60 sate româneşti cercetate de echipele studenţeşti, volumul 1, "Populaţia" [1, 1st edition] [PDF]

Zitiervorschau

B LIOTECA DE SOCIOLOGIE, ETICA SI POLITICA CONDUSA DE

.

D. GUSTI

SOCIOLOGIA ROMANIEI 4

60 SATE ROMANESTI I

POPULATIA

INSTITUTUL DE STIINTE SOCIALS AL ROMANIEI

BUCUREVTI 1941 www.dacoromanica.ro

60 SATE ROMANESTI CERCETATE DE ECHIPELE STUDENT

www.dacoromanica.ro

TI

.

.

STAREA DE AZI A SATULUI ROMANESC In vara anului 1938, Echipele studenfeVi, organizate de Fundafia Culturald Regalei Regele Mihai", au avut inseircinarea de a executa un num& de anchete, ce depajeau cu mult cerceteirile intreprinse obi§nuit, in vederea stabilirii programului de acfiune

in sate. Am vrut sti verificam in aceasta campanie mdsura in care astfel de Echipe pot contribui la opera de leimurire a situafiei satelor, parte atilt de important?'" si pufin cunoscutti a nafiunii. Fiecare Echipe" a primit atri-

bulii de post de observatie socials, chemat sti sondeze arneinunfit starea economics, sanitary §i culturald a unui sat tipic, pentru cote una

din deli de variatele regiuni ale lath. Aspectul general al fiecareia din problemele mart ale' feirdnimii noastre : feireimifirea proprieteifii, mortalitatea excesivti, deficitul de

nqteri din anumite regiuni, analfabetismul e desbatut adeseori. Lipsesc, inscl, preciziunile asupra rdspcindirii §i a cauzalittifii lor. Consecinfa e di nu pot fi intreprinse deceit acfiuni fragmentare §i pufin pozitive, care inlaturd mai mult simptomele deceit cauza. In epoca actual?", de intensei organizare a nafiunii noastre, cercetarea realitafii romcinoti este deosebit de necesard. Acfiunile eficace cer o documentare temeinica'. Acum superficialitatea 5i diletantismul este mai mutt deceit inainte o crime contra nafiunii. Sunt sigur ca numai diagnosticele intemeiate pe cercettiri de felul celor intreprinse de Echipe, pot oferi documentarea necesard pentru trasarea unui plan total de organizare a viefii nafionale. A ajunge la precizarea unui fenomen, la stabilirea unei corelafii intrevekute de mult, sunt bucuriile cele mai alese ale cerceteitorului realit'Cifii sociale. Bucuria aceasta o resimfim acum, cdnd la sfcirqitul unor V

www.dacoromanica.ro

lungi §i meticuloase calcule intermediare, ajungem sd definim cantitativ mai multe probleme ce ne preocupti yi set precizeim starea de azi a satului romdnesc.

1. Situatia economics, studiatei in 34 de sate, este ceva mai build deceit media regiunii tor. Pe cdnd in fara intreaga gospodariile feireine5ti abia atingeau in 1930, la data recenseimantului agricol, suprafafa medic

de 3,7 ha, pe care sporul ulterior al populafiei 11 va fi salmi, de sigur, considerabil, cele 11.959 gospoddrii studiate ac Echipe posedd 50.948 ha.

adicii, in mijlocie, 4,26 ha. Ca atare, mijlocia farii se geiseqte mai prejos. Din gospoddriile studiate peste 40% sunt de seiraci ce steipcinesc mai

pufin de 2 ha, suprafafa care prezintd, in genere, minimul strict necesar pentru ca o familie de 4 membri, ceeace reprezintti mijlocia pe fara, sei poatd tilt din produsul exploaldrii pruncintului propriu. Imprejurarea ca gospoddriile mai mari de 7 ha, care reprezintei

17% din numdrul total at gospoddriilor studiate, stapdnesc mai mull de jumatate din suprafafa agricold a satelor studiate (54%) aratei ca e In curs un proces rapid de formare a unei noui proprieteifi mijlocii i mari. Rezultatele anchetei asupra faramitarii proprietatii confirma aceastei constatare. Situafia createi de reforma agrard, care,

in satele de yes indeosebi, a pus feiranii faro pamant la rand cu fdranii mijloca#, ddndu -le 4-6 ha, s'a schimbat considerabil. Gospoddriile improprieteirifilor au lost mai pufin rezistente dealt cele ale gospodarilor care avuseserei Omani Inca inainte de reforma agrard. In satele de ;es, improprietarifii au vandut intre 3-40% din peimeinturile tor; neimproprietdrifii numai 0,3-14%; in satele de deal, *Weill au vandut intre 1-22%; neimproprieteirifii intre 0,2-10%. Consecinfa este creqterea, indeosebi in satele de deal, a parcelei medii a gospo-

ddriilor neimproprietarite. Schimbarea de steipdn a loturilor obfinute prin improprietdrire a avut ca urmare aparifia unei paturi subfiri, dar prezente in fiecare sat, de tarani chiaburi, cu mai mull de 10 ha, extrem de energici yi de intreprizi. Bugetul a 118 gospoddrii din aceasta categorie pe anul 1937/38 prezintd venituri &Mesa anuale intre 26.000-145.000 lei, fafei de cheltueli beine§ti anuale intre 8.000-38.000 lei. In satele de deal, unde inainte de Reforma agrard aparifia acestei peituri nu fusese steinjenitd de marea proprietate, procesul formarii ei e mull mai avansat. Aceasla elita noun a satelor va inlesni considerabil organizarea economics a farii. Inventarul mort §i viu al gospoddriilor cercetate,confirmei aceasta compozifie a piiturii rurale. In 30 de sate de §es si deal, ce treliesc din agri-

culturd, numai tot a doua gospoddrie dispune de plug si numai tot a VI

www.dacoromanica.ro

cincea dispune de o pereche de vile de muncti. Tarcmil pe care i-am numit

saran n'au, in genere, nici vile nici plug. Cercetarile speciale asupra parcelarii, intreprinse in 22 sate, arata ca aceasta este mai accentuate in satele de deal unde parcel°. medie variazd intre 0,30 ha-1,47 ha, decdt in cele de yes, undo variaza intre 0,59 §i 2,72. ha.

Starea culturala, studiatti in 53 de sate, este qi ea mai blind deceit media filth. Fara a fi satele cele mai avansate, ele far totu§i parte din rdndul satelor mai rastirite, capabile de a-5i purta singure de grijii dupti 3 veri de colaborare cu o Echipti studen2.

leased.

In 37 de sate studiate, §tiinta de carte variaza in limite largi. Faptul acesta arata ca e vremea ca actitinea §colard a Ministerului Culturii Nationale sa fie diferentiata. Acfiunea aceasta trebue sa inceapti set foloseasca constattirile recenstimdntului general at populafiei din 1930 1) §i ale cercetdrilor speciale, spre a determina regiunile 5i sa-

fele in care 5tiinfa de carte e sub media farii §i a incepe o ofensiva de aducerea acestora la nivelul mediu al !aril. Recenstimatul Echipelor este into ia smolt care ingtiduie stabilirea exacta, macar pentru cdteva sate, a mtisurii in care a lost diminuat procentul analfabefilor in cei 8 ani de dupti recensamtintul general al populafiei. Rezultatele sunt, in genere, imbucurtitoare. Numarul analfabetilor a scazut, in satele cercetate, cu procente, ce variaza intre 1,9 qi 35,1. De remarcat e faptul cei in satele din Basarabia scaderea aceasta e mai accentuate. Judeccind dupd aceste indicii, ne a§teptam ca recensamarztul general din 1940 at populafiei sa constate o scadere considerabild a populafiei rurale ne§tiutoare de carte. Acest lucre este de altfel firesc, deoarece procentul eel mare de analfabefi 11 dau categoriile de vdrsta mai inaintata. Batrcinii formeazti

massa cea mare a anallabefilor .5i de aceia °data cu moartea lor, se produce o automata imbuntittifire a situaliei. Bilantul §colii e mai pufin imbucurator. In anii 1920-38 numai 78% din copiii in vdrsta de §coald s'au inscris. Iar din ace .5tia numai 60% au lost promovafi. Inscri .5ii in clasa I ailing sa °blind absolvenfa

clasei a IV in proporfie recluse, fiind pierdufi in drum. In cei 18 ani de dupd razboiu au lost inscriqi in 54 sate in total 56.000 elevi (unii de 2 .51 mai multe ori). Totalul celor ce au lost promovafi in clasa IV ci. freaza in acela§i interval abea 17.500. 1. Auallza el eartograficrea pe Pliei a rezuitatelor acestui recen3limint privitoare la uopulatia rural!' a food Intreprinsti de colaboratond imam A. Galopentia qi publics% In Sociologic romineasci IV 11039). 4-9. Dag.

209-217. sub titlul Gratin) de modernizare al regiunilor rurale ale Itomllniel".

