Analiza Swot Jud Cta [PDF]

Zitiervorschau

Analiza SWOT a Judeţului Constanţa



Poziţia

-

PUNCTE TARI Oferă un potenţial înalt de dezvoltare pentru transporturi, sectorul

strategică a

productiv, IMM-uri, turism, forţa de muncă, societatea informaţională,

judeţului

etc prin: deschidere la Marea Neagră – nota caracteristică a spaţiului constănţean este dată de litoralul Mării Negre ce se întinde în judeţul Constanţa pe o lungime de peste 100 km (din totalul de 244 km) care formează ieşirea la mare a României; în partea de vest – Dunărea, importantă cale de comunicare cu tarile dunărene din Uniunea Europeana; -

Amplasarea Zonei libere in Constanta constituie punct de atracţie pentru investitorii străini.



Concentrarea populaţiei urbane peste media naţionala, ceea ce reprezintă un potenţial superior pentru creşterea cererii pentru servicii si

Populatia

bunuri; -

Sporul natural pozitiv;

-

Ponderea însemnata a populaţiei din grupa de vârsta 15-59 ani, respectiv, resursă de forţă de munca activa.



Forţa de

-

Forţă de muncă flexibilă, ieftină, calificată şi disponibilă, nivel de instruire ridicat al populaţiei ocupate – 35,3% persoane cu studii

munca

superioare; -

Existenta unor retele de unitati scolare si universitare ce constituie importante generatoare de forta de munca instruita;

-

Multiple posibilităţi de recalificare profesionala si de plasare a forţei de munca prin centre specializate;



-

Rata şomajului este inferioara atât mediei naţionale cat si regionale;

-

Ponderea mare a populaţiei ocupate.

-

prezenţa coridoarelor de transport pan-europene: IV (Berlin/Nuremberg – Praga – Budapesta – Arad – Bucureşti –Constanţa – Istambul -

Forme de

Salonic); VII (Dunărea- Canalul Dunăre-Marea Neagră);

transport diversificate şi de

-

prezenţa tuturor formelor de transport pe teritoriul judeţului, respectiv

importanţa

rutier, feroviar, fluvial, maritim şi aerian ce conferă judeţului Constanţa

naţională şi

un caracter de unicitate faţă de celelalte judeţe ale ţarii;

internaţională

-

Reţeaua de drumuri publice cu o densitate medie la nivelul tarii;

-

Ponderea semnificativa a drumurilor naţionale modernizate (cca 95%) in totalul drumurilor publice;

-

Reţeaua cailor ferate este relativ extinsa, densitatea acestora depăşind media naţională;

-

Unele drumuri naţionale ce străbat judeţul continuă mari artere rutiere europene : E60 – traversează Franţa, Austria, Slovacia, Ungaria, intră în ţara noastră prin Oradea şi se opreşte la Constanţa; E87 trece prin Turcia, Bulgaria, străbate Dobrogea de la sud la nord, prin Constanţa, având punct terminus la Tulcea; E70 traversează Spania, Franţa, Italia, Croaţia, Serbia, intră în ţară prin Stamora Moraviţa, se desfăşoară de la vest la est şi ajunge în Constanţa;

-

aeroportul din judeţ, localizat pe raza administrativă a comunei M. Kogălniceanu deţine o poziţie geo - strategică importantă faţă de obiectivele economice de interes naţional şi internaţional, fiind situat la 26 Km de oraşul port la Marea Neagră – Constanţa, la 14 km de Canalul Navigabil Dunăre-Marea Neagră şi la aproximativ 100 KM de Delta Dunării – unică în Europa prin diversitatea florei şi faunei. De asemenea, Aeroportul are conexiuni cu importante căi de transport rutier – drumurile europene E60, şi E67, transport feroviar-magistrala de cale ferată Bucureşti – Feteşti - Constanţa. Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu Constanţa prezintă un interes major în crearea unei baze pentru transportul aerian de mărfuri şi datorită amplasării poate deveni un aeroport de tranzit către Orient şi Asia;

