Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice [PDF]

Zitiervorschau

ANALIZA SI PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATICE

INTRODUCERE Analiza si proiectarea sistemelor informatice comporta o varietate mare de activitati si manipularea unor mari volume de informatii. Scopul final este realizarea sistemului informatic bazat pe un sistem de prelucrare automata a datelor, integrat. Sistemul informatic trebuie sa se realizeze pe baza unei analize amanuntite a sistemului condus si a sistemlui de conducere. I. ISTORIA METODELOR DE PROIECTARE De-a lungul timpului, metodologia proiectarii a cunoscut diferite etape. Aceste etape sunt in strinsa corelatie cu evolutia tehnologiei informationale, precum si cu descoperirile din domenii corelate. Astfel, domeniul cibernetic si-a adus contributia in ceea ce priveste abordarea sistemica pe care o au unele metode. Corespunzator anilor ’60-’70 avem METODELE IERARHICE. In cadrul acestor metode se punea un puternic accent asupra functionalitatii datelor ; aplicatiile si sistemele erau proiectate luand in calcul functiunile pe care acestea trebuiau sa le indeplineasca. O asemenea abordare permitea realizare unor modele functionale la nivel local. In momentul in care un asemenea model se incerca sa fie aplicat la nivel global, se constata ca datele, prin maniera de organizare a acestora, nu permiteau acest lucru.Era ignorata, intr-o asemenea abordare, structura si “lizibilitatea” datelor in detrimentul functionalitatii.O problema era descompusa pe criterii functionale intr-o ierarhie de subprobleme.Acest proces era unul iterativ (se relua) pana in momentul in care respectivele probleme nu mai puteau fi descompuse.

P1

P11

P111

P112

P12

P122

P121

P113

P1211

P1212

Problema era descompusa in subprobleme si aferent acestora erau constituite functii care sa asigure rezolvarea acesteia.Avantajele unei asemenea metode erau : 1

-timpul redus de dezvoltare -complexitate scazuta a realizarii respectivelor functii. Dezavantajele acestor metode constau in faptul ca mentenanta unui asemenea sistem ridica numeroase probleme, deseori insurmontabile. Astfel, datorita mediului de afaceri caracterizat de o dinamica continua, apareau deseori schimbari, atat in formularea problemelor, cat si in modul de rezolvare a acestora. Aferent acestor schimbari, echipele de proiectanti trebuiau sa regandeasca anumite probleme. De cele mai multe ori, rezolvarea intr-o asemenea abordare a unei subprobleme atragea dupa sine modificari in lant, pe cale ierarhica superior si inferior. Monitorizarea acestor probleme era posibila in cazul sistemelor mici si de-a dreptul imposibila pentru sistemele mari. Exemple de astfel de metode : -SADT (structured analysis design technique) -JSD (Jackson design) Intre anii ’70-’80, datorita progreselor realizare in domeniul stiintelor sistemice, coroborat cu studiile in domeniul algebrei relationale, realizat de catre E.F.Codd, au fost puse la punct METODELE RELATIONALE. Intr-o asemenea abordare se acorda o atentie sporita modului de organizare a datelor. Astfel, au fost introduse conceptele unei redundante a datelor controlata, in scopul mentinerii atat a structurii unitare a acestora, cat si a functionalitatii lor. Intr-o asemenea situatie, datele erau modelate in conformitate cu niste reguli bine determinate si enuntate in cadrul metodelor sistemice datorita metodelor relationale care stateau la baza modelarii datelor. Astfel se incerca sa se vina in intampinarea problemelor ridicate de catre metodele ierarhice si in mare parte s-a si reusit rezolvarea acestora. Datele cu privire la o anumita entitate erau stocate in cadrul unui model relational intr-un singur loc si toate celelalte referiri la acestea erau realizate prin intermediul codurilor si al relatiilor proiectate, avand in vedere modelul relational. Astfel, modificarea datelor se realiza o singura data iar aceasta modificare era vizibila la nivel global. Modelul relational si metodele relationale (sistemice) raspundeau astfel atat unor cerinte la nivel local cat si unor cerinte globale. Stergerea unor date intr-un asemenea model era posibila doar in cazul in care nu existau referiri la acele date. Metode specifice acestor metode sistemice sunt : -AXIAL -MERISE In anii ’90, datorita unui curent aparut la nivelul limbajelor de programare, s-a extrapolate acest concept si la nivelul metodelor de proiectare: conceptul de obiect. Aferent acestui concept au aparut METODELE ORIENTATE OBIECT. Daca in cadrul metodelor sistemice totul se focaliza in jurul conceptului de entitate, in cadrul metodelor orientate obiect in centrul atentiei se gaseste obiectul. Un obiect constituie o abstractizare a unui concept similar din lumea reala. Ceea ce are in plus un obiect fata de o entitate este ca, pe langa datele care descriu respectiva entitate sau respectivul obiect, obiectul mai contine si metodele de prelucrare a datelor. Astfel, daca pentru o entitate de tip persoana modelul relational ne permite ca, pe langa alte informatii sa stocam si data de nastere, un obiect care descrie o aceeasi persoana ar putea sa contina pe langa datele continute de unitate si metode (proceduri) de prelucrare a respectivelor date. Daca, in primul caz, pentru calcularea varstei persoanei era necesar ca asupra entitatii sa se efectueze o operatie de scadere din data curenta a datei de nastere, in cazul obiectelor aceasta procedura este continuta laolalta cu celelalte date. 2