VII

www.dacoromanica.ro

Faptul ca, in satele studiate, au Post inregistrafi printre tinerii de 7-25 ani, in num& de 35.000, 3.300 care n'au urmat de loc la scoala

0

1.100 care n'au urmat decal clasa I, arata cei §coala nu e Inca pe cale

sa lichideze definitiv analfabetismul, ca acesta persevereaza. Dintre cei care n'au urmat de loc la ;coals 80%, iar din cei care au urmat numai

clasa I 90% sunt orfani sau copii de oameni socotiti de consateni cu stare materials rea" i mijlocie". Ceeace arata ca analfabetismul nu poate fi inlaturat complet numai prin masuri de ordin volar, fiind in oarecare masura conditionat de fapte de ordin economic. Lichidarea analfabetismului presupune o ameliorare a condifiei faranilor saraci, intemeierea de cantine §colare, imbracarea copiilor nevoiaqi, farmurirea muncii copiilor a§a inccit sa nu poatei fi daft argafi dealt dupa terminarea a 4 clase primare, vacanfe regionale §i concedii pentru a inleitura coincidenfa §colii cu saptamcinile de maned intense cdnd copiii sunt refinufi in gospodeirie de parinfii lor, scoli de carte eficace pentru adulfi, in cazarmi, la sate §i orqe etc. 1). In scoli secundare gi superioare tree mai ales copiii de mijlocasi si de chiaburi, cu toate ca o treime din trecerile in aceste §coli e facuta cu ajutorul burselor de stat. Procentul celor care n'au dus la copal studiile incepute e considerabil (aproape 20%). Atractia cea mai mare au exerci-

tat-o asupra satelor liceul, gimnaziul i scoala normala, adica §colile favorizate de vechiul program intelectualist al Ministerului de Instrucfie.

3. Starea sanitara este ingrijoratoare §i in aceste sate, relativ Maintate. Mai puffin de jumatate din ele prezinta in deceniul 1928-1938, o mortalitate medic apropiala de 20 la mie, cifra catastrofal superioare mortalittifii chiar .5i a farilor vecine, care se af lei in jurul lui 15 la mie. Satul Stoeqeqti din Tutova prezinta chiar mortalitatea medie mai mull dealt ingrijoratoare de 27 la mie. Si chiar §i in satele care, ca Lunca-

Calnicului din Trei-Scaune, au mortalitate medie de 13,9, aceasta prezinta variafii foarte ample dela an la an (35,5 la mie in 1935, fafa de 4,8 la mie in 1931), care arata ca Inca nu se poate vorbi de o actiune sanitara, continua gi eficace la Ora care sa limiteze numarul cazurilor de moarte. .

Faptul ca morf ii acaytia sunt mai ales copii agraveaza rota aceasta situafie. In mijlocie, in Romania, unul din cinci copii nascufi vii moare

Inca inainte sa fi ajuns varsta de 1 an. Deli satele studiate sunt destul 1

1. eel interesati de problemele mare s culturale pot gasi In lucrarea noastra..13n au de activitatela Ministerul Instructici. Cultelor ei Artelor. Bucuresti 1934. atat rezultatele malmultor anchete asupra modulo' de Iunctionare el a rezultatelor Invitimantului din Romania. Intreprinse de not tanned sand am avut conducerea beat. resort al actinnii de stat. cat el misurile de ordin administrativ si legislativ prin care am eltutat si-i BPO. rim eficaeltatea.

VIII

www.dacoromanica.ro

de rdsdrite, s'a constatat totu0 di in unii ani mortalitatea for infantile a atins procente mai ridicate de 30%, ca adica murea in ele, inainte sei fi tmplinit vdrsta de 1 an, tot al treilea copil. Chiar qi satul al& de luminat, care e Neposul din Neiseiud, prezinta in anul 1933 o mortalitate infantile de 30,8%. Dace se mai intiimpld ca, din frica de a null vedea urma5ii pauperizafi prin imparfiri de Omani, na§terile sei fie limitate, se produce fenomenul prea cunoscut din Banat, al deficitului de populafie. Pe cand la Fleimdnzi-Boto5ani, unde mortalitatea mare e contrabalansatd de un procent foarte ridicat de na5teri (46 la mie), deceniul 1928-1938 se sol-

death cu un spor natural de 25%0, in Banat, din 6 comune studiate, una prezintil sporul neinsemnat de 5,2%0 (Tdrnova), cloud sunt stafioflare (Banloc Si Lescovila cu sporuri de 0,3%0, respectiv 0,1%0, iar trei surd deficitare (Cuve5dia cu 1,1%0, Mdrul cu 1,6 5i Beregsdul-Mare cu 1,9%0).

Cu organizafia noastrd sanitary de pcind acum, datorim in aceste sate mai mull norocului deceit unei acfiuni organizate anii cu mortalitate

redusd. Remediul intdiu trebuie sei fie sporirea numeirului medicilor rurali. Trebuesc cat mai multe burse §i uqurinfe care sd atraga tineretul in Facultatea de Medicind, pentru a forma armata de medici de care e . nevoe; agenfi sanitari, bine pregatifi qi finufi din scurf ; surori de ocrotire, dispensare. Situafia aceasta, foarte ingrijoratoare, se datoreqte pe lcingd lipsa de ingrijire medicaid, unei serii de factori de ordin cultural §i economic. Cerceldrile asupra condifiilor sanitare ale loeuintei, au ardtat ca la familiile de mijloca5i qi de farani bogafi, acestea nu intrec dealt cu prea pufin condifiile sanitare din casele sciracilor. De§i casa for are mai multe inceiperi, gasim in ea aceeaqi ingreimddire inteuna singurd, in care se §i geite5te qi care, pe deasupra, mai e §i nepoditd, deci igrasioasci. Cubajul de 32 m., care e necesar pentru vieafa igienica a unei persoane, nu

e intrunit niceieri de inctiperea efectiv locuitd. La Valeni-Cahul acest cubaj e de abea 6,7 m., la Costeni-Gorj, Spineni-Olt §i Muncelul-de Sus-Roman, de 7,2 la Cusuiul-din-Vale-Durostor, de 7,4 m., §i de 7,7 m.

la Gura-Teghii-Buthu. Familia se inghesue in pufinele paturi din incdperea de locuit, chiar §i cdnd are in restul casei un pat de fiecare membru. Aproape peste tot, in fiecare pat dorm cel pufin cloud persoane.

Alimentatia, de§i in marea majoritate a cazurilor mulfumitoare din punctul de vedere at cantiteifilor mijlocii de alimente brute consumate, este vicioasd prin consumul excesiv de porumb, prin consumul redus de alimente animate, de alimente proaspete (numai 48% din gospoddrii au vacs cu lapte), prin lipsa de pricepere in prepararea bucaIx:

www.dacoromanica.ro

telor si prin igiena alimentary cu totul redusa. Cel mai vadit neajuns at alimentafiei farcinesti este, insa, repartifia inegald a ei in limp, familia fcirtineasca trecdnd iarna prin epoci de relativ bund alimentare cantitafiva ci cunoscdnd vara perioade lungi de subnutrifie caracterizata.

Urmarea este frecvenfa maladiilor acute gastro-intestinale, in prima copildrie si a afecfiunilor cronice ale aparatului digestiv in cazul

populafiei adulte, fapt constatat si din registrele de consultafii ale dispensarelor organizate de Echipe.

Neajunsurile starii sanitare veidesc mai bine deceit orice ca actiunea educative nu mai poate fi mArginita in difuzarea §tiintei de carte. E nevoie de culture integrals : nu numai intelectuald, ci totodaki si sanitary st economics. Am propagat-o ani de zile la Fundafia Regala pomenita mai sus, prin Echipe si Cdmine. E vremea ca si invciftimcintul sd fie reorganizat in perspectiva acestei concepfii a culturii.

Asanarea condifiilor de vieafd ale fliranilor saraci presupune mdsurile economice anunfate ; tar imbundtafirea condifiilor de train ale fardnimii mijlocii si bogate, ridicarea standardului general de viald, este o problemd de educafie. Taranii trebuesc invalafi sa locuiascd igienic, sa-si diversifice producfia, still procure alimentele de care au nevoie, sti le gliteascii mai bine. 0 acfiune de slat pentru organizarea unei mai bune 0 mai rapide distribufii a anumitor articole de strictd necesitate la lard trebuie sa intregeascd aceasta acfiune.

Monografille sumare de sate lipice aratei diversitatea Romcinici rurale. Satele noastre nu sunt nici pe departe identice unul cu altul. Solul, clima, varianta etnica locald, trecutul social, nivelul cultural si economic, vechimea intervenfiei educatoare a Statului le deosebesc dela regiune naturald la regiune naturald, dela provincie istoricci la provincie istorica, in funcfiune de apropierea de beadle, cat ferate si de multi alfi jactori. Foarte diverse sunt, in deosebi, satele de deal, mai departate, dintru inceput, in urma caracterului for intermediar, de structura normald cereaHerd a satului de ses si pastoral-agricold sau forestierd a satului de munte. Aceste sate sunt descoperitoarele ocupafiilor anexe si rezervoriile ne-

secate ale emigrarii temporale la oral. Oricine urmareste sti acfioneze e icace la sat trebue sa accepte deosebirile dintre sate si sa porneascei dela ele. Cat pufine masuri sunt potrivite pentru Coate satele ; cele mai multe hind potrivite si cerute numai de un singur tip de sate. Intreprinzcind aceasta ancheta sociologic& am socotit sti facem si opera de crestere a tineretului in vederea unei activitafi administrative e icace. Nu credem ca legile, cat de bine chibzuite sunt de ajuns pentru a organiza temeinic o fart. Deceniile de dupd rdzboi au ardtat ca, in X

www.dacoromanica.ro

lipsa unei conduceri de Stat cu prestigiu, a unui corp administrativ qi de liber profesioni§ti, patruns de dragoste activa de neam, legile cele mai bune ramtin lipsite de rod. Acesta e motivul pentru care nu ne-am mulfumit niciodata sti cercetam numai realitatea socialti romcineascti qi sti inlesnim numai, prin documenlarea adunatti, facerea legilor, pe care le reclama starea de azi a satelor romeine§ti. Am cdutat totdeauna sd §i trastim metoda pentru a forma generatia noun de administrator; i sa conturam conceplia de administrafie adecvatti sloth actuate a Romdniei rurale §i potrivitti pentru a duce la indeplinire programul de ridicare a standardului de viald al locuitorilor ei, care constitue,

tot mai vadit, misiunea mare a Romdniei de acum §i din deceniile urmatoare.

