A Retelei de Cale Ferata Din Romania [PDF]

Zitiervorschau

Facultatea Transporturi Specializarea Ingineria Transporturilor – Anul IV GEOGRAFIA TRANSPORTURILOR - Lucrarea nr. 4

Prezentarea reţelei de cale ferată din România

Caracteristici principale ale reţelei feroviare din România1 

Lungimea reţelei feroviare este de 10.882 km, din care: - 2.707 km de linie dublă - 3.292 km de linie electrificată



Sistemul de alimentare cu energie electrică de tracţiune: - tensiunea de 25 KV - frecvenţa de 50 hz.

 Lungimea totală a infrastructurii feroviare în exploatare este de 20.730 km, din care: - 13.807 km de linii curente şi directe - 6.923 km de linii în staţii  Din punct de vedere al echipării suprastructurii căii reţelei CFR, din totalul de 20.730 km linie, - 4.771 km (23 %) cu suprastructură tip 65, - 1.813 km (9 %) cu suprastructură tip 60, - 614 km (3 %) cu suprastructură tip 54, - 10.395 km (50 %) cu suprastructură tip 49, - 3.137 km (16 %) cu suprastructură cu tip de şină mai mic de 49.  Reţeaua CFR este dotată cu 29.541 aparate de cale, din care 20.868 aparţin infrastructurii publice şi 8.672 aparţin infrastructurii private. 

Instalaţii de siguranţa circulaţiei - Pe reţeaua feroviară există următoarele echipamente de siguranţa circulaţiei: - 8 echipamente de centralizare electronică - 637 instalaţii de centralizare electrodinamică - 577 instalaţii BLA (Bloc de linie automat) - 1.073 bariere automate pentru trecerile la nivel

1

http://www.cfr.ro/CFR_new/Rom/statutul_retelei.htm

4 /1



Lucrări de artă şi terasamente o Pe reţeaua feroviară există un număr de 18.164 poduri şi podeţe cu o lungime totală de 144 km, din care 5.055 cu suprastructură metalică, 365 cu suprastructură din beton precomprimat, iar celelalte din beton, beton armat sau zidărie de piatră respectiv cărămidă. o Lungimea terasamentelor de cale ferata este de 13.030 km în exploatare cu un număr de 177 tuneluri de cale ferata cu o lungime totala de 60 km.



Conducerea circulaţiei o În prezent conducerea circulaţiei trenurilor pe reţeaua CFR se realizează prin intermediul a 23 de regulatoare de circulaţie (RC) coordonate la nivel regional de 8 Regulatoare de Circulaţie Regionale (RCR) şi la nivel central de Biroul Central de Coordonare al Traficului Feroviar (BCCTF) din cadrul Direcţiei Trafic. Activitatea în RC este asigurată de către operatori de circulaţie care au arondate mai multe secţii de circulaţie pe care dirijează traficul prin intermediul informaţiilor primite şi a dispoziţiilor transmise către impegaţii de mişcare din staţii (in total pe reţea sunt 995 staţii). Datele de circulaţie sunt transmise de către staţii telefonic sau prin intermediul aplicaţiilor informatice ale sistemului IRIS (sistemului informatic integrat al căii ferate) care este implementat în 301 staţii, la 18 RC-uri, la toate RCR-urile şi la BCCTF.

Etapele construcţiei reţelei feroviare Se disting următoarele etape în evoluţia reţelei feroviare din România: 1854 – 1870 – 1880 – 1900 -1920 – 1944 – 1965 – 1990  De la 1854 la 1870 au fost construite următoarele linii, fără nicio legătură între ele: Anina – Oraviţa – Iam –Baziaş Cernavodă – Constanţa Bucureşti – Giurgiu Episcopia Bihorului – Cluj Curtici – Arad – Simeria - Alba Iulia, cu o ramură de la Simeria la Petroşani; Leţcani – Paşcani - Roman, cu o ramură de la Paşcani la Iaşi.

