Analiza Evoluţiei Indicatorilor Din Bilanţul Contabil Pentru Banca ABN AMRO Din Olanda [PDF]

Zitiervorschau

Cuprins

Capitolul I. Analiza evoluției bilanțului contabil................................................................2 1.1 Scurt istoric...............................................................................................................2 1.2 Analiza evoluției bilanțului în perioada 2006-2012..................................................3 Capitolul II. Principalii indicatori de apreciere a performanţei ai bancii ABN AMRO.....6 2.1.Rata rentabilității financiare (RRF)..........................................................................6 2.2.Rata rentabilității economice (RRE).........................................................................7 2.3 Efectul de pârghie (EP).............................................................................................7 2.4 Rata profitului (RP)..................................................................................................8 2.5 Rata utilizării activelor (RUA).................................................................................8 Capitolul III. Evoluţia indicatorilor de performananţă la nivelul ABN AMRO si pe întregul sistem bancar olandez......................................................................................................10 3.1. Evoluţia ratei de rentabilitate financiară la nivelul ABN AMRO şi pe întregul sistem bancar olandez...............................................................................................................10 3.2. Evoluţia ratei rentabilităţii economice la nivelul ABN AMRO şi pe întregul sistem bancar olandez..........................................................................................................................11 3.3. Evoluţia efectului de pârghie la nivelul ABN AMRO şi pe întregul sistem bancar olandez......................................................................................................................................12 3.4. Evoluţia ratei profitului la nivelul ABN AMRO şi pe întregul sistem bancar olandez......................................................................................................................................12 3.5. Evoluţia ratei utilizării activelor la nivelul ABN AMRO şi pe întregul sistem bancar olandez..........................................................................................................................13 Bibliografie.......................................................................................................................15

Capitolul I. Analiza evoluției bilanțului contabil

1.1 Scurt istoric

1

ABN AMRO este una din cele mai mari bănci olandeze, un actor important în peisajul bancar mondial, care stă la dispoziția clienților cu peste 105.000 de angajați repartizați în aproximativ 3500 de filiale. Acesta este rezultatul fuziunii care a avut loc pe 22 septembrie 1991 între cele mai mari bănci din Olanda: Algemene Bank Nederland (ABN) și Amsterdam-Rotterdam Bank (AMRO). În data de 8 octombrie 2007, un consorțiu format din trei bănci europene, Royal Bank of Scotland Group, Banco Santander Central Hispano și Fortis, a anunțat că oferta lor pentru 86% din acțiunile ABN AMRO a fost acceptată, astfel având loc cea mai mare achizi ție bancară din istorie(70 miliarde Euro). În urma acesteia, Fortis a obtinut operațiunile ABN AMRO din Belgia și Olanda, Banco Santander Central Hispano obține diviziile din America de Sud, iar Royal Bank of Scotland Group obține restul diviziilor din Asia și Europa, inclusiv pe cea din România. In anul 2008, pe fondul crizei economice și preluării ABN AMRO, grupul belgian, Fortis,a întâmpinat probleme financiare grave. Astfel, în luna septembrie a anului 2008 acesta a fost naționalizat parțial, iar în luna octombrie s-a recurs la naționalizarea integrală. Guvernul olandez a cumpărat acțiunile ABN AMRO deținute de Fortis pentru suma de 16,8 miliarde de euro. “Noua” ABN se concentrează atât pe operațiunile de retail și private banking cât și pe cele comerciale și de corporate banking, oferind serviciile sale in peste 60 de țări.