D. GUSTI

XI

it

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL CERCETARII Spre a contribui la determinarea focarului problemelor mari ale Romaniei rurale si a cauzalitatii for complexe, 60 echipe studentesti au inregistrat in 1938, in tot atatea sate, raspandite pe intreg intinsul tarii : populatia, numarul nasterilor, mortalitatea, evolutia

proprietatii in ultimii 15 ani, intinderea de pamant stapanita si folosirea ei, bugetul gospodariilor de tarani saraci, mijlocasi si bogati, inventarul mort si viu, alimentatia, igiena locuintei, sporul stiintei de carte, trecerile in scoli secundare si superioare a copiilor dela tarn, eititul adultilor.

Dupa cum se poate vedea din tabloul nominal al satelor, pe care-1 publicam mai jos au fost studiate un numar total de 60 de sate,

astfel impartite pe provincii istorice : in Oltenia 3 sate ; in Muntenia 12 sate ; in Dobrogea 3 sate ; in Moldova 9 sate ; in Basarabia 10 sate ; in Bucovina 2 sate ; in Transilvania (inclusiv Crisana, Maramures) 12 sate ; in Banat 9 sate : Din acelasi tablou se mai poate vedea ca nu toate Echipele au putut duce la bun sfarsit seria intreaga a cercetarilor prevazute de catre programul nostru. Concluziile noastre, pentru fiecare capitol in parte, se intemeiaza deci pe o cantitate de fapte care variaza, dupa numarul anchetelor alcatuite pentru fiecare problems in parte. Suma globala aproximativa, a totalului populatiei din aceste 60 de sate se ridica la 125.000. Au fost deci intreprinse cercetari in tot al 254-lea sat, si inregistrata situatia a tot al 128-lea satean al Tarii. Cu metoda si programul de lucru ale scoalei monografice din Bucuresti, deci realizata cu mijloace modeste si prin munca suplimental% a echipierilor, cercetarea de fata trebue sa fie socotita prin targimea ei, una din cerceldrile §tiinfif ice colectiue cele mai importance

realizate in Tara noasird. XIII

www.dacoromanica.ro

TOTAL .

.

.

.

.

.

.

.

da da

1. Costeni -Gori

.

.

.

MUNTENIA (12) 4. Bogari-Dambovita 5. Bratulesti-Ilfov . . 0. Carligele-Rilmnicul Sara 7. Corbeni-Arges S. Gura Tezhii-Buzau

-

'

da da da da da da

-

9. Jaita-Ilfov

10. Nal im-Vlai3ca

11. Perieti-Ialomita 12. Poseti-Prahova 1`. Spinerd -Olt 14. Traisten1-Prahova

da

da da

-

15. Valea Cacepii-BrMla

DOBROGEA (3) 16. BazaurturileCaliacra 17. Cusulul din Vale-Durostor . 18. Pecinea4a-Tulcea

da

19. Baraesti-Putna 20. Buciameni-Tecuci 21. Drib/men' -Bala 22. Plaiiiiinzi-Botosani 23. Muncelul de Sus-Roman. 24. Nereju-Putna

,

.

.

25. Pi, isOcani -Iasi

da .

.

.

.

31. Culm reip i -Soroca

32. Delacbe..-Tighina 33. General Averescu- Ismail. 34. Ignite! -Orhei 35. Lozova-LApusna 36. Valeni-Calaul 37. Vancieltutt-Hotin

.

BUCOVINA (2) 38. Buesoaia-Campulung 39. Slobozia Pruncului-Suceava

TRANSILVANIA (12) 40. Citianul Mic-Somes 41 Conop-Arad 42' Drairus-Fkgfiras 43- Gurasada-Dunedoara 44- Ieud-Maramures 45 Lucca Calnieului-

47. Nacos-M-4nd 48. Rebrisoara-Nesemd 49. Serpreus-Arad

50. Viz:art-Arad 51. Vldra-Turda.

da da da

26. Rapile-Bacitu. 27. Stoisesti-Tutova BASARABIA (10) 28. Chirileni-Balti 29. Colibasi-Cahul 30. Coremaz-Cetatea Alba

---

da'

.

.

MOLDOVA (9)

46- Mocod-Nfisitud.

(2)

37

.

OLTENIA (3)

2. Dobrun-Romanati 3. Diosti-Romanatd .

(1)

.

.

da da da da (la

du

-

da .

.

da da da da du

da da da da

(3)

21

34

-

da da

-

da da

-------

da

da da da

da da

.

da

da da

da

---------

(4)

Ali mentat I a

2

gi

g

,,,-

53

da da

da da

-

do

da da da

da

da

da da

da da da da

da da da da da da da

da da da da da da da da da da

---

da da da

da

da da

da

da

da

da da da da

da da da da da da

da

--

da da da da da da ,

da

da

da

da

da

da da da

da da da

da da

XIV

www.dacoromanica.ro

da da

(la

--

da da

da da

da da

-

do

da

da da

do

---

.

(8)

16

-

-----

da da da

-

da

de

da

da

da

da da da da da da da da da

da da da da da

da da da da da de

da da

da da da da da da da da da da

-

da da

-

da

--

da da da da da

da da

da

-

___.

da da da

da

da

(7)

59

da

da

(6)

32

da

da

(5)

22

- -- --- - --- - - --- -- -- -- -da da

da da

---

ti

-.

w ax w -. il g q A1 Vol. II Vol. II Vol. III Vol. III Vol. III Vol. IV-V

,., P.

vol. I

-g

die 2

...

1--,

--

cz, a

Vol. I

a

a

S 8 CO o

e

;,:j

5

0 '

f., E.

1...

-

4

Sate

g-

.2

1.;

2

.7..-

,d

gS3

}Aram tarea proprietat II

.....

.9_

g Structure

a:Z

-1

populatiei

TABLOUL SATELOR CERCETATE cu aratarea anchetelor facute in fiecare din ele

--

da

da da da

da

da da

da da da

da da

.

da da da da da da da

-=

-

(la

da da

-

da

da

da

.

da

da da da

-

da da da da

-

de da da

'

-

Qs

dal

__

da

-

da dm

TABLOUL SATELOR CERCETATE cu ;enema anchetelor Mute in fiecare din ele Structure " PoDulatlei

Sate

to' &

47-

o

Vol. I (1)

BANAT 9 52. Allos-Timis. 58. Bariloc-Timis . 54.

58. ?arul-Severin 59.

Prior-

.

80. Tarnava-Caraa

if

80

ag

c.

za Vol.

E

tol .

I

(2)

g= g* a01_8

- 0.

.-sE

0414

a

:a.

gl-g tc g 0 .,...-

41 .3.,

=

2

A ,4

=

7.3.

Ia, g.

Al

Vol. II VOL II Vol. III Vol. III Vol. III Vol. IV-V (8)

(4)

(5)

(8)

(7)

(8)

da

Bergen. Mare -Timis

55. Cuve)dia-Timis 58. Jdloara- Severin 57. Lem:mita-Came

E

ti ProDretAt

led

a 73

..: isi

-_- a Firamitarea

(Ormare)

da da

da da da

da

da da

da

.

.,

da da

da

da ds da

da

da da da da da da da da

ds

da da da da du

da da

ds da

Conducerea acestor cercetari, a publicarii materialului adunat §i a redactarii rezultatelor au avut-o domnii Anton Golopentia §i Dr. D. C. Georgescu. Domnii H. H. Stahl, Tr. Herseni, Al. Barbat §i Dr. Tib. Ionescu au conlucrat la intocmirea celor 7 formulare, folosite pentru realizarea acestei anchete sociologice (Foaie de familie, foaie economics, formulare de ancheta asupra miscarii populatiei, asupra alimentatiei, asupra starii culturale, asupra faramitirii proprietatii, asupra bugetului).

D-1 Octavian Neamtu, Directorul echipelor studente§ti a inhsnit tiparirea formularelor, difuzarea for §i functionarea biroului constituit din domnii A. Golopentia, Dr. Tiberiu Ionescu §i Ing. Measnicov, care a indrumat in scris dela Bucure§ti §i la fata locului e thipierii, in munca for de culegere. Zelul §i priceperea celor 850 echipieri voluntari ai campaniei 1938 a facut cu putinta ducerea la capat a acestei anchete sociologice. Materialul adus de Echipe a fost adunat de D-1 D. Dogaru.