-

Canalul Dunare-Marea Neagră ce leagă porturile Cernavodă de pe Dunăre şi Constanţa Sud de la Marea Neagră, scurtează drumul spre portul Constanţa cu aproximativ 400km. Canalul este parte componentă a importantei căi navigabile europene dintre Marea Neagră şi Marea Nordului (prin Canalul Rin – Main - Dunăre);

-

Prezenţa porturilor (căi navigabile diversificate)– 3 porturi maritime (Constanţa – al patrulea port maritim din Europa şi cel mai mare la Marea Neagră, Năvodari, Mangalia) şi 3 fluviale (Ostrov, Cernavoda – Topalu, Hârşova), 2 porturi pe Canalul Dunăre - Marea Neagră (Medgidia şi Murfatlar).

-

Protecţia mediului înconjurător reprezintă o prioritate incontestabilă pentru administraţia publică din judeţul Constanţa. Obiectivele strategice



Mediu: sectorul

vizând acest domeniu se regăsesc printre obiectivele prioritare formulate

privind

în cadrul strategiilor de dezvoltare durabilă formulate la nivelul

protecţia mediului înconjurător

în

ascensiune la nivel

comunităţilor locale; -

Asistenţă tehnică disponibilă pentru pregătirea unui portofoliu de proiecte majore în vederea obţinerii finanţării nerambursabile europene

de judeţ.

din Programul Operaţional Sectorial de Mediu: Apa, apă uzată şi gestionarea deşeurilor; -

Varietatea şi bogăţia biodiversităţii în judeţ;

-

Creşterea gradului de conştientizare la nivelul factorilor de decizie în vederea aplicării politicilor şi planurilor de acţiune pentru protecţia mediului;

-

Indicele general de calitate a aerului se încadrează in limitele normale;

-

Majoritatea apelor de suprafaţa se situează sub limitele admise de poluare;

-

Exista capacităţi importante de alimentare cu apa (surse de apa);

-

Existenţa a 3 depozite zonale conforme de deşeuri.

-

Poziţia geo-strategică a judeţului, situat la interfaţa a două mari zone geopolitice: Europa Central Vestică şi Orientală şi Asia de Vest şi Sud



Vest;

Sectorul turismului bine

-

Cadrul natural-geografic al judeţului prezintă o mare complexitate şi

dezvoltat; potenţial

valoare turistică: litoralul Mării Negre, recunoscut pe planul mondial,

turistic ridicat

orientarea geografică a plajei spre răsărit permite cura benefică de raze ultraviolete; -

Potenţialul balneo-turistic conferit de resursele naturale specifice – nămol sapropelic (Techirghiol, Nuntaşi) şi de turbă (Mangalia), apa clorosodică a lacului Techirghiol, izvoare termo-minerale (Saturn, Mangalia, Venus, Neptun, Eforie, Hârşova);

-

Bioclimatul marin şi alte obiective turistice naturale disipate pe circa 70km între Capul Midia şi Vame Veche;

-

Patrimoniul cultural-istoric al judeţului, de mare reprezentativitate pentru ţara noastră. Judeţul Constanţa adună pe teritoriul său numeroase monumente istorice şi culturale, de la vestigii daco-romane până la biserici şi catedrale, muzee şi case memoriale, situri arheologice şi monumente arhitectonice din epoca modernă. Patrimoniul culturalistoric şi arhitectural, apreciat pe plan internaţional, permite judeţului Constanţa să se încadreze în rândul destinaţiilor turistice atractive din Europa şi din lume;

-

Capacitate de cazare şi agrement ridicată pe litoral;

-

Existenţa şi posibilitatea îmbinării diferitelor forme de turism la nivel judeţean: de agrement, balnear, cultural-istoric, de afaceri, ecoturism, agroturism, turism religios, turism de pescuit, etc;

-

Accesibilitate sporită care permite accesul în toate zonele turistice importante ale judeţului;

-

Prezenţa celor două coridoare pan-europene.

-

Structura diversificata include cele mai importante ramuri industriale: extractiva, energetica, industria construcţiilor navale, petrochimie,



alimentara, etc;

Industrie diversificată la

-

Existenţa platformei petroliere litorală a Mării Negre;

nivel judeţean

-

Infrastructura bine dezvoltata, amplasata pe o serie de platforme industriale cu profile specifice si diversificate;

-

Existenta unor întreprinderi reprezentative si cu tradiţie constituie un potenţial atractiv pentru investiţiile interne si externe.