1.2 Analiza evoluției bilanțului în perioada 2006-2012 Tabelul nr. 1 –Bilanţul Băncii Posturi de activ/pasiv

SUMA (milioane euro) 2008 2009 2010

2006

2007

ACTIVE Numerar şi solduri la

2011

2012

12.317

16.750

5.854

4.368

906

7.641

9.796

bancile centrale Active fin. deţinute

205.73

242.277

212.65

20.342

24.300

29.523

22.804

pentru tranzacţionare Investii financiare

6 125.38

96.435

3 67.061

20.763

20.197

18.721

21.407

Credite si creante la

1 134.81

175.696

75.566

45.062

41.117 61.319

46.398

2

banci Credite si creante la

9 443.25

398.331

270.50

280.72

275.75

272.00

276.28

-

5 1.527

871

7 796

9 975

5 1.159

8 920

3 1.011

si

6.270

2.747

2.035

1.937

1.679

1.609

1.519

echipament Fondul comercial si alte

9.407

1.424

924

472

412

276

223

active necorp Venituri si

cheltuieli

9.290

12.580

7.011

3.532

4.169

4.369

3.940

inregistrate in avans Alte active Active de afaceri

27.212 11.850

12.769 60.45

17.727 1.583

7.300 -

8.312 85

6.845 68

9.834 55

5.100

1.044

1.508

clienti Capitaluri

proprii

investitii Proprietate

detinute

in

vederea

vanzarii Active fiscale

8 -

TOTAL ACTIVE

4.875

987.064 1.025.21

1.383

1.134

666.81 386.524 386.524 404.682 394.404

3

7

145.36

155.476

192.08

26.951

19.982

22.779

18.782

tranzacţionare Datorii fata de banci

4 187.98

239.334

7 94.620

37.387

21.536

30.962

21.263

Datorii faţă de clienţi

9 362.383

330.352

209.00

210.74

211.27

213.61

216.02

Titluri de creanta emise

202.04

174.995

4 111.29

8 7 70.837 86.591

Provizioane Pasive de afaceri pentru

6 7.850 3.707

6.544 39.780

6 4.144 864

1.328

1.716

1.646

1.407

si

10.640

12.244

8.418

5.980

6.602

5.986

5.698

venituri amanate Alte datorii Total pasive(cu exceptia

21.977 941.95

18.072 978.888

15.012 636.14

12.591 365.82

11.698 359.40

13.266 384.56

13.587 370.80

15.616 994.504

5 2 2 5 1 13.549 11.747 8.085 8.697 9.566 649.69 377.569 367.487 393.262 380.367

PASIVE Datorii

vanzare Cheltuieli

fin.

angajate

pt.

datoriilor subordonate) Datorii subordonate TOTAL pasive

6 19.213 961.169

6 1 96.310 94.043

4 CAPITAL Capital social Prime de emisiune Prime de trezorerie

1.085 5.245 1.829

1.085 5.332 2.640

1.852 5.343 3

-933

1.015 11.505 -783

1.015 11.505 -1.938

1.015 13.105 -1.783

Rezultatul reportat Castiguri nete Total Capitaluri proprii Capitaluri

atribuite

18.599 497 23.597

25.650 148 29.57

2.298

5 1.134

intereselor proprii TOTAL CAPITALURI 25.895 30.709 TOTAL CAPITALURI 987.064 1.025.21 SI DATORII