Prin bunavointa D-lui Dr. Sabin Manuila, Directorul Institu.

tului Central de Statistics a putut fi constituita de catre d-1 Dr. D. C. Georgescu echipa de prelucrare a acestui material, alcatuita din 50 de tehnicieni ai Institutului §i fo§ti echipieri : doamnele §i domnikarele Alecu Julieta, Bernea Maria, Bernea Olga, Cazana Elena, Cristescu Jana, Donciu Artemiza, Gheorghie§ Constanta, Iacobescu Zoe, Istrate Sevastita, Montanan Vera, Niculeku Margareta, Turcu Emilia, Videscu Maria, Babescu Ana, Lascarov Elvira, Nestor Maria, Radulescu Elena, Vizireanu Odiseea, Te§ia Maria, Topa Aurelia, Crinteanu Maria, Sachelarache Sofia ; Domnii Balint XV

www.dacoromanica.ro

loan, Babescu Simion, Balms Joan, Bozocea Iacob, Caracas Iordan, Calafusz Joan, Cautis Nicolae, Constantinescu Miron, Manatorul Nicolae, Nezalizov Gheorghe, Ovedenie Florea, Popovici Joan, Praporgescu Dumitru, Racoveanu Ion, Vasilescu Dumitru, Zamora Ion,

Alexe Neacsu, Branzan Dumitru, Cristea Gheorghe, Filip loan Itigan Constantin, Niculescu Dumitru, Popovici Axente Sever, Serafim Gheorghe, Stancescu Constantin, *tefanescu Cristache, *tefanescu Mihai, Crinteanu Vasile, Ionescu Anghel, Mihalache Constantin. Conducerea prelucrarii au avut-o domnii Dr. D. C. Georgescu, Anton Golopentia si Const. tefanescu, ajutati de domnii Gh. Boeru,

I. Chibulcuteanu, C. La lu, Ing. I. Measnicov, Ing. A. Nichita, Ing.

agr. P. Stanculescu, care au condus grupurile ce prelucrau respectiv foile de familie si economice, formularele pentru studiul

miscarii populatiei, formularele pentru studiul starii culturale si al alimentatiei, pentru studiul locuintei, pentru studiul bugetului. Rezultatele prelucrarii au fost redactate de semnatarii studiilor din volumul acesta si cele urmatoare. Monografiile sumare intocmite de echipieri au fost revizuite, intregite si redactate definitiv sub conducerea d-lui A. Golopentia de o echipa compusa din domnisoara Yolanda Nicoara si domnii Ov. Barlea, Miron Constantinescu, Florea Florescu, Gh. Meniuc, C. G. Pavel, Gh. Reteganul, T. *tirbu si Mircea Tiriung.

Conducerea tiparirii volumelor de fate au avut-o domnii C. Lalu si *tefan Popescu. Graficele si hartile au fost executate de domnii Victor Popescu, Ion Petrescu-Burloiu, Titu Popescu, C. Oparica, Ion Dulgheru si Costache. Fotografiile provin toate din colectia

Fundatiei Culturale Regele Mihai". Prelucrarea anchetei din 1938 si redactarea rezultatelor a cerut

aproape un an intreg. Imprejurari vitrege au Intarziat, timp de alti doi ani, imprimarea lor, care n'ar fi devenit cu putinta fare rabdarea Intelegatoare a Profesorului I. Simionescu, Presedintele Consiliului Cartii Romanesti" si sprijinul banesc acordat la staruinta domnilor General N. Sc. Stoenescu, Ministrul Finantelor, M. Vulcanescu, Subsecretar de Stat la Ministerul Finantelor si Prof. V. Slavescu, de Banca Nationale a Romaniei si de Creditul Industrial.

D. GUSTI

XVI

www.dacoromanica.ro

I.

POPULATIA

www.dacoromanica.ro

STAREA POPULATIEI A. SATELE Ca si in campaniile precedente, in vara anului 1938, Echipele Regale studentesti, si-au inceput actiunea printr'o lucrare de statistics socials, care sa le permits cunoasterea liniilor marl ale realitatilor sociale cu care venisera in contact. Pentru aceasta, Echipele si-au adunat datele necesare trecand din cash in cash si din gospodarie in gospodarie. Elementele privind structura populatiei si locuinta au fost adunate, pe gospodarii, in Foaia de familie", fiecare cap de familie raspunzand intrebarilor puse, pentru el si pentru cei ai lui. Materialul brut astfel adunat, a fost apoi prelucrat, calculandu-se, pentru fiecare sat in parte, frecventa diferitelor aspecte ale problemelor interesand structura populatiei. Astfel, au fost recensate 26 de sate, iar in alte 11 sate s'a facut numai inscrierea unei parti din populatie, intr'o proportie mai mare sau mai mica, dupa omogenitatea si intinderea satului, urmarinduse nu atat stabilirea numarului exact al locuitorilor cat cercetarea structurii populatiei. In total, au fost studiate, deci, 37 de sate raspandite pe toata suprafata tarii, in regiuni naturale diferite si, cum vom vedea, cu aspecte si structuri deosebite. In cele ce urmeaza vom cauta sä prezentam, mai intai datele statistice fundamentale, absolut necesare cunoasterii structurii populatiei acestor sate si apoi evolutia ei, luand drept baza de comparatie rezultatele recensamantului oficial din 1930. Lista satelor studiate si numarul locuitorilor in 1938, asa cum apare din registrele primariilor locale si din prelucrarea materialului adunat de echipele monografice, precum si proportia in care a fost inscrisa populatia acolo unde nu s'a facut un recensamant corn-

plet, sunt date in tab. I (pag. 10). 3

www.dacoromanica.ro

4=. N-

O Q

0

....---.'-ea--\

.".....

..- --

%--

-------Wiffigaup I

r-'

FUN° RI A

I

NA;

/!

j, e

N

''' /,/

/ f./ / A /

Mee

,\

.

N

,.

,.

Corder

/./ , ,o,---s,4

elliP141

I/

/\

....-

f.--. / '-.\

ye

/ CI / 44.10 sau

'`,-

Rare

'V

G.

c,

Luoca Cac. aro,

144,

ri. /

....

is'

WOO

f.54`

/ ,r....

? ......

Boost..,.,./.4-

a

/BAito/eili ' a ...A9/W/

O

(

CO,

-1.

Vc&AVVI L

'-'-"--.......W.zeuH

D

8

U

l

5

A

R

I

A

F

"--. .......

Pozitia geografica a celor 37 sate studiate din pullet de vedere al structurii populatiei La position geooraphique des 37 tillages

nails du

oint de sue de la structure de leur population

www.dacoromanica.ro

Din analiza acestei tabele se vede ca in 26 de sate s'a facut un recensamant complet, populatia prezenta in sat fiind inregistrata 100%, iar in alte 11 sate s'a facut numai o inregistrare partials, satul

fiind format din mai multe catune, din care numai uncle au fost luate in considerare. Din notele ce insotesc tabela se desprinde atat numarul si numele acestor catune, cat si partile din sat care au fost inscrise de lucrarile echipelor monografice. 1. ASEZAREA celor 37 de sate studiate, pe intinsul Orli, se poate vedea din harta de mai sus. Se remarca dela inceput raspandirea acestor sate in toate provinciile tarii si data privim relieful Romaniei vedem

ca ele pot fi grupate inteo anumita ordine, in raport cu asezarea geografica. De-a-lungul unui cerc exterior urmarind campia tarii vom gasi sate de campie si steps cum sunt epreus in Campia Tisei ; Beregsaul-Mare, Cuvesdia Si Jdioara in Campia Tisei banatene ; Dobrun, Bratulesti, Joita si Perieti in Campia romans ; Bazaurturile si Cusuiul-din-Vale in Cadrilater ; si Corcmaz, Delacheu, GeneralAverescu si Valeni in sesul Basarabiei. Un al doilea cerc, format

de coline, podisuri si platforme, cuprinde satele Costeni, Spineni, Bogati, Carligele si Rapile din Subcarpatii meridionali ; Muncelulde-Sus, Prisacani, Chirileni, Ignatei si Vancicauti din Podisul moldovean ; precum si satele din platforma ceva mai inalte a Somesurilor, Caianul-Mic, Mocod si Nepos din Transilvania si Bucsoaia din Bucovina. In fine, pe un al treilea cerc, gasim satele asezate de-a-lungul \Tailor sau in fundul depresiunilor inalte de pe cele doua versante ale Carpatilor meridionali, cum sunt satele : Corbeni, Traisteni si GuraTeghii de pe versantul sudic, si Dragus si Lunca-Calnicului de pe versantul nordic ; iar mai departe satele din poalele inalte ale Muntilor Apuseni, Varfuri si Vidrele sau din poalele Poiana-Ruscai, Gurasada si Marul. De sigur ca aceste trei grupe de relief nu sunt :

tocmai unitare nici din punct de vedere geografic, deosebiri mari existand intre Campia Tisei si sesul Basarabiei, de pild6, sau intre Subcarpatii meridionali si platforma somesana. Apoi, in evolutia unui sat, peste factorul geografic au intervenit cu multa greutate factorii istorici si social-politici. Desi asemanatoare ca asezare, satele din Campia Tisei se deosebesc ca structura a populatiei, de cele din Campia romana sau de cele din Cadrilater. Tinand seams de factorul geografic ca si de factorii economici, vom putea grupa satele studiate in noua regiuni naturale, si argumentele statistice referitoare la structura populatiei, trecand peste influentele istorice si social-politice, ne indreptatesc, dupe cum vom vedea, la aceasta grupare. 5

www.dacoromanica.ro

Cat prive§te factorii istorici §i cei social-politici, mai sus amin-

titi, influenta for o vom vedea printr'o grupare a satelor studiate dupa provinciile istorice ; acolo unde problema ne-o va cere. SA luam acum cele trei cercuri concentrice de relief §i sä in.