Agricultura

-

Condiţii fizico-climatice favorabile agriculturii;

-

condiţii pedo-climatice favorabile pentru culturile pomicole;

-

Ponderea mare a terenului agricol in sectorul privat;

-

Cea mai mare parte din suprafaţa agricola (74,0%) este amenajata pentru irigaţii;

-

Zone cu îndelungată tradiţie pomicolă si viticolă;

-

Prezenta unor institute de cercetări in domeniul agronomic(Ex: Staţiunea de Cercetare şi Producţie Valul lui Traian);

-

Existenţa la nivel judeţean a Oficiului Judeţean de Consultanta Agricola, unitate publică cu personalitate juridica.

-

Societăţile comerciale fac parte, aproape in totalitate (99,6%) din categoria I.M.M.;



Mediul de

-

Preponderenta I.M.M. cu capital privat in totalul I.M.M. din judeţ (98,5%);

afaceri: Sectorul IMM – bine

-

Capacitatea de a atrage forţa de munca disponibila, in special, tinerii;

reprezentat si in

-

Credite importante acordate sectorului I.M.M. majoritatea fiind destinata microîntreprinderilor;

dezvoltare -

Exista numeroase societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social;

-

Sectorul a beneficiat de fonduri de dezvoltare in proporţii importante din totalul alocat judeţului.



Populaţia

PUNCTE SLABE - Valoarea mare a ratei mortalităţii infantile, mult superioara mediei naţionale si regionale si mai accentuata in mediul rural; - Îmbătrânirea populaţiei din mediul rural ca urmare a ratei mortalităţii ridicate si a migraţiei demografice către mediul urban a populaţiei tinere.



Forţa de muncă

- Rata şomajului se află în creştere, în contextul actual al crizei economice; - Perspectivele sumbre ale disponibilizărilor din sectorul bugetar; - Ponderea relativ mare a populaţiei ocupate in agricultură; - Din totalul forţei de muncă ocupată în agricultură ponderea salariaţilor este foarte mică, majoritatea fiind lucrători pe cont propriu şi lucrători familiali neremuneraţi; - Capacitatea redusa de regenerare a forţei de munca in zonele rurale; - Posibilităţi reduse de calificare profesională in mediul rural; - Şomajul feminin depăşeşte media tarii si a Regiunii de Sud - Est; - Slaba dezvoltare a sectoarelor neagricole din mediul rural. - Starea precară a drumurilor judeţene şi comunale în special în mediul



Infrastructur ă fizică de bază

rural, ponderea foarte scăzuta a drumurilor judeţene si comunale modernizate;

relativ precară la

- Situaţia critică a drumurilor rurale – drumuri de pământ;

nivel judeţean

- Lipsa unui sistem centralizat de apă, apă uzata cu precădere în mediul rural; - Cea mai mare parte a reţelei de alimentare cu apa potabila are vechimea de funcţionare de 30-50 ani; - Lipsa unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor la nivel judeţean; - Infrastructura de sănătate şi asistenţă socială este slab reprezentata, in special in mediul rural; - Reţelele de iluminat public, slab dezvoltate în mediul rural; - Majoritatea liniilor ferate au o singura cale de mers; - Gradul de modernizare (linii electrificate) este foarte scăzut; - Dotarea tehnica foarte slaba in sistemul de distribuţie a gazelor naturale ( doar 3 localităţi: Constanta, Ovidiu, Mangalia). - Caracterul sezonier al turismului de litoral – preponderenta turismului estival şi concentrarea acestuia pe perioade scurte de timp (cca 3 luni



Sectorul Turism

pe an); - Conform studiilor de specialitate realizate in domeniu, serviciile oferite sunt inferioare celor oferite de destinaţii concurente precum Bulgaria, Turcia, Grecia sau Cipru; - Agrementul nu se ridică la nivelul ofertei din alte destinaţii; - Din punct de vedere al raportului calitate – pret România a incetat să mai fie o destinaţie turistică atractivă; - Insuficientă şi inegală distribuţie în teritoriu a infrastructurii de cazare;