 De la 1871 la 1880 au fost construite - partea cea mai importantă a liniei Jimbolia - Timişoara – Lugoj - Turnu Severin – Craiova – Piteşti – Bucureşti – Ploieşti – Buzău – Galaţi –Tecuci – Mărăşeşti - Roman; - linia Alba Iulia – Teiuş – Sighişoara – Braşov – Predeal – Ploieşti.

 De la 1881 la 1900 au fost construite - liniile din platforma Someşeană şi din partea centrală a Transilvaniei, inclusiv -

liniile înguste de ăe văile Someşului şi Mureşului; linia Buzău - Mărăşeşti (o linie de mare importanţă pentru legăturile pe care lea asigurat); liniile care conduc spre porturile dunărene: Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Călăraşi şi Feteşti, cu podurile Feteşti-Cernavodă. Tot atunci reţeaua a fost întregită cu liniile de pe Valea Oltului şi Trotuşului, precum şi linia Dorohoi – Iaşi – Bîrlad - Tecuci.

4 /2

 De la 1901 la 1920 au fost construite - liniile Bîrlad - Galaţi, Ploieşti -Ţăndărei, Medgidia - Hamangia, Bumbeşti-Tîrgu Jiu, Ploieşti - Vălenii de Munte, Buzău - Roman, Mărăşeşti - Panciu.

 De la 1920 la 1944, au fost construite - liniile Constanţa - Mangalia, Hamangia-Tulcea, Caransebeş-Reşita, Ilva Mică Vatra Dornei, Bucureşti – Urziceni - Făurei, Ţăndărei - Lunca Dunării, Deda Sărăţel;

 De la 1944 la 1990: - s-au făcut investiţii importante în calea ferată pentru construcţii de linii noi, -

electrificarea şi dublarea liniilor; prima linie electrificată a fost Bucureşti – Braşov (proiectul începuse în 1913) au fost date în circulaţie liniile: Făurei – Tecuci, Ploieşti - Tîrgovişte (cu ramurile sale de la nord), Bucureşti – Roşiori - Craiova, Salva - Vişeul de Jos, Bumbeşti - Livezeni, Piatra Neamţ - Bicaz, Tîrgu Jiu - Rovinari şi SuceavaPăltinoasa.

 După 1990: - A urmat o perioadă de declin în care nu s-au realizat lucrări de modernizare a -

infrastructurii şi nu s-au mai achiziţionat mijloace de transport; au fost închise un număr relativ mare de linii - aproximativ 1000-1500 km de cale ferată, în special linii industriale şi linii cu ecartament îngust, dar şi mai multe linii din judeţul Timiş; în anul 1998 Societatea Naţională a Căilor Ferate Române a fost reorganizată în patru instituţii finanţate independent:

 Compania Naţională de Căi Ferate (C.F.R. S.A.), care administrează si    

întreţine infrastructura feroviară publică; Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători ,(C.F.R. Călători S.A.), operatorul naţional de călători; Societatea Naţionala de Transport Feroviar de Marfa (C.F.R. Marfă - S.A.), operatorul naţional de marfă; Societatea Feroviară de Turism (S.F.T. S.A.), efectuează servicii turistice şi administrează trenurile de epoca. Autoritatea Feroviara Română (AFER) care funcţionează sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi reprezintă organismul care reglementează şi autorizează transportul feroviar în România.

Structura reţelei feroviare din punct de vedere geografic Aspectul geografic al reţelei feroviare este determinat de relief; din acest punct de vedere, distribuirea căilor ferate în ţara noastră este circulară, cu legături radiale. Se deosebesc două inele: unul central şi altul marginal.