cercam o grupare mai restransa a satelor ce ne intereseazA. In Cdrnpia Tisei 1) vom gasi sate mari de agricultori, in cea mai mare parte adunate 2). Av. sunt : Beregsaul-Mare, arzat pe apa cu acela§i nume (apa care seaca vara complet, dar a fost indiguita

pentru a nu mai inneca satul in timpul viiturilor, ca in trecut) ; *epreu§, arzat pe Birisel, un mic afluent al Sarte§ului (la randu-i afluent al Crirlui-Negru), care trece prin sudul satului, pe campia dintre Cri§ul-Alb §i cel Negru, sat mare de steps, compact, cu strazi perpendiculare intre ele ; Cuve§dia situata ceva mai sus, pe apa Ghizdia, mic afluent al Begai, intre dealuri domoale, cu casele mai rasfirate ; §i Jdioara, pe malul Timi§ului la 15 km de Lugoj, adu-

nat in poale de dealuri impadurite, Jdiorenii ocupandu-se acum numai cu agricultura insA, padurea nefiind a for 3). In Cdmpia Romand 4) intalnim acelea§i sate mari, mai putin compacte insa, aezate in luncile apelor sau in lungul drumurilor mari : Dobrun, arzat in lunca Oltetului ; Joita, intre Ciorogarla §i Dambovita in regiunea Vlasiei", sat format din trei parti : Sfrentea, Fundeni §i Bacu, alungit ; Bratule§ti In§irat de-a-lungul unei §osele asfaltate pe cca 3 km, intre balta insalubra a 'could Snagovului §i pAdurea Scrovi§tei (rest al codrului Vlasiei) ; §i satul de muncitori agricoli, Perieti, arzat pe Ialomita, la rascrucea de drumuri Bucure§tiCerna-Voda §i Braila-Calara§i, destul de neoranduit ca arzare §i cu tendinte de roire. In Cadrilater sau Deliorman 5) avem &LA sate care tind sa se aglomereze prin colonizare : Bazaurtul-de-mijloc, sat neregulat, ave-

zat in vale, intro regiune colinara de pans la 200 m inaltime, in margine de padure ; §i Cusuiul-din-Vale, format din satul vechiu, arzat

pe apa Cusuiului, adunat intre dealuri impadurite, la mica departare de Dunare, §i dintr'un sat nou construit de coloni§ti la cateva sute de metri de cel vechiu 6). In §esul Basarabiei sau Bugeac 7) s'a studiat : satul General-

Averescu, arzat pe malul lacului Ialpug, un sat tipic de campie, mare, adunat in forma de triunghiu, partea sudica mai Malta, cea nordica mai joasa ; Valeni, arzat sub deal pe o facie ingusta de pamant in marginea inundabila a luncii Prutului, alungit §i com1) 4) 5) 7) Prof. Viatild Mihailesou: Geografia Romftniel. Enciclopedia Romitnlel. Vol. I 2) I. Coned: Geografia satului rominesc. Sociologie romaneasca. Anul II. Nr. 2-3 3) I. Racooranu-Nera: Padurea Jdlorenilor. Sociologie rom4neasc4. Anul II. Nr. 10-12 6) Ii. Florescu: Cusulul- din -Vale. Sociologie romaneasca. Anul III. Nr. 1-8

6

www.dacoromanica.ro

pact ; Delacheu, a§ezat pe o veche albie a Nistrului, sat compact, in forma de triunghiu, cu strazi aliniate sub poale de inaltimi pe care nu se urea, alungindu-se pe Nistru ; §i Corcmaz, a§ezat la contactul dintre stepa Basarabiei §i lunca Nistrului, sat mare compact, in forma de trapez, cu tendinte de desvoltare spre deal. In Subcarpaiii meridionali 8) satele sunt mai asemangtoare ca a§ezare §i forma. Costeni, a§ezat pe dealurile din marginea depresiunii Tismanei 9), in regiunea subcarpatica olteana, este un sat rasfirat 10) ; Spinenii din Olt, a§ezat pe Vedea, s'a format din patru catunen) in§irate

pe malurile apei ; Bogati, sat mare din Dambovita, format din 13 &Rune, este deasemenea alungit pe valea Glambocelului, de-a-lungul §oselei, pe cca 7 km §i ramificat pe coaste §i pe platoul ce domina valea ; Carligele, un sat de vii a§ezat pe colinele joase ce strajuesc

Milcovul, este la fel de alungit §i prea putin ramificat ; §i in fine Rapile, in parte rasfirat, cu trei nuclee principale (Rapile de Sus, avand §i unele a§ezari risipite in munte), §i in parte adunat in valea Trotu§ului (Rapile de Jos), este a§ezat intre dealurile rapoase ce marginesc depresiunea Trotu§ului, mai jos de confluenta Tazlaului. Toate acestea sunt sate tipice de regiune colinara. In Podipl moldovean12) intalnim sate ceva mai mari, in general

adunate sau cu tendinta de adunare. Muncelul-de-Sus este un sat mare, a§ezat pe extremitatea ultimului deal dintre lunca Moldovei §i a Siretului, aproape de confluenta lor, la cca 300 m altitudine, alungit §i tot mai adunat ; Prisacani, un sat alungit, a§ezat pe lunca dintre Jijia §i Prut, este injghebat din patru &tune unite ; Chirileni, situat la confluenta *oltoaiei cu Prutul, este ca §i Prisacani, ceva mai rasfirat. Ignatei este un sat adunat, de forma poligonala, §i putin alungit pe Sagata, un afluent al Rautului ; iar Vancicauti, situat pe Nistru, este Si el putin alungit pe drumul Noua Sulita Lipcani ; amandoua sunt sate ingramadite. In plat forma some ami 13) avem deasemenea sate adunate, cum este Caianul-Mic, alungit pe Ili§ua, §i care tinde sg se uneasca cu satele vecine a§ezate pe aceea§i apg 14)' ; precum §i cele doua sate din Cara Nasaudului : Mocod, un sat adunat pe conul de dejectie al Zagrei, triunghiular, cu deschiderea pe Some §i strajuit de munti marunti, §i Nepos, sat de linie desvoltat compact pe valea Some§ului, in lungul §oselei, scos aci de graniceri din vatra veche, Vararia, a§ezata ceva mai sus, intre dealuri. Am socotit aci §i satul Buc§oaia din Campulungul Moldovei, sat de lucratori silvici, rasfirat intre dealuri impadurite, 8) 9) 12) 13) Prof. 'Indict Mihdilescu: Geografia Romania Enciclopedia Romanic]. Vol. I

10) Ion Cauca: Geografia satulul roman.. Sociologic romaneasca. Anul II, Nr. 2-3 11) I. M. Ioneseu: Marchitanii din Spineni-Olt. Sociologie roraineasca. Anul II, Nr. 2-3 14) Petru Barks: lJn sat expansiv : Caianul-Mic din Somes. Sociologie Romaneasca, Anul

II, Nr. 9-10

7

www.dacoromanica.ro

pe apa Moldovei si putin alungit pe soseaua nationals Campulung Gura-Homorului, deli poate ca prezinta mai multa apropiere de

un sat de munte. Carpafii meridionali16) cuprind sate adapostite in depresiuni sau

in fundul vailor, la peste 500 m altitudine, cu forme variate, dictate de relief. Corbeni asezat pe Arges, in depresiunea Arefului16, este un sat rasfirat, ramificat intre dealuri ; Traisteni, asezat pe Doftana, la confluenta Negrasului si Prislopului, Intro mica depresiune la 800 m inaltime, inconjurat de munti, este un sat adunat in lungul Dof-

tanei si care a roit pe valea Negrasului si a Prislopului unde s'au format catunele cu acelasi nume. Gura-Teghii, facand parte dintr'un sir intreg de sate, asezate in lungul \rail Basca-Mare, este mai mult alungit. Pe celalalt versant al Carpatilor intalnim sate adunate,

cum este Dragusul din Tara Oltului"), un sat ingramadit chiar ;

sau Lunca-Calnicului, un sat compact, asezat pe un mic afluent al Oltului in depresiunea Ciucurilor18). In fine, in ultima regiune de munte, care cuprinde Muntii-Apuseni si Poiana-Rusca, satele considerate nu se abat cu nimic dela tipul de munte. Vidra este alcatuita dintr'o vatra, fosta Vidra medie, catunul Guest, fosta Vidra-de-jos si catunul Supra-Pietri (Poeni). Primele doua portiuni se afla in valea Ariesului. Catunul din urma se gaseste situat fats de vatra la o inaltime de 300 metri. Casele sunt asezate pe culmi si fete in mijlocul fasiei de pamant a omului. Risipirea caselor este atat de accentuate incat iti este, oricata bunavointa ai avea, imposibil sa tai °data satul in curmezis. Sunt dealtfel chiar localnici al caror picior n'a atins hotarul comunei in cele patru puncte" 19). Un sat mai risipit nici ca se poate. In Para Zarandului"), pe Crisul Alb, satul Varfurile este, de asemeni, risipit din valea raului si pans sus pe dealuri. Gurasada asezat in lunca Muresului, la intrarea in tarn Hafegului 21, intre dealuri de 200-300 metri, se retrage tot mai mult din lunca propriu zisa, alungindu-se pe vre-o 5 km in susul paraului Gurasadul si pe valea unui mic afluent al acestuia ; este un sat de munte, rasfirat intre dealuri despadurite. Marul, din Poiana Rusca, este un sat strans in culoarul Bistrei 22), intre dealurile Preajba si Dealul Marului, alungindu-se pe Bistra in jos si ramificandu-se pe Bistra-Marului, intre dealul Marului si Dragus, in poalele Dragusului si roind prin case risipite pe stanga Bistrei, sub coasta prapastioasa a Prejb ei. Din cele expuse 'Ana aci, se vede ca intre cele 37 de sate cer15) 18) 17) 18) 20) 21) 22) Prot. Vintild Ali/Wiese° : Geografia Romanic]. Enciclopedla Romaniel. Vol. 19) Floras Florescu: Vidra. un sat de Moth Sociologic, Ron:Anew& Anul II. Nr. 7-8

8

www.dacoromanica.ro

cetate intalnim tot felul de asezari rurale pe care ni le poate oferi relieful romanesc.

