plan profund 1. Strat musculoaponevrotic superficial  M. mare pectoral + aponevroza continuată de aponevroza cervicală superficială și marginea inferioară a marelui pectoral + fascia axilară 2. Strat musculoaponevrotic profund  M. subclavicular  M. mic pectoral  Aponevroza clavipectorală se continuă cu teaca m. mic pectoral și la marginea inferioară se continuă cu ligamentul suspensor al axilei (ligamentul lui Gerdy) - Între cele 2 straturi se formează o lojă cu țesut adipos care conține:  Ramurile arteriale pectorale ale a. acromiotoracice  M. pectorali  Vase și noduli limfatici b) Peretele posterior - Fosa subscapulară + m. subscapular - Inferior – m. mic rotund și m. mare rotund → triunghiul romboizilor = zonă de comunicare între regiunea axilară și regiunea scapulară c) Peretele lateral - Fața medială a articulației scapulo-humerale - Fața antero-internă a humerusului - Tendonul m. biceps - M. coracobrahial d) Peretele intern – peretele lateral al toracelui acoperit de marele dințat e) Baza axilei - Limite:  Anterior – marginea inferioară a marelui pectoral  Posterior – marginea inferioară a mușchilor dorsal și mare rotund  Intern – linia sagitală care unește marginea inferioară a marelui pectoral și marelui dorsal - Stratigrafie: 44

Pielea – subțire, cu fire de păr, multe glande sebacee și sudoripare II. Țesutul celular subcutanat – este redus și conține trabecule III. Planul aponevrotic  Fascie subțire superficială dublată de fascia axilară  Fascia axilară – de la marginea inferioară a marelui pectoral la marginea inferioară a marelui dorsal f) Vârful axilei – orificiu prin care axila comunică cu loja subclaviculară - Limite:  Intern – prima coastă + prima dințătură a marelui dințat  Anterior – clavicula și m. subclavicular  Posterior – marginea superioară a omoplatului - Pe aici trec cordoanele plexului brahial, vasele subclaviculare și vasele limfatice → hilul axilei g) Cavitatea axilei - Conține mult țesut celular adipos – se continuă cu cel din regiunile învecinate - Conține PVN axilar:  A. axilară  V. axilară  Plexul brahial  Ggl. Limfatici axilari  Toracici  Brahiali  Subscapulari  Intermediari  Subclaviculari (apicali) I.

II. BRAȚUL Limite:  Proximal – linia circulară care trece prin marginea inferioară a marelui pectoral  Distal – linie orizontală la 2 cm de linia interepicondiliană - Delimitat de diafiza humerusului și septurile intern și extern în:  Regiunea brahială anterioară  Regiunea brahială posterioară 1. Regiunea brahiala anterioară Stratigrafie I. Plan superficial 1. Piele 2. Țesut celular subcutanat  Lateral – vena cefalică  Medial – vena bazilică  N. brahial cutanat intern și accesorul său  Lateral - n. circumflex și n. radial II. Plan profund – este aponevrotic muscular și vasculo-nervos 1. Stratul aponevrotic – aponevroza brahială – continuă aponevrozele deltoidiene și pectorale  Trimite în profunzime 2 septuri intermusculare: 45

 Intern  Extern 2. Stratul muscular  M. deltoid  Biceps brahial  Coracobrahial  Brahial anterior  Orginiea brahioradialului 3. PVN al brațului  A. brahială  2 vene satelit  N. median - În partea internă – n. ulnar – în jumătatea distală perforează septul intermuscular și trece în partea posterioară - În partea externă – n. musculocutanat – perforează m. coracobrahial și coboară între cele 2 straturi musculare până în șanțul bicipital extern 2. Regiunea brahială posterioară Stratigrafie I. Plan superficial 1. Piele 2. Țesut celular subcutanat  Conține elemente nervoase din n. radial  Vase care se anastomozează între cefalică și bazilică II. Plan profund 1. Stratul aponevrotic – aponevroza brahială 2. Stratul muscular – m. triceps 3. PVN brahial profund posterior  A. brahială profundă  2 vene satelit  N. radial – perforează septul intern – trece prin șanțul de torsiune – perforează septul extern – ajunge în șanțul bicipital extern  În 1/3 distală – n. ulnar 3. Regiunea cubitală anterioară 

  

La nivelul acestei regiuni, o în extensie se realizează un șanț vertical numit fosa cubitală o În semi-flexie apare un șanț transversal numit plica de flexiune a cotului o Iar în flexie maximă această regiune dispare prin venirea în contact a regiunilor anterioare ale brațului și antebrațului Fosa cubitală este un spațiu triunghiular cu baza în sus situat între mușchii epicondilieni mediali și laterali. Este împărțită de tendonul m. biceps brahial în 2 șanțuri o Șanțul bicipital lateral o Șanțul bicipital medial Limitele fosei cubitale sunt reprezentate de: o Superior – o linie orizontală la 2 cm superior de linia interepicondiliană o Inferior – o linie orizontală la 2 cm inferior de linia interepicondiliană 46





o Lateral – m. brahioradial o Medial – m. rotund pronator o Profund – m. brahial Șanțul bicipital lateral este delimitat de: o Lateral – m. brahioradial o Medial – tendonul m. biceps brahial o Profund – m. brahial și m. supinator o În plan superficial acest șanț conține:  Vena cefalică  N. cutanat antebrahial lateral o În plan profund se găsește n. radial, a. colaterală radială + 2 vene satelit și a. recurentă radială Șanțul bicipital medial este delimitat de: o Lateral – tendonul m. biceps brahial o Medial – m rotund pronator o Profund – m brahial și m. flexor superficial al degetelor o În plan superficial acest șanț conține:  Vena bazilică  N. cutanat antebrahial medial o În plan profund acest șanț conține n. median, a. brahială + 2 vene satelit, a. coalterală ulnară inf. și artera recurentă ulnară Stratigrafie Planul superficial 1. Pielea – suplă, lipsită de fire de păr 2. Țesutul celular subcutanat  Conține venele superficiale – v. mediană a antebrațului care se bifurcă în  vena medio cefalică care împreună cu vena radială formează vena cefalică  vena medio bazilică care împreună cu vena ulnară formează vena bazilică  acestă rețea venoasă formează m-ul lui Poirier  la bifurcarea venei mediane se desprinde vena comunicantă a cotului care ajunge la venele profunde  nervii de la acest nivel sunt reprezentați de:  n. cutanat antebrahial lateral  n. cutanat antebrahial medial  n. cutanat brahial medial  1-2 ggl. Limfatici epitrohleeni Planul profund 1. Stratul aponevrotic – se continuă proximal cu aponevroza brațului iar distal cu aponevroza antebrațului  Este întărită de expansiunea aponevrotică a bicepsului – prin care trece vena comunicantă a cotului 2. Stratul muscular – mușchii acestei regiuni se împart în 3 grupe:  Grupa mijlocie – este reprezentată de m. biceps brahial – superficial și m. brahial profund 47





 -

Grupa medială – alcătuită din m. epicondilieni mediali repartizați pe 3 straturi: o Superficial  f. ulnar al carpului  f. radial al carpului  palmarul lung  rotund pronator o mijlociu – flexorul superficial al degetelor o profund – flexorul profund al degetelor grupa laterală – alcătuită din m. epicondilieni laterali o m. brahioradial o lung extensor radial al carpului o scurt extensor radial al carpului o m. supinator între cele 3 grupe de mușchi se află șanțurile bicipitale

sub planul profund se găsește fața anterioară a cotului și articulația radio-cubitală superioară

D. p. d. v. practic această regiune este importantă prin prezenta venelor superficiale pentru injecțiile intravenoase, transfuzii sau recoltarea de sânge. 4. Regiunea cubitală posterioară este caracterizată de prezența a trei proeminențe osoase  în extensie – sunt dispuse pe aceiași linie orizontală  mijloc – olecranul  intern – epitrohleea  extern – epicondil  în flexie – olecranul coboară și se formează un triunghiu cu vârful în jos + 2 șanțuri verticale (cel intern este mai adânc) Stratigrafie I. Planul superficial 1. Piele 2. Țestu celular subcutanat  La nivelul proeminenței olecraniene se găsește bursa seroasă retroolecraniană  Ramuri din: o N. radial și n. musculocutanat – lateral o N. brahial cutanat intern – medial II. Planul profund 1. Aponevroza – se continuă cu aponevroza din regiunile vecine 2. Stratul muscular – mușchii sunt repartizați în 3 grupe:  Mijlocie – tendonul terminal al tricepsului  Lateral – anconeu, extensor ulnar al carpului, extensor al degetuli mic, extensor comun al degetelor  Intern – flexor ulnar al carpului  Principalul element nervos este n. ulnar – trece prin șanțul epitrohleo-olecranian -

48

 Între planul muscular și fața anterioară a cotului se găsește rețeaua arterială a cotului alcătuită din: o Ramuri terminale ale a. colaterale interne inferioare o Aa. Recurente ulnare o Componenta epicondiliană III. -

ANTEBRAȚUL

Limite: Proximal – limita inferioară a regiunii cotului Distal – plan transversal dus la 2 cm deasupra procesului stiloid al ulnei

1. Regiunea antebrahială anterioară Stratigrafie I. Planul superficial 1. Piele 2. Țesut celular subcutanat  Vena cefalică, bazilică și mediană  Filete nervoase din musculocutanat (lateral) și din brahial cutanat intern (medial) II. Planul profund 1. Aponevroza  Proximal se continuă cu procesul plicii cotului  Distal se continuă cu aponevroza pumnului  Din ea se desprind septurile intermuscular intern și extern 2. Mușchii – dispuși pe 4 straturi:  Primul strat o Brahioradial o Rotund prontator o Palmarul lung o Extensor ulnar al carpului o Extensor radial al carpului o PVN radial  Al doilea strat o Flexorul comun superficial al degetelor o 2 radiali externi o PVN ulnar  Al treilea strat o Scurtul supinator o Flexor profund al degetelor o Flexor al degetului mare o PVN median  Al patrulea strat o Scurtul supinator o Pătratul pronator o PVN interosos anterior

49

2. Regiunea antebrahială posterioră Stratigrafie I. Plan superficial 1. Piele – groasă, acoperită de fire de păr 2. Țesut celular subcutanat  Rețea anastomotică venoasă între v. mediană, celafică și bazilică  Ramuri nervoase din: o N. musculocutanat o N. brahial cutanat intern o N. radial II. Plan profund 1. Aponevroza brahială – mai groasă; formează teci pentru mușchii posteriori 2. Mușchii – dispuși pe 2 straturi:  Primul strat o Extensor al degetelor o Extensor al degetului mic o Extensor ulnar al carpului o Anconu  Al doilea strat o Lungul abductor al policelui o Scurt exctensor al policelui o Extensor al indexului 3.PVN posterior  Ram posterior din n. radial  A. interosoasă posterioară  2 vene satelit IV. PUMNUL -

Segment scurt de legătură între antebraț și mână Limite:  Proximal – limita distală a antebrațului  Distal – linie ce trece pe sub pisiform și scafoid

1. Regiunea anterioară a pumnului Stratigrafie I. Plan superficial 1. Piele – subțire, aderență la aponevroză și prezintă 2-3 pliuri 2. Țesut celular subcutanat  Este subțire  Format din țesut conjunctiv dens aproape lipsit de grăsime  Rețea venoasă anastomotică între venele mâinii și antebrațului – orginiea venei mediane  Ramurile cutanate din n. median – 2/3 externe  Ramul cutanat palmar din n. ulnar – 1/3 internă

50

II.

Plan profund 1. Aponevroza  Superior se continuă cu aponevroza antebrațului  Inferior este dublată de o bandă fibroasă transversală numită ligamentul inelar anterior al carpului (retinaculul flexorilor)  Are înălțime de 3-4 cm  Intern se prinde de pisiform și osul cu cârlig  Extern se prinde de radius, tuberculul scafoidului și trapez  Delimitează cu planul articular canalul carpian  În partea internă se formează canalul lui Guyon – prin el trece PVN ulnar  De pe suprafața profundă se desprinde o lamă fibroasă care se inseră pe scafoid și trapez și care împarte canalul carpian în 2 conducte osteo-fibroase: o Extern – conductul marelui palmar (flexor radial al carpului) o Intern – conductul flexorilor – canalul radiocarpian 2. Stratul musculo-tendinos – situat pe 3 planuri:  Superficial – format din tendoanele brahioradialului, flexorului radial al carpului, palmarului lung și flexorului ulnar al carpului  Mijlociu – tendoanele flexorului superficial al degetelor învelite de teaca sinovială comună a flexorilor  Profund – tendonul flexorului propriu al degetului – învelit de teaca sinovială digito-carpiană laterală și tendoanele flexorului profund al degetelor – învelit de teaca digito-carpiană internă. Între cele 2 teci sinoviale trece nervul medial care stă pe tendonul indexului  Sub stratul profund se găsesc fascicule inferioare ale mușchiului pătrat pronator 3. Elemente vasculo-nervoase  A. radială + 2 vene satelit – în porțiunea superioară și externă  A. ulnară, 2 vene satelit și n. ulnar – în porțiunea proximală și internă  Anastomoza arterelor transverse ale carpului (ramuri din a. radială și a. ulnară) – la marginea inferioară a m. pătrat pronator 2. Regiunea posterioară pumnului Stratigrafie I. Planul superficial 1. Piele – mai groasă, acoperită cu peri și prezintă pliuri transversale 2. Țesut celular subcutanat  Bine dezvoltat – alcătuit din țesut conjunctiv lax și grăsos  Conține 2 burse seroase: la nivelul apofizei stiloide a radiusului și la nivelul capului ulnei  Elemente vasculo-nervoase superficiale:  Originea venelor cefalică, bazilică, mediană care provin din arcada venoasă dorsală a mâinii  2-3 ramuri din ramul terminal senzitiv al radialului și musculocutanatului – în partea externă  Ramul cutanat dorsal al ulnarului și brahialul cutanat intern – în partea internă

51

II.

