ACADEMIA ROMANA, Indreptar Ortografic, Ortoepic Si de Punctuatie (Searchable B&W 400dpi) [PDF]

Zitiervorschau

,

,

.\ (_\.\[) li: ~\( 1.\ H (X\ L-'\,'\,\ INSTITUTUL DE LINGVISTICĂ "lORGU IORDAN"

A IA ".. al" .,

~

o

« » sunt A

INDREPTAR ORTOGRAFIC,ORTOEPIC SI , DE PUNCTUATIE , univers enciclopedic

ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL DE LINGVISTICĂ "IORGU IORDAN" ÎNDREPTAR ORTOGRAAC, ORTOEPIC ŞI DE PUNCTUAŢIE Ediţia

a V-a

Redactor: MARINA RĂDULESCU

Coperta: VENIAMIN & VENI AMIN

ISBN 973-96989-8-0

ACA[)EMRA ROMÂNĂ v

INSTITUTUL DE LINGVISTICA "IORGU IORDAN"

ÎNDREPTAR ORTOGRAFIC, ORTOEPIC SI , DE PUNCTUATIE , Ediţia

a V-a

'-~

univers enciclopedic Bucureşti ,1995

© Toate drepturile prezentei ediţii rezervate Editurii Univers Enciclopedic

Îndrcptarul ortografic, ortoepic şi de punctuaţie a apărut într-o primă în anul 1960 (ediţia a II-a, în 1965; ediţia a III-a. în 1971), fiind realizat prin fuziunea a trei lucrări nonnative anterioare: Mic dicţionar ortografic (ediţia 1, 1953), Dicţiomlr ortoepic (1956) şi Îndreptar de punctwlţie (1956). Ediţia a IV-a, apărută în anul 1983, a fost pusă de acord cu Dicţionarul ortografic, ortocpic şi morfologic a/limbii române - DOOM(1982). Ediţia de faţă, în care se aplică "Hotărâre a Adunării generale a Academiei Române, din 17 februarie 1993, privind revenirea la "â" şi "sunt" în grafia limbii române", a fost elaborată la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan" din Bucureşti. Lucrarea a fost aprobată de Consiliul Ştiinţific al institutului, în şedinţa sa din 16 ianuarie 1995, precum şi de Secţia de Filologie şi Literatură a Academiei Române, în şedinţa sa din 3 1 ianuarie 1995. ediţie

5

ACADEMIA ROMÂNĂ HOTĂRÂREA Adunării

generale a Academiei Române, din 17 februarie 1993, privind revenirea la "â" şi "sunt" în grafia limbii române

Adunarea generală a Academiei Române, întrunită în ziua de 17 februarie 1993. în conformitate cu art. 4 din Statutul Academiei Române, hotărăşte: 1. Se va reveni în grafia limbii române la utilizarea lui â în interiorul cuvintelor şi a formei sunt (suntem, sunteţi), în conformitate cu hotă­ rârile adoptate de Academia Română înainte de 1948, consecinţă a unui îndelungat proces istoric. 2. Modul de aplicare a hotărârii de la pct. 1 va fi stabilit de Prezidiul Academiei Române. 3. Pentru celelalte reguli ortografice se cere Comisiei de cultivare a limbii române, institutelor de lingvistică ale Academiei Române să facă acele propuneri pe care le consideră necesare ca urmare a dezbaterilor şi propunerilor care au avut loc în Adunarea generală a Academiei, la întrunirile lingviştilor şi în presă. Aceste propuneri vor fi supuse Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei, care le va înainta, cu eventuale amendamente. Adunării generale a Academiei Române, spre dezbatere şi aprobare. Preşedintele

Academiei Române, academician Mihai Drăgănescu

(Monitoml Oficial al României, Partea 1, nr. 51, H martie 1993)

7

REGULI DE ORTOGRAFIE SI DE ORTOEPIE , 1. ALFABETUL

§. 1. Alfabetul limbii române este ordine este următoarea:

a, ă.

â, b, c, d, e, f,

A Ă

(a)

i,

(ă)

î,

Î

 B

(î din a) (be) (ce) (de) (e) (fe) (ghe) (ha)

j, k,

J K

1,

L M N O

e D

E F

b'

o-

G

h,

H

m, n, o, p, q,

alcătuit

din 31 de litere, a căror

(i)

(î din i) Ue) (ca) (le) (me) (ne) (o) (pe) (kii sau chIu)

P

Q

r, s,

(re) (se)

R S

ş,

Ş

(şe)

t,

T

(te)

ţ,

Ţ

(ţe)

u, U v, V w, W x, X Y, Y z, Z

Nota 1. Literele mari corespunzătoare lui ii, il, Î. ş, ţse scriu caracteristice: Ă, Â. î, Ş. Ţ.

şi

(u) (ve) (dublu ve) (ics) (i grec) (ze) ele cu semnele

Nota 2. În abrevieri ~i simboluri, unele litere au variante de citire consacrate În uz, de obicei după model străin: f (ef), g (ge). h (ha,:;), I (el), m (em). n (en),

r (er). ,foi (es). z (zet). Nota 3. Scrierea noastră mai foloseşte, În redarea unor nume proprii străine a unor cuvinte noi ne adaptate , litere cu diverse semne diacritice: ii, C, ă. i ş.a. (vezi 16X). şi

*

În general, scrierea noastră notează fiecare sunet printr-o literă. Uneori însă acelaşi sunet este redat prin litere diferite, aceeaşi literă redă

9

sunete diferite, un grup de litere poate reda un singur sunet sau o singură poate reda un grup de sunete, de exemplu: - literele â şi îredau aceeaşi vocală, [îl: blând, rând, coborî, înger, neînţeles etc.; - litera k şi grupul de litere ch, când sunt urmate de esau i, redau aceeaşi consoană, [I JjJurce. ca sii nu-ţi mearg,' hine toată ziua[?] ... CREANGĂ, A. 52; De ce hoala .5i moartea să fie partea voastdi. C:Înd ei în hog;lţia cea splendidă şi vastii Petrec ca ~.,i în ceruri. n-au timp nici de-a nwri[?] EMINESCU . O. 1 59. § 197. Se pune semnul retorice:

întrebării după propoziţiile

interogative

Care c mai mândn1 dec