Almanahul Anticipația 1989 [PDF]

Zitiervorschau

ai un om educat şi stăpîn pe cele mai Înalte cunoştinţe te domeniile poate Înţelege legile obiective, cerinţele dezvoltării economico-sociale, poate sesiza la timp schimbăcare au loc În societate, poate sesiza ceea ce este vechi şi ai corespunde noii etape a progresului, poate sesiza noul e va dezvolta şi care reprezintă viitorul", NICOLAE CEAUŞESCU

UN OBIECTIV DE MARE ACTUALITATE PERFECŢIONAREA ACTIVIT ĂŢII IDEOlOGICE ŞI POLITICa-EDUCATIVE riaşele transformări politice .şi economice-sociale care au marcat evoluţia ţării noastre În anii socialismului, cu deosebire În perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului, cu deplină mîndrie patriotică numită de Întregul nostru popor "Epoca Nicolae Ceauşescu", s-au răsfrînt semnificativ şi într-un chip specific şi în planul conştiinţei maselor, al gîndirii şi practicii revolutionare. In contextul în care în întreaga lume se caută solutii noi la profundele şi gravele probleme cu care se confruntă omenirea, este de la sine înţeles că şi la noi, într-o continuitate firească a procesului de perfecţionare a tuturor laturiJor activităţii, proces ce a cunoscut o intensificare de proporţii după cea, de-a doua jumătate a deceniului şapte, se depun eforturi pentru adoptarea unor măsuri menite să conducă societatea noastră socialistă multilateral dezvoltată spre noi realizări şi succese. In acest sens secretarul general al

U

~ ~

ALMANAH ANTICIPAŢIA

partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia în cadrul Expunerii cu privire la perfectienarea activităţii or.ganizatorice, ideologice şi politice-educative, în vederea creşterii rolului conducător al partidului în întreaga viaţă economico-socială, la Consfătuirea de lucru cu activul şi cadrele de bază din domeniul muncii organizatorice de partid şi politicc-ideologice: "Marile schimbări în dezvoltarea econornico-socială, în structura socială şi în altele nu s-au reflectat în mod corespunzător în activitatea ideologică şi politice-educativă. Trăgînd învăţărnintele din întreaga activitate din trecut, nu trebuie să ne întoarcem şi să căutăm răspunsul în trecut, ci trebuie să privim înainte, spre viitor şi să găsim răspuns problernelor noi, corespunzător noilor cerinţe ale ,dezvoltării social-economice": In mod magistral secretarul general al partidului surprinde cu această ocazie un aspect deosebit de important şi semnificativ: în con-

textul în care societatea socialistă trebuie să se realizeze pe baza unei concepţii noi, avan.sate despre lume şi viaţă, tocmai în domeniul ideologic şi politico-educativ se poate constata o rămînere în urmă faţă de realizările economice-sociale. Problema constă în faptul că realităţile economice se pot modifica mai rapid decît modul. de gîndire al oamenilor, procesul de schimbare a mentalităţilor, a conceptiei despre lume şi societate fiind deosebit de complex şi avînd o uriaşă rezistenţă la transformare. Cheia soluţionării acestei probleme o reprezintă formarea omului nou, dezvoltarea conştiinţei revoluţionare la toti cetăţenii patriei în aşa fel încît prerogativele libertăţii să fie împlinite prin asumarea, potrivit tezei socialismului ştiinţific, a înţelegerii necesităţii. "Numai un om educat şi stăpîn pe cele mai înalte cunoştinţe din toate· domeniile - arăta secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu - poate înţetege legile, obiective, cerinţele dezvoltării economico-sociale, poate sesiza la timp schimbările care au loc în societate, poate sesiza ceea ce este vechi şi nu mai corespunde noii etape a progresului, poate sesiza noul care se va dezvolta şi care reprezintă viitorul. Numai un ase-