11.096 9.666 1.214 17.077 8.733 46

222

362 12.099

818 11.400

1.681 14.018

13

20

19

17.123 8.955 12.112 11.420 14.037 666.81 386.524 386.524 404.682 394.404

3

7

În 2006 totalul activelor a fost de 987.064 milioane euro urmând ca acestea să atingă cota maximă imediat în anul următor când au ajuns la 1.025.213 milioane euro fapt datorat creșterii activelor financiare deținute pentru tranzacționare, a creditelor și crean țelor deținute la bănci dar și a activelor de afaceri deținute în vederea vânzării.La fel ca și totalul activelor cel al capitalurilor proprii a crescut în 2007 comparativ cu 2006 de la 961.169 milioane euro la 994.504 milioane euro , moment în care a ajuns la cea mai ridicată valoare de până acum deoarece au crescut semnificativ datoriile față de bănci, pasivele de afaceri pentru vânzare dar și datoriile financiare pentru tranzacționare. În 2008 ABN-AMRO a suferit o reducere considerabilă atât a activelor cât și a pasivelor totale, astfel că față de anul precedent în bilanțul contabil a fost înregistrată o valoare totală a pasivelor de 666.817 milioane euro cu 358.396 mai puțin în timp ce în cazul pasivelor totale valoarea acestora a fost de 649.694 milioane euro cu 344.810 mai puțin.Aceste diminuări considerabile au survenit ca urmare a scăderii foarte mari a activelor de afaceri de ținute pentru vânzare dar în primul rând a creditelor și creanțelor față de bănci și clien ți în cazul activelor totale iar în cazul pasivelor principala cauză a fost scăderea datoriilor fată de bănci și clien ți, a pasivelor de afaceri deținute în vederea vânzării precum și a titlurilor de creanță emise. Anul 2009 avea să fie un an decisiv pentru ABN-AMRO deoarece aceasta deși încerca să se mențină la nivelul înregistrat în anul 2008 din punctul de vedere al activelor și respectiv al pasivelor totale care au fost diminuate simțitor.În ciuda încercărilor de a menține nivelul acestora neschimbat anul 2009 a fost un an dificil din punct de vedere al situa ție financiare deoarce urma sa aibă loc o nouă diminuare destul de mare a activelor totale și respectiv a pasivelor.Astfel că activele totale au scăzut aproape la jumătate comparativ cu anul 2008 ajungând la un nivel de doar 386.524 milioane euro cu 280.293 mai puțin, iar pasivele totale înregistrând aproape aceeași diminuare situându-se la un nivel de doar 377.569 milioane euro cu 272.125 mai puțin. ABN-AMRO a reușit să supraviețuiască pe piața bancară din Olanda deși înregistrase niște pierderi uriașe în 2 ani consecutivi și reușește ca în 2010 să se mențină la acela și nivel pe 4

care la înregistrat și în 2009 atât din punct de vedere al activelor cât și al pasivelor.După această performanță de a stopa pierderile banca olandeză are curajul sa își propună și o cre ștere pe plan economic pentru anul 2011. Acest obiectiv avea să devină realitate și la finele anului 2011 ABN- AMRO reușește să obțină o creștere economică și financiară astfel că nivelul total al activelor cre ște cu aproximativ 18.158 atingând pragul de 404.682 milioane euro în timp ce totalul pasivelor creștea cu 25.775 ajungând la suma totală de 393.262 milioane euro.Deși nu este o creștere prea mare comparativ cu performanța pe care o înregistra ABN-AMRO în 2006-2007 pentru banca olandeză însemna o creștere uriașa în condițiile în care în doar 2 ani a reușit să piardă mai mult din jumătate din totalul activelor și pasivelor pe care le deținea. Ca urmare a performanței înregistrată în 2011, cea de a rămâne pe piața bancară și chiar mai mult de a reuși să își mărească totalul activelor și respectiv al pasivelor ABN-AMRO î și propune pentru anul financiar 2012 o creștere măcar la fel de bună precum cea precedentă. La finele anului 2012 deși situația pe care bilanțul o prezenta nu era una favorabilă pentru ABN-AMRO întrucât activele totale au suferit o nouă diminuare însă de data aceasta mult mai mică decât în anii 2008 și 2009 cu doar 10.278 ajungând astfel la nivelul total pe anul 2012 de 394.404 milioane euro.Nici pasivul băncii nu rămâne neschimbat astfel că totalul acestora a scăzut în anul 2012 cu 12.895 atingând pragul de 380.367 milioane euro.