Planul profund 1. Aponevroza  Este întărită proximal de fibre transverse care formează ligamentul inelar posterior al carpului (retinaculul extensorilor)  Se inseră intern pe piramidal și pisiform  Se inseră extern pe extremitatea inferioară a radiusului 2. Stratul tendinos – format din tendoanele care trec prin cele șase culise osteo-fibroase:  Prima culisă – lungul abductor și scurtul extensor al policelui  A doua culisă – lungul extensor al carpului și scurtul extensor radial al carpului (primul și al doilea radial extern)  A treia culisă – lungul extensor al policelui  A patra culisă – extensorul propriu al indexului și extensorul comun al degetelor  A cincea culisă – extensorul propriu al degetului mic  A șasea culisă – extensor ulnar al carpului 3. Elemente vasculo-nervoase  La nivelul tabacherei anatomice (delimitată lateral de tendoanele lungului abductor și scurtului extensor al policelui iar medial de tendonul lungului extensor al policelui) trece artera radială  Între planul tendinos și scheletul regiunii - arcada arterială dorsală a carpului – provenită din cele 2 ramuri dorsale ale carpului (din radială) și ramurile terminale ale celor 2 interosoase (din ulnară)

V. MÂNA Limite:  Proximal – limita regiunii pumnului  Distal – plicile digito-carpiene – pe fața palmară și comisurile interdigitale – pe fața dorsală 1. Regiunea anterioară palmară sau volară - Prezintă o depresiune centrală delimitată de:  Eminența tenară (mușchii policelui) – extern  Eminența hipotenară (mușchii degetului mic) – intern - Stratigrafie: I. Planul superficial 1. Piele – groasă, puțin mobilă, lipsită de păr și glande sebacee, bogată în glande sudoripare 2. Țesut celular subcutanat  Ramuri palmare ale medianului – pielea eminenței tenare și regiunii palmare mijlocii  N. cutanat palmar (din ulnar) – pielea eminenței hipotenare II. Planul profund 1. Aponevroza  Mai subțire în regiunile tenară și hipotenară  Mai groasă în regiunea mijlocie = ligamentul palmar (ligamentul triunghiular) – vârful se continuă cu tendonul palmarului lung

52



Format din fibre longitudinale – din tendonul palmarului lung și fibre transversale – care în partea distală formează ligamentul metacarpian superficial  Fibrele transversale se încrucișează cu cele longitudinale și formează 7 orificii în formă de arcadă o 4 cuprind degetele – arcade digitale – trec tendoanele flexorilor o 3 spații interdigitale – arcade interdigitale – trec tendoanele lombricalilor, interosoșilor și colateralele digitale ale vaselor și nervilor respectivi  De pe marginile ligamentului palmar pornesc în profunzime 2 septuri palmare o Medial – spre metacarpianul 5 o Lateral – spre metacarpianul 3 o Delimitează cele 3 loje profunde ale palmei: externă, mijlocie și internă 2. Stratul musculo-tendinos superficial – situat în profunzimea celor 3 loje palmare  Loja tenară – 4 mușchi ai policelui situați pe 3 straturi:  Superficial – m. abductor  Mijlociu – m. opozant (lateral) și scurtul flexor (medial)  Profund – fasciculul oblic al adductorului  Loja hipotenară – mușchii degetului mic dispuși pe 2 straturi:  Superficial – abductor (medial) și scurtul flexor (lateral)  Profund – m. opozant  Loja palmară mijlocie  Superficial – tendoanele flexorului superficial al degetelor  Profund – tendoanele flexorului profund al degetelor la care sunt anexați și cei patru mușchi lombricali 3. Stratul musculo-aponevrotic profund – alcătuit din aponevroza palmară profundă  Se formează 4 loje osteofibroase care conțin mușchii interosoși  3 palmari – numai în ultimele 3 loje  4 dorsali 4. Strat celulo-grăsos – stratul celulos pretendinos  Conține arcada palmară superficială – alcătuită din anastomoza terminalei ulnare cu a. palmară superficială (radiopalmară)  Din convexitate se desprind 4 artere digitale palmare – irigă degetele  Profund se găsesc nervii digitali palmari comuni – ramuri terminale din n. median (primele 3) și din n. ulnar (ultimele 2)  Între stratul interosoșilor și aponevroza palmară profundă se găsește arcada arterială profundă – formată din anastomoza terminalei radiale cu a. palmară profundă din ulnară  Situată mai sus decât arcada superficială  Din convexitatea ei se desprind patru artere interosoase palmare care se anastomozează cu arterele digitale din arcada palmară superficială

53

 Alături de arcada palmară profundă se găsește și ramul terminal profund al n. ulnar 2. Regiunea posterioară sau dorsală a mâinii Stratigrafie I. Planul superficial 1. Piele – subțire, mobilă, acoperită cu peri 2. Țesut celular subcutanat – lax și fără grăsimi  Conține rețeaua venoasă dorsală a mâinii la care vin venele metacarpiene dorsale, cefalica policelui și salvatela degetului mic  N. digitali dorsali o din n. cutanat dorsal al n. ulnar (intern) – ultimele 5 colaterale dorsale o din ramul terminal superficial al radialului (extern) – primele 5 colaterale dorsale digitale II. Planul profund 1. Aponevroza dorsală – se continuă în sus cu ligamentul inelar posterior (ligamentul extensorilor) 2. Tendoane – lung abductor police, scurt extensor police, extensor index, extensor comun al degetelor, extensor propriu al degetului mic și extensor ulnar 3. Profund de tendoane trec cele trei artere metacarpiene dorsale 3. Regiunea digitală -

Din afară înautru degetele se denumesc: police, index, medius, inelar și auricular

1. Regiunea palmară a degetelor -

Este limitată proximal de pliul digito-palmar iar distal de extremitatea inferioară a degetelor Stratigrafie: I. Planul superficial 1. Pielea – groasă, bogată în receptori nervoși și glade sudoripare  În dreptul articulațiilor dintre falange prezintă șanțuri transversale  Pulpa ultimei falange prezintă creste papilare foarte evidente caracteristice fiecărui individ 2. Țesutul celular subcutanat – la extremitatea inferioară formează un fel de pernuță elastică și rezistentă numită pulpa degetului – conține câte 2 PVN palmare situate pe marginile degetelor  Artere digitale palmare proprii  Venele satelit  Nervii digitali palmari  Din median – primii 7  Din ulnar – ultimii 3 II. Planul profund 1. Stratul fibros 2. Stratul tendinos – 2 tendoane ale flexorilor

54

2.

Regiunea drosală a degetelor

Stratigrafie: I. Planurile superficiale 1. Piele – subțire, mai mobilă, prezintă fire de păr și pliuri transversale  La extremitatea inferioară se găsește unghia – se îndepărtează în dermul unghial numit matricea sau patul unghiei 2. Țesut celular subcutanat – este mai redus  Conține arterele digitale dorsale, venele digitale dorsale și nervii digitali dorsali (din ramul terminal superficial al radiusului – primii 5, din nervul cutanat dorsal al ulnarului – ultimii 5) II. Planul profund  Format din tendoanele extensorilor – se lățesc și formează aponevroza dorsală a degetelor  Pe margini se inseră tendoanele lombricalilor și interosoșilor

MEMBRUL INFERIOR CENTURA PELVINĂ COXALUL -

-

-

Până la pubertate, coxaul este constituit din 3 oase separate: ilion, ischion și pubis – unite prin cartilagiu Ileonul prezintă un corp și o porțiune superioară aplatizată numită aripioara osului Ischionul prezintă un corp și o ramură ascendentă  Între corp și ramură se găsește tuberozitatea ischiatică  Ramura ascendentă a ischionului formează cu ramura descendentă a pubisului ramura ischio-pubiană Pubisul prezintă un corp ce se continuă cu 2 ramuri:  Una superioară – orizontală  Una inferioară – descendentă Coxalul este un os turtit, neregulat, pereche și asimetric Prezintă 2 fețe (externă și internă), 4 margini (anterioară, posterioară, superioară și inferioară) și 4 unghiuri Fața externă:  Prezintă în regiunea centrală acetabulul:  Deasupra – fosa iliacă externă  Dedesubt – cadrul osos al găurii obturatorii  Acetabulul:  Este limitată de partea feței externe printr-o margine circulară numită sprânceana acetabulară  Pe această sprânceană se vâd 3 sanțuri reprezentând punctele de sudură între cele 3 porțiuni osoase ce formează coxalul  Cel mai marcat șanț este șanțul ischio-pubian, situat inferior – este transformat într-un canal prin care trec vasele și nervii destinați capului femural

55

În partea superioară a sprâncenei acetabulare se găsește șanțul supraacetabular – în care se inseră tendonul reflectat al mușchiului drept femural  Cavitatea acetabulară prezintă:  O suprafață articulară în formă de semilună – suprafață semilunară o Pe cornul anterior al suprafeței semilunare se inseră ligementul rotund o Cornul posterior, mai proeminent, delimitează cu cel anterior șanțul ischio-pubian  O suprafață nearticulară, pătrată – fosa acetabulară  Fosa iliacă externă:  Prezintă linii oblice gluteale:  Anterioară – de la spina iliacă antero-superioară (SIAS) spre incizura ischiatică  Posterioară – de la spina iliacă antero-superioară (SIAS) spre marginea superioară a osului  Aceste linii împart fosa iliacă externă în 3 zone: o Superioară – gluteu mare o Mijlocie – gluteu mijlociu o Inferioară – gluteu mic  Gaura obturatorie:  Este formată de sus în jos de: ramura orizontală a pubisului, corpul pubisului, ramura descendentă a pubisului și ramura ascendentă a ischionului  Superior prezintă sanțul subpubian (obturator) – prin care trece PVN obturator  Pe cadrul osos se inseră micul și mijlociul adductor  Gaura obturatorie este acoperită de membrana obturatorie Fața internă:  Este împărțită în 2 porțiuni de câtre linia arcuată:  Desupra – fosa iliacă internă – se inseră mușciul iliac  Dedesubt – prezintă următoarele reliefuri de sus în jos:  Tuberozitatea iliacă – se inseră ligamentele sacro-iliace  Suprafața auriculară – se articulează cu sacrumul  Strâmtoarea mijlocie (spate de măgar): o Superior – mușchiul obturator intern o Inferior – membrana obturatorie  Gaura obturatorie – acoperită de membrana obturatorie Marginea superioară numită și creasta iliacă:  Formă de S italic  Pe buza externă – mușchiul oblic extern abdominal  Interstițiu – mușchiu oblic intern abdominal  Pe buza internă – mușchiul transvers abdominal Marginea anterioară – prezintă următoarele detalii:  o proeminență – spina iliacă antero-superioară (SIAS)  se inseră ligamentul inghinal (arcada crurală)  mușchiul croitor (sartorius)  mușchiul tensor al fasciei lata 

-

-

-

56

 

-

-

-

incizură – trece nervul femural cutanat lateral spina iliacă antero-inferioară (SIAI)  tendonul direct al mușchiului drept femural  incizură – mușchiul psoas iliac  o proeminență rotunjită – eminența ileo-pectinee (EIP)  arcul ileo-pectineu (bandeleta)  o suprafață triunghiulară – suprafața pectineală  mușchiul pectineu  este delimitată posterior de creasta pectineală  tuberculul pubian – în vârful suprafeței pectineale  se inseră ligamentul inghinal  o suprafață rugoasă  se inseră marele drept abdominal  uneori piramidalul abdomenului (piriform) Marginea posterioară – prezintă următoarele detalii de sus în jos:  spina iliacă postero-superioară (SIPS)  incizură  spina iliacă postero-inferioară (SIPI)  incizura ischiatică – împărțită în 2 orificii de mușchiul piriform  suprapiriform – PVN gluteal superior  infrapiriform – PVN gluteal inferior, nervul ischiatic, nervul femural cutanat posterior, nervul udendal  spina ischiatică  vârf – ligamentul sacrospinos  fața externă – gemenul superior  fața internă – mușchiul levator anal  incizură (mica scobitură ischiatică)  PVN udendal intern  tuberozitatea ischiatică – unghiul postero-inferior  fața externă – mușchiul mare adductor  fața posterioară  gemeni inferiori  pătrat femural  mușchii ischio-gambieri (semitendinos, semimembranos, capătul lung al bicepsului femural)  fața internă – mușchii ischio-cavernoși și transvers perineal superficial Marginea inferioară – este constituită de ramura descendentă a pubisului și de ramura ascendentă a ischionului – se mai numește și ramura ischio-pubiană  anterior prezintă o suprafață articulară care se articulează cu una similară de pe celălalt os → simfiza pubiană  extern – mare adductor și mușchiul gracilis (drept intern)  intern – aponevroza perineală superioară Unghiul antero-superior – spina iliacă antero-superioară Unghiul postero-superior – spina iliacă postero-superioară Unghiul antero-inferior – tuberculul pubian Unghiul postero-inferior – tuberozitatea ischiatică

57

SCHELETUL MEMBRULUI INFERIOR LIBER SCHELETUL COAPSEI FEMURUL -

-

-

Os lung, pereche, simetric Fața anterioră:  Superior – mușchiul vast intermediar  Inferior – mușchiul tensor al sinovialei genunchiului Fața externă:  Capătul lateral al mușchiului cvadriceps (vastul extern) Fața internă  Mușchiul vast intern Marginea posterioară – este cea mai rugoasă → creasta aspră a femurului (linia aspră)  Buza externă – vastul extern  Buza internă – vastul intern  Interstițiu  3 mușchi adductori (adductor mare, scurt și lung)  Capătul scurt al mușchiului biceps femural  Inferior se bifurcă → triunghiul popliteu  Linia internă este întreruptă de un șanț prin care trece artera femurală  În partea postero-internă a acestui triunghi se găsește tuberculul supracondilian al lui Gruber – se inseră mușchiul gemen (gastrocnemian) intern  Superior, creasta aspră se trifurcă:  Ramura externă – creasta marelui fesier – merge spre marele trohanter – se inseră marele fesier  Ramura mijlocie – creasta pectineală – merge spre micul trohanter – se inseră mușchiul pectineu  Ramura internă – creasta vastului intern - merge spre gâtul chirurgical – se inseră vastul intern Epifiza proximală:  Capul femural  În mijloc prezintă o depresiune numită fosa ligamentului rotund – se inseră ligamentul capului femural  Gâtul anatomic  Fața anterioară situată intraarticular  Fața posterioară – vine în raport cu articulația în 2/3 interne; 1/3 este extraarticulară  Marele trohanter  Formă patrulateră  Fața externă  Prezintă o linie oblică – se prinde mijlociul fesier  Inferior – se inseră vastul extern  Fața internă – posterior prezintă fosa trohanterică  Profund – se inseră mușchiul obturator extern  Pe margini – mușchii gemeni superior și inferior și mușchiul obturator intern 58

-

 Marginea superioară – mușchiul piriform  Marginea posterioară – mușchiul pătrat femural  Marginea anterioară – mușchiul gluteu mic  Micul trohanter – se inseră mușchiul psoas iliac  Între cele 2 tuberozități se găsește anterior linia intertrohanteriană și posterior, creasta intertrohanteriană  Gâtul chirurgical – unește corpul cu extremitatea lui proximală Epifiza distală:  Este mai voluminoasă  Fața posterioară – fosa intercondiliană – se inseră ligamentele încrucișate anterior și posterior  Pe fața anterioară prezintă o fațetă articulară – trohleea femurală  Trohleea se articulează cu fața posterioară a rotulei  Deasupra prezintă o depresiune numită gropița supratrohleară  Fiecare condil prezintă 6 fețe: superioară, inferioară, anterioară, posterioară, mediană și laterală  Condilul intern:  Lateral - se inseră ligamentul lateral intern al articulației genunchiului – pe epicondilul intern  Postero-superior – tuberculul marelui adductor – se inseră mușchiul cu același nume  Postero-inferior de tubercul – o fosetă – se inseră mușchiul gastrocnemian (gemen) intern  Condilul extern:  Lateral – se inseră ligamentul lateral extern al articulației genunchiului – pe epicondilul extern  Posterior se găsesc 2 fosete: o Superior – mușchiul gemen extern o Inferior – mușchiul popliteu ROTULA (PATELA)

-

-

-

-

Os scurt, turtit antero-posterior, formă triunghiulară Este situat pe fața anterioară a articulației genunchiului Fața anterioară:  Vine în raport cu tegumentul printr-o bursă seroasă prerotuliană  Prezintă striațiuni verticale ce îi dau aspect fibros Fața posterioară:  2/3 superioare se articulează cu trohleea – prezintă suprafețe ce corespund fațetelor articulare ale condililor  1/3 inferioară vine în raport cu capsula articulară Baza:  Anterior – mușchiul cvadriceps  Posterior – cartilagiu hialin, vine în raport cu cavitatea articulară Vârful:  Se inseră ligamentul rotulian Pe laterale:  Inserția mușchilor vaști intern și extern

59

SCHELETUL GAMBEI TIBIA -

-

Este situată pe partea internă a gambei Se articulează proximal cu femurul, distal cu astragalul și extern cu peroneul Diafiza:  Are 3 fețe și 3 margini  Fața internă:  În 1/3 inferioară vine în raport cu tegumentul  Superior prezintă o suprafață rugoasă ce corespunde inserției ligamentului lateral intern al articulației genunchiului și inserției tendoanelor a trei mușchi:  Semitendinos  Gracilis (drept intern) laba de gâscă (pens anserinus)  Sartorius  Fața externă:  Superior – mușchiul tibial anterior  Fața posterioară:  Superior – este traversată de creasta solearului:  Pe interstițiu – mușchiul solear  Buza superioară – mușchiul popliteu  Buza inferioară – mușchiul tibial posterior și flexorul comun al degetelor  Este împărțită în 2 zone de linia oblică:  Superior – mușchiul popliteu  Inferior – divizată în 2 porțiuni de o creastă verticală: o Extern – mușchiul tibial posterior o Intern – mușchiul flexor comun al degetelor  Marginea anterioară sau creasta tibială:  Este ascuțită în porțiunea mijlocie  Superior prezintă:  tuberculul anterior al tibiei – se inseră tendonul rotulian  tuberculul lui Gerdy – tractul ileo-tibial  Marginea externă – dă inserția ligamentului interosos  Marginea internă – se prinde aponevroza gambieră Epifiza proximală:  Este formată din 2 mase osoase – condili (extern și intern)  Fața superioară – prezintă 3 porțiuni  2 laterale, excavate – cavitățile glenoide – se articulează cu condilii femurali  1 mijlocie – suprafața intercondiliană – divizată în 3 porțiuni: o Una mijlocie – spina tibiei sau eminența intercondiliană – prezintă 2 tuberculi tibiali: intern și extern o Una anterioară – suprafața prespinală – ligamentul încrucișat anterior o Una posterioară – suprafața retrospinală – ligamentul încrucișat posterior