Obiectele prezinta in plus fata de entitati o componenta comportamentala, care descrie comportamentul acestora in anumite situatii. Comunicarea intre obiecte se realizeaza pe baza de mesaje iar relatiile dintre aceste obiecte trebuie privite dintr-o tripla perspectiva : -statica -dinamica -functionala. Metodele orientate obiect incearca sa reprezinte realitatea inconjuratoare prin construirea unor ierarhii de obiecte. Acestea au o existenta proprie in cadrul unor asemenea sisteme. Obiectele aduc avantajul incapsularii, mostenirii si polimorfismului fata de entitatile metodelor sistemice. Un sistem conceput avand la baza o metodologie orientata obiect va putea fi mult mai usor intretinut decat cele dezvoltate prin celelalte doua metode. Astfel, metodele orientate obiect aduc cu ele o puternica refolosire a codului, reducand la minim efortul de mentenanta a unui sistem informatic. Metode reprezentative in cadrul acestora : -OMT -BOOCH In cadrul acestor metode vor fi analizate relatiile care iau nastere intre diferite obiecte modelate. Limitarile acestei metode constau in faptul ca nu toate aspectele realitatii pot fi modelate cu ajutorul conceptului de obiect. II. ETAPELE PROIECTARII UNUI SISTEM INFORMATIC In literatura de specialitate exista numeroase opinii cu privire la etapele care trebuiesc parcurse de o echipa de proiectanti in scopul realizarii unui sistem informatic. De-a lungul timpului diferite firme sau grupuri de firme, cu sau fara aport guvernamental, au incercat sa elaboreze diferite modele cu privire la implementarea si realizarea unui sistem informatic. Astfel, Victoria Stanciu, in “Proiectarea Sistemelor Informatice”, enumera peste cinci modele privitoare la etapele de implementare si realizare a unui sistem informatic: -model in cascada -model “W” -model pinball -model minge de baschet dar si metode care au obtinut o recunoastere internationala: -modelul ISO (international standard organization). Etapele sunt: 1.modelarea globala 2.modelarea conceptuala -a datelor -a prelucrarilor -a comunicatiilor 3.modelarea logica (organizationala) -a datelor -a prelucrarilor -a comunicatiilor 4.modelarea fizica -a datelor -a prelucrarilor 3