3

/

menea om, în Intelesul ştiinţific, poate fi un om cu adevărat liber I"; precizînd totodată şi premisele şi bazele acestui salt calitativ în domeniul ideologiei cînd sublinia: "Este necesară, cu adevărat, o nouă revolutie În gîndire. Aceasta se poate realiza nu prin întoarcerea la concepţii vechi, care şi-au trăit traiul, ci privind Înainte, făcînd loc cu hotărîre noilor cuceriri ale ştiinţei, tehnicii, ale cunoaşterii umane În general."· Fără Îndoială momentul actual este deosebit de important tocmai pentru că acest decalaj între realităţile economice şi activitatea ideologică a fost sesizat la timp de conducerea partidului nostru existînd toate premisele şi condiţiile rezolvării acestei probleme. In ansamblul măsurilor preconizate pentru imbunătă tirea ac tivităţii ideologice şi politice-educative o preocupare majoră este acreditată culturii şi în mod special literaturii şi artei. Este momentul să subliniem o anumită mentalitate anacronică, ce trebuie depăşită în condiţiile actuale, după care cultura ar fi distinctă de ştiinţă şi tehnică. Devine din ce în ce mai evident că ştiinţa şi tehnica fac parte integrantă din cultură, că un om care poate fi numit cult trebuie să posede' şi temeinice cunoştinţe generale ştiinţifice şi tehnologice. De bună seamă, la ora actuală un om nu mai poate stăpîni în amănunt, la nivel profesional, toate cunoştinţele acumulate în diverse domenii specializate ale ştiinţei şi tehnicii, dar el trebuie să facă efortul de-a fi permanent informat - la nivel general - asupra celor mai rece.nte cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. De altfel însăşi concepţia materialist ştiinţifică despre lume şi societate care trebuie să caracterizeze personalitatea unui om nou, cetăţeanul societăţii socialiste şi comuniste, trebuie să se bazeze pe cele mai. noi cercetări ştiinţifice şi tehnologice. In aceste condiţii este evident că, în ultima perioadă în care asistăm la o adevărată explozie a cunoştinţelor ştiinţifice, incultura şi ignoranţa sînt cel mai adesea asociate şi lipsei unui bagaj de cultură generală, ştiinţifică şi tehnologică. Pe de altă parte literatura şi

4

arta sînt chemate, în .condiţiile actuale să abordeze cu mai mult curaj şi fermitate problemele actuale ale omului, să reflecte în mai mare măsură realităţile ce îl caracterizează. Sînt edificatoare şi totodată mobilizatoare îndemnurile secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu la adresa oamenilor de litere şi artă: "Am convinge-

rea că oamenii de creaţie din toate sectoarele vor înţelege că ne aflăm într-un asemenea moment al dezvoltării societăţii româneşti încît trebuie să se angajeze, cu mai multă hotărîre, de a lucra zi şi noapte pentru a contribui, prin creaţia lor, la ridicarea generală a nivelului de cultură al poporului":

o

MODALITATE DE EXPRESIE. ESTETiCĂ LITERATURA DE ANTICIPAŢIE TEHNICO-ŞTIINŢIFICĂ Este binecunoscut faptul că în întreaga lume, dar şi la noi în ţară, tineretul apreciază în mod special un gen relativ nou de literatură şi artă, care, deşi în diverse ţări poartă diferite denumiri are, totuşi, o personalitate distinctă - este vorba de literatura pe care noi o numim de anticipaţie tehnico-ştiinţifică. A defini precis acest gen de literatură este tot atît de dificil ca şi a-i găsi un nume care să o caracterizeze riguros. De altfel, trebuie spus că aceste carente de ordin teoretic şi cu deosebire semantic provin şi din lipsa de preocupare a criticii literare pentru acest gen de literatură considerat minor. Este greu de înţeles cum poate fi neglijată o formă de educaţie estetică cu un impact atît de puternic pentru cultura tinerei generaţii. interesant este faptul că spre acest domeniu al literaturii de anticipaţie tehnice-ştiinţifică -se Îndreaptă în marea lor majoritate creatori cu alte. specializări decît filologia, precum ingineri, medici, biologi, fizicieni etc. Este suficient să amintim că unul din marii autori de literatură SF, Isaac Asimov este doctor în biochimie şi că, Stanislav Lem, un gigant al genului are o pregătire superioară în domeniul medicinii. Dar indiferent ce pregătire ar avea, este limpede că cel ce doreşte să scrie literatură de anticipaţie tehnicoştiinţifică trebuie să fie la curent şi să ,înţeleagă sensul cuceririlor ştiinţifice şi tehnice actuale. Este semnificativ dar nicidecum caracteristic