60



 

-

Fața anterioară  Corespunde tuberculului anterior al tibiei – se inseră tendonul rotulian  În partea externă a tuberculului pleacă o creastă oblică spre condilul extern – tuberculul lui Gerdy – se inseră traiectul ileotibial și mușchiul tibial anterior Condilul extern – prezintă postero-extern o fațetă ovalară articulară pentru articulația cu peroneul Condilul intern - pe fața posterioară se inseră tendonul direct al semimembranosului  Anterior de gropiță se găsește un șanț destinat inserției tendonului orizontal al aceluiași mușchi

Epifiza distală  Prezintă 2 porțiuni:  Una externă – lărgită, prelungește diafiza tibială și transmite astragalului greutatea corpului – pilonul tibial  Una internă – sub forma unui proces voluminos vertical în jos – maleola internă  Fața anterioară – este plană și vine în raport cu tendoanele extensorilor  Fața posterioară – prezintă 2 șanțuri:  Intern – tendonul mușchiului flexor comun al degetelor  Extern – tendonul mușchiului flexor propriu al halucelui  Fața externă – formă de șanț în care pătrunde fața internă a maleolei peroniere  Fața internă – se prelungește în jos cu maleola internă care prezintă:  Față externă – netedă, articulară cu fața internă a astragalului  Față internă – în raport cu pielea  Față posterioară – șanț pentru tendonul mușchiului tibial posterior  Fața inferioară sau articulară sau buza mare a epifizei distale  Se articulează cu trohleea astragalului PERONEUL (FIBULA)

-

Ocupă partea externă a gambei; situat în afară și în spatele tibiei Diafiza:  Fața externă  Superior – formă de șanț – mușchii peronieri laterali lung și scurt  Inferior – o creastă oblică împarte fața externă în 2 porțiuni:  Anterioră – vine în raport cu tegumentul  Posterioară – continuă șanțul peronierilor lateral  Fața internă  Prezintă o creastă longitudinală interosoasă – se inseră membrana interosoasă  Creasta împarte fața internă în 2 porțiuni:  Anterioară – mușchii extensor comun al degetelor, extensor propriu al halucelui și peronier anterior  Posterioară – mușchiul tibial posterior  Fața posterioară  Superior – mușchiul solear  Mijloc – flexor propriu al halucelui 61

-

-

Epifiza proximală – capul peroneului:  Este unită de diafiză prin gât  Intern – fațetă articulară pentru condilul extern al tibiei  Posterior și extern prezintă apofiza stiloidă – se inseră mușchiul biceps femural  Anterior – fațeta prestiliană  Gâtul sau colul:  Leagă capul de corpul peroneului  Pe fața externă trece nervul peronier comun Epifiza distală:  Este reprezentată de maleola externă care prezintă:  Față internă  Anterior – suprafață articulară pentru tibie și astragal  Posterior – o depresiune numită foseta digitală – pentru inserții ligamentare  Față externă – separată de o creastă verticală în 2 porțiuni:  Anterioară – vine în raport cu tegumentul  Posterioară – continuă șanțul peronierilor  Vârf SCHELETUL PICIORULUI OASELE TARSIENE

-

Mai voluminoase ca oasele carpiene Sunt dispuse pe două rânduri:  Unul poterior (tarsul posterior) – astragal și calcaneu  Unul anterior (tarsul anterior)  Cuboidul – extern  Scafoidul și cele 3 cuneiforme – intern ASTRAGALUL (TALUS)

-

Prezintă corp, gât și cap Corpul:  Fața superioară – formă de trohlee – destinată articulației cu epifiza distală a tibiei  Față inferioară – prezintă 2 fațete articulare:  Una antero-internă  Una postero-externă – mai voluminoasă  Se articulează cu fațetele similare de pe calcaneu  Fațetele sunt despărțite printr-un șanț oblic numit șanțul astragalului, care împreună cu similarul său de pe calcaneu formează un canal numit groapa calcaneo-astragaliană (sinus tarsi) – ocupată de ligamentul astragalo-calcaneu  Față externă – se articulează cu maleola peronieră  Față internă – se articulează cu maelola tibială  Față posterioară – prezintă un șanț marginit de 2 tuberculi: intern și extern  Prin acest șanț trece tendonul mușchiului flexor propriu al halucelui  Fața anterioară – se continuă cu gâtul 62

-

-

Capul    Gâtul  

Este ovalar și cu axul mare transversal Anterior - se articulează cu scafoidul (navicularul) Posterior - se articulează cu calcaneul Unește corpul cu capul osului La nivelul lui osul este ușor torsionat – se formează 2 unghiuri:  Unghiul de declinație – deschis intern  Unghiul de înclinație – deschis în jos

CALCANEUL -

-

Cel mai voluminos os tarsian Formă de prismă triunghiulară Prezintă:  Corp (4/5 din os)  Marea apofiză – continuă corpul înainte  Mica apofiză (sustentaculum tarsi) Corpul:  Posterior – formează marea tuberozitate a calcaneului  Fața superioară:  Segmentul posterior:  Mai alungit ca cel anterior  Vine în raport cu țesutul adipos interpus între tendonul lui Achile și fața posterioară a articulației tibio-tarsiene  Segmentul anterior – prezintă 2 fațete articulare:  Antero-internă  Postero-externă o Între ele se află șanțil calcaneului  Fața superioară a marii apofize a calcaneului prezintă rugozități pentru inserția mușchiului pedios  Fața inferioară – prezintă 3 tuberozități:  Tuberozitatea anterioară  Pe ea se inseră planul profund al ligamentului calcaneocuboidian inferior  2 posterioare (internă și externă)  Tuberozitatea internă: o Mai voluminoasă o Dă inserția mușchilor scurt flexor plantar și adductor al halucelui  Tuberozitatea externă – dă inserția mușchiului adductor al degetului mic  Între tuberozitatea anterioară și cele 2 posterioare se întinde fața inferioară a calcaneului – se inseră planul superficial al ligamentului calcaneo-cuboidian inferior  De o parte și de alta a acestei inserții - se prinde fasciculul extern și intern al mușchiului accesor al flexorului comun al degetelor – carnea pătrată a lui Sylvius

63

Fața externă:  Prezintă tuberculul extern (trohlea peronieră)  Șanț anterior – tendonul mușchiului scurt peronier lateral  Șanț posterior – tendonul mușchiului lung peronier lateral  Fața internă  Prezintă șanțul calcanean intern, delimitat anterior de mica apofiză a calcaneului (sustentaculum tali)  Șanțul este parcurs de vasele, nervii și tendoanele mușchilor de pe fața posterioară a gambei Mica apofiză:  Față superioară – articulară cu astragalul  Față inferioară – șanț prin care alunecă tendonul flexorului propriu al halucelui  Margine internă – șanț prin care alunecă tendonul flexorului comun al degetelor  Bază – implantare externă în calcaneu Fața anterioară – corespunde marii apofize – prezintă suprafața articulară pentru cuboid Fața posterioară – dă inserția tendonului lui Achile = tendonul distal al tricepsului sural 

-

-

SCAFOIDUL -

Este situat în partea internă Fața posterioară – se articulează cu capul astragalului Fața anterioară – prezintă 3 fațete articulare pentru cele 3 cuneiforme Extremitatea internă – prezintă un tubercul – se inseră tendonul distal al mușchiului tibial posterior Extremitatea externă – corespunde cuboidului CUBOIDUL

-

-

Situat în partea externă Fața superioară – da inserția mușchiului pedios Fața inferioară:  Prezintă o creastă – creasta cuboidului  Anterior se află un șanț – trece mușchiul peronier lateral lung  Posterior prezintă o porțiune rugoasă pe care se inseră ligamentul calcaneo-cuboidian inferior care se inseră și pe creasta cuboidului Fața anterioară  Prezintă 2 fațete articulare pentru metatarsienele IV și V Fața posterioară  Are o suprafață articulară pentru calcaneu Fața internă  Prezintă 2 fațete articulare pentru scafoid și al 3-lea cuneiform Fața laterală – este redusă la o margine subcutanată

64

CUNEIFORMELE -

-

Dinauntru în afară sunt numerotate cu I, II, III Primul cuneiform:  Cel mai voluminos  Situat pe marginea internă a piciorului  Formă de cui cu baza inferior și vârful superior  Prezintă 3 fețe articulare și una nearticulară  Baza prezintă un tubercul pentru inserția tendonului mușchiului gambier posterior Al doilea cuneiform Al treilea cuneiform  Situat între cuboid și al 2-lea cuneiform, între scafoid și al 3-lea metatarsian  Are 4 fețe articulare, o bază dorsal și o margine plantar

ARTICULAȚIILE MEMBRULUI INFERIOR ARTICULAȚIA SACROILIACĂ -

-

-

Suprafețele articulare sunt reprezentate de:  Partea sacrumului – o fațetă auriculară  Partea coxalului – o suprafață similară  Suprafețele articulare sunt acoperite de cartilagiu hialin și acesta la rândul lui de o lamă fibro-cartilaginoasă Capsula articulară este întârită de ligamente extrinseci și intrinseci  Ligamentele intrinseci – se întind între coxal și sacru; sunt reprezentate de ligamentele:  Sacroiliac anterior  Sacroiliac posterior – mai rezistent  Plan superficial  Plan profund  Ligamentele extrinseci  Ligamentul ilio-lombare  Ligamentul sacro-sciatic  Ligamentul sacrosciatic mare  Ligamentul sacrosciatic mic Sinoviala – câptușește capsula ARTICULAȚIA COXOFEMURALĂ

-

-

Suprafețele articulare sunt constituite de:  Cavitatea acetabulară  Capul femural  Suprafețele articulare sunt acoperite de cartilagiu hialin  Sunt menținute în contact de câtre o capsulă fibroasă întărită de ligamente Capsula articulară:  O extremitate se inseră pe fața externă a bureletului acetabular și pe marginea cavității acetabulare

65

-

-

 Cealaltă extremitate se prinde pe linia intertrohanteriană a femurului – anterior; posterior se prinde pe gâtul femurului la 1-2 cm înauntrul crestei intertrohanteriene Ligamentele de întărire sunt:  Ligamentul ileofemural – Bertin sau în X al lui Bigelow  Situat pe fața anterioară a articulației  Se inseră sub spina iliacă antero-inferioară  Se termină pe linia intertrohanteriană  Fibrele conjunctive superioare și inferioare formează două fascicule:  Superior sau ileo-pretrohanterian – ajunge pa marginea anterioară a trohanterului mare  Inferior sau ileo-pretrohantenian – se termină înaintea trohanterului mic  Ligamentul ischiofemural  Situat în partea posterioară și inferioară a capsulei  Se inseră în șanțul supraacetabular și pe sprânceana acetabulară din vecinătate  Ligamentul pubofemural  Situat în partea antero-internă a capsulei  Se inseră pe eminența ileo-pectinee, creasta pectineală, ramura orizontală și unghiul pubisului  Fibrele se întreaptă spre trohanterul mic  Ligamentul rotund  Situat intracapsular  Se întinde de la capul femural la scobitura ischio-pubiană  Se inseră prin trei fascicule:  Pubian – pe extremitatea anterioară a scobiturii ischio-pubiene  Ischiatic – pe extremitatea opusă  Mijlociu – pe ligamentul transvers Sinovialele  Căptușesc capsula, inserându-se la periferia suprafețelor articulare ARTICULAȚIA GENUNCHIULUI

-

-

-

Suprafețele articulare sunt reprezentate de:  Trohleea și condilii femurali  Cavitățile glenoide tibiale și suprafața rotuliană  Pentru o corespondență între condili și cavitățile glenoide se interpun două meniscuri interarticulare:  Unul extern  Unul intern Capsula articulară:  Se inseră pe femur la mică distanță de suprafețele articulare  Aderă la meniscurile interarticulare → 2 compartimente:  Suprameniscal  Submeniscal Ligamentele care întăresc capsula sunt:  Ligamentul anterior sau rotulian  Se întinde între vârful rotulei și tuberozitatea anterioară a tibiei  Este considerat tendonul terminal al mușchiului cvadriceps 66

-

 Ligamentul posterior  Prezintă 3 componente:  Unul mijlociu  2 laterale – se confundă cu capsula  Ligamentele laterale:  Inter – între tuberozitatea condilului intern și partea cea mai ridicată a feței interne a tibiei  Extern – între tuberozitatea condilului extern și partea antero-extrenră a capului peroneului  Ligamentele încrucișate:  Anterior  posterior Anterior capsula este întărită de o serie de planuri fibroase:  Aponevroza femurală  Expansiunea cvadricipitală  Aripioarele rotulei

67

MUȘCHII MEMBRULUI INFERIOR Mușchii regiunii gluteale Denumire 1. Gluteu mare

Origine  Fața laterală a osului coxal, posterior de linia gluteală posterioară  Fața dorsală a oaselor sacrum și coccis  Ligamentul sacrotuberos  fața laterală a osului coxal, între liniile gluteale mijlocie și posterioară

Inserție  Tuberozitatea gluteală a femurului  Tractul iliotibial

Inervație  n. gluteu inferior

Acțiune  extensia  rotația laterală a coapsei

 fața laterală a trohanterului mare

 n. gluteal superior

 abducție  rotație medială a coapsei

 fața laterală a osului coxal, între liniile gluteale mijlocie și inferioară  fața pelvină a osului sacrum  ligamentul sacrotuberos  fața pelvină a osului coxal și a membranei obturatorii  marginea găurii obturatorii  spina ischiatică

 marginea anterioară a trohanterului mare

 n. gluteal superior

 abducție  rotație medială a coapsei

 marginea superioară a trohanterului mare

 ramurile anterioare ale nn. S2-S4

 fosa trohanteriană

 n. m. obturator intern

 fosa trohanteriană – prin tendonul m. obturator intern  fosa trohanteriană – prin tendonul m. obturator intern  creasta intertrohanteriană

 n. m. obturator intern

 rotație laterală a coapsei  abducția coapsei flectate  abducție  rotație laterală a coapsei  activează articulația coxofemurală

Inserție  1/3 mijlocie din linia aspră a femurului  partea profundă – linia aspră  partea superficială – tuberculul adductorului mare

Inervație  n. obturator

Acțiune  adducția coapsei

 partea profundă – n. obturator  partea superficială – n. tibial

 partea profundă – adducția coapsei  partea superficială – extensia coapsei

2.

Gluteu mijlociu

3.

Gluteu mic

4.

Piriform

5.

Obturator intern

6.

Gemen superior

7.

Gemen inferior

 Tuberozitatea ischiatică

8.

Pătrat al coapsei

 Tuberozitatea ischiatică

 n. m. pătrat al coapsei  n. m. pătrat al coapsei

Mușchii mediali ai coapsei Denumire 1. Adductor lung

Origine  corpul pubisului – sub creasta pubiană

2.

 partea profundă – ramura inferioră a pubisului, ramura ischionului  partea superficială – tuberozitatea ischiatică

Adductor mare

68

3.

Adductor scurt

4.

Gracilis

5.

Obturator extern

 corpul și ramura inferioară a pubisului  corpul și ramura inferioară a pubisului  marginile găurii obturatorii  fața externă a membranei obturatorii

 partea superioară din linia aspră

 n. obturator

 adducție  flexia coapsei

 partea superioară din fața medială a corpului tibiei  fosa trohanteriană

 n. obturator

 adducție  flexia și rotația medială a gambei  rotație laterală a coapsei  menține capul femural în acetabul

 n. obturator

Mușchii anteriori ai coapsei Denumire 1. Pectineu

2.

Iliopsoas

3.

Psoas mare

4.

Psoas mic

5.

Iliac

6.

Tensor al fasciei lata

7.

Sartorius

8.

Cvadriceps al coapsei (****) Drept al coapsei*

9.