Capitolul II. Principalii indicatori de apreciere a performanţei ai bancii ABN AMRO

Principalii indicatori de performanţă sunt : rata rentabilităţii financiare, rata rentabilităţii economice, efectul de pârghie, rata profitului şi rata utilizării activelor. Pentru a putea calcula aceşti indicatori de performanţă pentru ABN AMRO ne vom ajuta de datele din tabelul nr. 2. Tabelul nr. 2 – Indicatori de reflectare a performanţelor ABN AMRO An Specificaţie Profit Net Capitalul propriu Total active Total

2006 4.71 5 23.5 97 987,06 4 27.6

2007 9,97 5 29 .575 1,02 5,213 20.9

Mărimi numerice (milioane Euro) 2008 2009 2010 2011 3,59 4.40 -414 689 5 0 17.0 8.73 12.09 11.40 77 3 9 0 666,8 386.5 379.599 404.682 17 84 15.4 16.4 6.797 7.794 5

2012 948 14.018 394.404 7.338

venituri

41

34

48

36

2.1. Rata rentabilității financiare (RRF). Reprezintă un indicator care prin conținutul său exprimă o serie de aspecte cu privire la gradul de generare a profitului, eficien ța operațională, efectul de pârghie. Rata rentabilității financiare pune în valoare rezultatele managementului bancar, oferindu-le posibilitatea acționarilor de a cunoaște eficiența investițiilor pe care le-au făcut în activitatea bancară. Acest indicator se determină potrivit relației: RRF =

PN CP

x 100 , unde: PN = profit net;

2006: RRF=

PN CP

4.715 23.597

x 100 =

2007: RRF=

PN CP

9975 x 100= 20934

2008: RRF=

PN CP

x 100=

3595 17077

2009: RRF=

PN CP

x 100=

4400 8733

2010: RRF=

PN CP

x 100=

−414 12099

2011: RRF=

PN CP

689 x 100= 11400

2012: RRF=

PN CP

x 100=

948 14018

CP = capital propriu x 100= 19.98%

x 100= 47.64% x 100= 16,99 % x 100= 50.38% x 100= -3.42% x 100= 6.04 % x 100= 6.76 %

2.2. Rata rentabilității economice (RRE) se referă la efortul de a utiliza resursele financiare și reale ale băncii de către activitatea managerială cu scopul de a genera profit. Rata rentabilității economice este indicatorul care exprimă cel mai bine eficciența bancară, deoarece rezultatele sunt evidențiate direct, în funcție de managementul specific al intermedierii bancare, de optimizarea operațiunilor active, în raport cu nivelul determinat al resurselor. Ca relație de calcul acest indicator se exprimă astfel: 6

PN A

RRE =

x 100, unde A= total active

2006: RRE=

PN A

x 100=

4715 987064

2007: RRE=

PN A

x 100=

9975 1025213

2008: RRE=

PN A

x 100=

3595 666817

2009: RRE=

PN A

366584 ¿ x 100= 4400 x 100= 1,2 % ¿

2010: RRE=

PN A

x 100=

−414 379599

x 100= -0.10 %

2011: RRE=

PN A

x 100=

689 404682

x 100= 0.17 %

2012: RRE=

PN A

x 100=

948 394.404

x 100= 0.24 %

x 100= 0,477 % x 100= 0,972% x 100= 0,539 %

2.3 Efectul de pârghie (EP), arată gradul de utilizare a resurselor suplimentare ce pot avea ca efect creșterea rentabilității financiare a capitalului propriu. Atunci când angajarea unor resurse noi este avantajoasă, ori când costul resurselor suplimentare este mai mic sau egal cu rentabilitatea economică, efectul de pârghie este pozitiv și negativ în situația inversă. EP =