faptul că Arthur Clarke,un binecunoscut scriitor SF englez, fără a avea o pregătire ştiinţifică în acest sens, a anticipat incredibil de exact existenţa şi rolul retelelor de sateliţi Într-o vreme în care nici nu se punea problema lansării acestora în cosmos. Dar ce este de fapt literatura de anticipaţie tehnico-ştiinţifică? Toată lumea este de acord că trebuie să fie în primul rînd literatură, adică să se conlormeze criteriilor esteticii literare. In ceea ce priveşte specificul ei, ceea ce o detaşează de alte genuri, cu alte cuvinte ceea ce-i conferă o personalitate distinctă, aşa cum aminteam mai înainte, lucrurile sînt mai greu de precizat. Folosind principiul definirii prin eliminare să incer căm să delimităm specificul literaturii de anticipaţie tehnice-ştiinţifică. Deci aceasta nu este o formă de literatură de popularizare a ştiinţei, de asemenea nu este o formă de predicţia ştiinţifică cu veleităţi literare şi nu este nici o variantă a literaturii fantastice, avînd o doză mai mare de verosimilitate sau de credibilitate. Există, pe de altă parte, suficiente motive să credem că această literatură este un excelent mijloc de antrenare, de educare şi de stimulare a imaginaţiei, că acest gen literar uşurează în mare măsură impactul omului cu şocul viitorului. Deşi nu este o literatură de popularizare a ştiinţei, după cum am mai spus, totuşi această literatură se bazează în mare măsură ALMANAH ANTICIPAŢIA

~~.

pui ciocniri planetare şi fascinaţia exercitată de motivul pluralităţii lumilor cereşti locuite: Autorul trăieşte dramele Pămîntului la modul epidermic, cu bucuria sumbră a unor notaţii apocaliptice mentinute În sfera generalului: .Puhoiul uman se zbate În valuri enorme"; "Civilizaţia dispare ca prin' farmec. Cărţile sociale se dau pe faţă" etc. În momentul impactului cu cometa, nevrednicii sînt azvirliţi la mari înălţimi, de unde - ca . gheaţă compactă deasupra unor oceane reci, În care trăiesc într-un desen animat - recad porci uriaşi, de un verde fosfo,,spre zdrobire de solul crăpat, ce aşteaptă să-i savureze". Dia- rescent. In swsolul Lunii locuiesc seleniţi transparenti şi nişte logurile supravietuitorilor sînt vehicule-proiectil acţionate magnespus de hazlii în dramatismul retic alunecă prin galeriile oralor fals, cu preocuparea pentru şului ingropat, servindu-se În demonstraţii teziste mai curind acest scop de şanţuri unse cu decît pentru ilustrarea unei situulei. Marţienii sînt pitici macroaţii umane. Întrucît "răzbunarea cefali "cu trăsături fine, cu ochii cerească" trebuie să fie cumbulbucaţi, cu irisul deschizibil plită, cometa pedepsitoare va orizontal ca la capre" ; intelismulge, ca În Hecto'r Servagente superioare organiza te Într-un stat umanitar pe care şi-l , dac, o bucată din planetă, purstrăbat, în lungul canalelor, cotînd-o. cu sine spre alte calamicotati pe nişte .bărci-plute": Pe tăţi. In aceste conditii, rămăşiJupiter s-ar găsi verdeaţă la poli, ţele omenirii mai au răgaz să deÎn vreme ce ecuatorul planetei clanşeze un atac cu raza morţii "e În prefacere şi În mari frămîn- I împotriva adepţilor ,,adevăratei tări litosferice"; de formă sferică ştiinţe"; iar pe de-altă parte conşi "cu CÎte un ochi în axă"; jupitinuă fără tulburare programul terienii îşi duc viata printre "bude perfecţionare morală menit turugi cu rărnurişul şi frunzişul să recupereze "puterile'" pierÎncoronat, ca bureţii". Şi Saturn dute de specie pe parcursul lunare la pol vegetaţie, însă minusgii ei curse În direcţia Răului. culă ("ca un pluş viu"), În rest Idealul unei asemenea utopii munţi sterpi cu grote pline de este reprezentat de o tehnică diamante uriaşe. Locuitorii unui adecvată care, Îngăduind citirea alt sistem solar vizitat sînt oameni înaripati, ca venusienii infegîndurilor, ar face craniul "transriori ai lui Victor Anestin, avînd parent ca sticla"; pentru ca În în schimb patru ochi şi penede cele din urmă să ajungă la perculoarea sidefului. Desenele I formanta de a "ucide orice gînd acestea cu linie naivă se reţin, rău din om"; cauterizind astfel, chiar dacă autorul Însuşi le pride la distanţă, plaga morală, veşte detaşat, ca pe nişte simple O bună Întindere din roman curiozităţi, neacordîndu-le În rO-I se dedică expediţiilor cosmice. man functionalitate. Ceea ce În După o schemă pe care o vom cazul lui Hertzug nici nu e toc' regăsi mai tirziu la LM. Ştefan, mai rău: măcar această parte Întreg sistemul solar va fi purituristic-exploratoare a scrierii lui cat, planetă cu planetă, înainte se sustrage concepţiei catastro-t ca tinta acestei călătorii "de stufice şi propagandei moralizadii'" să se mute În profunzimile toare care Îneacă mai totul. spaţiul interstelar. Străin de Toti aceşti autori, prea putin orice poezie, Alexandru Hertzug cunoscuti cititorilor de azi ai ge se sileşte totuşi să dea -tablouri nurui SF. sînt contemporani cu extraterestre ridicate peste platiFelix Aderca. Însă În opera tutinea obişnuită a scrisului său. Natura de pe Venus ar produce acestuia din ur:re .antici~tia o feerie a culorilor. Planeta Merdescoperă alte ntmun ŞI atmge cur are pe una din fete lacuri de alte profunzimi. metal topit, iar pe cealaltă I