10. Vast intermediar* 11. Vast lateral*

Origine  creasta pectineală a pubisului

Inserție  linia pectineală a femurului

Inervație  n. femural  n. obturator

 părțile laterale ale vertebrelor T12-L5 și discurile intervertebrale  procesele transverse ale vertebrelor lombare  părțile laterale ale vertebrelor T12-L1 și discul intervetebral  fosa iliacă  aripa sacrumului  ligamentul sacroiliac anterior  spina iliacă anterosuperioară  creasta iliacă

 trohanterul mic

 nn. spinali lombari

 fascia m. ileopsoas  arcada ileopectinee  eminența ileopubiană  tendonul m. psoas mare  trohanterul mic

 n. spinal

 asistă m. psoas mare

 n. femural

 condilul lateral al tibiei – prin tractul iliotibial

 n. gluteal superior

 spina iliacă anterosuperioară

 partea superioară a feței mediale a corpului tibiei

 n. femural

 baza patelei  tuberozitatea tibiei prin intermediul ligamentului patelar

 n. femural

 flexia coapsei  flexia abdomenului  abducția, flexia și rotația medială a coapsei  flexia, abducția și rotația laterală a coapsei  flexia gambei  extensia gambei  flexia coapsei prin dreptul femural

 Spina iliacă anteroinferioară  Șanțul supraacetabular  Fețele anterioară și laterală ale corpului femural  Marele trohanter  Buza laterală a liniei aspre

69

Acțiune  flexie  adducția coapsei  Flexia coapsei sau a trunchiului  Flexia coapsei sau a trunchiului

12. Vast medial*

 Linia intertrohanteriană  Buza medială a liniei aspre a femurului

Mușchii posterior ai coapsei Denumire 1. Semitendinos

Origine  Tuberozitatea ischiatică

2.

Semimembranos

 Tuberozitatea ischiatică

3.

Biceps femural

 Capătul lung – tuberozitatea ischiatică  Capătul scurt – linia aspră și linia supracondiliană

Inserție  Partea superioară a feței mediale a corpului tibiei  Condilul tibial medial  Fața posterioară a capsulei articuțaiei genunchiului  Ligamentul popliteu oblic  Capul fibulei  Condilul tibial lateral

Inervație  n. tibial

Inserție  Osul cuneiform medial  Baza primului metatarsian  Falangele mijlocie și distală a ultimelor 4 degete – expansiunea aponevrotică a m. extensori

Inervație  n. peronier profund

 n. tibial

Acțiune  flexia și rotația medială a gambei  extensia coapsei

 Capătul lung – n. tibial  Capătul scurt – n. peronier comun

Mușchii anteriori ai gambei Denumire 1. Tibial anterior

2.

Extensor lung al degetelor

Origine  Condilul lateral al tibiei  ½ superioară a feței laterale a tibiei  Membrana interosoasă  Fața medială a fibulei  Membrana interosoasă

3.

Extensor lung al halucelui

 Fața medială a fibulei  Membrana interosoasă

 Baza falangei distale a halucelui

 n. peronier profund

4.

Al treilea peronier

 Fața medială a corpului fibulei  Membrana interosoasă

 Baza celui de-ai Vlea metatarsian

 n. peronier profund

 n. peronier profund

Acțiune  flexie dorsală  inversia piciorului  extensia ultimelor patru degete  dorsiflexia piciorului  extensia halucelui  dorsiflexia piciorului  eversia  dorsiflexia piciorului

Mușchii laterali ai gambei Denumire 1. Peronier lung

Origine  Capul fibulei  Fața laterală a corpului fibulei

Inserție  Osul cuneiform medial  Primul metatarsian

Inervație  n. peronier superficial

2.

 Fața laterală a corpului fibulei

 Tuberozitatea celui de-al 5-lea metatarsian

 n. peronier superficial

Peronier scurt

70

Acțiune  flexia plantară  eversia  abducția piciorului  flexia plantară  eversia  abducția piciorului

Mușchii posteriori superficiali ai gambei Denumire 1. Gastro-cnemian

2.

Solear

3.

Plantar

Origine  Capătul medial – partea superioară a condilului medial femural; capsula articulației genunchiului  Capătul lateral – condilul femural lateral, capsula articulației genunchiului  Fața posterioară a capătului diafizei fibulei  Arcul tendinos fibulotibial  Marginea medială a diafizei tibiale  Linia supracondiliană laterală a femurului

Inserție  Fața posterioară a calcaneului – prin tendonul calcanean

Inervație  n. tibial

Acțiune  flexia plantară a piciorului  flexia gambei

 n. tibial

 flexia plantară a piciorului

 Tendonul calcanean sau fața posterioară a calcaneului

 n. tibial

 flexia plantară a piciorului  flexia gambei

Inserție  Fața posterioară a corpului tibiei, desupra liniei solearului  Baza falangei distale a halucelui

Inervație  n. tibial

Acțiune  flexia și rotația medială a gambei  flexia halucelui  flexia plantară a piciorului  flexia ultimelor patru degete  flexia plantară a piciorului  flexia plantară  inversia piciorului

Mușchii posteriori profunzi ai gambei Denumire 1. Popliteu

Origine  Condilul femural lateral  Meniscul lateral

2.

Flexor lung al halucelui

 Fața posterioară a fibulei  Membrana interosoasă

3.

Flexor lung al degetelor

 Partea medială a feței posterioare a diafizei tibiei sub linia solearului

 Falangele distale ale ultimelor 4 degete

 n. tibial

4.

Tibial posterior

 Partea laterală a feței posterioare a diafizei tibiei sub linia solearului  Fața medială a fibulei, posterior crestei interosoase  Membrana interosoasă

 Baza metacarpienelor IIIV  Oasele tarsiene cu excepția talusului

 n. tibial

71

 n. tibial

Mușchii feței dorsale a piciorului Denumire 1. Extensor scurt al degetelor 2.

Extensor scurt al halucelui

Origine  Fața superioară a calcanului

Inserție Inervație Acțiune  Tendoane separate  n. peronier  extensia pentru primele 4 profund degetelor degete  Nume atribuit fasciculului destinat halucelui din m. extensor scurt al degetelor

Mușchii feței plantare a piciorului Denumire

Origine

1.

Abductor al halucelui

 Tuberculul calcanean medial  Aponevroza plantară

2.

Flexor scurt al degetelor

3.

Abductor al degetului mic

 Tuberculul calcanean medial  Aponevroza plantară  Tuberculii calcaneeni medial și lateral  Aponevroza plantară

1.

Pătrat plantar

2.

Lombricali ai piciorului

1.

Flexor scurt al halucelui

 Fața inferioară a osului cuboid  Osul cuneiform lateral

2.

Adductor al halucelui

3.

Flexor scurt al degetului mic

 Capătul oblic – ligamentul plantar, bazele metatarsienelor 2-4  Capătul transvers – ligamentele plantare ale articulațiilor metatarsofalangiene  Fața plantară a bazei celui de-al V-lea metatarsian  Teaca m. peronier lung

1.

Interosoși plantari

 Fețele mediale ale oaselor metatarsiene III-V

2.

Interosoși dorsali

 Fețele laterale ale oaselor metatarsiene IV

 Fața inferioară a calcaneului  Fascia plantară  Tendoanele mușchiului flexor lung al degetelor

Inserție Planul 1  Fața medială a bazei falangei proximale a halucelui  Falangele mijlocii ale ultimelor 4 degete  Fața laterală a bazei falangei proximale a degetului mic Planul 2  Tendonul mușchiului flexor lung al degetelor  Fața medială a bazei falangelor proximale ale ultimelor 4 degete Planul 3  Fețele laterale ale bazei falangei proximale a halucelui  Fața laterală a bazei falangei proximale a halucelui

 Fața laterală a bazei falangei proximale a degetului mic Planul 4  Partea medială a bazei falangelor proximale a degetelor III-V  Baza falangelor proximale a degetelor II-IV

72

Inervație

Acțiune

 n. plantar medial

 abducție și flexie

 n. plantar medial

 flexie

 n. plantar medial

 abducție și flexie

 n. plantar lateral

 flexia ultimelor 4 degete

 nn. plantari medial și lateral

 flexia falangei proximale  extensia falangelor mijlocie și distală a ultimelor 4 degete

 n. plantar medial

 flexia falangei proximale

 n. plantar lateral

 flexie și adducție

 n. plantar lateral

 flexia falangei proximale a degetului mic

 n. plantar lateral

 flexia și abducția degetelor II-IV

 n. plantar lateral

 flexia și abducția degetelor II-IV

ARTERELE MEMBRULUI INFERIOR Membrul inferior este vascularizat din doua surse:  Artera iliacă externă – prin artera femurală  Artera iliacă internă – prin a. obturatoare, fesieră și ischiatică ARTERA FEMURALĂ -

-

-

-

Este continuarea a. iliace externe Se întinde de la inelul crural la al 4-lea inel al mușchiului mare adductor → artera poplitee Traiect oblic în jos, înauntru și în urmă pe fața antero-internă a coapsei A. femurală se află într-un șanț alcătuit de:  Lateral:  Superior – psoas iliac  Inferior – vastul intern  Medial  Superior – m. pectineu  Inferior – m. adductori M. croitor (satelitul arterei) încrucișează oblic din afară înauntru și de sus în jos a. femurală PVN femural  A. femurală  Vena femurală  superior se află intern  inferior se află postero-extern  N. safen – inferior se află anterior de arternă Vasele femurale sunt cuprinse în teaca vaselor femurale  Orificiul superior = inelul crural delimtat de:  Anterior – arcada crurală  Posterior – creasta pectineală și ligamentul lui Cooper  Lateral – bandeleta ileopectinee  Medial – ligamentul lui Gimbernat  Orificiul inferior = inelul celui de-al treilea adductor  Cuprinde trei segmente:  Superior – canalul crural  De la inelul crural până la vărsarea safenei interne în vena femurală (3-4 cm lungime)  Se descrie canalul femural caruia i se descriu trei compartimente din afară înauntru: arterial, venos și limfatic  Mijlociu – format din:  Anterior – foița profundă a tecii croitorului  Lateral – teaca vastului intern  Medial – septul intermuscular intern  Inferior – canalul lui Hunter sau a adductorilor (7 cm lungime) COLATERALE:  Femurală comună – de la inelul crural până la diviziunea ei; dă următoarele colaterale:

73



-

Subcutanata abdominală (epigastrică superficială) – se naște imediat sub arcada crurală, perforează aponevroza și devine superficială – se îndreaptă (în sus și înauntru) spre ombilic  Circumflexa iliacă superficială – se naște dintr-un trunchi comun cu precedenta; se îndreaptă (în sus și în afară) spre tegumentul abdomenului subombilical  Rușinoasele externe superioară și inferioară – deservesc organele genitale externe; cea superioară merge pe deasupra crosei safene interne, iar ce inferioară pe dedesubt  Femurală profundă – ia naștere din diviziunea comunei la 4-5 cm sub inelul crural. Colaterale:  Circumflexa anterioară sau externă (circumflexa femurală laterală)  Artera cvadricepsului  Circumflexa posterioară sau internă (circumflexa femurală medială) – se anastomozează cu ischiatica, circumflexa anterioară și prima perforantă  Perforantele:  Superioară  Mijlocie  Inferioară – terminarea femuralei profunde  Femurala superficială – continuă direcția femuralei comune  Ramuri pentru vastul intern  Artera mare anastomotică  Ram superficial – perforează peretele anterior al canalului lui Hunter  Ram profund Artera femurală realizează o vastă rețea anastomotică prin ramurile sale cu iliaca externă, internă și poplitee ARTERA POPLITEE

-

-

-

Începe la nivelul celui de-al treilea adductor Continuă femurala superficială Se termină la inelul solearului unde se împarte în:  Tibială anterioară  Trunchiul tibio-peronier PVN popliteu:  A. poplitee  Vena poplitee – în afară și în urmă  N. sciatic popliteu intern Raporturi:  Anterior – de sus în jos:  Partea posterioară a femurului  Fața posterioară a articulației genunchiului  Mușchiul popliteu  Posterior – de sus în jos  Semimembranos  Aponevroza poplitee  Gastrocnemian 74

-

 Plantarul subțire  Lateral  Biceps  Condilul extern al femurului  Gastrocnemian lateral  Medial  Semimembranos  Condilul intern  Gastrocnemian medial COLATERALE:  Articulare superioare laterală și medială  Se nasc de pe fața anterioară a popliteei imediat deasupra condililor  Se împart în:  Ram profund – pentru os și mușchi  Ram superficial – participă la realizarea cercului vascular perirotulian  Articulară mijlocie  Se naște deasupra interliniului articular  Străbate capsula și ajunge în spațiul intercondilian  Ramuri pentru ligamentele încrucișate, sinovială, ligamentul adipos și femur  Articulare inferioare laterală și medială  Se nasc la nivelul interliniului articular  Participă la formarea cercului arterial rotulian  Gemelarele laterală și medială – pentru mușchii gemeni ARTERA TIBIALĂ ANTERIOARĂ

-

-

Ramul anterior de bifurcație a arterei poplitee Ține de la inelul solearului până la marginea inferioară a ligamentului inelar anterior al tarsului Se continuă cu pedioasa Trece pe deasupra ligamentului interosos și ajunge în interstițiul dintre gambierul anterior și extensori În ¼ inferioară este încrucișată înainte și din afară de tendonul extensorului halucelui care se situează intern PVN tibial anterior:  A. tibială anterioară  2 vene satelit  N. tibial anterior – situat extern vaselor, le încrucișează anterior și trece intern COLATERALE  Recurenta tibială anterioară  Se îndreaptă în sus și înauntru mergând printre tibie și gambier anterior  Ramuri musculare  Maleolară internă  Se naște la 2-3 cm superior articulației tibio-tarsiene  Se îndreaptă în jos și înauntru  Trece pe sub gambierul anterior și ajunge la maleola internă  Da ramuri cutanate și profunde pentru articulații 75



Maleolară externă  Se naște la același nivel cu precedenta  Se îndreaptă în jos și în afară  Trece pe sub tendonul extensorului comun și ajunge la maleola externă  Dă ramuri cutanate, articulare și calcanean (pentru partea externă)

ARTERA PEDIOASĂ -

-

Continuă tibiala anterioară Sfârșește la extremitatea posterioară a primului spațiu interosos Se anastomozează cu plantara externă Este relativ superficială și accesibiliă Este acoperită de o dublă foiță aponevrotică Raporturi:  Medial - tendonul extensorului halucelui  Lateral - pediosul COLATERALE:  Dorsala tarsului (laterală a tarsului)  Se naște la nivelul scafoidului  Se îndreaptă către marginea laterală a piciorului  Trece pe sub pedios și se anastomozează cu peroniera anterioară și dorsala metatarsului  Dă ramuri cutanate, musculare și osteo-articulare  Dorsala metatarsului (arcuata)  Se naște la niveul articulației metatarso-cuneene  Merge către marginea externă a piciorului, pe sub pedios → arcadă cu concavitatea în sus  Din concavitate pornesc ramuri care se anastomozează cu similarele lor in dorsala tarsului  Din convexitate se desprind interosoasele (metatarsiene dorsale) ultimelor 3 spații interosoase; se termină la baza degetelor prin colateralele dorsale ale degetelor  Fiecare interosoasă se anastomozează cu arterele regiunii plantare prin perforantele anterioare și posterioare TRUNCHIUL TIBIO-PERONIER

-

-

Reprezintă ramul posterior al arterei poplitee Are o lungime de 4-5 cm De la inelul solearului până la bifurcarea în:  Tibială posterioară  Peronieră Situată între gambierul posterior și solear PVN:  Trunchiul tibio-peronier  2 vene satelit  Nervul tibial posterior – situat postero-extern

76

-

COLATERALE:  Ramuri musculare  A. nutritivă  A. recurentă tibială medială – se anastomozează cu articulara inferioară și medială ARTERA PERONIERĂ

-

-

-

Ramul extern al trunchiului tibio-peronier Este situată între cele 2 planuri musculare a lojei posterioare a gambei Sfârșește în ¼ inferioară a gambei PVN peronier:  A. peroniera  2 vene satelit  N. tibial posterior Se bifurcă în:  Peronieră anterioară  Traversează dindărăt înainte ligamentul interosos  Coboară pe fața anterioară a articulației tibio-tarsiene și partea externă a regiunii dorsale a piciorului  Peronieră posterioară (recurentă maleolară laterală)  Continuă direcția peronierei  Trece posterior de maleola externă și se termină pe fața externă a călcâiului Colaterale:  A. nutritivă a peroneului  Ramuri musculare

ARTERA TIBIALĂ POSTERIOARĂ -

-

-

-

De la bifurcația trunchiului tibio-peronier până la șanțul calcanean intern Se bifurcă în:  Plantară internă  Plantară externă Inițial are o direcție oblică în jos și înauntru, apoi verticală, fiind plasată pe gambierul posterior și mai jos pe flexorul comun al degetelor În partea inferioară a gambei se află în partea internă a tendonului lui Achile Retro-maleolar intern și în șanțul calcanean intern se găsește între:  Anterior – tendonul flexorului comun  Posterior – tendonul flexorului propriu al halucelui PVN tibial posterior:  A. tibială posterioară  2 vene satelit  N. tibial posterior – situat lateral COLATERALE:  Musculare – pentru mușchii posterior ai gambei  Periostice și osoase 77