- Existenţa sistemelor tehnico-edilitare necorespunzătoare în unele oraşe şi staţiuni turistice importante; - Lipsa sau starea precară a serviciilor publice în numeroase staţiuni şi zone rurale; - Slaba ofertă de pachete turistice complexe, de itinerarii turistice organizate şi slaba dezvoltare a serviciilor extra hoteliere conexe; - Promovarea insuficientă a potenţialului turistic al judeţului Constanţa, în special la nivel internaţional; - Neperceperea obiectivului turistic ca o sursă financiară consistentă pentru comunitatea locală; - Marketing-ul obiectivelor turistice culturale este redus mai ales la nivel local/regional ceea ce determină o necunoaştere a valorii acestora; - Lipsa unui centru de promovare turistică a judeţului la nivel naţional şi internaţional; - Slaba exploatare a potenţialului turistic al judeţului care nu face obiectul sezonului estival (cetăţi antice, agroturism, monumente, arii naturale protejate, etc); - Turismul balnear: structuri de primire şi tratament de slabă calitate, infrastructura de acces, utilizare şi colectare a resurselor balneare învechită şi insuficientă; mediul ambiant al staţiunilor balneare prost întreţinut; - Lipsa interesului investitorilor în mediul rural; - Lipsa unei autostrăzi, aglomeraţia traficului rutier în sezonul estival; - Infrastructură deficitară, calitatea slabă a drumurilor

(drumuri

inadecvate şi prost întreţinute) în special în mediul rural, parcări insuficiente pentru autocare şi autoturisme; - Lipsa unor indicatoare rutiere şi a unor semne de direcţionare în cel puţin o limbă de circulaţie internaţională. - Concentrarea excesiva a activităţilor industriale in principalele centre urbane si, in mod special, in municipiul Constanta; - Implicarea redusa a cercetării ştiinţifice, in domeniul industrial; - Slaba dezvoltare a industriei locale (I.M.M.); - Resursele energetice de bază lipsesc, resursele minerale sunt reduse, 

Industria

există unele zăcăminte nemetalifere. - Divizarea terenurilor agricole in suprafeţe foarte mici; - Potenţial nefolosit in agricultura (terenuri arabile necultivate); - Productivitatea scăzuta a exploataţiilor agricole private, ca urmare a

dotării tehnice inferioare a acestui sector si a menţinerii unor 

Agricultura

tehnologii învechite; - Ponderea foarte mică a instalaţiilor destinate irigaţiilor (20,0%); - Ponderea redusă a formelor asociative în exploatarea agricolă; - Lipsa formelor asociative pentru comercializarea produselor agricole asa cum sunt grupurilor de producători; - Exploataţiile de subzistenţă diminuează performanţa sectorului agricol. Atât terenurile cât şi forţa de muncă sunt folosite sub potenţialul lor economic; - Aproape jumătate din suprafaţa agricolă a judeţului este lucrată de exploataţii de subzistenţă care menţin eficienţa agricolă generală la un nivel scăzut, contrabalansând realizările fermelor mari cu rezultate bune şi împiedicând consolidarea fermelor de semi subzistenţă care ar putea deveni unităţi agricole viabile si competitive; - Lipsa competitivităţii în domeniul producţiei agricole; - Exploataţiilor agricole le lipsesc capitalul şi o pregătire profesională corespunzătoare a fermierilor, fapt ce generează venituri foarte mici în urma activităţii depuse; - Parcul de maşini agricole deficitar. - Accesul redus al populaţiei la sisteme centralizate de apă-apă uzată şi salubritate comparativ cu regiuni din UE; - Calitatea scăzută a apei potabile furnizată către populaţie în multe zone rurale din judeţ;



