28 3 5MB
Christie Watson
Acolo unde femeile sunt,regi,,: ,
:
Traducere din englezi de
lrina Negrea
,.
A
TREI
1.
Elijah, scumpul meu fiu, Vreau si i1i povestesc despre viafa ta. Fiecare om are o istorie inluntrul siu, care incepe de dinainte ca el sX se nasc[, iar istoria ta este mai mare decit le va fi dat multora sI trXiasci. Ei spun cX nu ar trebui sI ili povestesc unele lucruri qi cI vorbele pot rlni urechiugele unui copil, dar, bliatul meu drag, intre o mam[ gi fiul ei nu existl secrete. Copilul avdzut pe diniuntru trupul mamei lui. Or, cine poate cunoagte un secret mai mare decdt acesta? Englezii aceia spun o mullime de lucruri. Ceea ce ei numesc,,abuzuri asupra copilului", noi, nigerienii, numim ,,educafie". Aga cX nu-i biga in seamX. Povestea ta incepe in Nigeria, un loc ca o gurd de Rai. Soarele strSlucegte tot timpul, iar oamenii zdmbesc gi au griid unii de alfii. Copiii nigerieni sunt silitori la gcoalS gi bine-cresculi, se ingrijesc de pirinlii lor gi ii respectl pe bltrdni. Nigeria inseamnl strllucire gi stele, gi pXmdnt ca pielea obrajilor t5i: maro-rogcat, moale gi cald. Mi-e sufletul plin gi mdndru de amintiri din Nigeria. CeI mai mult imi amintesc de familia mea.
Christie Watson
- bunica ta - era renumitl pentru lustruirea cratilelor gi depinarea poveqtilor. OdatI, dernult de tot, obiqnuia ea sX ne spune mie qi surorilor mele, o femeie, atdt de plinl de golul din ea, gi-a vdndut trupul, ca pe o bucatl de carne la piaf5. gi femeia aceea a cutreierat toatl Nigeria, clutdnd ceva cu care s5-gi umple pustiul din ea, gi a invilat multe graiuri, clutAnd cuvinte care s5-i explice deqertf,ciunea. Iar oamenilor le plicea de aceast[ femeie degteaptl qi degartS: era plXmXditd din lumina stelelor; inima ei sclipea ca argintul. Ascultau cdnd ea iqi rostea vorbele in multe graiuri, povestind despre locurile pe care le vdzuse: despre Jos, unde din cer ploua cu nestemate, qi despre Nord, unde oamenii displreau in ziduri de nisip, gi despre pdraiele din Delt[, dansdnd cu duhurile apelor. $i astfel, pimdntenii au flcut-o rege. gi glia a implinit-o lf,untric, iar deqertdciunea era cer. Nigeria este un loc unde femeile sunt regi. Unde orice este posibil. Toatd copildria mea, mdicufa qi-a lustruit tingirile, iar eu am privit-o, ascultdndu-i povegtile, ascultindu-i cdntecele, o femeie mulfumitd cum nu exista alta pe lume. Mama cdnta tare, ceea ce era un lucru bun, deoarece sora mea, mituga ta Bukky, de la care ai mogtenit nuanla asta frumoasi de piele, avea o voce care pXrea cX-yi stripunge chipul. Mi-aduc aminte cum s-a rugat intr-o zi de miicula sd ne spuni secretele ei. Soarele abia se ridicase un pic, dar noi ne treziserlm deja de citeva ceasuri, ascultdnd cum mama cdnta gi tlicuful sforlia. rog, se miorlXia Bukky. Te rog, mami. N-o sI spun -Te nimdnui. - N-o sI vX spun niciodatl ingredientul meu secret. gi a scuturat atdt de tare din cap, incdt mirgelele din codife i s-au ciocnit intre ele. Rddea. Miicula
8
Acolo unde femeile sunt regi
-
Niciodatl. Puteli si mI cicilili voi toatd ziua, fiindcl lui tXticul
degeaba, buzele-mi sunt pecetluite, ca palma in ziua de leaf5!