-a comunicatiilor 5.implementarea sistemului 6.exploatarea sistemului 7.mentenanta sistemului 8.reproiectarea sistemului. II.1. Modelarea globala In cadrul modelarii globale a sistemelor informatice vor fi avute in vedere aspectele cu caracter general pe care trebuie sa le rezolve o echipa in procesul de proiectare. Astfel, vor fi analizati factorii care conduc la declansarea procesului de informatizare a unei organizatii. Acesti factori pot fi clasati in: -factori interni organizatiei -factori externi organizatiei In cadrul factorilor interni organizatiei, in functie de specificul activitatii, se va incerca identificarea acelor cauze care contribuie in mod decisiv la luarea deciziei de schimbare a modului de prelucrare a datelor. In cadrul unei asemenea situatii ne putem confrunta cu una din variantele: -prelucrare integral-manuala a informatiei -prelucrare semi-automata a datelor -prelucrare integral-automata In cazul in care in respectiva organizatie existau anumite componente automatizate, va trebui sa se analizeze daca este necesara o proiectare a acestora (presupunand o inlocuire partiala a lor) sau o reproiectare integrala (presupunand inlocuirea totala a acelor componente). Exemple de factori interni organizatiei: -conducerea organizatiei constata ca nu are informatia necesara la un moment dat sau ca acea informatie nu este corecta. -exista o oarecare nemultumire a personalului in legatura cu volumul de munca prestat peste orele de serviciu. -regasirea informatiilor in cadrul organizatiei se constituie intr-o maniera costisitoare, atat din punct de vedere al timpului cat si al banilor. -constatarea strecurarii a numeroase greseli in situatiile curente urmarite. Factorii externi organizatiei, care pot conduce la adoptarea unei decizii de implementareproiectare a unui sistem informatic sunt niste factori care-si exercita actiunea prin intermediul unor interactiuni cu mediul exterior. Astfel de factori sunt: -prevederile legislative. -existenta unor sincope in ceea ce priveste relatiile cu partenerii externi; astfel furnizorii pot fi nemultumiti de lansarea unor comenzi care ulterior sunt refuzate iar clientii pot deveni nemultumiti datorita nerespectarii termenelor de predare a anumitor lucrari (marfuri). -concurenta in domeniu a adoptat ca pe un avantaj strategic un anumit sistem informatic. II.2. Enuntarea obiectivelor care se urmaresc a fi atinse prin implementarea sau proiectarea unui sistem informatic: Enuntarea acestor obiective este in stransa corelatie cu analiza cauzelor care au generat decizia de implementare. A. Din punct de vedere al aplicabilitatii, putem avea: -obiective locale -obiective globale Obiectivele locale sunt acele cerinte carora se doreste a li se raspunde la nivel local, utilizand uneori informatii culese la nivel global. Obiectivele locale trebuie sa fie in concordanta cu obiectivele globale. 4