Mediu

- Nivelul relativ scăzut al investiţiilor în toate sectoarele de mediu comparativ cu necesarul de investiţii pentru conformarea cu standardele impuse de Uniunea Europeana; - Capacitatea administrativă insuficientă, în special la nivel regional şi local, în implementarea legislaţiei de mediu; - Existenţa unui număr mare de situri poluate de activităţi economice intensive din trecut; - Infrastructura precară pentru colectarea, selectarea, valorificarea, transportul deşeurilor şi eliminarea deşeurilor; - Lipsa serviciilor de salubritate pentru populaţia din mediul rural; - Marea majoritate a deşeurilor provenite din zonele rurale sunt depozitate in situri inadecvate; - Slaba conştientizare a populaţiei şi a agenţilor economici privind gestionarea adecvată a deşeurilor; - Lipsa unui sistem bine organizat in ceea ce priveşte colectarea selectiva

a deşeurilor si conştientizarea populaţiei in acest sens; - Proporţie ridicată a cantităţii de deşeuri eliminate prin depozitare, nivel redus al colectării selective a deşeurilor, insuficienta dezvoltare a pieţei de reciclare şi valorificare a deşeurilor; - Nu exista un sistem organizat de tratare si reciclare a deşeurilor; - Lipsa planurilor de management a ariilor naturale protejate existente pe suprafaţa judeţului; - Consum ridicat de resurse primare (în special combustibili fosili) şi emisii specifice ridicate de NOX şi CO2, provenite în special de la instalaţiile mari de ardere. Exista zone critice de poluare a aerului (CET – Palas , ROMCIM – Medgidia, Port – Constanta); - Există numeroase surse de poluare a surselor de apa, cu deosebire, a celor de mica si medie adâncime; - Grad superior de poluare a unor soluri din zonele de depozitare a deşeurilor; - Grad scăzut de epurare a apelor evacuate; grad de poluare ridicat in marile centre industriale; - Eroziunea ţărmului (plaja si faleza) Marii Negre, care are ca efect principal regresiunea plajei.



OPORTUNITĂŢI Existenţa fondurilor structurale şi de coeziune, disponibile prin intermediul programelor operaţionale pentru finanţarea nerambursabilă a unor proiecte de investiţii în scopul comun al dezvoltării durabile, în plan economic şi social a judeţului Constanţa;



Potenţial ridicat de dezvoltare a transportului fluvial şi maritim (Dunărea, canalul DunăreMarea Neagră, Marea Neagră);



Creşterea numărului de hoteluri cu standarde de confort de trei şi patru stele în detrimentul celor nemodernizate;



Creşterea numărului de structuri turistice cu funcţiuni de cazare în conformitate cu tendinţele pe plan internaţional: all inclusive, de dimensiuni reduse, personalizate;



Implicarea tour-operatorilor importanţi pe piaţa internaţională în incoming pe litoral;



Noile forme de turism sunt în plin proces de dezvoltare;



Diversitatea etno-culturală a judeţului sporeşte atracţia pentru turiştii străini;



Existenţa pe teritoriul judeţului a unui aeroport internaţional;



Valorificare superioară a potenţialului turistic al localităţilor judeţului, amenajarea unor zone de agrement, înfrumuseţarea imaginii localităţilor, etc, reprezintă oportunităţi care pot fi exploatate de factorii interesaţi de dezvoltarea turismului local;



Transferul traficului rutier de mărfuri de la transportul rutier la transportul pe cale ferată, maritim, fluvial şi aerian;



Reabilitarea şi modernizarea drumurilor judeţene pentru conectarea la reţeaua de drumuri naţională şi europeană, utilizând resurse financiare europene şi resurse de la bugetul judeţean;



Reabilitarea şi modernizarea de drumuri judeţene în vederea realizării conexiunii între centrele urbane şi rurale şi scoaterea din izolare a localităţilor şi zonelor periferice;



Amenajare variantă rutieră pentru fluidizarea traficului ce se descarcă din Autostrada A II spre Constanţa pentru evitarea blocajelor în Constanţa şi Eforie Nord;



Folosirea tuturor posibilităţilor de finanţare nerambursabilă atât europeană cât şi guvernamentală pentru a susţine procesul de modernizare a drumurilor comunale, judeţene;



Atragerea unui număr consistent de investiţii străine care pot determina o creştere a competitivităţii prin transfer de tehnologie şi informaţii;



Îmbunătăţirea performanţelor operatorilor de servicii publice;



