8PM L Divizarea Indirecta [PDF]

Zitiervorschau

8 DIVIZAREA INDIRECTĂ SIMPLĂ ŞI DIFERENŢIALĂ 8.1. Scopul lucrării Lucrarea are drept scop cunoaşterea capului divizor universal şi a celor două metode de divizare indirectă (simplă şi diferenţială). 8.2. Generalităţi Capul divizor este un dispozitiv special, care permite realizarea divizării (împărţirea într-un anumit număr zd de părţi, de obicei egale, în sens circular sau în sens rectiliniu). În funcţie de modul de reglare şi construcţie, capetele divizoare pot fi: cu discuri, cu roţi dinţate şi optice, iar după posibilităţile de utilizare sunt: simple, semiuniversale şi universale. Din punct de vedere cinematic se pot evidenţia două metode de divizare: - divizarea directă, la care urmărirea unghiului de rotire a piesei se execută direct pe arborele principal al capului divizor; - divizarea indirectă, la care urmărirea unghiului cu care se roteşte axul principal al capului divizor şi piesa de divizat se face prin intermediul unei transmisii, deci indirect. Divizarea indirectă poate fi simplă sau diferenţială Cel mai răspândit este capul divizor universal cu discuri (fig. 8.1. a) format din angrenajele melc-roată melcată k1/z1, (melcul este fix pe axul I, k1 - numărul de începuturi ale melcului, z1 - numărul de dinţi ai roţii melcate), mecanismul de reglare (discul cu găuri D), maneta de antrenare m, cuiul de fixare C, opritorul O folosit la blocarea/deblocarea discului D şi angrenajul conic z2 /z3 . Roata melcată z1 este solidară cu axul II, la capătul căruia este fixată piesa ce trebuie divizată circular în zd părţi egale(unghiul corespunzător este notat D). CCD

z1 zA

k1

zB

II

DPP P

'

D

D

zC

 D = ' K D D D'



D

z2 I III

AT

zD

z3

IV

D O

C

"

D

nD

nD' D

m

D

D

a

b c Fig. 8. 1. Schema de principiu a capului divizor: a - construcţia capului divizor; b - divizarea indirectă simplă ; c - divizarea indirectă diferenţială; I; II; III;IV - axele capului divizor; CCD- carcasa capului divisor; DPP- dispozitiv prindere piesă; P- piesă; D - discul divizor; C - cui de fixare; O - opritor; AT- arbore tubular; k1/z1 - mecanism melc - roată melcată; z2/ z3 - angrenaj conic; zA, zB, zC, zD - roţi de schimb; m - manetă de acţionare .

Divizarea indirectă simplă şi diferenţială

2

8.3. Divizarea indirectă simplă Divizarea indirectă simplă se realizează prin rotirea manetei m peste KD găuri ale unui anumit cerc cu găuri al discului D (fig.1. b) având nD găuri, în timp ce discul este fix (blocat cu ajutorul opritorului O). În figura 8.2 este prezentată schema fluxului cinematic pentru divizarea indirectă : m

D nm

 I 

k1   II    Piesa D 1 z1 zd

Fig.8.2. Schema fluxului cinematic pentru divizarea indirectă.

Ecuaţia de transfer a lanţului cinematic de divizare :  D D

k1  D  , z1 C D

(8.1)

unde : D este unghiul cu care trebuie să fie rotită maneta m astfel încât piesa să se rotească cu unghiul dorit D ; iD =k1 /z1 - raportul de transfer al mecanismului melcroată melcată ; CD =1/iD - constanta capului divizor ; nm - numărul de rotaţii ale manetei care va determina rotirea piesei cu unghiul D (adică cu 1/zd dintr-o rotaţie). Dar : D 

2 iar zd

 D  K D   D'  K D 

2 , nD

(8.2)

unde  D' este unghiul la centru dintre două găuri alăturate de pe cercul cu găuri al discului divizor D având nD găuri (fig. 8.1. b). Înlocuind relaţiile (8.2) în (8.1) rezultă : nm 

K D CD  . nD zd

(8.3)

Relaţia permite determinarea lui KD pentru divizarea în zd părţi în condiţiile în care CD este cunoscut iar nD se alege dintre valorile existente pe discurile capului divizor. 8.4. Divizarea indirectă diferenţială Divizarea indirectă diferenţială se aplică atunci când pentru o valoare zd dată, nu se poate găsi nici o valoare nD între valorile existente pe discurile capului divizor. Divizarea diferenţială constă în realizarea mărimii de intrare D ca o însumare algebrică a unghiului D (obţinută prin rotirea manetei m în faţa discului cu găuri pe un cerc cu nD găuri, parcurgând K D' găuri, ceea ce corespunde unei divizări indirecte simple într-un număr oarecare de părţi zx), cu unghiul D (fig. 8.1. c) realizat prin rotirea simultană a discului D, cu ajutorul roţilor de schimb zA, zB, zC, zD, care-i transmit mişcarea de la axul II prin angrenajul conic z2/z3 şi arborele tubular AT. Pentru a permite rotirea discului D, acesta va fi deblocat cu ajutorul opritorului O.

Prelucrări mecanice

3

 D   D'   D''

Din relaţia (8.1) rezultă :  D   D  CD 

În mod asemănător :  D' 

(8.4)

2  CD zd

(8.5)

2  CD zx

(8.6)

În figura 8.3 este prezentată schema fluxului cinematic al lanţului de realizare a rotirii discului divizor cu unghiul D la divizarea indirectă diferenţială . Piesa

D 2

II   z A III   zC IV   z2  AT   D  D

zd

''

zB

zD

z3

Fig. 8.3. Schema fluxului cinematic al lanţului de rotire a discului la divizarea indirectă diferenţială .

Ecuaţia de transfer a lanţului cinematic de rotire a discului este:   D''   D 

z A zC z2 2 z A zC      (8.7) z B z D z3 z d z B z D

în care s-a ţinut cont de faptul că z2/z3=1. Înlocuind relaţiile (8.5), (8.6) şi (8.7) în relaţia (8.4) se obţine: z A zC C D z x  zd  ,   zB zD zx

(8.8)

care împreună cu relaţia: nm' 

K D' C  D , ' zx nD

(8.9)

servesc la reglarea capului divizor în cazul divizării indirecte diferenţiale. S-a notat cu n m' numărul de rotaţii ale manetei m faţă de discul divizor. În aceste relaţii zx este un număr arbitrar ( zx > zd sau zx < zd), astfel ales încât să permită realizarea unei divizări indirecte simple. Relaţia (8.8) permite obţinerea roţilor zA, zB, zC şi zD cu valori ale numerelor de dinţi existente în trusa capului divizor. Dacă zx > zd , rezultă din relaţia (8.8) că

z A zC  are o valoare pozitivă. Acest zB zD

lucru impune ca în timpul procesului de divizare maneta m şi discul divizor D să se rotească în acelaşi sens. Dacă acest lucru nu se întâmplă, trebuie ca între roţile zA şi zB sau între roţile zC şi zD să se monteze o roată intermediară. Când zx < zD , rezultă din relaţia (8.8) că

z A zC  are o valoare negativă. Acest lucru impune ca în zB zD

timpul procesului de divizare maneta m şi discul divizor D să se rotească în sensuri contrare.