I

I

~'~ALMANAH ~ .ANTICIPAŢIA

115 -- -- -

--~-----========== --~

~

DIN NOU DESPRE UTOPIE ŞI SCIENCE FICTION SORIN ANTOHI omind din cadrul teore tic al întelegerii utopiei ca gen literar, paginile de faţă constituie o nouă încercare de sinteză .într-o eternă chestiune Iitigioasă: raportul dintre utopie şi science fiction.' Ca primă etapă, să ne amintim cuvintele lui Florin Manoleseu: science fiction este altceva decît un gen literar, "o literatură paralelă, în care există echivalentele tuturor speciilor realiste sau non-realiste din literatura main-stream",2 Ideea circulă mult: într-un foarte modest articol de popularizare, cineva observa că S.F.-u1nu ~ un gen în sine, ci le conţine pe toate.] Totuşi, polemica apare atunci cînd se pune întrebarea "ce-a fost mai întîi: utopia sau S.F.-u1?'; o întrebare născută în egală măsură din scrupul genologic şi din partizanat, Pentru istoricii utopiei şi pentru bunul simt, mai întîi a fost utopia. Astfel, Jean Servier crede că S.F.-u1e utopia secolului nostru, iar A1exandre Cioranescu a botezat. tandru literatura pusă în prima categorie: "Ia fiUecadette de l'utopie":" Pentru istoricii S.F.-u1ui şi pentru cîţiva teoreticieni excentrici, la început a fost S.F.-u1- noi îl vom urmări mai îndeaproape pe Darko Stivin. Controversa are la bază mai multe elemente: dorinţa de legitimare şi prestigiu, vagul definitiilor, cecitatea pasionatilor, Fenomenul nu e necunoscut în main-stream: a fost fixat foarte plastic şi de Borges, care ne-a învăţat că scriitorii (mari) îşi creează precursorii. Pentru un Jacques van Herp, un Pierre Versins ori alt cruciat S.F., domeniul are rădăcini, pour ainsi dire, în negura veacurilor, ba chiar în bezna mileniilor - e un complex tipic celor fără istorie, ironizat binefăcător de realisti.