Îmbunătăţirea accesului populaţiei şi agenţilor economici la servicii publice de apă, canalizare, gaze şi termoficare;



Creşterea standardelor de viaţă şi a oportunităţilor economice prin asigurarea unor servicii publice de calitate, prin remedierea siturilor poluate, prin reducerea riscurilor la dezastrele naturale;



Aplicarea principiului parteneriatului în luarea deciziilor privind protecţia mediului înconjurător;



Dezvoltarea unor planuri de investiţii pe termen lung (master-planuri) în domenii precum sisteme centralizate de apă potabilă / canalizare menajera sau gestionarea integrată a deşeurilor la nivel de judeţ cu tarife unice care respectă gradul de suportabilitate din partea populaţiei;



Dezvoltarea unei pieţe viabile de reciclare şi valorificare a deşeurilor;



Utilizarea surselor de energie regenerabilă ce pot genera creştere economică durabilă;



Creşterea cererii consumatorilor pentru produse ecologice, stimulând astfel îmbunătăţirea ofertei acestora;



Creşterea cererii de specialişti prin adaptarea învăţământului şi a instruirii profesionale la necesităţile pieţei muncii;



Existenţa unui potenţial productiv ridicat în agricultură;



Valorificarea potenţialului turistic al judeţului prin realizarea de investiţii pentru crearea unor porturi turistice dunărene. AMENINŢĂRI



Criza economică actuală coroborată cu efectele negative pe care le produce în plan social (disponibilizări masive, şomaj accentuat) şi economic;



Fenomenul globalizării care poate marginaliza anumite sectoare ale economiei judeţene sau chiar să ducă la dispariţia acestora (industria textilă, industria uşoară, prelucrarea produselor alimentare, etc);



Accentuarea procesului de dezindustrializare;



Riscul de a nu atrage investiţii străine din cauza accesibilităţii precare, lipsei utilităţilor, costurilor ridicate, in favoarea unor locaţii externe precum Republica Moldova sau Ucraina;



Dificultăţi de natură organizatorică, politică şi financiară, determinate de procesul de regionalizare;



Neconformarea cu cerinţele Directivelor UE pentru sectorul de apă/managementul deşeurilor în cazul unei absorbţii scăzute a fondurilor europene cauzate de procesul complex de pregătire şi gestionare a proiectelor, precum si a co-finanţării consistente;



Dificultăţi în susţinerea costurilor de investiţie a proiectelor în domeniul infrastructurii de mediu, în special de către comunităţile mici şi medii;



Costuri ridicate pentru conformarea cu standardele europene privind schimbul de tehnologii;



Presiunea crescută asupra biodiversităţii şi calităţii aerului în corelare cu creşterea economică;



Ineficienţa investiţiilor pe termen scurt şi mediu pentru reducerea riscurilor de dezastre naturale care pot provoca pagube materiale şi umane importante;



Cooperarea precară a diverselor instituţii, organisme implicate în managementul Fondurilor Structurale şi de Coeziune;



Disponibilitatea terenurilor pentru dezvoltarea infrastructurii de mediu;



Riscul migrării masive a populaţiei din mediul rural către cel urban şi creşterea şomajului;



Concurenţa zonelor turistice din regiune cu o ofertă turistică similară, din alte regiuni sau ţări învecinate;



Risc de producere a calamităţilor naturale (inindaţii, alunecări de teren, erodarea zonei costiere);



Imaginea nefavorabilă a României în străinătate, prejudecăţile care încă mai persistă;



Exodul forţei de muncă;



Utilizarea ineficientă a unor fonduri destinate dezvoltării turismului local;



Accesibilitate precară în unele zone din judeţ cu potenţial turistic ridicat;



Folosirea în prea mică măsură a potenţialului turistic, implicarea redusă a agenţilor de turism în promovarea potenţialului turistic, colaborarea defectuoasă a factorilor implicaţi în fenomenul turistic, incapacitatea de a implica întreg sectorul turistic în sprijinul unui program de mareketing turistic care vizează întreaga comunitate, incapacitatea de a demara un proces masiv de ridicare a standardelor de cazare, necesar pentru a putea concura cu succes pe piaţa internaţională.