Anastomotice sau maleolare postero-mediale (recurentele maleolare mediale)  Se nasc deasupra maelolei intern  Se îndreaptă înainte și înauntru către maleola internă  Se anastomozează cu maleolara internă din tibiala anterioară Calcaneene – regiunea postero-internă a călcâiului

ARTERELE PLANTARE ARTERA PLANTARĂ INTERNĂ -

De la șanțul calcanean intern până la capătul metatarsianului 1 Se anastomozează cu colaterala internă a halucelui PVN plantar intern:  A. plantară internă – merge între adductorul și fasciculul intern al scurtului flexor al halucelui  2 vene satelit ARTERA PLANTARĂ EXTERNĂ

-

-

-

Se îndreaptă înainte și în afară Merge între addcutorul halucelui și carnea pătrată a lui Sylvius, apoi între flexorul scurt al degetelor și canea pătrată până la baza metatarsului V – își schimbă direcția spre înauntru → curbă cu concavitatea posterior și intern Se anastomozează cu pedioasa PVN plantar extern:  A. plantară externă  2 vene satelit  N. plantar extern – se află medial COLATERALE:  Musculare și cutanate  Perforantele posterioare – se anastomozează cu interosoasele dorsale  Colaterala externă a degetului mic  Interosoasele plantare – pentru ultimele 3 spații  Se anastomozează cu interosoasele dorsale  Se împart în colateralele digitale plantare  Interosoasa primului spațiu ARTERA OBTURATORIE

-

-

Este ram extrapelvin din hipogastrică Iese din bazin prin canalul subpubian PVN obturator:  A. obturatorie  2 vene satelit  N. obturator Pe fața anterioară a coapsei se bifurcă în:  ram intern (r. anterioar)  vascularizează m. obturator extern, dreptul intern și adductorii  da un ram pentru organele genitale extern 78



-

ram extern (r. posterioar)  ramuri pentru mușchii vecini  ram articular (ramul acetabular) care pătrunde prin canalul ischiopubian în articulație – merge cu ligamentul rotund la capul femural COLATERALE:  Musculare – pentru iliac și obturator intern  Ramul retro-pubian – se anastomozează cu cel de pe partea opusă  Ram anastomotic cu epigastrica ARTERA FESIERĂ (a. gluteală superioară)

-

Ram din iliaca internă Iese din bazin împreună cu n. fesier superior prin scobitura sciatică mare infrapiramidal Se bifurcă în:  Ram superficial – merge între fesierii mare și mijlociu  Ram profund – merge între fesierul mijlociu și mic ARTERA ISCHIATICĂ

-

Aceiași origine ca precedenta Iese din bazin prin scobitura sciatică mare – infrapiramidal Dă ramuri pentru gemenii superior și inferior, obturator intern, pătratul femural și fesierul mare Se anastomozează cu circumflexa din femurală și perforante

VENELE MEMBRULUI INFERIOR -

Se deosebesc în supeficiale și profunde Cele profunde au aceiași dispoziție, traiect, distribuție ca și arterele pe care le însoțesc  Sunt câte 2 pentru fiecare arteră mai puțin artera poplitee și femurală Venele superficiale  Rețea venoasă plantară = pingea venoasă  La baza degetelor se află o arcadă de volum mai mare la care ajung venele digitale și care trimite câte o anastomoză la venele superficiale dorsale  Întreaga rețea plantară ajunge prin 10-12 trunchiuri în cele două vene marginale internă și externă – originea venelor safenă internă și externă  Trunchiurile venoase stabilesc anastomoze cu venele profunde  Fața dorsală prezintă vene mai voluminoase care au aspectul unor arcade transversale cu concavitatea spre gambă – extremitățile se continuă cu venele dorsale internă și externă care se continuă cu venele safene  SAFENA EXTERNĂ  Are originea în vena dorsală externă  Merge retromaleolar extern, pe marginea externă a tendonului lui Achile, apoi pe mijlocul feței posterioare a gambei  Se varsă în vena poplitee  Este superficială în jumătatea inferioară a gambei 79



SAFENA INTERNĂ  Continuă vena dorsală internă  Urcă premaleolar intern, pe fața internă a tibiei, a genunchiului, anterointern coapsei până la 3-4 cm sub arcada femurală unde se îndreaptă înapoi descriind o cârjă (crosă)  Se varsă în femurală  Orificiul prin care trece crosa este îngroșat la partea inferioară de ligamentul falciform al lui Allan Burns LIMFATICELE MEMBRULUI INFERIOR

-

VASELE LIMFATICE SUPERFICIALE  Alcătuiesc aferențele și eferențele ganglionilor limfatici  GANGLIONII INGHINALI – ai stinghiei  În număr de 10-15  Sunt situați în trinughiul lui Scarpa  Formă elipsoidală:  Cei superiori au axul mare paralele cu arcada femurală  Cei inferior au axul mare paralel cu axul coapsei  Ganglionii mijlocii au formă sferoidală  Sunt împărțiți în 4 grupe:  Superointerni  Superoexterni  Inferointerni  Inferoexterni  Aferențele aduc limfa de la:  Membrul inferior o 3-4 trunchiuri care întovărășesc safena externă se varsă în ganglionii poplitei o Rețeaua limfatică de la nivelul piciorului se adună în trunchiuri care întovărășesc vena safenă internă și ajung la grupele ganglionare inferioare inghinale o Vasele limfatice fesiere externe – ganglionii superoexterni o Vasle limfatice fesiere interne – ganglionii superointerni  Perineu o Limfaticele superficiale din regiunea perineală și de la organele genitale externe ajung la grupul inghinal superointern  Peretele abdominal subombilical o Ajung la ganglionii superiori inghinali  Eferențele – străbat fascia cribriformis și ajung pe fasele femurale  2-3 trunchiuri aflate extern ajung la cei mai externi ganglioni iliaci externi  3-4 trunchiuri mijlocii ajung la ganglionii ilaci externi mijlocii  Cea mai mare parte din trunchiuri se îndreaptă la ganglionii inghinali profunzi  GANGLIONUL TIBIAL ANTERIOR – situat pe traiectul vaselor tibiale anterioare 80







Aferențe - trunchiuri limfatice care întovărășesc pedioasa și tibiala anterioară  Eferențe – traversează ligamentul interosos și ajung la ganglionii poplitei GANGLIONII POPLITEI – în număr de 4-8 sunt situați subaponevrotic  Pot fi numiți:  Ganglionul safen extern – la vărsarea safenei externe în vena poplitee  Ganglionii intercondilieni  Ganglionii supracondilieni  Aferențe  Aferențele ganglionului tibial anterior  Safen extern  Tibiale posterioare  Peroniere  Articulare  Eferențe – întovărășesc vasele poplitee, apoi pe cele femurale și ajung la ganglionii inghinali profunzi GANGLIONII INGHINALI PROFUNZI – în număr de 2-3  Ocupă 1/3 internă a canalului femural  Unul este aplicat pe ligamentul lui Gimbernat și este numit ganglionul lui Cloquet  Aferențe:  De la ganglionii poplitei  Unele aferențe ale ganglionilor inghinali superficiali  Toate celelalte limfatice prfunde ale membrului inferior  Eferențe  Spre ganglionii iliaci externi  Spre ganglionii hipogastrici

INERVAȚIA MEMBRULUI INFERIOR -

Inervația membrului inferior este realizată de două plexuri: lombar și sacrat Plexul sacrat inervează tot membrul inferior cu excepția regiunii antero-interne a coapsei și pielea din regiunile antero-internă a genunchiului și antero-internă a gambei – sunt inervate de plexul lombar PLEXUL LOMBAR

-

Se formează prin anastomoza ramurilor anterioare a primilor trei nervi lombari și parțial din al patrulea Formarea plexului:  Ramul anterior al L1 primește o anastomoză de la al 12-lea nerv intercostal și apoi se trifurcă în:  Abdomino-geminali mare și mic  Anastomoza pentru L2  Ramul anterior al L2 primește anastomoza de la L1 și apoi se împarte în:  Femuro-cutanat (femural cutanat lateral)  Genito-femural 81



-

-

-

Al treilea ram coboară către L3 și se bifurcă anastomozându-se cu cele două ramuri ale lui L3  Ramul anterior al L3 se bifurcă în 2 ramuri:  Un ram primește o anastomoză de la L2 și apoi de la L4 → nervul femural  Al doilea ram primește o anastomoză de la L2 apoi se unește cu un ram din L4 → nervul obturator  Ramul anterior al L4 se trifurcă:  Un ram participă la formarea n. femural  Un ram participă la formarea n. obturator  Al treilea ram se unește cu ramul anterior al L5 → trunchiul lombosacrat Raporturi:  Plexul lombar se găsește în grosimea mușchiului psoas  Vine în raport cu arterele lombare și vena lombară ascendentă Anastomoze:  Cu lanțul simpatic lombar – prin ramurile comunicante  Cu plexul sacrat  Cu al 12-lea n. intercostal Colaterale – se disting în scurte și lungi  Colaterale scurte – o serie de filete destinate mușchilor intertransversari, pătratului lombar și psoasului  Colateralele lungi:  N. abdomino-genital mare (n. ilio-hipogastric)  Traversează psoasul, trece pe fața anterioare a pătratului lombar și apoi pătrunde între transvers și oblicul mic (intern)  Se termină printr-un: o Ram abdominal – merge spre mușchiul drept abdominal o Ram genital – pentru organele genitale externe  



N. abdomino-genital mic (n. ilio-inghinal)  Are aceiași dispoziție ca și precedentul, fiind situat mai jos  Poate lipsi N. femuro-cutanat (n. cutanat femural lateral)  Părăsește psoasul pe fața lui antero-externă și se aplică pe iliac  Părăsește bazinul prin scobitura nenumită  Pătrunde în grosimea aponevrozei tensorului fasciei lata  După 2-3 cm devine subcutanat  Se împarte în: o Ram fesier – se distribuie pielii o Ram femural – pentru planurile superficiale din regiunea antero-externă a coapsei N. genito-crural (n. genito-femural)  Puțin deasupra arcadei se împarte in: o Ram femural – ajunge în partea anterioară și superioară a coapsei o Ram genital – parcurge canalul genital și ajunge la organele genitale externe

82

-

Ramuri terminale:  N. FEMURAL  Iese din psoas pe marginea lui externă și parcurge șanțul format de psoas și iliac  Sub arcada femurală se împarte în ramurile sale terminale  Emite ramuri pentru psoas și iliac, pentru artera fermurală și pentru pectineu  Ramurile terminale sunt în număr de 4 și sunt dispuse pe două planuri:  Superficial o Musculo-cutanat extern o Musculo-cutanat intern  Profund o N. cvadricepsului – lateral o N. safen intern – medial  N. musculo-cutanat extern (n. cutanat femural lateral)  Se dirijează în jos și lateral între psoas iliac și croitor  Se împarte: o Ramuri musculare – pentru croitor o Ramuri cutanate:  Superior – situat sub croitor  Perforează marginea internă a croitorului, aponevroza femurală în 1/3 superioară a coapsei și coboară pe fața anterioară a coapse până la rotulă  Mijlociu  Străbate croitorul și aponevroza în 1/3 mijlocie a coapsei și se situează pe fața antero-internă a coapsei pe care o străbate până la genunchi  Accesorul safenului intern – se împarte în:  Ram superficial – satelitul safenei interne  Ram profund – satelitul a. femurale – pătrunde în teaca vaselor femurale  N. musculo-cutanat intern (n. cutanat femural medial)  Se împarte în filete musculare și cutanate care ajung la m. pectineuși adductor mijlociu, iar cele cutanate la pielea din regiunea supero-internă a coapsei  N. cvadricepsului – se împarte în 4 ramuri pentru fiecare din cele 4 porțiuni constituente ale m. cvadriceps:  N. dreptului anterior – se îndreaptă lateral  N. vastului extern – se îndreaptă lateral  N. vastului intern – se îndreaptă medial, paralel cu safenul intern  N. femuralului  N. safen intern – se dirijează în jos și medial către partea externă a tecii vaselor femurale în care pătrunde la unirea 1/3 mijlocii cu cea superioară  Merge pe fața anterioară a a. femurale până la inelul canalului femural 83





Se împarte în: o Ram rotulian o Ram gambier N. OBTURATOR – al doilea ram terminal al plexului lombar  se dirijează din psoas pe partea lui internă  încrucișează articulația sacro-iliacă deasupra strâmtorii superioare  trece în unghiul de bifurcație al arterei iliace primitive  ajunge pe fața internă a bazinului, în canalul subpubian  ramurile terminale se disting în superficial și profund:  ramul superficial (r. anterior) o situat între m. obturator extern și pectineu o se insinuează între adductorul mijlociu și mic și se împarte în 4 ramuri pentru: adductorii mijlociu și mic, drept intern și un ram cutanat – se distribuie la pielea de pe fața internă a coapsei putând ajunge până pe fața internă a genunchiului  ramul profund (r. posterior) o pătrunde între adductorii mic și mare o dă ramuri pentru adductorul mare, un filet pentru obturatorul extern și pentru articulația șoldului PLEXUL SACRAT

-

-

format din trunchiul lombo-sacrat și ramurile anterioare ale primilor 4 nervi sacrați formarea plexului:  trunchiul lombo-sacrat format din fuziunea ramului anterior al L5 cu anastomoza de la L4 coboară pe aripioara sacrată, articulația sacro-iliacă, trece pe sub vasele iliace interne îndreptându-se oblic în jos și lateral către scobitura sciatică mare  ramul anterior al S1 se îndreaptă în lateral și în jos pe marginea superioară a piramidalului bazinului și la nivelul scobiturii mari sciatice se unește cu trunchiul lombosacrat  ramul anterior al S2 se împarte în:  ram superior – se unește cu precedentul  ram inferior – se îndreaptă spre S3  ramul anterior al S3 merge pe marginea inferioară a piramidalului bazinului și se unește cu ramul inferior din S2  ramul anterior al S4 se împarte în:  ram superior – se unește cu S3  ram inferior – se unește cu S5 (aparține plexului sacro-coccigian)  plexul sacrat are forma unui triunghi cu baza la sacrum și vârful la scobitura mare sciatică unii autori împart plexul sacrat în:  plexul sacrat propriu-zis – format din trunchiul lombo-sacrat, primul sacrat, cea mai mare parte din al doilea și o mică parte din al treilea – se distribuie membrului inferior și centurii pelvine  plexul rușinos – format din o mică parte din al doilea sacrat, cea mai mare parte din al treilea și al patrulea sacrat – se distribuie organelor genitale externe și viscerelor pelvine în asociere cu plexul gastric 84

-

-

Raporturi:  Stă pe mușchiul piramidalul bazinului acoperit de aponevroza lui  Are rapoarte cu a. hipogastrică și unele ramuri ale ei Anastomoze – cu plexul lombar, sacro-coccigian și lanțul simpatic sacrat Colaterale anterioare sau intrapelvine  N. obturator intern și a gemenului superior  Iese prin scobitura sciatică mare, înconjoară spina sciatică, emite un ram pentru gemenul superior și reintră în bazin distribuindu-se m. obturator intern  N. anal sau hemoroidal  Se desprinde din S3 și S4  Iese din bazin prin scobitura sciatică mare, înconjoară spina sciatică și ajunge la sfincterul anal și tegumentul care îl acoperă  N. ridicătorului anal  Se formează din S3 și uneri S4  Ajunge pe fața internă a ridicătorului anal  N. rușinos intern (n. pudic)  Cel mai voluminos ram anterior  Se formează din S2, S3 și S4  Părăsește bazinul prin scobitura sciatică mare, înconjoară psina sciatică și reintră în fosa ischiorectală  Merge pe fața internă a tuberozității ischiatice unde se împarte în:  Ram inferior sau perineal o Coboară către partea posterioară a perineului o Dă filete pentru anus și pielea din pliul femuro-perineal o Se împarte in:  Ram superficial sau cutanat (n. scrotal posterior sau n. labial posterior) – ajunge la pielea scrotului și a feței anterioare a penisului  Ram profund sau musculo-uretral – dă filete motorii pentru m. transvers, ischio-cavernos și bulbocavernos și filete senzitive pentru mucoasa uretrei bulbare și pentru porțiunea superioară a uretrei  Ram superior sau penian sau dorsal al penisului (la femeie – dorsal al clitorisului) o Continuă direcția rușinosului intern o Merge pe partea internă a ramurei ischio-pubiene împreună cu vasele rușinoase interne, apoi perforează ligamentul subpubian și se comportă diferit la bărbat față de femeie:  La bărbat – se plasează pe fața dorsală a penisului – între corpii cavernoși  Sfârșește în gland  La femeie – se distribuie în mucoasa clitorisului, și la partea superioară a labiilor mici  N. viscerali  Se formează din S3, S4 și uneori S5  Se distribuie viscerelor bazinului 85