Dar si din punct de vedere administrativ, prin aceste 37 sate, fiind reprezentate toate cele 9 provincii ale tarii, distributia for este, pentru studiul nostru, cum nu se poate mai fericita. Numai asa vom putea vedea mai bine influenta factorilor social-politici, de care am amintit. Pe provincii, din vechiul Regat au fost studiate 16 sate, dupa cum urmeaza : Oltenia

: Costeni §i Dobrun ; 9: Bogati, BrAtule§ti,Carligele, Corbeni, Gura-Teghii, Joita, Perieti, Spineni §i Traisteni ; 2 Bazaurturile §i Cusuiul-din-Vale ; §i 3 : Muncelul-de-Sus, Prisacani qi Rapile.

2

.

.

.

.

Muntenia

.

.

.

.

Dobrogea Moldova .

.

.

.

Din provinciile alipite, au fost studiate urmatoarele 21 sate : Basarabia

.

.

.

.

.

.

7 : Chirileni, Corcmaz, Delacheu, General-Averescu, 'gaga,

Vancicauti §i Went 1 : Buc§oaia . . 7 : Clianul-Mic, DrAgu§, Gurasada, Lunca-Calnicului, Mocod, Nepos. §i Vidrele ; 4 Beregsdul-Mare, Cuve§dia, Jdioara §1 Marul, si . . . Banat . Crisana-Maramures 2: sepreu4 §i VArfurile. Bucovina . . Transilvania .

2. MARIMEA.La inceputul acestei lucrari, am amintit ca la inscrierea populatiei, s'a avut in vedere mai mult structura ei cleat numarul total al locuitorilor. Recensarea sau numaratoarea generals, se facede organe speciale ale administratiei de Stat, la epoci bine stabi-

lite, pentru a cunoaste situatia si a urmari in timp evolutia numerics a populatiei. Recensamantul se face apoi intr'o singura zi, pentruca, in cazul tarii intregi, se deplaseaza efectiv, zilnic, masse importante de populatie, dela o localitate la alts. Inscrierea populatiei facuta de echipele monografice privind mai mult ordinea de marime si structura grupului de indivizi, s'a intins pe o durata mai lungs de timp, dar este semnificativa atunci cand ea a inregistrat din totalul unei populatii omogene, numai o parte, conditionand aceasta totusi de cercetarea intregului sat. Concluziunile statistice trase din studiul unei parti importante dintr'un tot omogen, sunt valabile si pentru acel tot. Urmand acest fel de a vedea, populatia unora dintre sate a fost inregistrata numai in parte. Adevarul este ca uncle sate prezentandu-se evident omogene, din punct de vedere structural, iar pe de alts parte fiind mult prea mari pentru a putea fi recensate intr'o campanie, asa cum vrem noi, populatia for n'a fost inscrisa cleat in parte. Iar alte sate, avand raporturi stranse cu unele asezari nelegate administrativ de ele, studiul nostru a impus pe 9

www.dacoromanica.ro

1

Tanga recensamantul satului ca unitate administrative, §i recensamantul acelor a§ezari vecine, cu care sta in strans contact. In fine, un caz special prezinta satul Vidra din Muntii Apuseni, care format din trei catune, mult deosebite intre ele, a trebuit studiat pentru unele probleme, astfel impartit, in trei. TAB. I - Popula %ia totals a 37 sate, In 1938, si proportia populatiei Inregistrata de echipele monografice In campania 1938 Population wale de 37 villages, en 1038, et la proportion de population enregistree par lea equipes monooraphiques

Recensamantul echipelor -Recen-

e5

li -8

Sate-Villages

li

fq; giR -

11

°s3

42 ia` .

MW 24

(:3- e)

t5c..t (2)

(1)

Bazaurturile

Beregsaul-Mare Bogati 2) Britulesti 3) Bucsoaia

.

.

.

.

.

Calanul-Mic Cftrligele -Obirileni Corbeni 4) Corcmaz

Costeni Cusulul- din -Vale

Ouvesdia Delacheu. Dobrun 5)

Drigue General-Averescu Gurasada

sement des equines

g

7.1.-4

t

I)

Recensamintul echipelor -Recen-

2d 0.164

37 sate - villages

oi

sement des equines

-Eii

Sate-Villages

Ii01

44

1.,43.-,

(1)

(3)

Gura-Teghii

100 0 100,0 100,0 100,0 100,0

1.639** 946* 1.797** 1.446** 1.801*

1.480 946 1.773 1.152 1.801

100,015)

.

3982**

553 1.121 3.942

100,0

Lunca-Calnicului

3.391*** 1.238*

1.7848) 1.238

620 1000

Mind

1.160* 1.624** 1.425** 2.597** 3.035*

1.160 1.496 1.449 8942) 2.560

100,0

702** 1.393** 1.183** 1.749* 1.293**

668 1.391 766 1.749 1.195

100,012)

Rayne

100,0 64,8 100,0

Taisteni

3.440** 1.637* 4.334* 2.500** 1.731**

1.459* 3.997** 553*

1.459 3.897 553

100,0

Videni Vancichuti Varf urile Vidrele

3.028*** 2.761* 1.054** 2.991**

682* 1.860**

1) Numai Bazaurtul-de-mijloc 2) Cuprinde to 1938 si Glimbocel, Sirloin, Bujoiu 1,1 Strambu 3) Cuprinde el Buriasi $1 Ranee)

600

100,018)

100,0 34,4 84,3

. ....

alioara Jolts .

Mocod Muncelul-de-Sus Nepos

Perletl Prisacani 6) SePreus Spineni 7)

92610)

1.637 1.810 1.36111)

1.672

100,014) 100.015)

100,0

Ohltesti

4. Ouprinde si Bucsenesti, Poenari, Berindesti $1 Turburea 5) Ouprinde Blain si CUM 6) Ouprinde 61 Moreni, Munteni el Satul-Nou

7) Ouprinde si Vineti, Ouza-Voda si Davidejti

(3)

1.002 2.701 1.061 1.598 685

57.863

Ignatei

(2)

1.002* 2.701* 1.061* 1.598* 685*

.

81,1

=o2

.2-

1.908 2.761 1.139 2.575

moo

mmln tva 100,0 26.9 100,0 41,8 54,4 100,0

630 100,0 100,0 100,016)

8) S'a recensat numal Britulesti 9) S'a recensat numai Corbeni 10) S'a inserts numai o parte din Pris&cani 11) S'a recensat numai Spineni si Vineti 12). 13). 14), 15), 16). 17) 61 18) recensate complet de mitre echipe, diferenta intre rezultatele acestora el cifra chat& de primfirii datorandu-se celor plecati din sat Yn timpul recensamftutului si netnregistrati de echipe

*) sera total& a populatiei, ass cum reese din lucriirile echipelor *a) Cifra total& a populatiei, comunicatS de primiril. dual registre ***) Cifra total& a Populatiei calculate pe excedentul natural al iudetului. In medlu rural

Din tabela I desprindem mai ales cazul satului Corbeni, a carui populatie n'a fost inscrisa decat in proportie de 35%. Aceasta pentruca satul administrativ Corbeni, e format din mai multe &tune la fel, din care numai o parte au fost luate in considerare. Aceea§i situatie este §i pentru satul Prisacani. Cat prive§te satul *epreu§, 10

www.dacoromanica.ro

din totalul populatiei, evaluata la peste 4.300 de locuitori, nu s'au inscris decat 1.810. Satul fiind insa, cum am vazut, un sat compact si omogen, toate concluziile asupra structurii grupului stu-, diat sunt valabile pentru intregul sat. Satul Bogati, a fost recensat impreuna cu toate catunele vecine cu care vine in legatura,

chiar data nu sunt legate de el din punct de de vedere administrativ. Urmarind structura populatiei unui sat de coline din Muntenia, cum este Bogati, §i sporind numarul unitatilor studiate, cu toate caracterele lor, nu am facut decat sa ne apropiem mai mult de medie.

Astfel stand lucrurile vom incerca o scurta privire asupra numarului populatiei cercetate. Tot din tabela I se vede ca din totalul de 57.863 locuitori inscri§i, numarul cel mai mare it detine Basarabia, iar cel mai mic Bucovina. Pe regiuni naturale, cel mai mare numar de locui-

tori a fost inscris in sesul Basarabiei, iar eel mai mic in Deliorman, in stepa dobrogeana. TAB. II - Numarul mediu $i densitatea locuitorilor pe vatra yi suprafata totald a satului, In 37 sate, pe provincii istorice $i regiuni naturale

.

Provincii si regiuni naturale Provinces et regions naturelles

14.1

a.g

14

.

§

37 sate Otenia ifuntenia .

k.i.

2

68,3 73 4 40,8 79,0 65,6

16,1 17,0 10,2 18,9 16,4 18,1 16,3

21,7

67,0 61,0 40,8 48,0 110,9 74,6 06,6 64,4

18,6

61,3

4 4

Pniana,l/mok.