A CP

x 100

2006: EP=

A CP

x 100=

987,064 23.597

2007: EP=

A CP

x 100=

1,025,213 29.575

2008: EP=

A CP

x 100=

666,817 17.077

x 100=3904.76 %

2009: EP=

A CP

x 100=

386.584 8733

x 100= 4426.70%

2010: EP=

A CP

x 100=

379.599 12099

x 100= 3173.44 %

2011: EP=

A CP

x 100=

404.682 11.400

x 100= 3549.82 %

x 100= 4183 % x 100=3466.48 %

7

A CP

2012: EP=

x 100=

14018 ¿ 394.404 ¿

x 100=2813.55 %

2.4 Rata profitului (RP), se determină ca raport între profitul net (PN) și total venituri (V). RP =

PN V

x 100

2006: RP=

PN V

x 100=

4.715 27.641

x 100= 17.05 %

2007: RP=

PN V

x 100=

9,975 20.934

x 100= 47.64 %

2008: RP=

PN V

x 100=

3,595 15.448

x 100= 23.27 %

2009: RP=

PN V

x 100=

4.400 16.436

x 100= 26.77 %

2010: RP=

PN V

x 100=

−414 6.797

x 100= -6.09 %

2011: RP=

PN V

x 100=

689 7.794

x 100= 8.84 %

2012: RP=

PN V

x 100=

948 7.338

x 100= 12.83 %

2.5 Rata utilizării activelor (RUA), se calculează ca un raport între venituri și total active.

RUA =

V A

x 100

2006: RUA=

V A

x 100=

27.641 987,064

2007: RUA=

V A

x 100=

20.934 1,025,213

2008: RUA=

V A

x 100=

15.448 666,817

x 100= 2.31 %

2009: RUA=

V A

x 100=

16.436 386.584

x 100= 4.51 %

2010: RUA=

V A

x 100=

6.797 379.599

x 100= 1.79 %

x 100= 2.80 % x 100= 2.04 %

8

2011: RUA=

V A

x 100=

7.794 404.682

x 100= 1.95 %

2012: RUA=

V A

x 100=

7.338 394.404

x 100= 1.86 %

Sintetizând calculele făcute obţinem tabelul nr. 3 ce reflectă valoarea indicatorilor de performanţă în perioada 2006 – 2012. Tabelul nr. 3 - Indicatori de performanţă ai ABN AMRO An Indicator RRF RRE EP RP RUA

200 6 19, 98 0.4 77 418 3 17. 05 2.8 0

2007

Valoare indicator (în %) 2008 2009 2010

47.64

16.99

50.38

0.972

0.539

3466. 48 47.64 2.04

2011

2012

-3.42

6.04

6.76

1.20

-0.10

0.17

0.24

3904. 76 23.27

4426. 70 26.77

3173. 44 -6.09

3549. 82 8.84

2813. 55 12.83

2.31

4.51

1.79

1.95

1.86

9

Capitolul III. Evoluţia indicatorilor de performananţă la nivelul ABN AMRO si pe întregul sistem bancar olandez

Tabelul nr. 4 - Indicatori de performanţă pentru întreg sistemul bancar olandez An Indicator RRF RRE EP RP RUA

2006

2007

15,1 0,6 232,5 24,01 2,5

14,9 0,9 192,3 37,5 2,4

Valoare indicator (în %) 2008 2009 2010 25,6 1,4 185,1 50 2,8

24,8 1,4 169,3 48.28 2,9

24,7 1,4 188,6 60.87 2,3

2011 26,3 1,5 166,6 60,13 2.5

2012 5,326 1,6 198.2 59,26 2,7

3.1. Evoluţia ratei de rentabilitate financiară la nivelul ABN AMRO şi pe întregul sistem bancar olandez Graficul nr. 1 - Evoluţia ratei rentabilităţii financiare la nivelul ABN AMRO si la nivelul întregului sistem bancar olandez în perioada 2006-2012 Rata rentabilitatii financiare 60 50 40 30 20 10 0 2006 -10

2007

2008

2009 ABN A

2010

2011

2012

DNB

Din graficul nr. 1 se poate observa că în perioada 2006-2007 rata de rentabilitate financiară a ABN AMRO a cunoscut o scădere nesemnificativă (de la 15.1% la aproape 14,9%), fiind urmată de o creștere importantă în anul 2008 când aceasta atinge pragul de 25.6%.Imediat după acest salt destul de mare pe care rata rentabilității financiare la înregistrat în 2008 a urmat o serie de 2 ani în care aceasta a scăzut încet dar sigur astfel că în anul 2009 a fost cotată la 24.8% cu 0.8% în scădere față de anul precedent, în anul 2010 aceasta a înregistrat o nouă scădere cu 10