-

-

Colaterale posterioare sau extrapelvine:  N. fesier superior  Se formează din L4, L5 și S1  Iese din bazin împreună cu vasele fesiere prin partea superioară a marii scobituri sciatice  Se plasează între fesierii mijlociu și mic  Se termină în tensorul fasciei lata  N. piramidalului  Se formează din S2  Se distribuie m. piramidal al bazinului  N. gemenului superior  Iese din bazin prin partea inferioară a scobiturii mari sciatice  Pătrunde pe fața profună a mușchiului  N. gemenului inferior și a pătratului femural  Se formează din L4, L5 și S1  Iese din bazin înaintea sciaticului mare, trece înaintea gemenului superior și tendonului obturatorului intern  Ajunge pe fața posterioară a gemenului inferior și pe fața anterioară a pătratului femural  Eminte un filet pentru articulația șoldului  N. fesier inferior sau sciaticul mic  Se formează din S1, S2, S3  Părăsește bazinul pe la marginea inferioară a piramidalului, posterior de sciaticul mare  Coboară pe fața posterioară a coapsei până în spațiul popliteu  Emite ramuri:  Fesiere – pentru fesierul mare și tegumentul din aceiași regiune  Un ram perineal – filete pentru fesă, perineu și partea superointernă a coapsei  Femurale (n. cutanat femural posterior) – inervează tegumentul de pe fața posterioară a coapsei N. SCIATIC MARE (N. ISCHIATIC)  Singurul ram terminal al plexului sacrat  Cel mai voluminos și mai lung nerv din corpul omenesc  Are originea în trunchiul lombo-sacrat, S1, S2 și S3  Iese din bazin pe la marginea inferioară a piramidalului și se așează pe mușchii gemeni și pătrat femural fiind acoperit de fesierul mare  În regiunea posterioară a coapsei se află mai întâi între adductorul mare – anterior și lunga porțiune a bicepsului – posterior; mai jos se află între semitendinos și semimembranos – medial și biceps – lateral  Se termină în unghiul superior al spațiului popliteu  Se bifurcă în:  Sciaticul popliteu extern (n. peronier comun)  Sciaticul popliteu intern (n. tibial)  Emite colaterale pentru: lunga și scurta porțiune a bicepsului, semitendinos, semimembranos, adductorul mare și pentru articulația genunchiului

86

-

-

N.sciatic popliteu extern (n. peronier comun)  Ramul extern de bifurcație a marelui nerv sciatic  Întovărășește în jos și lateral tendonul bicepsului, atinge capul și gâtul peroneului și pătrunde în grosimea lungului peronier  Ramurile terminale sunt:  N. musculo-cutanat (n. peronier superficial)  Ramul de bifurcație extern al sciaticului popliteu extern  Coboară vertical de-a lungul feței externe a peroneului: inițial în grosimea peronierului lung lateral, apoi între acesta și peronierul scurt lateral și în final între peronierul scurt lateral și extensorul comun al degetelor  În 1/3 inferioară a gambei devine subcutanat  Se împarte în 2 ramuri care merg oblic în jos și înauntru către fața dorsală a piciorului  Se termină prin șapte colaterale dorsale a degetelor  Dă ramuri musculare pentru peronierii laterali și un filet cutanat pentru partea inferioară și externă a gambei  N. tibial anterior (n. peronier profund)  Se îndreaptă în jos, înainte și înauntru  Traversează inserția superioară a extensorului comun al degetelor și se alătură a. tibiale anterioare: inițial este situat extern de arteră iar în 1/3 inferioară o încrucișează anterior trecând intern  Emite ramuri musculare pentru extensorul comun al degetelor, extensorul propriu al halucelui, gambierul anterior și peronierul anterior  Trece pe sub ligamentul inelar al tarsului și ajunge în regiunea dorsală a piciorului, intern de artera pedioasă  Se împarte în: o Ram extern – se îndreaptă în afară și în jos; dă filete pentru pedios, articulația tarsului, metatarsului și matatarso-falangiene o Ram intern – întovărășește pedioasa pe partea sa internă și ajunge la extremitatea anterioară a primului spațiu interosos  Se anastomozează cu ramul corespondent din muculo-cutanat  Colaterale:  Articulare – genunchi și tibio-peronieră superioară  Accesorul safenului extern (n. comunicant al peronierului) – se unește cu safenul extern  N. cutanat peronier – inervează tegumentul feței externe a gambei și 2 filete pentru gambierul anterior N. sciatic popliteu intern (n. tibial)  Mai voluminos decât cel extern  Coboară vertical în lungul spațiului popliteu, merge pe sub mușchii gemeni și plantar subțire, ajunge la gambă pe sub arcada solearului și își schimbă numele în tibial posterior  Se află în afară și în urma venei poplitee 87



-

Colaterale:  Musculare – pentru gemeni, plantar subțire, solear și popliteu  Articulare  Cutanate – nervul safen extern sau tibial (n. sural)  Se desprinde din sciaticul popliteu intern, în porțiunea mijlocie a spațiului popliteu  Se dirijează vertical în jos între m. gemeni și însoțește vena safenă externă  Se termină pe marginea externă a piciorului prin ultimele 3 colaterale dorsale ale degetelor N. tibial posterior  Începe la arcada solearului  Se termină la vârful maleolei interne  În șanțul calcanean se împarte în:  N. plantar intern (plantar medial)  Mai voluminos ca cel extern  Însoțește artera plantară internă – este situat lateral  Este plasat pe planul tendoanelor flexorilor lungi comun și propriu  Se împarte în: o Ram intern – urmează traiectul arteri plantare – formează colateralul plantar intern al halucelui o Ram extern – dă naștere la 3 ramuri din care iau naștere 6 colaterale digitale plantare (de la 2 la 7)  Colaterale: o Cutanate – pentru talon și regiunea plantară internă o Musculare – pentru adductorul halucelui, scurtul flexor al halucelui, scurtul flexor plantar, fasciculul intern al cărnii pătrate a lui Sylvius și primii 2 lombricali  N. plantar extern  Însoțește intern a. plantară externă  Se termină prin ultimele 3 colaterale digitale  Colaterale: o Musculare – pentru fasciculul extern a accesorului flexorului comun, abductorul și flexorul scurt al degetului mic, abductorul oblic și transvers al halucelui, ultimii 2 lombricali și toți interosoșii  Se află situat lateral de artera tibială posterioară  Colaterale:  Ramuri musculare – flexorul comun, flexorul propriu, gambierul posterior, popliteu și solear  Ram articular – tibio-tarsiană  Cutanate – calcanean intern și cutanatul plantar

88

PLEXUL SACRO-COCCIGIAN -

Format din anastomoza ramurilor anterioare a ultimilor doi nervi sacrați și a nervului coccigian

-

Din el se desprind:  Ramuri anterioare – merg la plexul hipogastric  Ramuri posterioare – sfârșesc în tegumentul care acoperă coccisul

TOPOGRAFIA MEMBRULUI INFERIOR REGIUNEA GLUTEALĂ LIMITE Limite superficiale:  Superior – linia care urmărește creasta iliacă  Inferior – șanțul gluteal  Medial – linia ce unește spina iliacă posterosuperioară cu vârful coccisului și cu tuberozitatea ischiadică  Lateral – linia ce unește spina iliacă anterosuperioară cu extremitatea laterală a șanțului gluteal Limite profunde – corespund fețelor laterale ale osului coxal și articulației coxofemurale STRATIGRAFIE 





Planul superficial: o Piele o Strat adipos subcutanat o Fascia superficială Planul intermediar, musculofascial alcătuit din: o Stratul musculofascial superficial:  Lama superficială a fasciei gluteale  Stratul muscular superficial o Stratul musculofascial intermediar:  Lama intermediară a fasciei gluteale – stratul celulo-adipos intergluteal  Stratul muscular mijlociu o Stratul musculofascial profund:  Lama profundă a fasciei gluteale  Stratul muscular profund Planul profund, osteo-articular alcătuit din: o Fețele posterioare ale articulațiilor sacro-iliacă și coxofemurală o Fețele posterioare ale ligamentelor sacrotuberos și sacrospinos o Fața laterală a osului coxal, trohanterul mare și fața posterioară a gâtului anatomic femural

89

1. Pielea – groasă, bogată în glande sebacee, fixată de stratul fascial 2. Stratul adipos subcutanat – bine reprezentat, în special la nivelul șanțului gluteal  Are structură areolară, cu pereți despărțitori groși și grăsime cu consistență caracteristică 3. Fascia superficială - se continuă cu cea a regiunilor vecine  Elementele neurovasculare superficiale sunt: - Arterele – ramuri din a. gluteale, circumflexă iliacă superficială, pudendală internă și dorsospinală - Venele – tributare safenei mari și venelor dorsospinale - Limfaticele – drenează spre grupele limfoide inghinale superficiale inferioare - Nervii:  N. cutanat lateral – din subcostal  N. cluneali superiori  N. cluneali mijlocii  N. cluneali inferiori  N. cutanat lateral – din iliohipogastric  N. cutanat femural lateral 4. Fascia gluteală – alcătuită din 3 lame care delimitează compartimentele fasciale ale regiunii 5. Stratul musculofascial superficial – compartimentul fascial superficial:  m. gluteu mare  m. tensor al fasciei lata 6. Lama intermediară a fasciei gluteale – se organizează sub forma stratului fibro-adipos intergluteal – participă la formarea următoarelor burse seroase subiacente mușchiului gluteu mare:  Trohanteriană  Ischiadică  Gluteofemurală 7. Stratul musculofascial intermediar – compartimentul fascial intermedial  m. gluteu mijlociu 8. Stratul musculofascial profund – compartimentul fascial profund  m. gluteu mic  m. piriform – împarte gaura ischiadică mare în 2 spații: suprapiriform și infrapiriform  m. gemen superior  m. obturator intern  m. gemen inferior  m. obturator extern  m. pătrat femural  ligamentele sacrotuberos și sacrospinos  originea mușchilor ischiocrurali 9. Elemente neurovasculare profunde  PVN suprapiriform sau gluteal superior: - A. gluteală - Venele comitante - Nodulii limfatici superiori - N. gluteal superior  PVN infrapiriforme - PVN gluteal inferior 90

   

A. gluteală inferioară Venele comitante Nodulii limfatici gluteali inferiori N. gluteal inferior

REGIUNEA FEMURALĂ LIMITE Limite superficiale: - Limita superioară:  Anterosuperior – pliul inghinal  Medial – șanțul genitofemural  Posterosuperior – pliul gluteal - Limita inferioară – linie circulară orizontală la 2 cm deasupra bazei rotulei Separarea dintre regiunile ventrală și dorsală se face printr-un plan frontal care trece prin două linii verticale: - Laterală – unește spina iliacă anterosuperioară cu epicondilul lateral femural - Medială – unește tuberculul pubian cu epicondilul medial femural Regiunea femurală anterioară – alcătuită din 2 părți:  Regiunea anteromedială: - Regiunea inghiofermurală sau triunghiul Scarpa - Regiunea obturatoare sau triunghiul adductorilor  Regiunea anterolaterală sau femurală anterioară propriu-zisă REGIUNEA FEMURALĂ ANTEROMEDIALĂ   

Se mai numește rădăcina coapsei Reprezintă hilul neurovascular ventromedial al membrului inferior liber Are formă triunghiulară cu baza superior și vârful inferior

LIMITE Limite superficiale:  Superior – pliul cutanat inghinal  Lateral – marginea medială a mușchiului sartorius  Medial – marginea posterioară a mușchiului gracilis (drept intern)  Vârful – punctul de întâlnire al marginilor medială a m. sartorius și posterioară a m. gracilis ORGANIZARE STRUCTURALĂ 

Regiunea anteromedială a coapsei este subîmpărțită în alte două regiuni, limita de separație fiind marginea laterală a mușchiului adductor lung: o Regiunea inghinofemurală sau triunghiul Scarpa – superolateral o Regiunea adductorilor, obturatoare sau triunghiul adductor – medial

91

REGIUNEA INGHINOFEMURALĂ, TRIUNGHIUL SCARPA  

Situată în partea supero medială a coapsei, sub ligamentul inghinal Formă de piramidă triunghiulară cu baza proximal

LIMITE Limite superficiale:  Superior – ligamentul inghinal  Inferolateral – marginea medială a mușchiului sartorius  Inferomedial – marginea laterală a mușchiului adductor lung Limite profunde:  Superior – lacunele vasculară și musculară  Inferior – defileul muscular al canalului adductor (vast medial – lateral, adductor lung – medial, sartorius - anterior)  Lateral – m. iliopsoas  Medial – m. pectineu STRATIGRAFIE 





planul superficial o piele o strat adipos subucutanat o fascia superficială planul intermediar o stratul musculofascial superficial:  fascia femurală ventrală (fascia lata) cu ligamentul inghinal  mușchii limitanți superficiali o elemente neurovasculare profunde o mușchii limitanți profunzi și fasciile lor planul profund – osteo-articular

1. Pielea – subțire, fină și prezintă fire de păr 2. Stratul adipos subcutanat 3. Fascia superficială  Formațiunile neurovascular superficiale: - Artere: a. epigastrică superficială, a. circumflexă iliacă superficială, a. pudendale externe, superficială și profundă - Vene: v. safenă mare, v. comitante arterelor superficiale, v. superficiale - Limfaticele superficiale – drenează în nodulii limfatici inghinali superficiali - N. superficiali – provin din plexul lombar 4. Ligamentul inghinal – delimitează lacunele musculară și vasculară  Lacuna musculară – prin ea trec m. iliopsoas și n. femural; este limitată de: - Anterior – ligamentul inghinal - Posterolateral – marginea anterioară a osului coxal - Medial – arcul iliopectineu  Lacuna vasculară – limitată de: - Anterior – ligamentul inghinal 92

5. 6.

7. 8.