 Primul inel se află în partea de mijloc a ţării. Linia urmează văile Mureşului şi Oltului şi leagă între ele staţiile: Ciceu – Deda - Tîrgu Mureş – Războieni – Teiuş Alba Iulia - Vinţul de Jos în bazinul Mureşului, continuându-se prin Sibiu – Făgăraş – Braşov - Ciceu în bazinul Oltului.

 Al doilea inel este reprezentat printr-o linie care se află de jur împrejurul ţării. Linia trece prin podişul Transilvaniei nordice, platforma Someşeană, câmpia Tisei, culoarul Timiş - Cerna, Câmpia Română, lunca Siretului, podişul Sucevei, Ţara Dornelor. Ea uneşte staţiile Beclean pe Someş – Dej - Baia Mare - Satu

4 /3

Mare – Oradea – Arad – Timişoara – Lugoj - Turnu Severin – Craiova - Piatra Olt – Piteşti – Bucureşti – Ploieşti – Buzău – Mărăşeşti – Adjud – Bacău – Roman – Paşcani – Suceava – Dărmăneşti -Ilva Mică – Salva - Beclean pe Someş.

Via Mărăşeşti 464 km

Legăturile radiale pornesc din Bucureşti către puncte de frontieră şi sunt construite în general pe văile râurilor. În total sunt opt linii radiale.

SUCEAVA SATU MARE

4

3

Via Sighişoara 651 km

2

6 Via

Mărăşeşti- Tecuci 408 km Mărăşeşti -Paşcani 462 km Urziceni -Tecuci 398 km

GALAŢI

Braşov-Teiuş 621 km Via Braşov-Sibiu 600 km Roşiori-Timişoara 590 km

TIMISOARA

1

IAŞI

Deda 687km Via Oradea 784km

ORADEA

ARAD

5

Via

Roşiori 533km Piteşti 575km

7 Via

Buzău 259 km Urziceni 229 km

Fig.1. Schema liniilor magistrale directoare din România Via Feteşti 225 km CONSTANŢA

8  Linia Deda – Sărăţel - BecleanBUCUREŞTI pe Someş – Salva - Vişeul de Jos - Sighet leagă reţeaua feroviară cu Ţara Maramureşului; ea urcă pe valea Sălăuţei peste munţii Vulcanici de la sud de Ţara Maramureşului, la altitudinea de aproape 700 m.

 Linia Războieni – Apahida – Cluj – Oradea - Episcopia Bihorului trece prin pasul Ciucea dintre bazinele Someşului Mic şi Crişului Repede la circa 500 m înălţime.

 Linia Teiuş - Vinţul de Jos – Simeria – Arad - Curtici urmează valea Mureşului la o altitudine care scade treptat de la 230 m la 100 m.

 Linia Simeria - Subcetate - Petroşeni - Târgu Jiu-Fliaşi – Craiova - Calafat reprezintă o ramificaţie a linie din Valea Mureşului, de la Simeria. Ea uneşte valea Mureşului cu a Jiului trecând peste trecătoarea Merişor, la 730m altitudine.

 Linia Subcetate – Caransebeş - Reşiţa este o ramură secundară care se desprinde de la Subcetate, unind bazinul Mureşului cu cel al Timişului prin culoarul Bistrei, a cărui altitudine maximă la staţia de cale ferată Porţile de Fier din nordul Munţilor Retezat este de 700 m.

 Linia Sibiu - Podul Olt - Piatra Olt – Corabia a fost dezvoltată pe Valea Oltului şi trece munţii prin trecătoarea Turnu Roşu, la o altitudine de numai 360 m.

 Linia Braşov – Ploieşti – Bucureşti - Giurgiu parcurge Valea Prahovei; linia străbate trecătoarea Predeal la o altitudine de peste 1050 m. În continuarea liniei de pe Valea Prahovei este şi linia Ploieşti – Ţăndărei – Feteşti - Constanţa.

4 /4

 Linia Ciceu – Adjud – Mărăşeşti – Tecuci - Galaţi se află pe Valea Trotuşului şi a Siretului; ea urcă prin trecătoarea Ghimeş înaltă de 1020 m.