B. Din punct de vedere al intinderii in timp: -obiective pe termen scurt -pe termen mediu -pe termen lung De multe ori, etapa de modelare globala presupune realizarea unor studii cu privire la starea actuala a sistemului informational, respectiv la ceea ce se vrea sa devina respectivul sistem informational. In acest sens vor fi realizate studii de fezabilitate si se va incerca o analiza pe mai multe scenarii. De exemplu, o banca poate analiza intre urmatoarele scenarii: -proiectarea prin forte proprii a unui sistem informatic si implementarea acestuia(ar necesita o perioada foarte lunga de timp) -recurgerea la o mixtura de solutii proprii cu solutii specializate, puse la dispozitie de firme specializate -alegerea unei solutii specializate: -cu consultanta din exterior -fara consultanta, doar pe baza unor prezentari In vederea optarii cu privire la o solutie sau alta se poate recurge la algoritmi de alegere a unei solutii optime globale. Analiza, in etapa modelarii globale, trebuie dezvoltata in trei directii: -tehnic -uman -financiar, luandu-se in calcul analiza de detaliu a cadrului legislativ specific domeniului respectiv. Concretizarea acestei etape se regaseste intr-un plan de proiectare-implementare a aplicatiei cu termene de predare si bugete alocate pentru fiecare etapa in parte. III. PROIECTAREA DE ANSAMBLU A SISTEMELOR INFORMATICE III.1. Activitati in proiectarea de ansamblu: - definirea obiectivelor; - structura sistemelor informatice; - definirea iesirilor; - definirea intrarilor; - definirea colectiilor de date; - alegerea modelului matematic si a programelor aferente; - alegerea solutiilor tehnice de realizare; - listarea necesarului de resurse; - estimarea eficientei economice; - planificarea realizarii sistemului; - elaborarea documentatiei. III.2. Caracteristicile sistemului informatic: -orice sistem trebuie sa contina ca element central o baza de date, in care sa fie stocate date intercorelate intre ele provenind de la surse interne si externe; -informatiile furnizate de sistem trebuie obigatoriu sa fie autentice, exacte, iar suportul de prezentare sa varieze de la un nivel de conducere la altul; -sistemul trebuie sa inglobeze o varietate de modele matematice, tehnico-economice, ex: modele de optimizare, modele de simulare, modele de eficienta; -sistemul trebuie conceput ca un sistem om-masina oferind astfel posibilitatea unei interactiuni imediate catre utilizator si sistem; 5

-sistemul trebuie sa prezinte un grad cat mai ridicat de integrare sub urmatoarele doua aspecte: integrare interna si integrare externa. III.3. Cerinte ale sistemelor informatice: Pentru realizarea unor sisteme informatice care sa indeplineasca obligatoriu caracteristicile sistemelor este necesar sa se tina cont de urmat cerinte: - fundamentarea conceperii sistemului sa fie facuta pe criterii de eficienta economica; - participarea nemijlocita a conducerii unitatii la conceperea sistemului informatic; - asigurarea unui nivel tehnic inalt al solutiilor adaptate; - adoptarea de solutii in concordanta cu resursele disponibile si cu restrictii impuse. III.4. Domenii si activitati in cadrul sistemelor informatice sunt: 1. Planificarea tehnico-economica – activitati: - elaborarea planului annual; - defalcarea planului pe trimestre luni si unitati componente; - urmarirea modului de realiz al planului. 2. Pregatirea tehnica a productiei – activitati: - elaborarea planului; - elab si actualizarea fiselor tehnologice; - calculul loturilor optime; - calculul consunurilor specifice de materii prime, materiale; - urmarirea si analiza planului privind introducerea progresului tehnic; - conducerea activitatii de realizare a sdv-urilor. 3. Programarea, lansarea si urmarirea productiei de baza – activitati: - calculul necesarului de fabricat pe perioada de plan; - elaborarea programelor de fabricatie; - programarea operativa a productiei; - lansarea manoperei; - lansarea materialelor. 4. Aprovizionarea tehnico-materiala si defacerea productiei – activitati: - aprovizionarea tehnico-materiala; - desfacerea productiei; - controlul stocurilor. 5. Forta de munca – activit: - elaborarea planului fortei de munca si al fondurilor de salarizare si scolarizare; - evidenta personalului; - analiza si raportari statistice. 6. Financiar-contabil – activitati: - elaborarea bugetului pe venituri si cheltuieli; - contabilitatea mijloacelor fixe; - contabilitatea valorilor materiale; - contabilitatea salariilor; - contabilitaea cheltuielilor de productie; - contabilitatea generala. III.5. Structura sistemelor de informatice este o etapa necesara, datorita: - numarul mare de elemente si legaturi ce compun de regula un sistem informatic; 6