- Posterior – suprafața pectineală dublată de ligamentul lui Cooper - Medial – marginea liberă a ligamentului lacunar - Lateral – arcul iliopectineal - Prin această lacună trec artera și vena femurală Mușchii limitanți superficiali  M. sartorius – lateral  M. adductor lung – medial Elemente neurovasculare profunde  N. femural – cea mai voluminoasă ramură a plexului lombar - Prezintă 2 divizuni:  Anterioară:  N. cutanat femural medial  N. cutanat femural intermediar  Ramuri pentru mușchii pectineu, adductor lung și sartorius  Posterioară  N. safen  Ramuri pentru mușchiul cvadriceps  PVN femural - A. femurală - V. femurală - Limfaticele profunde - Nervul safen Mușchii limitanți profunzi și fasciile lor  m. iliopsoas  m. pectineu Planul profund – fețele anteromediale ale articulației coxofemurale și epifizei femurală proximală REGIUNEA OBTURATOARE - Situată în partea supero-medială a coapsei LIMITE Limite superficiale: - Superior – linia transversală care urmărește șanțul genitofemural, de la tuberculul pubic la tuberozitatea ischiadică - Anterior – linia oblică postero-inferior care unește tuberculul pubic cu 1/3 superioară a feței mediale a tibiei - Posterior – linia oblică antero-inferioară care unește tuberozitatea ischiadică cu epicondilul femural medial Limite profunde: - Superomedial – corpul pubisului, gaura obturatorie, ramura ischiopubică - Posterolateral – septul intermuscular medial și diafiza femurală

93

STRATIGRAFIE  Planul superficial o Piele o Strat adipos subcutanat o Fascia superficială  Planul intermediar o Fascia femurală anterioară (fascia lata) o Compartimentul musculofascial superficial o Compartimentul musculofascial profund  Planul profund – osteo-articular 1. Pielea 2. Stratul adipos subcutanat – difeti cantitativ în funcție de sex 3. Fascia superficială  Formațiuni neurovasculare superficiale - Artere – a. pudendale, terminarea ramurei anterioare a a. obturatoare - Venele superficiale – se farsă în safena mare și în iliaca internă - Limfaticele superficiale – drenează în nodulii limfatici inghinali inferomediali - Nervii superficiali: ramuri cutanate – din n. ilioinghinal, ramura cutanată femurală medială – din femural, ramuri cutanate – din n. obturator 4. Fascia profundă – partea superomedială a fasciei lata 5. Compartimentul musculofascial superficial – m. gracilis 6. Compartimentul musculofascial profund  M. obturator extern  M. adductori  PVN obturatoare anterior și posterior 7. Elemente neurovasculare profunde  PVN obturator: - N. obturator - A. obturatoare  PVN obturator anterior: - Ramura anterioară a n. obturator - Ramura anterioară a a. obturatoare - Venele comitante  PVN obturator posterior: - Ramura posterioară a n. obturator - Ramura posterioară a a. obturatoare - Venele comitante 8. Planul profund  Fața laterală a osului coxal  Diafiza femurală  Septul intermuscular medial

94

REGIUNEA FEMURALĂ ANTERIOARĂ LIMITE Limite superficiale: - Lateral – linia de la spina iliacă anterosuperioară la epicondilul lateral femural - Medial – marginea medială a mușchiului sartorius - Inferior – linie circulară la 2 cm deasupra bazei rotulei STRATIGRAFIE  Planul superficial o Piele o Stratul adipos subcutanat o Fascia superficială  Planul intermediar – musculofascial o Fascia femurală ventrală o Stratul musculofascial superficial o Stratul musculofascial profund  Planul profund 1. Pielea – groasă cu fire de păr 2. Stratul adipos subcutanat – mai bine reprezentat la femeie 3. Fascia superficială  Elementele neurovasculare superficiale: - Arterele – circumflexă iliacă superficială, ramuri din a. descendentă a genunchiului - Venele – colectează în vena safenă mare - Limfaticele – traiect ascedent spre grupele limfonodulare inghinale superficiale - Nervii superficiali – din plexul lombar: n. femural cutanat intermediar și medial, ramul anterior al n. cutanat femural lateral 4. Fascia femurală ventrală 5. Stratul musculofascial superficial – prezintă 3 compartimente  Lateral – m. tensor al fasciei lata  Intermediar – m. drept femural  Oblic – m. sartorius  Elemente neurovasculare intermediare: - PVN al m. sartorius  Ramuri din n. femural  Ramuri din a. circumflexă iliacă superficială  Venele comitante - PVN al m. drept femural  Ramuri din n. femural  Ramura din a. cvadricepsului  Venele comitante 6. Stratul musculofascial profund – m. vast lateral, vast intermediar și vast medial  Elemente neurovasculare profunde - PVN al m. cvadriceps  A. cvadricipitală – din femurala profundă 95

 

Venele comitante N. cvadricepsului

- Canalul adductorilor conține teaca neurovasculară femurală împărțită în două compartimente:  Anterolateral – neuroarterial  Posteromedial – limfovenos - Conținutul tecii femurale în canalul adductorilor este reprezentat de:  A. femurală  Vena femurală  Limfaticele profunde  N. safen 7. Planul profund – fețele anterioară, laterală și medială ale diafizei femurale și de septurile femurale intermusculare, lateral și medial REGIUNEA FEMURALĂ POSTERIOARĂ LIMITE Limite superficiale - Superior – linie transversală trasată prin șanțul genitofemural și pliul gluteal - Inferior – linie circulară orizontală la 2 cm superior de baza patelei - Lateral – linie care unește spina iliacă anterosuperioară cu epicondilul lateral femural - Medial – linie ce unește tuberozitatea ischiatică cu epicondilul medial femural STRATIGRAFIE 

 

Planul superficial - Pielea - Stratul adipos subcutanat - Fascia superficială Planul intermediar - Fascia femurală dorsală - Stratul muscular Planul profund

1. Pielea - mai groasă ca cea a regiunii anterioare, cu mai puține fire de păr, glande sebacee și sudoripare 2. Stratul adipos subcutanat 3. Fascia superficială  Elementele neurovasculare superficiale: - Artere – din axul arterial femural posterior - Venele - Limfaticele superficiale – drenează în limfonodulii inghinali superficiali - Nervii superficiali – clunium inferior, n. cutanat lateral al coapsei, n. cutanat posterior al coapsei, n. cutatanat medial al coapsei 4. Fascia femurală dorsală

96

5. Stratul muscular  Capetele lung și scurt ale m. biceps femural – în partea laterală  M. semitendinos și semimembranos – în partea medială  Elemente neurovasculare profunde - Arterele profunde – a. gluteală inferioară, a. circumflexă medială, a. perforante, ramuri musculare - Venele profunde - Limfaticele profunde - Nervii profunzi – n. ischiadic GENUNCHIUL LIMITE Limite superficiale: - Proximal – plan orizontal la 2 cm superior de baza rotulei - Distal – plan orizontal care trece prin tuberozitatea tibiei - Lateral și medial – 2 linii verticale trasate prin punctele extreme ale epicondililor femurali - Valgus fiziologic – unghi obtuz de 170 grade - Genu valgum – unghi obtuz mai mic (genunchi în X) - Genu varum – unghi deschis înauntru (genunchi în paranteze) REGIUNEA ANTERIOARĂ A GENUNCHIULUI (regiune patelară sau rotuliană) LIMITE Limite superficiale: - Proximal – plan orizontal la 2 cm superior de baza rotulei - Distal – plan orizontal care trece prin tuberozitatea tibiei - Lateral și medial – 2 linii verticale trasate prin punctele extreme ale epicondililor femurali Limite profunde – fața anterioară a articulațiilor genunchiului și tibiofibulară superioară STRATIGRAFIE 





Planul superficial o Piele o Țesut adipos subcutanat o Fascia superficială Planul intermediar o Fascia ventrală a genunchiului o Stratul musculotendinos superficial o Stratul musculotendinos profund Planul profund – osteo-articular

97

1. Pielea – groasă central, mai subțire pe părțile laterale, cu rare fire de păr 2. Stratul adipos subcutanat – variabil, redus în partea centrală și mai abundent în părțile laterale 3. Fascia superficială  se formează burse seroase subcutanate:  prepatelară  infrapatelară  Elemente neurovasculare superficiale  Artere superficiale – din rețeaua arterială patelară  Vene superficiale – tributare venei safene mari  Vasele limfatice – drenează medial  Nervii superficiali o Ramura anterioară a n. femural cutanat lateral - superolateral o N. cutanați intermediar și medial o Ramura infrapatelară din n. safen o N. cutanat sural lateral – inferolateral 4. Fascia anterioară a genunchiului – proximal se continuă cu fascia lata, distal cu fascia crurală, întărită în partea laterală de tractul iliotibial 5. Stratul osteomusculotendinos – alcătuit din:  Capetele m. cvadriceps – se continuă cu tendonul cvadricepsului sub care se găsește bursa seroasă suprapatelară; fibrele superficiale trec înaintea patelei și intră în alcătuirea ligamentului patelar  Expansiunile tendinoase a mușchilor vaști, medial și lateral  Patela – os sesamoid  Ligamentul patelar  Planul profund al pes anserinus – situat inferomedial – sub care se găsește bursa seroasă anserină  Elemente neurovasculare profunde  Arterele – formează rețeaua articulară patelară profundă prin anastomoza arterelor: o Geniculare superioare și inferioare o Geniculară descendentă o Ramura descendentă din a. circumflexă femurală inferioară o A. recurente tibiale anterioară și posterioară o Circumflexa fibulară  N. profunzi – origine în obturator și safen intern 6. Planul profund – fața anterioară a complexului osteoarticular al genunchiului REGIUNEA POSTERIOARĂ A GENUNCHIULUI LIMITE Limite superficiale: - Proximal – plan orizontal la 2 cm superior de baza rotulei - Distal – plan orizontal care trece prin tuberozitatea tibiei (2 cm sub vârful rotulei) - Lateral și medial – 2 linii verticale trasate prin punctele extreme ale epicondililor femurali Limite profunde – fața posterioară a articulațiilor genunchiului și tibiofibulară superioară 98

STRATIGRAFIE 





Planul superficial o Piele o Stratul adipos subcutanat o Fascia superficială Planul intermediar o Fascia dorsală a genunchiului o Stratul muscular superficial o Stratul neurovascular profund o Stratul muscular profund Planul profund – osteoarticular

1. Pielea – subțire, fără fire de păr 2. Stratul adipos subcutanat – grosime variabilă 3. Fascia superficială – contribuie la menținerea tensiunii spațiului popliteu  Formațiuni neurovasculare superficiale  Arterele – de calibru mic  Venele – formează o rețea care conectează cele 2 vene safene; în partea medială, înapoia epicondilului medial se găsește vena safenă mare  Limfaticele superficiale – drenează în ggl. limfatici poplitei  N. superficiali o N. cutanat sural lateral – partea laterală o Cutanat femural posterior (sciatic mic) – partea mijlocie o Safen (safen intern) – partea medială 4. Fascia posterioară a genunchiului – fascia poplitee 5. Stratul muscular superficial – alcătuit din m. care delimitează fosa poplitee  Superolateral – tendonul m. biceps femural  Superomedial – tendoanele m. semitendinos și semimebranos  Infero-lateral – capătul lateral al m. gastrocnemian și plantar subțire  Infero-medial – capătul medial al m. gastrocnemian 6. Stratul neurovascular profund  PVN popliteu:  N. tibial – ramură terminală medială a n. ischiadic  Vena poplitee  A. poplitee – continuarea a. femurale superficiale  Prezintă 2 compartimente: o Un compartiment superficial, axial, nervos – situat în corpul adipos popliteu o Un compartiment profund, arteriovenos – situat în teaca vasculară  N. tibial este elementul cel mai superficial al PVN popliteu  A. poplitee – elementul cel mai profund al PVN popliteu  Vasele sunt învelite în teaca vasculară poplitee  N. fibular (peronier) comun – situat pe peretele superolateral al fosei poplitee, sub marginea medială a tendonului m. biceps femural; se împarte în:  N. fibular superficial 99

 N. fibular profund  Limfaticele profunde – 4-5 limfonodului plasați în jurul tecii vasculare poplitee  Comunicările fosei poplitee:  Hiatusul tendinos al m. adducotr mare – cu regiunea femurală anterioară  Hiatusul superior – cu regiunea femurală posterioară  Hiatusul arcului tendinos al m. solear – cu regiunile crurale anterioară și posterioară 7. Stratul muscular profund – la locul de contact al tendoanelor cu planul osos se găsesc burse seroase:  Bursa subtendinoasă a m. biceps femural – între tendonul m. biceps femural și ligamentul colateral fibular  Bursa m. popliteu – între originea m. popliteu și ligamentul colateral fibular  Bursa m. semimembranos – între capătul medial al m. gastrocnemian și tendonul m. semimembranos  Bursele m. gastrocnemian 8. Planul profund – reprezentat de fețele dorsale ale septurilor intermusculare, suprafața poplitee, fața dorsală a articulației genunchiului, cu elementele spațiului intercondilian și suprafața triunghiulară adiacentă de pe fața posterioară a tibiei GAMBA LIMITE Limite superficiale: - Proximal – planul orizontal care trece prin tuberozitatea tibiei - Distal – planul orizontal care trece pe la baza maleolelor tibială și fibulară - Lateral – linia care unește capul fibulei cu maleola fibulară - Medial – linia trasată prin marginea medială a tibiei REGIUNEA ANTERIOARĂ A GAMBEI LIMITE Limite superficiale: - Proximal – segmentul anterior al planului orizontal care trece prin tuberozitatea tibiei - Distal – segmentul anterior al planului orizontal care trece pe la baza maleolelor tibială și fibulară - Lateral – linia care unește capul fibulei cu maleola fibulară - Medial – linia trasată prin marginea medială a tibiei Limite profunde – fețele anteromedială și anterolaterală ale tibiei, membranei interosoase, anteromedială și anterolaterală ale fibulei și anterioară a septului intermuscular lateral

100

STRATIGRAFIE 

 

Planul superficial o Piele o Țesut adipos subcutanat o Fascia superficială Planul intermediar o Fascia crurală anterioară o Stratul musculofascial Planul profund – osteofascial

1. Pielea – mai groasă în partea laterală, cu fire de păr 2. Stratul adipos subcutanat – abundent în partea superolaterală și lipsește pe suprafețele osoase acoperite direct de piele 3. Fascia superficială  Formațiuni neurovasculare superficiale:  Arterele – au dimensiuni mici  Venele – rețeaua superficială, tributară venei safenă mare  Rețeaua limfatică superficială – drenează în limfonodulii inghinali superficiali  Nervii: o N. cutanat sural lateral – lateral o Ramura descendentă a n. safen – medial o N. fibular superficial – jumătatea inferioară 4. Fascia crurală  Superior – se inseră pe tuberculul tibiei, tuberculul m. tibial anterior și capul fibulei  Inferior – se continuă cu marginea superioară a retinaculelor lateral, anterior și medial 5. Stratul musculofascial  Compartimentul fascial lateral:  Peronierul lung  Peronierul scurt  Compartimentul fascial anterior:  Al treilea peronier  Extensor lung al degetelor  Extensor lung al halucelui  Tibial anterior  Elemente neurovasculare profunde  N. fibular comun  N. fibular superficial  PVN tibial anterior: o A. Tibială anterioară o Venele comitante o Limfaticele profunde – drenează în limfoidul tibial anterior și în nodulii limfatici poplitei o N. fibular profund (tibial anterior) 6. Planul profund

101

REGIUNEA POSTERIOARĂ A GAMBEI LIMITE Limite superficiale - Proximal – segmentul posterior al planului orizontal care trece prin tuberozitatea tibiei - Distal – segmentul posterior al planului orizontal care trece pe la baza maleolelor tibială și fibulară - Lateral – linia care unește capul fibulei cu maleola fibulară - Medial – linia trasată prin marginea medială a tibiei Limite profunde – fațele posterioare ale tibiei, membranei interosoase, fibulei și setpului intermuscular lateral STRATIGRAFIE 





Planul superficial o Piele o Strat adipos subcutanat o Fascia superficială Planul intermediar o Fascia crurală dorsală o Stratul musculofascial superficial o Septul crurar intermuscular transvers o Stratul neurovascular profund o Stratul musculofascial profund Planul profund – osteofascial

1. Pielea – groasă, rezistentă, elastică și mobilă 2. Stratul adipos subcutanat – variabil 3. Fascia superficială  Elemente nerurovasculare superficiale  Arterele – de calibru mic  Venele – tributare: o Safenei mici o Safenei mari – situată medial  Limfaticele superficiale o Din partea medială – însoțesc safena mare o Din partea laterală – însoțesc safena mică  Nervii superficiali o Medial – n. safen – din femural – însoțește safena mare o Lateral – n. sural – din tibial – însoțește safena mică 4. Fascia crurală posterioră – se continuă cu:  Superior – fascia poplitee  Inferior – cu cea a regiunii talocrurale posterioare  Lateral – cu fascia regiunii crurale anterioare  Medial – se fixează pe marginea medială a tibiei  De pe fața profundă se desprinde septul crural intermusculat transvers:  Superior – se inseră pe buza inferioară a liniei oblice a tibiei și fața posterioară a fibulei 102

 Inferior – se continuă cu marginea superioară a retinaculului peronier  Marginile laterală și medială – se inseră pe fața profundă a fasciei crurale 5. Compartimentul musculofascial superficial  Stratul superficial – capetele medial și lateral ale m. gastrocnemian și m. plantar  Stratul profund – m. solear  M. gastrocnemiam și solear alcătuiesc m. triceps sural 6. Compartimentul musculofascial profund  M. flexor lung al halucelui  M. tibial posterior  M. flexor lung al degetelor  Elemente neurovasculare profunde  PVN tibial posterior o A. Tibială posterioară – ramura terminală cea mai voluminoasă a arterei poplitee o Venele comitante o Limfatice – drenează în limfonodulii poplitei o N. tibial 7. Planul profund – fețele posterioare ale diafizelor tibială și fibulară, membranei interosoase și septului intermuscular lateral GLEZNA LIMITE Limite superficiale: - Proximal – un plan transversal prin baza maleolelor tibială și fibulară - Distal – plan care pornește de la tuberozitatea posterioară a calcaneului și trece la 1 cm sub vârful maleolei fibulară și tibială REGIUNEA TALOCRURALĂ ANTERIOARĂ LIMITE Limite superficiale: - Proximal – partea anterioară a planului transversal prin baza maleolelor tibială și fibulară - Distal – linie oblică care pornește de la tuberozitatea posterioară a calcaneului și trece la 1 cm sub vârful maleolei fibulară și tibială - Lateral – linie verticală prin vârful maleolei fibulare - Medial – linie verticală prin vârful maleolei tibiale Limite profunde – fața anterioară a planului osteo-articular: articulațiile talocrurală, tibiofibulară inferioară și porțiunile osoase adiacente

