Ameliorarea Florii-Soarelui [PDF]

Zitiervorschau

CURS NR. 13 - 02.07.2013 AMELIORAREA FLORII-SOARELUI

Ameliorarea plantelor și producerea de sămânţă, An III, Sem. II

PLANUL CURSULUI


INTRODUCERE;




REZULTATE ȘI DIRECŢII DE AMELIORARE A FLORII-SOARELUI;




OBIECTIVE DE AMELIORARE;




METODE DE AMELIORARE

INTRODUCERE

S = 786.058 ha în România; S = 23.104.402 ha la nivel mondial – 2010 (www.fao.org, 2011)

REZULTATE ȘI DIRECŢII DE AMELIORARE A FLORII-SOARELUI În anul 1965 a fost omologat primul soi românesc de floareasoarelui (INCDA Fundulea) – RECORD (soi care a fost extins în perioada 1967-1971 pe întreaga suprafaţă semănată cu această cultură în România).

În anul 1971 au fost omologaţi primii hibrizi româneşti de floareasoarelui, obţinuţi pe baza liniilor cu gene de androsterilitate înlănţuite cu gene marker producătoare de antocian (ROMSUN 52 şi ROMSUN 53)

Accentul în ceea ce priveşte ameliorarea florii-soarelui este pus în principal pe dezvoltarea hibrizilor cu creştere viguroasă (heterozis), utilizând androsterilitatea citoplasmatică (CMS – cytoplasmic male sterility).

CARE SUNT OBIECTIVELE DE AMELIORARE LA FLOAREA - SOARELUI?

OBIECTIVE DE AMELIORARE PROFIT MAXIM PENTRU FERMIER Producţie mai mare

În ani buni

Cheltuieli mai mici

În ani nefavorabili

SATISFACŢIA CONSUMATORULUI Vandabilitate mai bună

Calitate de piaţă Calitate de utilizare Efecte pt. sănătate

Potenţial de producţie Sincronizare cu resursele climatice

Reducerea pierderilor produse de stress Rezistenţă /toleranţă

Reducerea pierderilor produse de boli (insecte) Rezistenţă /toleranţă

Adaptare la tehnologii - mecanizare -cu intrări reduse - ecologice

1. POTENŢIALUL DE PRODUCŢIE – CARACTER COMPLEX CU DETERMINISM POLIGENIC (GENE MINORE) - Este determinat de elementele de producţie - Producţia este influenţată de toţi factorii limitativi (biotici și abiotici)

POTENŢIALUL DE PRODUCŢIE nr. de plante fertile/ unitatea de suprafaţă; Elementele componente ale producţiei

număr de rânduri de flori / calatidiu; proporţia florilor fertile ; număr de rânduri de seminţe / calatidiu; nr. de seminţe pline/calatidiu; greutatea seminţelor / calatidiu; masa a 1000 de boabe (MMB).

diametrul calatidiului – 25 cm; Producţii mari

nr.mare de seminţe/calatidiu – 2000; seminţe mari / calatidiu; MMB > 80g zona centrală a calatidiului să fie fertilă; conţinutul de seminţe seci sa fie ≤ 5%. calatidiul să fie compact, convex și ușor aplecat

2. CALITATEA - CARACTER COMPLEX CU DETERMINISM POLIGENIC (GENE MINORE) Care sunt elementele (indicii de calitate) ce determină calitatea la floarea soarelui?

CALITATEA SEMINŢELOR DE FLOAREASOARELUI

♦ conţinutul procentual de coji: variază între 18 – 41%; ♦ conţinutul procentual de ulei din miez are valori cuprinse între 40-70%; ♦ calitatea uleiului de floarea-soarelui este determinată de proporţia acizilor graşi, saturaţi şi nesaturaţi: stearic, palmitic; oleic 14-53% şi linoleic 38-75% ● la fl.-soarelui, în ultima vreme lucrările de ameliorare sunt dirijate în direcţia obţinerii de LC cu un conţ. > de acid oleic (80-90%), acestea fiind folosite ulterior ca forme parentale la hibrizii nou creaţi; ● uleiul de fl.soarelui cu un conţinut > de acid oleic, este mai puţin susceptibil la schimbările oxidative din timpul rafinării, depozitării şi prăjitului; ● calitatea uleiului se corelează pozitiv cu indicele de iod mic , conţinutul de acizi liberi, conţinutul scăzut de acizi saturaţi (stearic, palmitic 8 – 14%). ♦ conţinutul procentual de proteină (20-40% din greutatea miezului uscat ) şi calitatea ei. ♦ conţinutul în AA esenţiali (lizină: 2,5 – 3,5 g/ 100 g de proteine).

3. DURATA PERIOADEI DE VEGETAŢIE

4. REZISTENŢA LA SECETĂ ♦ Pentru rezistenţa la secetă se urmărește selecţia formelor cu o structură xeromorfică, capabile să suporte pierderea turgescenţei foliare și să se refacă repede după perioadele de ofilire din timpul secetei pedologice și atmosferice. ♦ Plantele rezistente la secetă trebuie să aibe aparat foliar adaptat la reducerea transpiraţiei; un sistem radicular bogat, profund; un consum mic de apă la realizarea unui gram de substanţă uscată. ♦ Formele rezistente la secetă au un conţinut mai ridicat în ulei.

● uniformitatea plantelor în privinţa înălţimii tulpinii, a mărimii calatidiului şi a perioadei înfloririi şi coacerii ● rezistenţa la cădere Căderea plantelor micşorează considerabil producţia, depreciază calitatea seminţelor, favorizează atacul bolilor, duce la neuniformizarea maturităţii pl. şi împiedică recoltarea mecanizată.

5. Aptitudinea pentru recoltarea mecanizată

Cauzele căderii: ● fragilitatea zonei inferioare a tulpinii, datorită slabei dezv. a ţesuturilor mecanice, care provoacă frângerea sau îndoirea pl. la bază; ● sistem radicular slab dezv. şi superficial, care poate fi uşor dislocat. Prin consangvinizare au fost obţinute LC rezistente la cădere şi ulterior hibrizi F1 rezistenţi. ● rezistenţa la scuturare este determinată de compactitatea seminţelor pe calatidiu şi de modul cum sunt fixate în structura alveolară.

6. Rezistenţă la boli şi dăunători

Boli: 1. Mana - Plasmopara halstedi 2. Rugina – Puccinia helianthi 3. Putregaiul alb – Sclerotinia sclerotiorum 4. Putregaiul cenuşiu – Botriytis cinerea 5. Necrozarea tulpinilor – Phomopsis 6. Orobanche cumana (lupoaie)- plantă parazită care atacă rădăcinile de fl.s. Hibrizii Turbo, Favorit, Arena, posedă gena Or6 în linia mamă – prezintă rezistenţă la toate rasele de lupoaie. Dăunători: 1. molia florii soarelui (Homoeosoma nebulella) Prezenţa stratului carbonogen în coaja seminţei asigură rezist. la molie. 2. viermele sârmă; 3. gărgăriţa frunzelor; 4. sfredelitorul tulpinilor.

METODE DE AMELIORARE (prezentare generală) 1.Hibridarea interspecifică, urmată de inducerea de translocaţii, de backcross şi de selecţie; 2. Consangvinizarea şi utilizarea heterozisului; 3. Androsterilitatea citoplasmatică şi restaurarea fertilităţii; 4. Mutageneza; 5. Selecţia cu variantele pentru plantele alogame; 6. Selecţia asistată de markeri moleculari