- implementarea simultana a tuturor componentelor sistemelor informatice intr-o unitate economica apare ca o activit deosebit de dificila in cazul in care nu are loc structurarea sistemului; - prioritatea unor obiective; - cantitatea limitata de resurse umane si materiale fac imposibila proiectarea in bloc a sistemului informatic. Cerinte ale structurarii sistemelor informatice in etape de proiectare de ansamblu: - pe fiecare nivel al structurarii trebuie asigurata unicitatea criteriului de descompunere a sistemului; - structurarea realizata trebuie sa permita constituirea ulterioara a intregului sistem prin agregarea modulelor separate; - structura creata nu trebuie sa contina intretaieturi. III.6. Definirea iesirilor sistemelor informatizate – prin iesirile unui subsistem informatic se va intelege totalitatea informatiilor furnizate de acesta beneficiarilor interni si externi, respectiv rapoarte, note de informare. III.7. Definirea intrarilor sistemelor informatice Definitie: prin intrarile unui sistem informatic se intelege totalitatea datelor primare necesare obtinerii informatiilor de iesire ale sistemului. Datele primare se pot clasifica in date interne si in date externe. La nivelul fiecarui sunbsistem informatic este necesar ca intrarile sistemului sa fie conditionate de iesirile acestuia. Planul logic – orice iesire este un rezultat al aplicarii unuia sau mai multor operatori asupra unui ansamblu de date de intrare. Pe plan tehnologic – caracteristicile iesirilor sistemului conditioneaza caracteristicile cerute intrarilor. III.8. Stabilirea colectiilor de date – pricipalele criterii pe baza carora se pot grupa datele sunt legate de sfera de cunoastere, de domeniul de activitate, de stabilitatea continutului datelor si de rorul datelor in procesul prelucrarii. 1.Dupa sfera de cunoastere: - date primare; - indicatori tehnico-economici cu caracter operational; - indicatori tehnico-economici cu centralizare media; - indicatori sintetici. 2.Dupa domeniul de activitate: - colectia furnizori; - colectia beneficiari; - colectia contracte; - colectia produse; - colectia repere; - colectia lucrari; - colectia personal; - colectia plati; - colectia incasari. 3.Dupa stabilirea datelor: - colectii de date conventional-constante; - colectii de date variabile. Clasificarea colectiilor de date conventional-constante: colectiile de date cu caracter normativ detin 50-60% din volumul total de informatii care circula in procesul informational al unei unitati econimice. Principalele colectii de date cu caracter normativ: - normativele de fabricatie; 7