103

STRATIGRAFIE 

 

Planul superficial o Piele o Stratul adipos subcutanat o Fascia superficială Planul intermediar o Fascia talocrurală anterioară o Stratul tendinos Planul profund – osteo-articular

1. Pielea – subțire, suplă și mobilă 2. Stratul adipos subcutanat 3. Fascia superficială  Elementele neurovasculare superficiale  Arterele – de calibru mic  Venele superficiale – vena safenă mare situată premaleolar medial  Limfaticele superficiale  Nervii superficiali o Ramurile cutanate crurale mediale ale n. safen o N. fibular superficial 4. Fascia talocrurală anterioară  în zona mijlocie a regiunii e formează retinaculul extensorilor  retinaculul superior – se întinde între extremitățile distale ale oaselor gambei  retinaculul inferior – în formă de Y dispus orizontal prezintă: o ramura comună – originea pe fața laterală a calcaneului o ramura superioară – ascendentă spre maleola tibială o ramura inferioară – descendentă – ajunge la marginea medială a piciorului și se continuă cu fascia plantară  delimitează tunele fasciale:  tuneul extern – tendoanele m. al treilea peronier și extensor lung al degetelor  tunelul mijlociu – tendonul m. extensor lung al halucelui  tunelul intern – tendonul m. tibial anterior 5. Stratul tendinos – tendoanele m. care trec de la gambă spre picior:  Al treilea peronier  Extensor lung al degetelor  Extensor lung al halucelui  Tibial anterior  Elemente neurovasculare profunde  PVN tibial anterior: o A. tibială anterioară o Venele comitante o Vase limfatice profunde o N. fibular profund 6. Planul profund – fața anterioară a articulației talocrurare și a celor 2 maleole

104

REGIUNEA TALOCRURALĂ POSTERIOARĂ LIMITE Limite superficiale: - Proximal – partea posterioară a liniei circulare prin baza maleolelor tibială și fibulară - Distal – linie oblică care pornește de la tuberozitatea posterioară a calcaneului și trece la 1 cm sub vârful maleolei fibulară și tibială - Lateral – linie verticală prin vârful maleolei fibulare - Medial – linie verticală prin vârful maleolei tibiale Limite profunde – fața posterioară a planului osteo-articular: articulațiile talocrurală, tribiofibulară inferioară și porțiunilor osoase adiacente STRATIGRAFIE 

1. 2. 3.

4.

5.

Planul superficial o Piele o Stratul adipos subcutanat o Fascia superficială  Planul intermediar o Fascia talocrurală posterioară o Stratul musculotendinos superficial o Stratul musculotendinos profund  Planul profund – osteo-articular Pielea – mai groasă, mobilă Stratul adipos subcutanat – mai bine reprezentat decât cel al regiunii talocrurale anterioare Fascia superficială  Elemente neurovasculare superficiale  Arterele – provin din rețelele arteriale perimaleolare  Venele superficiale: o Retromaleolar lateral – originea venei safenă mică o Retromaleolar medial – venele formează o rețea vizibilă  Limfaticele superficiale – însoțesc venele  Nervii superficiali: o N. sural – însoțește vena safenă mică o Ramura calcaneană laterală – din n. sural o Ramura calcaneană medială – din tibial Fascia talocrurală posterioară – alcătuită din fibre transversale și oblice; aderă la tendonul calcanean și se organizează medial și lateral, sub forma retinaculelor:  Retinaculul flexorilor – închide șanțul retromaleolar medial  Retinaculele peroniere, superios și inferior – închid șanțul retromaleolar lateral  Se delimitează următoarele compartimente osteofasciale:  Posterior  Lateral  Medial Stratul musculotendinos superficial  Situat în compartimentul osteofascial superficial  Tendonul calcanean (Achile) – gros, turtit anteroposterior 105

 Tendonul m. plantar – medial de tendonul lui Achile  Anterior tendonului calcanean se găsește:  Bursa seroasă a tendonului calcanean  Corpul adipos subtendinos  Elementele neurovasculare profunde  PVN tibial posterior: o artera tibială posterioară o Vene comitante o N. tibial – situat anterior arterei, se plasează între tendoanele m. tibial posterior și flexor lung al degetelor și flexor lung al halucelui 6. Planul profund  Marginea posterioară a maleolei fibulare  Fața posterioară a epifizei distale a tibiei  Fața posterioară a articulațiilor talocrurale și tibioperonieră inferioară  Marginea posterioară a maleolei tibiale PICIORUL - Piciorul are o construcție în boltă și este alcătuit din arcuri plantare longitudinale și transversale - Integritatea arcurilor plantare este menținută de:  Forma oaselor care alcătuiesc sistemul de bolți  Ligamentele articulare plantare lung și scurt și calcaneonavicular  Aponevroza plantară  Tendoanele mușchilor care le activează - Arcul longitudinal medial  Alcătuit din oasele calcaneu, talus, navicular, cele 3 cuneiforme și primele 3 metatarsiere  Capul talusului = cheia bolții  Este tensionat de m. tibial anterior, asistat de m. peronier lung - Arcul longitudinal lateral  Alcătuit din oasele calcaneu, cuboid și cele 2 metatarsiene laterale - Arcul transversal  Alcăuit din oasele cuboid, cuneiforme și bazele metatarsienelor  Este tensionat de ligamentul metatarsian transvers și tendonul m. peronier lung LIMITE Limite superficiale: - Posterior – plan care pornește de la tuberozitatea posterioară a calcaneului și trece la 1 cm sub vârful maleolelor fibulară și tibială - Anterior – linia curbă cu concavitatea posteromedial, trasată prin vârful degetelor - Lateral – linia care începe posterior la 1 cm sub vârful maleolei fibulare și urmărește marginea laterală a piciorului - Medial – linia care începe posterior la 1 cm sub vârful maleolei fibulare și urmărește marginea medială a piciorului  Piciorul prezintă 2 segmente: 106

o Piciorul propriu-zis – oasele tarsiene și metatarsiene  Regiunea dorsală a piciorului  Regiunea plantară a piciorului o Degetele – falangele REGIUNEA DORSALĂ A PICIORULUI LIMITE Limite superficiale: - Posterior – plan care pornește de la tuberozitatea posterioară a calcaneului și trece la 1 cm sub vârful maleolelor fibulară și tibială - Anterior – linia curbă cu concavitatea posteromedial, trasată prin vârful degetelor - Lateral – linia care începe posterior la 1 cm sub vârful maleolei fibulare și urmărește marginea laterală a piciorului - Medial – linia care începe posterior la 1 cm sub vârful maleolei fibulare și urmărește marginea medială a piciorului STRATIGRAFIE 





Planul superficial: o Piele o Strat adipos subcutanat o Fascia superficială Planul intermediar o Fascia dorsală a piciorului o Stratul tendinos o Stratul muscular Planul profund o Fascia interosoasă dorsală o Stratul neurovascular profund o Mușchii interosoși o Stratul osteo-articular

1. Pielea – subțire, cu fire de păr, mobilă 2. Stratul adipos subcutanat – este redus 3. Fascia superficială  Elementele neurovasculare superficiale:  Arterele – calibru redus  Venele – arcul venos dorsal al piciorului o În convexitatea arcului drenează venele metacarpiene dorsale formate din unirea venelor digitale plantare cu digitale dorsale o Concavitatea se continuă proximal cu rețeaua venoasă dorsală a piciorului  Limfaticele superficiale – drenează în: o Limfonodulii poplitei – partea laterală o Limfonodulii inghinali superficiali – partea medială  N. superficiali: o Ramura terminală a n. safen – partea medială o N. cutanat dorsal medial – din . fibular superficial 107

4. 5.

6. 7.

o N. cutanat dorsal intermediar – din n. fibular superficial o N. cutanat dorsal lateral – din sural Fascia dorsală a piciorului Stratul tendinos – cuprinde tendoanele mușchilor:  Tibial anterior  Extensor lung al halucelui  Extensor lung al degetelor  Al treilea peronier  Peronier scurt  Peronier lung Stratul muscular:  m. extensor al degetelor  m. extensor scurt al halucelui Planul profund – reprezentat de:  Fascia interosoasă dorsală  Stratul neurovascular profund  PVN dorsal al piciorului – ajunge în regiune pe sub retinaculul extensorilor o N. fibular profund o A. dorsală a piciorului o Două vene comitante o Vase limfatice profunde  Rețelele arteriale maleolare  Mușchii interosoși dorsali  Fața dorsală a oaselor tarsiene, metatarsine și a articulațiilor mediotarsiană și tarso-metatarsiană REGIUNEA PLANTARĂ

Zonele de sprijin pe sol sunt:  Posterior – la nivelul calcaneului  Anterior – la nivelul metatarsienelor  Lateral – de-a lungul marginii corespunzătoare a piciorului LIMITE Limite superficiale: - Posterior – plan care pornește de la tuberozitatea posterioară a calcaneului și trece la 1 cm sub vârful maleolelor fibulară și tibială - Anterior – linia curbă cu concavitatea posteromedial, trasată prin plicile digitoplantare - Lateral – linia care începe posterior la 1 cm sub vârful maleolei fibulare și urmărește marginea laterală a piciorului - Medial – linia care începe posterior la 1 cm sub vârful maleolei fibulare și urmărește marginea medială a piciorului

108

STRATIGRAFIE 

1. 2. 3.

4.

5.

Planul superficial o Piele o Stratul adipos subcutanat o Fascia superficială  Planul intermediar o Fascia plantară o Stratul musculofascial  Planul profund – osteo-articular Pielea – fără glande sebacee, dar cu numeroase glande sudoripare  la nivelul zonelor de sprijin – este groasă și rezistentă  la nivelul bolții plantare – subțire, fină și mobilă Stratul adipos subcutanat  la nivelul zonelor de sprijin – este gros și are structură areolară  la nivelul bolții plantare – se subțiază și capătă aspect lamelar Fascia superficială  Elemente neurovasculare superficiale  Arterele – mai abundente posterior – provin din rețeaua arterială calcaneană  Venele – formează arcul venos superficial plantar o Proximal se continuă cu rețeaua venoasă superficială a plantei  Limfaticele superficiale – urmează traiectul venelor safene  Nervii superficiali o Calcaneană a n. tibial o Plantar medial și safen – 2/3 mediale o Plantar lateral și sural – 1/3 laterală Fascia plantară – prezintă 3 porțiuni:  porțiunea laterală  porțiunea medială  porțiunea mijlocie – aponevroza plantară  din ea se desprind septurile intermusculare: o lateral o medial Stratul musculofascial  Compartimentul musculofascial medial  Lateral – septul intermuscular medial  Medial și inferior – fascia plantară, porțiunea medială  Superior – fascia interosoasă plantară  Conținut: o M. abducotr al halucelui – superficial o M. flexor scurt al halucelui – profund o Tendonul m. flexor lung al halucelui o Tendonul m. tibial posterior o PVN plantar medial - n. plantar medial - a. plantară medială - vene comitante - limfatice 109

o PVN plantar medial – poțiunea incipientă  Compartimentul musculofascial lateral  Medial – septul intermuscular lateral  Lateral și inferior – fascia plantară, porțiunea laterală  Superior – fascia interosoasă plantară  Conținut: o Stratul muscular superficial – m. abductor al degetului mic o Stratul muscular profund – m. flexor al degetului mic o Elemente neurovasculare profunde - Ramuri din n. plantar lateral - A. plantară laterală  Compartimentul musculofascial central  Lateral – septul intermuscular lateral  Medial – septul intermuscular medial  Inferior – aponevroza plantară  Superior – fascia interosoasă plantară  Conținut: o Stratul musculotendinos superficial – m. flexor scurt al degetelor o Stratul musculotendinos intermediar - Tendonul m. flexor lung al degetelor - M. flexor accesor al degetelor sau pătrat al plantei - Lombricali o Stratul musculotendinos profund – capetele m. adductor al halucelui - PVN plantar lateral  N. plantar lateral  A. plantară laterală  Venele comitante  Vase limfatice 6. Planul profund – prezintă 2 segmente:  Posterior – tarsian  Anterior – metatarsian  Conține arcul arterial plantar DEGETELE PICIORULUI LIMITE Limite superficiale: - Anterior – linia trasată prin vârful degetelor - Posterior – planul care trece dorsal prin comisurile degetelor, iar plantar prin plicile digitoplantare - Lateral – marginea laterală a degetului mic - Medial – marginea medială a halucelui

110

REGIUNILE DORSALE ALE DEGETELOR LIMITE Limite superficiale: - Anterior – linia trasată prin vârful degetelor - Posterior – linia care trece dorsal prin comisurile degetelor - Lateral – marginea laterală a degetului mic - Medial – marginea medială a halucelui STRATIGRAFIE  Planul superficial o Piele o Strat adipos subcutanat o Fascia superficială  Planul intermediar o Stratul tendinos cu aponevroza dorsală  Planul profund – osteo-articular 1. Pielea – subțire, mobilă; la extremitatea anterioară se găsesc unghiile 2. Stratul celular subcutanat – slab reprezentat 3. Fascia superficială  Elemente neurovasculare superficiale:  n. cutanați dorsali provin din: o n. sural o n. fibular profund o n. cutanați dorsali medial și intermediar  a. digitale dorsale  venele superficiale  limfatice 4. Stratul tendinos  La nivelul halucelui ajung tendoanele  m. extensor scurt al halucelui – se inseră pe baza primei falange  m. extensor lung al halucelui – se inseră pe baza celei de a doua falange  La nivelul degetelor II-V ajung tendoanele mușchilor:  Extensor lung al degetelor  Extensor scurt al degetelor  Lombricali  Interosoși  La nivelul degetului mic ajunge tendonul degetului mic din m. extensor lung al degetelor  Toate aceste tendoane formează aponevroza dorsală a degetelor 5. Planul profund – fețele superioare ale oaselor metatarsiene și falange, ale articulațiilor metatarsofalangiene și interfalangiene

111

REGIUNILE PLANTARE ALE DEGETELOR LIMITE Limite superficiale: - Anterior – linia trasată prin vârful degetelor - Posterior – linia care trece prin plicile digitoplantare - Lateral – marginea laterală a degetului mic - Medial – marginea medială a halucelui STRATIGRAFIE   

Planul superficial Planul intermediar o Fascia plantară a degetelor o Stratul tendinos Planul profund – osteo-articular

1. Pielea – mai groasă și mai puțin mobilă decât în regiunea dorsală a degetelor 2. Stratul celular subcutanat 3. Fascia superficială – lipsește la nivelul pulpei degetelor  Elemente neruvasculare superficiale  Arterele digitale plantare proprii – ramuri din: o Plantară medială – primele 3, situate medial o Plantară laterală – ultimele 7  Venele digitale  Limfaticele superficiale  N. digitali – provin din: o Plantar medial – primele 7 ramuri digitale proprii o Plantar lateral – ultimele 3 ramuri digitale proprii 4. Fascia plantară a degetelor  Realizează tecile fibroase ale degetelor care împreună cu planul osos realizează tunele osteofibroase pentru tendoanele flexorilor 5. Stratul tendinos – porțiunile terminale ale tendoanelor flexorilor ai degetelor  La nivelul halucelui ajung tendoanele mușchilor:  Abductor al halucelui  Flexor scurt al halucelui  Adductor al halucelui  Flexor lung al halucelui  La nivelul degetelor II-V ajung tendoanele mușchilor  Flexor scurt al degetelor  Flexor lung al degetelor  Lombricali  Interosoși  La nivelul degetului mic ajung tendoanele mușchilor:  Abductor al degetului mic  Tendoanele degetului mic din m. flexor scurt al degetelor și flexor lung al degetelor  Flexor scurt al degetului mic 6. Planul profund – fețele inferioare ale falangelor și ale articulațiilor interfalangiene 112