- Te rog, insista Bukky, uitindu-se la cdrpa cu care mimica $tergea oalele. Am putea sI ne imbogXlim. ip aai seama cum ar fi sX vinzi pe autostradd o solufie care sI curele cratilele aqa de bine! Bukky era veqnic in ceutarea unor metode de a face bani, dar era cam prostufl. Odat5, fusese la un pas de a fi arestatX, dupi ce un om i-a zis cd ii di o suti de dolari americani dacX era de acord sd treaci o geantl prin vama de la aeroport. DacI t5icugul n-ar fi trecut cu magina pe-acolo qi nu ar fivdzut-o, plecati de la gcoal5, ficdndu-gi de lucru pe stradX cu o geantX care nu era a ei, Bukky ar fi ajuns precis la inchisoare. Iar dacl s-ar fi intdmplat ca mlmica sI treaci pe-acolo cu magina, Bukky n-ar fi scdpat cu via!5 din mAinile ei, cu siguran!5. $i de unde sX gtim noi dacl porlile Raiului s-ar mai fi deschis in urma unui astfel de delict, fie el qi izvordt din prostie? Cv Insi ceea ce mi-a rf,mas mie in suflet nu este naivitatea lui Bukky sau exasperarea plrinfilor noqtri. Ci, mai degrabd, nu pot uita lumina din casi, dXnluind iuclugl pe oalele acelea de g5tit, scXpirdnd mii de diamante in firele de praf gi pe obrajii durdulii ai lui Bukky; rdsul mlicufei; sforf,itul tatei. Acea mici pustietate in care urmeazX sI cregti. Acolo unde femeile sunt regi. imi amintesc de casa noastrd, cu cdteva trepte sparte gi un acoperiq prin care ploua in[untru, construitl in jurul unei curfi interioare, unde mXmica sp5la orezul intr-una din oalele ei; pot sX iur cd orez aga de curat ca al nostru nu giseai in toat5 Nigeria. Surorile mele, Miriam, Eunice, Rebekah, Bukky, Esther, Oprah gi Priscilla
Acolo unde femeile sunt regi
Christie Watson
pierdeau vremea privindu-se toatd ziua in celelalte cratile strXlucitoare a1e mamei, studiindu-qi grosimea sprdncenelor, distanfa dintre ochi (Bukky zicea mereu ci intre ochii lui Esther ai fi putut parca o maginl), forma buzelor, arcuirea genelor. Tlticul chicotea amuzat ori de cdte ori le vedea cum se oglindeau in luciul oalelor, iar pe mine mi mdngdia pe cap. ,,Frumoasa Deborah", imi zicea el. Eu nu md priveam niciodatd in luciul oalelor. $tiam, chiar de Ia o virstl atdt de fraged[, ci e un picat sI fii trufaq. Eram un copil inteligent, Eliiah. Un copil dotat. inv5fasem Biblia atdt de bine, incdt puteam recita Psalmii de la vdrsta de un an. Nu qtiu dacl devenisem preferata tatei pentru cI nu m[ oglindeam niciodatl in vreo cratifl sau, mai ales, fiindcl eram dornicX s[ studiez Biblia. $tiam insi cI tata mI prefera pe mine. $i orice fatX care este preferata tatllui ei cregte binecuvdntat5, cum am crescut eu.
De fapt, noi
toli
eram binecuvdntafi. Ne plScea
qcoala gi ne duceam la Biserica Apostolic5 a intoarcerii lui Hristos, aflat5la doar un sfert de ceas de mers pe ios. Dar gi mai mult ne plicea sI venim acasi de la gcoald, ca sI mdnclm impreuni la masl gi sI ne povestim intdmplXrile de peste zi, apoi si citim Biblia sau celelalte cirli
pe care tlicuful ni le cumpira de la privdlia de ldngl serviciul lui, sau cdrfi pe care ni le dldea mama qi care fuseserl citite de atdtea ori, incdt stdteau deschise, ca gi cum povegtile din ele erau vii qi voiau sI fie auzite. Locuiam la periferia Lagosului, in cartierul Yaba, ldngi stafia de autobuz de pe University Road, inspre cimitir: eu, mama, tata, cele qapte surori ale mele, mdtuqile, bunicii qi frafii mei, Othniel gi Immanuel, degi Othniel era ocupat cu invilitura, ca sI devinX farmacist, aga cI era mereu plecat fie la serviciu, fie la biblioteca universitard, iar Immanuel 10
igi petrecea tot timpul cu iubita lui, care locuia pe insula Victoria. Pentru noi, iubita lui Immanuel era o enigml qi mai mare decit pasta de curllat cratile a mamei; avusese un rol intr-un clip muzical, iar plrinlii ei erau desplrlili gi nu mergeau niciodatl la bisericX Biserica a fost mereu o parte importanti din viala noastr5. Cdnd trXiegti ca in Rai, nu poli uita sI ii mulfumegti lui Dumnezeu lar noi mai aveam un motiv de a-I