- normativele tehnologice; - normativele de munca; - normativele materiale. 4. Dupa prelucrarea datelor: - colectii de date de baza; - colectii de date pentru tranzactii; - colectii de date intermediare sau de lucru; - colectii de date statistice; - colectii de date istorice. III.9. Alegerea modelelor economico-matematice: Modelele matematice folosite in perfectionarea activitatii economice sunt urmatoarele: - modele de programare liniara - problemele economice ce se pot rezolva cu acest tip de modele privesc optimizarea planului de productie, repartizarea sarcinilor de productie si folosirea optima a resurselor; - modele de programare - problemele economice ce se pot rezolva cu acest tip sunt determinarea minimului global/local pt o functie reala; - metodele de programare dinamica - problemele economice ce se pot realiza cu aceste modele sunt realizarea analizei secventiale a proceselor de luare a deciziilor, rezolvarea probl de inlocuire a utilajelor; - modele de teoria grafurilor - problemele economice ce pot fi astfel rezolvate sunt cele legate de determinarea drumurilor cu valoare optima, determinarea fluxului maxim; - modele de gestiune a stocurilor - problemele economice ce se pot realiza cu aceste modele privesc optimizarea activitatilor de aprovizionare, de productie si de desfacere; - modele de simulare - problemele economice ce se pot realiza cu aceste modele sunt simularea evolutiei fenomenelor si proceselor economice in functie de caracterul lor; - modele de teoria deciziilor - problemele economice rezolvate asa, sunt legate de fundamentarea deciziilor multidimensionare, fundamentarea deciziilor in conditii de risc si incertitudine; - modele de asteptare - problemele economice ce se pot realiza cu aceste modele privesc minimizarea timpului de asteptare concomitentcu minimizarea cheltuielilor ocazionate de asteptare. III.10. Alegerea tehnologiilor de prelucrare Tehnologiile pot fi clasificate in functie de: - metodele, tehnicile si echipamentele utilizate; - modul in care se structureaza si se organizeaza datele pentru prelucrare; - procedeele de introducere a datelor in calculator; - metodele si tehnicile de prelucrare si de redare a rezultatelor obtinute. Din punct de vedere al performantelor tehnico-functionale respectiv, dupa timpul de raspuns al sistemelorinformatice, tehnologiile se pot diferentia in: - tehnologii cu raspuns intarziat; - tehnologii in timp real. Dupa modul de structurare si organizare a datelor tehnologiile de preluare automata a datelor se clasifica in: - tehnologii care utilizeaza fisierele clasice; - tehnologii care utilizeaza fisierele clasice si/sau fisiere integrate; - tehnologii care utilizeaza baze de date. Dupa locul amplasarii calculatorului electronic in raport cu punctele de generare a datelor si cu functiile de valorificare a informatiilor obtinute din prelucrare: - tehnologii pntru sisteme informatice centralizate; - tehnologii pentru sisteme informatice distribuite. 8

III.11. Estimarea necesarului de resurse – elementele determinate pentru configuratia fiecarui echipament de prelucrare sunt: 1. Memoria interna – estimarea necesarului de memorie interna se face pe baza relatiei de calcul: M=M1+M2 unde: M=necesarul total de memorie, M1=necesarul de memorie pentru folosirea sistemului de operare ales, M2=necesarul de memorie pentru executia programelor aplicative. Necesarul de memorie interna pentru programe aplicative este: M2=max(Ma,Mb, ..,Mn). 2. Estimarea necesarului de echipamente periferice ale sistemului central de prelucrare se realizeaza in functie de echipametele de intrare-iesire si de unitatile de memorie externa. Numarul echipamentelor periferice necesare se stabileste in raport de factorii: - fluxul de intrare-iesire; - volumul de date ce se cere a fi stocat in memoria externa; - modul de exploatare; - numarul de programe ce se executa in paralel. 3. Estimarea personalului de personal de specialitate – personalul de specialitate necesar realizarii si exploatarii sistemului informatic, se determina in raport cu: - volumul de munca cerut de complexitatea proiectului si - volumul de munca cerut de intretinerea si exploatarea sistemului informatic. 4. Estimarea necesarului de produse-program pot fi asigurate: - din ansamblul de programe care insotesc calculatorul electronic; - prin preluarea de elemente tipizate; - prin preluarea altor programe, de la alte centre de informatica; - prin elaborarea softului, cu eforturi proprii. III.12. Planificarea realizarii sistemelor informatice Aceasta etapa are la baza principiul proiectarii si implementarii esalonate. Esalonare reprezinta ordinea in care vor fi abordate componentele sistemului. Esalonarea se reprezinta sub forma unui grafic detaliat in care se specifica fiecare modul component, etapele de realizare si durata fiecareia. Criterii: a - prioritatea obiectivelor componente; b - asigurarea legaturilor intre componente. Aceste relatii sunt de 2 tipuri, relatii de precedenta si relatii de succesiune; c - disponibilitatea resurselor. CONCLUZII Orice metoda de conceptie a unui sistem informatic trebuie sa urmareasca factori de natura tehnica si social–economici. In domeniul tehnic, metoda trebuie sa permita desfasurarea activitatilor in timp real, utilizand bazele de date corelat cu instrumente microinformatice existente sau atrase pentru un anumit proiect. In domeniul social– economic, metoda trebuie sa se integreze obiectivelor unei game de unitati care sa urmareasca descentralizarea deciziilor operative; simplificarea sarcinilor la nivelul posturilor de lucru; asigurarea securitatii şi a confidentialitatii; ameliorarea proceselor de gestiune, toate acestea prin maximizarea supervizarii la diferite nivele adaptandu-se tehnic, comercial si structural prin fuziune, extindere, etc. Metoda folosita trebuie sa asocieze eficient aspecte organizationale si informatice, care sa urmarească facilitatea cresterii calitatii relatiilor intre utilizatori si informaticieni. Aceasta trebuie 9