0.1% ajungând la 27,7%.După acești 2 ani în care rata rentabilității a scăzut anul 2011 este anul în care aceasta înregistrează o nouă creștere semnificativă cu aproximativ 1,6% ajungând la 26.7%.Așa cum în anul 2008 rata de rentabilitate financiară a ABN AMRO a înregistrat o performanță uluitoare crescând într-un singur an cu 10.7% în anul 2012 aceasta înregistrează o scădere istorică și mai mare cu aproximativ 21% atingănd nivelul critic de 5,3%. Din punct de vedere al evoluției ratei de rentabilitate financiară în cadrul ABN AMRO putem afirma că aceasta a avut o evoluție fluctuantă în perioada 2006-2012 timp în care a reu șit să atingă atât cota de maxim cât și pe cea de minim din punct de vedere al mărimii.

3.2. Evoluţia ratei rentabilităţii economice la nivelul ABN AMRO şi pe întregul sistem bancar olandez Graficul nr. 2 - Evoluţia ratei rentabilităţii economice la nivelul ABN AMRO si la nivelul întregului sistem bancar olandez în perioada 2006-2012. 1.8 1.6 1.4 1.2 1 0.8 0.6 0.4 0.2 0 2006 -0.2

ABN A DNB

2007

2008

2009

2010

2011

2012

În ceea ce priveşte rata rentabilităţii economice, aceasta cunoaşte, atât pentru ABN AMRO, cât şi pentru întregul sistem bancar olandez un trend ascendent până în 2007, după care rata sistemului bancar olandez rămâne constantă la valoarea de 1,4% până în 2009, urmând ca după acest an să îşi reia trendul ascendent. Trendul ascendent al ratei rentabilităţii economice se datorează creşterii profitului net într-un ritm mai mare decât cel al activelor totale. ABN AMRO a cunoscut doar o evoluţie ascendentă a ratei rentabilităţii economice de la 0,6,% în 2006 la 0,9% în 2007 urmată de o peioadă de 3 ani în care aceasta a stagnat la nivelul de 1.4 % și încheind cu un nou trend ascendent în 2011 și 2012 când aceasta a atins nivelul de 1,5% respectiv1,6%. Pe toţi cei 7 ani de analiză, valoarea ratei rentabilităţii economice a ABN AMRO este superioară ratei rentabilităţii economice a sistemului bancar olandez.

11

3.3. Evoluţia efectului de pârghie la nivelul ABN AMRO şi pe întregul sistem bancar olandez Graficul nr. 3 - Evoluţia efectului de pârghie la nivelul ABN AMRO si la nivelul întregului sistem bancar olandez în perioada 2006-2012 5000 4000 3000

ABN A

2000

DNB

1000 0 2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Aşa cum reiese, din graficul efectului de pârghie, valoarea indicatorului pentru ABN AMRO este, în cei mai mulţi ani, superioară valorii indicatorului sistemului olandez. Dacă în 2006 efectul de pârghie pentru ABN AMRO atingea valoarea de 232,5% acesta ajunge să scadă în 2007 până la 192,3% din cauza creşterii capitalurilor proprii într-un ritm mai alert decât creşterea activelor totale.După 2007 şi până în 2009 indicatorul urmează un trend ascendent datorat creşterii activelor şi creşterii capitalului propriu. Între 2009-2010 efectul de pârghie creşte de la 169.3% la 188,6%.Evoluția fluctuantă a efectului de pârghie a continuat și în anul 2011 când acesta a coborât la 166,6% și repsectiv în 2012 când acesta a crescut din nou atingând pragul de 198,2%. Dacă evoluţia indicatorului pentru ABN AMRO a fost una cu suişuri şi coborâşuri, evoluţia efectului de pârghie pentru întregul sistem bancar olandez cunoaşte în perioada de analiză mai mult un trend descendent, combinat pentru o scurtă perioadă de timp cu un trend ascendent.