iubi pe Domnul unchiul nostru, fratele tatii, se nlscuse cu glasul Lui in suflet. Unchiul Pastor infdptuia minuni. Putea intoarce un om din morli, readuc0ndu-l la viafI, sau qtia sd risipeasc[ ghinionul unei case, flcdnd din ea cea mai norocoasX familie din tot Lagosul. Am vdzut-o cu ochii mei. Am vdzut multe lucruri. Odati, un om s-a rugat pentru minunea de a scXpa de grija zilei de mAine gi a venit la biserici, dup[ o sXptimdn5, cu un bilet cdgtig[tor la loto, un ceas Rolex nou-nou! qi o iubiti cu nigte sdni atdt de mari, incdt titicul nu s-a putut abline s[ nu facl niqte comentarii, iar mama l-a obligat si arunce in cutia milei tofi nairal pe care-i avea in buzunar. Ce-am mai ris cu tolii atunci, Eliiah dragX! Biserica noastrl era un loc plin de fericire qi voie bun5, iar fefiqoara ta m-a purtat cu gdndul inapoi la acele vremuri, la rdsetele plrinfilor nogtri. V5zuserlm cu tofii cum se tachinau mama qi tata: el, prefdcdndu-se c[ i-a rlmas in gdt mdncarea getitl de ea; ea numinduJ ,,burtosul". Risetele lor. Felul in care se uitau unul la cel5lalt gi la noi. Era atita fericire in casi. $i in familie. Nu existi nimic mai minunat decdt asta. Cdsnicia pirinlilor nogtri avea temelii solide, aga c[, atunci cdnd vdntul suflaprea vijelios, nu se clitina nimic.
I
Moneda nafional5 nigeriani. (N. red-)
Acolo unde femeile sunt regi
Christie Watson
intdi au fost prieteni, foarte mulli ani, iar cind m-am imprietenit cu Akpan, fin minte cum mama gi tata s-au uitat unul la celXlalt gi gi-au zdmbit. Doreau s[ aibX gi cisnicia mea aceleaqi temelii trainice. Au fost atat de fericili cdnd tdticul tlu m-a condus sub un palmier, unde a scos din buzunarul de la pantaloni un inel care sclipea ca o stea in miez de noapte gi care il costase probabil salariul pe tase luni. PXrinlii mei gtiau ce inseamnl o cXsnicie fericiti. Erau mulfumili gi, totodat5, ugurali. Chiar qi intr-un loc unde e ca in Rai, viala poate fi grea pentru femei. DacX nu s-ar fi intimplat ca tatll tIu, Akpan, sI md cear[ in clsltorie, nu qtiu ce s-ar fi ales de mine. $i sI qtii, bXiatul meu, ci asta este soarta multor femei din toatl lumea. Eu am fost norocoasi. Akpan a devenit prietenul meu. Venea pe la noi tot timpul gi, cu fiecare nouX viziti, imi pldcea tot mai mult de el. Avea o figurl de om bun gi credea in lucruri, iar adesea avea o sacoql de la Marks & Spencer, plini de cadouri pentru noi: un set de bijuterii placate cu aur pentru mine gi surorile mele, un ceasornic deqteptltor de voiai pentru mlicufa, deqi ea nu cXl5torea niciodatX mai departe de Ikeia qi, oricum, nici nu avea baterii AAA. Cdteodati, cdnd eram copil, il auzeampe Dumnezeu cu urechea minlii, artzeam vocea Lui, limpede precum culorile diminefii. CAnd i-am povestit lui Akpan, a zis ci aveam un har divin. A zis cX Dumnezeu mI alesese pe mine pentru a-mi murmura secrete alese, fiindcl eram atdt de frumoasX. Spunea ci sunt ingerul lui gi, auzindu-I, mie imi tremura inima atdt de tare in piept, ci abia mai puteam sX respir. Asta se intAmpla cu mulfi ani inainte de a ne cisf,tori gi inainte ca Akpan sI obfini o vizi pentru el gi o vizi pentru mine, ca solie, astfel incdt sd ne 12 fiction connection
plrisim
sI venim in Anglia, in apartamentul din Londra, unde te-am flcut pe tine din prima incercare. Stelele striluceau pe cer in acea primi noapte, Eliiah, ca Ei cum stelele nigeriene ar fi cll5torit cu noi pdnl la Deptford, ca sI ne lumineze cdnd ne iubeam. Tu te-ai ndscut din dragoste, din stelele nigeriene qi din secretele
in
casa qi
care credeam. Egti iubit, micuful meu nigerian, cum nu a mai exis-
tat weodatl o iubire pe lume.