-a.ag

62,4

2

Apusent 51

N

0:21:-:

21,7 16,8 10,2 13,6 20,0 13,9 19,6 16,0 21,7

Xtmpia Tisei

WrintAi

x=3

F.

o

17 3

:Irisana-Maramure$

Dellormanul 3esul Basarabiei Subcarpatii meridionali Podieul moldovean Platforms somesana )arpatil meridionall

ssi

-,-...,s.:2s.'

1

949 2.222

Bucovina

Amnia romanit

a vgaEL1

-114.

.1

1.907

3 7 1 7 4

rransilvania Banat

!o

37

2

Basarabia.

d

4;

9

Dobrogea Moldova

g

supratata totals

4

a

Habitants par km2 de to superficie totale

6.

par provinces et regions ?wheelies

Locuitori pe 1 krnit

37 villages

de habit& village

Nombre mouenne et densite des habitants de

2

4 5 5

4 5 4

1.038 2.283 2.660 1.238 1.261 1.396 2.736

2.105 1.996 1.038 2.927 2.066 2.425 1.198 1.483 1.437

47,0 63,2 64,2 64,9

Tabela de mai sus ne arata marimea medie a satelor stu-

diate, pe provincii §i regiuni naturale. Pentru a ne putea da seama de aceasta marime, la calcularea ei am luat totalul populatiei .

www.dacoromanica.ro

11

si pentru satele la care acest total a fost numai presupus si nu inscris.

In felul acesta, pentru 2 sate din Crisana-Maramures, numarul mediu de locuitori este 2.736. Aceasta medie mare se datoreste satului de campie Sepreus care, am vazut, singur are o populatie de peste 4.000 locuitori. Sate le din Basarabia apar, de asemenea, cu o

populatie foarte ridicata : 2.660 locuitori pentru un sat. Si aci tot satele de campie sunt cele mai populate ; media populatiei unui sat din sesul Basarabiei (dintre cele studiate) este de 2.927 locuitori. Pentru cele 3 sate studiate in Moldova, media populatiei este de 2.283 locuitori. Media este marita mult de prezenta satului Prisacani, care are o populatie de 3.440 locuitori. In fine dintre toate cele 37 de sate considerate, cele mai putin populate ne apar cele 2 din Oltenia, cu o medie de 949 locuitori. Media aceasta scazuta se datoreste satului Costeni, care are numai 668 locuitori. Daca ne referim numarului mediu al locuitorilor, la 1930, pe sate, constatam ca, in general, in lucrarea de fats au fost considerate mai ales sate marl, depasind cu mult acest numar mediu de 949 locuitori pe sat, In 1930. Pe provincii, numai media satelor studiate in Bucovina si Transilvania, este sub media provinciilor respective, pentruca in Bucovina nu s'a studiat cleat un singur sat, iar din cele 7 studiate inTransilvania, numai unul depaseste media ; celelalte doua, Dragus

si Nepos sunt foarte apropiate de ea, iar restul sunt mai mici decat media. (Vezi si tabela I). 3. DENSITATE.Tot in tabela II am cautat sa aratam gradul de aglomerare al populatiei celor 37 de sate considerate, pe provincii si re-

giuni naturale. Pentruca aglomerarea populatiei in vatra satului, adica pe suprafata de pamant, care sta. in stransa legatura cu locu-

inta si care poate influenta mai puternic asupra raporturilor sociale dintre locuitori, nu este in directs legatura cu densitatea populatiei pe toata suprafata stapanita de ea, si dupa urma careia se hraneste, le-am socotit deosebit. Pentru toate satele studiate, aglomerarea in vatra satului este de 17,3 suflete pe hectar, iar pe toata suprafata satului de 62,4 suflete pe km2. Comparand aceasta densitate cu densitatea populatiei in

mediul rural al intregii tari, notata in tabela III de mai jos, vom intelege ca majoritatea acestor 37 de sate au o populatie care depaseste posibilitatile medii de intretinere a ei prin suprafata ce are la dispozitie. Din analiza tabelelor II si III se vede ca cea mai 12

www.dacoromanica.ro

TAB. III - Numarul locuitorilor pe 1 ha din vatra satului gi pe 1 km2 din suprafata totals a satului, In 37 sate Superticie

Nombre des habitants par ha dans le village et par km2 de la superficie fatale du village, en 37 villages

Locuitori - Habitants

Z

li0. =

---

a

(1)

141

Vatra satului In ha

.0

Judetul

4

Departement

f

,

iz 4

il i sa

Pope latia rural& pe 1 km. din 8u-

.5,Z.0

Population rurale par km' de la

re Z.

Masts iudetului

g..dF .. Is u

.4

Superficie totale

habitue du village en ha

11

H Sate - Villages

5 .* X

Supratata total& in ha en ha

vs

-i-

sung= di-

11 3*

II

a.

'.''

:. 0

3

=

.E ..,

L3 v

A ts

,,5 1..

..

-

...

EC2,

cri e,

(3)

(4)

vartement

43.

,...

4 z,

1938

(5)

(6)

17,3

37 sate- villages Callacra. . . Timis . . . . DAmbovita . Ilfov Campulung .

Beregsaul-Mare

Bout'

Britulesti Buctosia Calanul-Mic Carlisle%

Chirileal . Oorbeni Corcmaz

.

1 ''''''

Some, . R.-Shrat. Bhiti

Arne

.

.

119* 74* 180* 66*

. .

. .

.

.

Oetatea-Albh .

Carl Durostor.

. . Costeni Cusuiul- din -Vale Cuvesdia Delacheu

Dobrun

Drhgtut General-Averescu

.

.

Timis Tighina . Romanist(

.

.

.

.

Pagaras .

.

.

Ismail Hunedoara. Buzau

Gurasada Gura-Teghli . Ignhtel

.

Orhei

Severin

Jclioara

.

.

.

Illov

Jolts

Trei-Scaune. Severin . .

Lunca-Calnicului

Mind

Mocod

Masud .

Muncelul-de-Sus Nepos.

Roman

Perieti Prishcani Rapile

....... .

.

Nasiud .

.

Ialomita . Iasi Rufus

.

.

. . . .

. .

76* 133* 56* 79* 158*

1.249* 1.537* 2.570* 5.694** 7.749**

31* 72* 61* 58* 55*

I

(7)

2.416"

31 6

52,9 80,3 67 6 27,1

1.160 1.496 1.449

15,3 11,2 62,9 2) 11,3 2) 16.2

92,9 97,3 56,4 46,6 39,2

54,6 60,2 74,6 62,2 46,7

49 8 61,1 67,7 64,8 40,0

668 1.891 766 1.749 1.195

51,6 19,3 12,6 30,2 21,7

214,1 37,3 73,9 61,9 49,5

47,6 61,9 53,1 46,9 75,6

42,2 26,7 58,9 41,5 67,9

1.459 3.897 553 1.002 2.701

27,0 15,5 11,1 18,6 28,4

37,6 43 5 43,0 62 4 63,6

33,7 40,0 38,6 62,9 65,9

32,2 36,5 37,8 54,1 62,2

12,5 13,9 42,8 26,0 17,8

44,5 64,6 217,5 83,9 66,3

32,0 78,4 38,6 32,0 32,0

31,0 67,6 36,0 11,0 29,2

12,5 20,2 13,0 2) 13,4 15,2

70,8 76,8 41,9 79,9 88,6

80,6 32,0 43,7 58,6 55,4

66,3 29,2 36,5 52,1

2) 24,2 13,3 27,9 29,0 16,4

66,7 106,0 78,8 75,2 104,2

56,6 68,7 84,6 106,1

55,6 60,2 71,4 39,9 99,7

13,7

49,0 65,7

56,6 57,6

65,5 61,7

2.5971) 3.0351)

85*

2.383** 2.929** 315* 1.765* 1.427**

1.061 1.598

142* 57* 139* 69* 108*

2.505** 1.882** 4.297* 4.307** 1.855*

1.773

7.644** 1.284* 2.123** 2.537* 2.650**

4.3341 1.361

2.324** 3.919**

1.139 2.575

VSrfurile Vidrele

Arad.

66* 51*

Turda

1.287** 1.606** 4.244**

27,8

65,4 122,3 219,4 47,1

115* 16* 57* 53*

168* .

1.036* 2.824**

31,8 63,1 93,7 78,4

4,6 15,1 21,9 27,0 13,9

3.883* 8.959**

Oahu] Biotin

Olt

312*

3.732"

48,8

62,4

553 1.121 3.942 1.784 1.238

54* 252* 50* 54* 95*

Prahova .

Trhisteni

Arad

3.223" 813* 2.630**

Vdleni Vancichuti

Spineni .

1.032* 1.714*

89*

75* 102* 60*

Sepreuq

1930

54,7

ROMANIA : Medlul rural- milieu rural

Bazaurturile

1

685 1.480 946 1.4461

1.801 3.4401 1.637

1.672 1.908 2.761

2)

53,6

45,6

47,8

*) Duph lucrarlle de recenshmant ale echipel

") pupa registrele cadastrale

1) Populatia probabills total& 2) Raportat mulls( la populatia laser's& de echipfs

13

www.dacoromanica.ro

mare aglomerare in vatra satului o intalnim la Lunca-Calnicului, 42,2 suflete pe hectar, apoi la Delacheu, 30,0 pe hectar, la Valeni (29,0), la Ignatei (28,3), la Traisteni (27,8), la Bratulesti (27,0) si la Dragus (26,9 suflete pe 1 hectar din vatra satului). Cat priveste densitatea populatiei pe toata suprafata satului, numai 13 dintre satele studiate, arata o densitate mai mica cleat aceea a mediului rural al Romaniei, restul depa§ind media ; iar in raport cu densitatea populatiei in mediul rural al judetului respectiv,

numai 11 sate au o aglomerare mai mica, cleat a intregului judet.