Prezentarea magistralelor reţelei feroviare din România

Legendă Magistrala 200 Magistrala 300 Magistrala 400 Magistrala 500 Magistrala 600 Magistrala 700 Magistrala 800 Magistrala 900

Fig. 2 Magistralele reţelei feroviare din România Circulaţia trenurilor pe reţeaua feroviară din România este organizată pe nouă magistrale (fig. 2): 

Magistrala 200



Staţii principale: Braşov - Podu Olt - Sibiu - Vinţu de Jos - Simeria -

Arad – Curtici (470 km);



Trece prin judeţele: Braşov, Sibiu, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Timiş,

Arad;



Linii secundare:

- 200A Teiuş - Vinţu de Jos (29 km) - 201 Podu Olt - Râmnicu Vâlcea - Piatra Olt (164 km) - 202 Simeria - Petroşani - Târgu Jiu - Filiaşi (202 km) - 203 Braşov - Zărneşti (27 km) 4 /5

- 205 Băbeni - Alunu (41 km) - 206 Şibot - Cugir (12 km) - 207 Simeria - Hunedoara (15 km) - 208 Sibiu - Copşa Mică (45 km) - 210 Alba Iulia - Zlatna (42 km) - 212 Ilia - Lugoj (83 km) - 213 Radna - Timişoara Nord (68 km) - 214 Livezeni - Lupeni (17 km) - 215 Arad - Nădlac (52 km) - 216 Arad - Periam - Sânnicolau Mare - Vălcani (87 km) - 217 Timişoara Nord - Periam - Nerău (93 km) - 218 Timişoara Nord - Cenad (78 km) - 219 Lovrin - Nerău (27 km) - 221 Filiaşi - Turceni - Rovinari - Târgu Jiu (76 km) 

Magistrala 300



Staţii principale: Bucureşti Nord - Braşov - Sighişoara - Teiuş -

Războieni - Cluj Napoca – Oradea (647 km);



Trece prin judeţele: Braşov, Mureş, Alba, Cluj, Bihor;



Linii secundare:

- 301 Câmpina - Telega (8 km) - 302 Ploieşti - Târgovişte (52 km) - 303 I. L. Caragiale - Moreni - Filipeştii de Pădure (28 km) - 304 Ploieşti Sud - Măneciu (51 km) - 305 Câmpia Turzii - Turda (9 km) - 306 Ploieşti Sud - Plopeni - Slănic (44 km) - 307 Blaj - Târnăveni Vest - Praid (113 km) - 308 Sighişoara - Odorhei (48 km) - 309 Turda - Abrud (93 km) Închisa - 310 Timişoara Nord - Arad - Sântana - Nădab - Ciumeghiu - Oradea (178 km)

- 311 Huedin - Călăţele (14 km) Închisa - Desfiinţată - 312 Oradea - Cheresig (23 km) Închisa - 313 Nădab - Grăniceri (20 km) - 314a Oradea - Rogoz - Holod (53 km) Închisa - 314b Holod - Vaşcău (56 km) 4 /6

- 316 Holod - Ciumeghiu (45 km) - 317 Arad - Ineu - Gurahonţ - Brad (167 km) - 318 Ineu - Cermei (14 km) 

Magistrala 400



Staţii principale: Braşov - Siculeni - Deda - Dej - Baia Mare - Satu

Mare (518 km);



Trece prin judeţele: Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Bistriţa-

Năsăud, Cluj, Sălaj, Maramureş, Satu Mare;



Linii secundare:

- 401 Ilva Mică - Salva - Dej - Apahida - Cluj Napoca (131 km) - 402 Oradea - Săcuieni - Carei - Satu Mare - Halmeu (154 km) - 403 Braşov - Întorsura Buzăului (36 km) - 404 Sfântu Gheorghe - Covasna - Breţcu (66 km) - 405 Deda - Târgu Mureş - Luduş - Războieni (114 km) - 406 Bistriţa Bârgăului - Sărăţel - Şieu - Luduş (140 km) - 409 Salva - Vişeu de Jos - Sighetu Marmaţiei (118 km) - 412 Jibou - Zalău - Sărmăşag - Carei (112 km) - 413 Săcuieni - Sărmăşag (87 km) - 417 Satu Mare - Bixad (52 km) - 418 Ilva Mică - Rodna (21 km) - 421 Valea lui Mihai - Nyrabrany (9 km) - 422 Carei - Agerdomajor (9 km) - 423 Berlibas - Sighetu Marmaţiei - Teresva (63 km) 

Magistrala 500



Staţii principale: Bucureşti - Ploieşti Sud - Adjud - Paşcani - Suceava –

Vicşani (488 km);



Trece prin judeţele: Ilfov, Prahova, Buzău, Vrancea, Bacău, Neamţ,

Iaşi, Suceava;



Linii secundare:

- 501 Adjud - Comăneşti - Ghimeş - Siculeni (150 km) - 502 Suceava - Vama - Floreni - Ilva Mică (191) - 504 Buzău - Nehoiaşu (73 km) - 507 Mărăşeşti - Panciu (18 km) - 509 Bacău - Piatra Neamţ - Bicaz (86 km)

4 /7

- 510 Dolhasca - Fălticeni (26 km) - 511 Vereşti - Botoşani (44 km) - 512 Leorda - Dorohoi (22 km) - 513 Suceava - Gura Humorului (45 km) - 514 Vama - Moldoviţa (20 km) - 515 Dorneşti - Gura Putnei - Putna - Nisipitu (59 km) - 516 Floreni - Dornişoara (22 km) - 517 Paşcani - Târgu Neamţ (31 km) - 518 Dorneşti - Siret (16 km) 

Magistrala 600



Staţii principale: Făurei - Tecuci - Bârlad - Crasna - Vaslui - Iaşi –

Ungheni (395 km);



Trece prin judeţele: Ilfov, Prahova, Buzău, Vrancea, Bacău, Neamţ,

Iaşi, Suceava;



Linii secundare:

- 603 Bârlad - Fălciu Nord - Prut (82 km) - 604 Crasna - Huşi (33 km) - 605 Roman - Buhăieşti (71 km) - 606 Iaşi - Târgu Frumos - Paşcani (76 km) - 607 Iaşi - Hârlău (64 km) - 608 Iaşi - Dângeni - Dorohoi (154 km) 

Magistrala 700



Staţii principale: Bucureşti - Urziceni - Făurei - Brăila - Barboşi - Galaţi

(229 km);



Trece prin judeţele: Brăila, Buzău, Galaţi, Ialomiţa, Vaslui, Vrancea;



Linii secundare:

- 701 Ploieşti Sud - Urziceni - Slobozia - Ţăndărei (146 km) - 702 Buzău - Făurei - Ţăndărei - Feteşti (129 km) - 703 Galaţi - Bârlad (107 km) - 704 Mărăşeşti - Tecuci - Barboşi - Galaţi (104 km) 

Magistrala 800



Staţii principale: Bucureşti - Ciulniţa - Feteşti - Medgidia - Constanţa -

Mangalia (268 km);

4 /8



Trece prin judeţele: Ilfov, Ialomiţa, Călăraşi, Constanţa;



Linii secundare:

- 801 Bucureşti (Obor) - Titan (Sud) - Olteniţa (79 km) - 802 Slobozia - Călăraşi (Sud) (44 km) - 803 Medgidia - Negru Vodă (58 km) - 804 Medgidia - Tulcea (144 km)



Magistrala 900 (iniţial a fost magistrala 100)



Staţii principale: Bucureşti - Roşiori - Craiova - Filiaşi - Caransebeş -

Lugoj - Timişoara (533 km);