3.4. Evoluţia ratei profitului la nivelul ABN AMRO şi pe întregul sistem bancar olandez Graficul nr. 4 - Evoluţia ratei profitului la nivelul ABN AMRO și la nivelul întregului sistem bancar olandez în perioada 2006-2012. 80 60 40

ABN A

20

DNB

0 2006 -20

2007

2008

2009

2010

12

2011

2012

Analizând graficul de mai sus observăm că, pe toţi cei 7 ani de analiză, ratele profitului pentru întreg sistemul bancar olandez sunt superioare ratelor profitului ABN AMRO. Dacă ratele profitului pentru ABN AMRO se încadrează pe un trend ascendent, ratele profitului pe întreg sistemul alternează trendul ascendent cu trendul descendent. În perioada 2006-2008 rata profitului pe întreg sistemul bancar olandez creşte de la aproximativ 24% la 50%, la fel se întâmplă şi în perioada 2009-2010 - crescând de la 48% la 61%. Perioade de declin ale ratei profitului se înregistrează între 2008-2009 şi între 2010-2012. Rata profitului a ABN AMRO scade de la 24,01% în 2006 până la 37,5% în 2007 fiind urmată de o creștere în 2008 când ajunge la aproximativ 50%.Conform datelor preluate din rapoartele anuale putem afirma că evoluția ratelor profitului în cadrul ABN AMRO înregistrează suișuri și coborâșuri de la un an la altul astfel că începând cu anul 2009 când aceasta scade până la 48,28% în 2010 crește până la 60,87%, scăzând neînsemnat până la un nivel de 60,13% în anul 2011 și coborând un an mai târziu până la 59,26%.

3.5. Evoluţia ratei utilizării activelor la nivelul ABN AMRO şi pe întregul sistem bancar olandez Graficul nr. 5 - Evoluţia ratei utilizării activelor la nivelul ABN AMRO si la nivelul întregului sistem bancar olandez în perioada 2006-2012. 5 4 3

ABN A

2

DNB

1 0 2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Făcând o comparație între sistemul bancar olandez și ABN AMRO, putem observa că din 2006, pentru sistemul olandez, rata utilizării activelor cunoaște o evoluție ascendentă plecând de la valoarea de 2,5% în 2006 și ajungând la 2,9% în 2009, scăzând până la 2,4% în 2010 după care își continuă trendul ascendent în următorii 2 ani.Rata utilizării activelor pentru ABN AMRO pornește de la valoarea de 2.6% în 2006 și scade până la o valoare de 2,4% în 2007 ; după 2007 rata ABN AMRO crește și ajunge să fie de 2,8%. RUA pentru ABN AMRO continuă să crească și în anul 2009 când ajunge la 2,9%, scade considerabil în anul 2010 când ajunge la pragul de 2,3% după care urmează un trend ascendent în 2011 când atinge nivelul de 2,5% și respectiv 2012 când aceasta este 2,7%. 13

Urmărind trendurile pentru sistemul bancar olandez și pentru ABN AMRO în ceea ce privește rata utilizării activelor, constatăm că între 2006-2007 ambele trenduri sunt descendente iar în 2007-2009 ambele cresc simțitor. ABN AMRO are un trend descendent la fel ca și sistemul bancar olandez pentru anul 2010 doar că diferența este ceva mai mare, urmând ca din 2010 și până în 2012 ambele să cunoască o evoluție ascendentă.

Bibliografie

Cocriş Vasile, Chirleşan Dan, Managementul bancar & analiza de risc în activitatea de creditare, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2007 http://www.abnamro.com Raportul anual ABN AMRO 2006 Raportul anual ABN AMRO 2007 Raportul anual ABN AMRO 2008 Raportul anual ABN AMRO 2009 Raportul anual ABN AMRO 2010 Raportul anual ABN AMRO 2011 Raportul anual ABN AMRO 2012 Raportul anual DNB 2006-2012 http://www.dnb.nl 14