sa fie un mijloc comun de studiu, de conceptie, de dialog, de formalizare a deciziilor şi de control preventiv, pe scurt, sa fie un mijloc precis şi eficace dar fara a fi rigid pentru a fi acceptat in cadrul unui organism economic. Perceptia informaţiei in literatura de specialitate este: “informatia reprezinta un element generic al procesului de cunoastere si reprezentare a realitatii, precum si a celui de conceptie si de comunicare, inerente actiunii umane, la scara societatii – in general şi a organizaţiilor – in particular”. Caracterul multidimensional al informatiei impune considerarea regulilor de sistem, in caz contrar evaluarea acesteia nu are sanse de reusita.

10

BIBLIOGRAFIE 1. V. BITA, C. ANTONESCU, MARCELA IOSEP, ILEANA TRANDAFIR, Sisteme informatice. Editura Didactica, Bucuresti (1977) 2. P. VASILESCU, V. DUNCA, Proiectarea sistemelor informatice. Cadru general, studiu de caz. Editura Tehnica, Bucuresti (1979) 3. I. VADUVA, Sisteme informatice. Editura Universitatii din Bucuresti, Bucuresti (1980) 4. C. N. BODEA, GH. SABAU, Sisteme informatice economice – analiza si proiectare. Editura Siap (1995) 5. O. NICOLESCU, GH. SABAU, Sistemul informational managerial al organizatiei, Editura Economica, Bucuresti (2001) 6. INTERNET : www.biblioteca.ase.ro

11

CUPRINS Introducere .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

1

I. Istoria metodelor de proiectare .

.

.

.

.

.

.

1

.

.

.

.

.

3

II. Etapele proiectarii unui sistem informatic II.1. Modelarea globala

.

.

.

.

.

.

.

4

II.2. Enuntarea obiectivelor

.

.

.

.

.

.

4

III. Proiectarea de ansamblu a sistemelor informatice .

.

.

.

5

III.1. Activitati in proiectarea de ansamblu

.

.

.

.

5

III.2. Caracteristicile sistemului informatic

.

.

.

.

5

III.3. Cerinte ale sistemelor informatice .

.

.

.

.

6

III.4. Domenii si activitati .

.

.

.

.

.

6

III.5. Structura sistemelor informatice

.

.

.

.

.

6

III.6. Definirea iesirilor

.

.

.

.

.

.

.

7

III.7. Definirea intrarilor

.

.

.

.

.

.

.

7

III.8. Stabilirea colectiilor de date .

.

.

.

.

.

7

III.9. Alegerea modelelor economico-matematice

.

.

.

8

III.10. Alegerea tehnologiilor de prelucrare

.

.

.

.

8

III.11. Estimarea necesarului de resurse .

.

.

.

.

9

.

.

.

9

.

III.12. Planificarea realizarii sistemelor informatice Concluzii

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

9

Bibliografie .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

11

12

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE MATEMATICA INFORMATICA

MASTERAT “MODELE MATEMATICE SI INFORMATICE IN FINANTE, ASIGURARI SI BURSE DE VALORI”

PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATICE IN DOMENIUL FINANCIAR-BANCAR

“ANALIZA SI PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATICE”

BUCURESTI 2006

13