Trece prin judeţele: Ilfov, Teleorman, Dâmboviţa, Dolj, Olt, Caraş-

Severin, Mehedinţi, Timiş;



Linii secundare:

- 901 Bucureşti Nord - Titu - Piteşti - Costeşti - Slatina - Piatra Olt - Balş Craiova (250 km) - 902 Bucureşti Progresu - Giurgiu (61 km) - 903 Videle - Giurgiu (66 km) - 904 Titu - Târgovişte - Pietroşiţa (67 km) - 905 Goleşti - Câmpulung (55 km) - 906 Piteşti - Curtea de Argeş (38 km) - 907 Roşiori Nord - Costeşti (64 km) - 908 Roşiori Nord - Turnu Măgurele (50 km) - 909 Roşiori Nord - Alexandria - Zimnicea (78 km) - 910 Piatra Olt - Caracal - Corabia (74 km) - 912 Craiova - Calafat (108 km) - 913 Golenţi - Poiana Mare (7 km) - 914 Strehaia - Motru (31 km) - 915 Caransebeş - Reşiţa Sud (43 km) - 916 Lugoj - Buziaş - Gătaia - Jamu Mare (84 km) - 917 Caransebeş - Bouţari (37 km) - 918 Timişoara Nord - Buziaş - 919 Timişoara Nord - Jimbolia - Kikinda (Serbia) (58 km) - 920 Jebel - Liebling (10 km) - 921 Jebel - Giera (33 km) - 922 Timişoara Nord - Jebel - Voiteni - Gătaia - Berzovia - Reşiţa Sud (98 km) - 923 Berzovia - Oraviţa (59 km) - 924 Oraviţa - Iam (27 km)

4 /9

- 925 Oraviţa - Anina (33 km) - 926 Timişoara Nord - Cruceni (49 km) - 927 Cărpiniş - Ionel (31 km) - 928 Jimbolia - Lovrin (27 km) Magistrala 1000





Staţii principale: Bucuresti – Buftea – Periş – Brazi - Ploiesti Sud/Vest

(59 km);



Trece prin judeţele: Ilfov, Prahova;

Prezentarea regionalelor reţelei feroviare din România Reţeaua căilor ferate din România este împărţită şi administrată în opt regionale descrise în tabelul1. Tab. 1. Descrierea limitelor regionaleleor de cale ferată Bucureşti

-

Constanţa Constanţa Galaţi Galaţi Galaţi Braşov Craiova Craiova

-

Lehliu Broşteni Urziceni Manasia Valea Călugărescă Predeal Goleşti Videle

Regionala de care aparţine - Constanţa - Bucureşti - Bucureşti - Galaţi - Bucureşti - Braşov - Craiova - Bucureşti

Craiova

-

Braşov Timişoara Timişoara

-

Podu Olt Livezeni Orşova

-

Braşov Timişoara Timişoara

Timişoara

-

Braşov Cluj

-

Şibot Ciumeghiu

-

Braşov Cluj

Cluj

-

Braşov Braşov Iaşi

-

Războieni Deda Ilva Mică

-

Braşov Braşov Cluj

Iaşi

-

Galaţi

-

Adjud

-

Galaţi

Galaţi

-

Braşov Iaşi Iaşi Constanţa

-

Ghimeş Tecuci Bârlad Ţăndărei

-

Galaţi Galaţi Iaşi Constanţa

Graniţe de regionale

Staţia de frontieră

4 /10

Braşov

Constanţa

-

Bucureşti Craiova Timişoara Cluj Cluj Galaţi Bucureşti Bucureşti Galaţi

-

Predeal Podu Olt Şibot Războieni Deda Ghimeş Lehliu Broşteni Ţăndărei

-

Braşov Braşov Braşov Braşov Braşov Galaţi Constanţa Bucureşti Constanţa

4 /11