P

116

Partizanatul nu conduce· automat la "imperialism literar"; aşa cum dovedeşte Cyril M. Kornbluth în textul unei conferinte: "Unii dintre savanţii de ocazie ai S.F.-u1ui sînt veritabili Hitleri, care încearcă să-şi lărgească domeniul de cercetare. Dacă aceş. tia observă, să spunem, într-un text satiric din secolul XVI, vreun element vag speculativ, atunci ei îl privesc ca pe o minoritate care tremură şi este persecutată, reclamă Anschluss-u1 şi procedează la a anexa satira S.F.-u1ui."s Dacă S_F.-ule plasat in descendenţa utopiei, anexarea Epopeii lui Ghilgames sau a lui Platon e mai puţin scandaloasă. Lucrurile stau altfel cu înfocată campioni ai specificitătii ireductJbile a S.F.-u1ui, care se expun la mari ironii scriind, de pildă, că povestirea S.F. cu cea mai veche atestare e redactată de. un scrib din vechiul Egipt, sub Ptolerneu al II-lea sau al vrn-lea6 De departe, cel mai incitant dintre autorii care au analizat in vremea din urmă raportul utopie-science fiction este Darko Suvin, în primul rînd în cartea Metamorphoses of Science Fiction7• dar şi în numeroasele studii care au precedat-o. Pe cît de incitantă, contributii! lui Suvin este şi controversabilă, dar mi se pare cert că el a marcat definitiv subiectul: de acord sau nu cu opiniile profesorului de la Universitatea McGill, teoreticienii vor admite nivelul foarte bun al demersului, facilitatea întrebuinţării categoriilor literare şi filozofice. Pentru Suvin, utopiile sînt -subgenul socio-politic al S.F.-u1ui, S.F. social, "varianta socio-politică a popoarelor şi locurilor radical diferite din S.F."8 Pină aici,' nimic remarcabil: răsturnarea priorităţilor genetice e totusi curentă. iată însă definiţia

dată în ansamblu S.F.-u1ui: "un gen rlterar ale cărui calităţi necesare şi suficiente sînt prezenţa şi interactiunea înstrăinării (estrangement) şi cunoaşterii (cognition), şi al cărui principal mecanism formal este un cadru imaginar alternativ în raport cu mediul empiric al autorului":" O atare definitie, dincolo de oarecari sonorităţi rebarbative, cere lămuriri. Inainte de toate, conceptul de "însţrăinare"; care diferenţiază dintr-o dată S.F.-u1(în sensul larg dat de Suvin) de grosul literaturii "realiste"; ,,naturaliste"; conceptul este înrudit cu acela de »onastrenie'" (Şklovski, "Iskusstvo kak priem"), cu "Verfremdung'" (Brecht vorbea de un Verfremdungseffekt în »Kleines Organon fUr das Theater"), Aşadar, e vorba de Înstrăinare, nu de alienare. fiindcă la Brecht cele două erau opuse, iar înstrăinarea (Verfremdung) milita direct împotriva a1ienăriisociale şi cognitive (Entfremdung).'o Dar, spune Suvin, atitudinea de înstrăinare a devenit in S.F. cadru formal al genului, spre deosebire de ce era la Brecht, unde apărea în;ă într-un context "realist"". In ceea ce priveşte cunoaşterea avută în minte de autorul canadian, e important să retinem o altă differentia specifica a naraţiunii S.F.: S.F.-ul se deose.. beşte de alte genuri literare prin dominaţia- (hegemonia) unui novum ficţional validat de logica coqnltlvă.t? Conditia necesară a S.F.-ului devine astfel novum-u1 (noutatea, inovatia), iar conditia suficientă e validarea noutăţii printr-o cunoaştere ştiinţifică şi metodică spre care cititorul este "condus inexorabil":13 Cum se vede, subtitlul cărţii lui Darko Suvin - "On the Poetics and History of a Literary Genre" (s.rn.) - este, to say the least, restrictiv: ca aproape toti autorii care îşi declară intentiile, profesorul canadian ajunge să le trădeze. Pe la începutul lucrării, el stabileşte că science fiction rezultă, sensu lato, din corespondeţele stabilite între science şi cognition, respectiv intre fiction ŞI estrangement14. Numai că aici nu avem de-a face cu o simplă definitie Inspirată de etimologie, ci cu un ALMANAH ANTICIPAŢIA

~~ ~

...•

program: interesul pentru ştiinţă, legarea discuţiei unui.gen literar de contextul epistemologic in care acesta există. Pentru că ştiinţa din S.F. nu poate fi o chestiune de conţinut (decor, inventar, terminologie), aşa cum s-ar putea crede la prima vedere, ci este o urmare a recursului la o metodă (cale, abordare, chiar atmosferă şi sensibilitate). O metodă care, potrivit intentiilor autorului, se leagă de filosofia modernă, a ştiinţei. Deşi nwnele lui Paul K. Feyetabend nu este pronuntat, sint tentat să-i evoc: Suvin, mai vag, vorbeşte de novurn ca fiind validat şi postulat de o metodă .port