Acolo unde femeile sunt regi
iar Sue qi Gary se plictisiseri si-i spunf, de fiecare dati. Norocul lui era ci putea s51ini minte orice: Fii calm Si mergi mai departe. Dacd nu s-a stricat, nu-l repara. O casd cu dragoste tnseamnd acasd.
2.
Scdmdvie afurisitd dezgustdtoare Si pdcdtoasd. Elliah tot timpul glasul wijitorului. ii spunea sd faci lucruri rele. Elijah qtia ci este un bf,iat rXu. $i dezgustltor. $i-ar fi dorit ca vrdjitorul si-qi aleagX un alt bdiat, sau mdcar sI iqi foloseascX puterile supranaturale doar pentru lucruri bune, cum ar fi sI poati urca sus de tot sau si poatX zbura. Vr[iitorul putea sf, facI orice. Putea sd iqi auzea
foloseasc[ for]a supraomeneascl pentru a ridica obiecte grele qi pentru a citi gdndurile oamenilor. Putea sX se prefaci in animal, sd devini invizibil gi sI zboare prin cerul innoptat, prinzdnd nuiele de fulgere cu miinile goale. Elifah putea sd se foloseascd de vrdiitorul din el pentru a gdndi direct in mintea altcuiva. Dac[ Elilah l-ar putea domina pe wdiitor, ar putea si facd numai lucruri bune, fllm ar fi puterile supranaturale, qi atunci nu i-ar mai fi atat de fricd de el. FricI de ceea ce era in stare sX facd in continuare. FricI de ceea ce l-ar fi putut pune pe el si faci. Elijah locuia cu Sue gi Gary intr-o casi plind de indicafii despre ce trebuie si faci. El nu gtia sX citeascd, aga cf, trebuia si intrebe mereu ce scrie in fiecare indicafie, 14 fidionconnedion
Stdteau pe o stradd numiti fund5tur5, un loc unde toate casele erau mari qi arXtau la fel, qi unde nu veneau oameni cu pielea neagri. Vecinii iqi spilau mereu maqinile, tundeau gardul viu sau pliveau grXdinile din fa!5 ori de cdte ori trecea Elilah pe acolo. Dar qtia cX ei agteptau, de fapt, s[-l poatd vedea pe wiiitor. Elijah voia si-i previn5. Se uita la ei gi deschidea gura ca sX le spuni sI fugi din calea lui, dar, de cite ori fdcea asta, nu-i iegea niciun cuvdnt. Mai bine ar fi intrat cu tolii in casX, noaptea, gi s-ar fi rugat Ia Dumnezeu, se gindea el. Vi implor, rugafi-vX la Dumnezeu, igi spunea el. $i in sinea lui se ruga fierbinte pentru ca vecinii lor sd se roage gi ei. Ar fi trebuit sd se roage cu tolii in fiecare seari, ca s[ fie ferifi de rele. Fiindcl altminteri vrijitorul putea si le mistuie casele cu acid. Sau s5-i m5ndnce cu totul. in casa lui Sue gi Gary era foarte curat gi mirosea a varzd. Nu aveau animale de companie. il llsau pe Elijah sI joace fotbal pe iarbi afard, dar nu-l lIsau sI iasX din curte de capul lui. Camera de zi era locul unde iqi petreceau cea mai mare parte a timpului, privind la ecranul unui televizor enorrn, atdrnat pe perete. Lui ii plXcea si se uite la Spiderman Sila Superman, iar odat5, cdnd Sue era la bingo, s-a uitat la Harry Potter, care era despre un wljitor biiat, care avea o cicatrice la cap, 1a fel ca el. Doar cX cicatricea lui Elijah nu avea aceeaqi form5: in loc s[ fie in