- Bepartitia pe culturi si folosintA a mosiei satului, In 36 sate

'1 AB. IV

Beregsau) -Mare

.

.

.

Bogati Bratulestl Bucsoala O3,Ianul -Mic CArlIgele

Chlrileni

Crab.

Comm=

0,7 * 1,5 * *

0,4 0,9 *

0,4

*

*

100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

48,8 64,0 74,1 2,2 76,4

1,1 0,2 1,0 0,1 0,5

2,7

-

* * 3,6

5,3 7,7

*

3,1

2,0 0,6

0,1 1,9 0,7

0,1 3,6

*

0,9

* *

* *

*

*

*

0,6

* *

58,9

50,6 42,1 87,0 41,8

8,2 0,5 17,1 1,1 0,4

0,2 0,2 2,4

100 0 100,0 100,0 100,0 100,0

76,3 38,6 81,3 51,2 30,3

8,3 1,3 4,9 2,2 1,5

0,6 3,8 * 7,6 14,8

Vandal* .

100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

86,3 77,6 13,2 93,0 67,2

0,6 1,3 1,4 * 10 3

0,7 1,1 2,8 * 1,1

Varturile

100,0

50,6

3,0

General- Averescu. .

.

Gurasada Gura-Teghil .

.

11;116,tei

Jolla

Jdioara

.

.

...

Luna.-lnicului.

.

.

.

.

Marl]

Mocod

Muncelul-de-Sus . Nepos

Perleti Prishclni Raphe SePtelW Si-Arlen(.

Trhisteni Valeni .

.

.

.

28,9

* 2,0

-

-

(9)

Cultures (11)

(10)

(1.

_ 5:

8"

'41

(13)

gi

(14) (15)

c2 (16

-- - -- - - - -- - - - - --- 0 - - -- 10 -- -- --- - -- -- - - --- r.,--- - --- - ---- - -- - -- - - - - - - 8,0

0,1 0,3 * 0,3

4,8 16,3 3,7

1,4 2,2 1,6 *

21,3 3,4 1,4

4,4 0,5 0,7

*

*

*

0,2

12,6

2,6 0,4 9,0

*

* * *

0,3 0,1 * 0,3 0,5

24,1 12,4 22,6 2,0 2,1 8,1

1,2

0,2

0,9

* * 0,4

1,1

*

0,7 1,0 * 0,3 0,3

0,3

0,6 0,1

4,2

0,4 *

* 7,6

* *

* 0,3

0,1

*

2,6

0,5

43,2 1,9 8,2

8,0 6,3 0,6 0,6 6,7

2,8 1,8 0,2 * 0,7

* 0,9 0,3 0,5 1,8 14,8 12,3 * 1,2 0,1 0,3

0,2 0,6

25,6 0,2

0,2 30,8 * 2,8 0,6 4,7 3,7 0,2 10,0 11,9 12,7 0,3 0,7 * 2,0 * * 0,7 0,9 0,3 * 0,1 * 0,4

*

0,5 0,4

26,7

* 0,4 * * 1,0 0,1 * *

0,4 0,4 11, 4,2

03)

A., ._,

:, A ....

ii

I

.g

I

t

`a Inutilisable

15,5 8,2 0,6 2,7 6,0

I ..77

SNP+

I

a

&I r,

-. Neutilizabil

72,9 81,6 28,0 78,1 12,3

(7)

0 t-,

N

I

Terres irn productives

100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

(6)

al

p., ,-,-,

a

K

Z

Golurl

(5)

E.i

...g

p

,t

a

.....

arboreseentes

(4)

grE

g .."

Livez1

13)

Pres naturels

(2)

.4 g.-'4

rinete naturals

(1)

100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Drhgus

c ,..

6 4,

6,5 5,5 7,8

Dobrun

43 1 4"-m

it

28,1 91,8 36,1 36, 67,4

.

f3

g

100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

.

P...

lgi...,

71,1 69,7 86,2 90,7

.

"6

,o^a

100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Costeni Cusuiul-din-Vale Cavesdia Delacheu

.F

0

.

11 .

3 g 36 sate - Villages . Bazaurturile

ell

.p 1i

Jachires

I

a

Ogoare

Sate.- Villages

=t.,

turagere

Z CD

amen&

.2.

....

fouragdres

Utilisation des terrains pour 36 villages Procente - Pourcentage

4,0 6,9 0,3

1,2

17,8 14,0 * 6,3 0,9 26,8 0,9 9,6

* 2,4 2,5

6,7 0,2

,I,

0,3 * 20,0 0,2 26,6 14,4 * 2,1 * 2,9 56,5 0,1 7,4 1,1

0,1

0,t

*

I,:

1,3 0,3

3,4

1,4 0,2 2,9 1,5 0,4

2,7 1,7 1,3 6,7 1,2

16,2 1,0 *

*

* 3,7 *

17,9 * 35,7 29,8 0,1

*

0,4 2,6 0,2

5,0

11,; 0 6 6,f

*

0,7

0,3

0,

6,1 * *

2,8 0,5

0,6

1,4 0,2

6.6 *

0,1 27,3 1,0 * 1,1

9,0

* 0,5

27,5 21,7

0,8 0,6

0,5 * 0,4 2,8 4,3

2,0 2,4 7,8 1,3 8,7

0,6

0,6 0,9 0,1 *

02

0,8 8,4 08

2,6

6,1 0,1

*

0,1

*

1,4

16,5

* 1,6

0,7

0,7 2,1

* 2,1

75,1 * 3,4

0,3

41,8

*) Proportil mat mid de 0.1% - Taux inferieurs d 0,1%

14

www.dacoromanica.ro

*

0,9

20,8 24,7

6.: 1.,

9,2

* 2,8

1,1

0,6 0,6 6,8

0,,

27,1 0,2 40,6

3,5

1.t

3,1 0,4 1,5

6,:

0,5

*

0,1 2,2 2,2 4,6 5,1 1,8

*

3,5 0,6 * 1,1 *

Cea mai mare densitate pe suprafata satului, o intalnim la BrAtulesti, cu 219,4 suflete pe km2, apoi la Lunca-Calnicului (217,4) si la Costeni (213,4). 0 densitate trecand peste 100 de suflete pe km2

mai intalnim la Bogati, la Spineni si la Vancicauti. In general, cea mai mare aglomerare de populatie o dau mai ales satele din regiunea colinara a Subcarpatilor meridionali §i cele din Podisul moldovean. Sate le din campie par sa aiba o pozitie mai buns, din acest punct de vedere. In Campia Tisei, in Campia romana (cu exceptia satului Bratulesti, mult prea aglomerat), dar mai ales in *esul Basarabiei §i in Deliorman, satele cercetate ramanand totusi, in majoritate, mai aglomerate decal este media judetului respectiv, au o densitate mai apropiata de aceea a satului mediu romanesc. In fine o repartitie pe culturi §i intrebuintari a suprafetei disponibile in satele studiate (vezi tabela IV, de mai sus), in general

deficitara, ne arata si mai bine suprapopularea multora dintre ele, tinand seamy ca populatia rurala a tarii este prin excelenta agricola.

Aceasta suprapopulare, a fortat, cum vom vedea mai departe, un curent de emigrare a populatiei, in cautarea unui castig din care sa poata trai.

B. GOSPODARIILE Dupa toate aceste considerente, privind asezarea in spatiu §i forma grupului de indivizi organizat, satul, §i Inainte de a trece la studiul structurii propriu zise a populatiei, In cele ce urmeaza ne vom ocupa, ceva mai amanuntit, cu prima unitate socials, cu gospodaria. Pentruca prin familie se intelege, in general, grupul din care fac parte toll acei inruditi intre ei si care nu totdeauna convie-Nese, not am cuprins la recensamant pe cei care fierb impreuna" sau locuesc sub acelasi acoperamant, traind dintr'un venit comun, constituind ceeace se numeste o gospodarie. Sub acest aspect trebuesc deci privite concluziunile noastre. Din tabela V, urmatoare, reprezentand numarul gospodariilor dupa marimea lor, se vede ca, in total, au fost inscrise §i studiate 13.171 gospodarii. Dintre acestea, numarul cel mai mare it detin gospodariile formate din patru persoane, urmate de cele formate din 3 si 5 persoane. 0 sums destul de mare reprezinta gospodariile formate

numai din 2 persoane. Singuraticii, gospodariile de o singura persoana, cuprind aproape 500 de insi. In cifre proportionale, asa cum reese

din tabela VI (pag 17), gospodariile formate din 4 persoane detin 19,3 % din totalul gospodariilor, cele de 3 persoane 18,5 %, cele de 5 per-

soane 16,4 %. Gospodariile de numai 2 persoane detin 14,5 % din 15

www.dacoromanica.ro

total, iar singuraticii sunt reprezentati prin 3,8% din totalul gos-

podariilor. Intr'o proportie mai redusa apar gospodariile formate din 6 §i 7 persoane, reprezentand 12,9 %, respectiv 7,6% din total. Gospodariile cu mai mult de 10 persoane abia tree de 1,0 % din totalul gospodariilor. Din tre toate satele cercetate proportia cea mai mare de singuratici o detine Gurasada, iar cea mai mica Bazaurturile. Proportia gospodariilor de 2 persoane este in aceia§i situatie. Pentru gospodariile formate din 3 persoane proportia cea mai mica o detin tot Bazaurturile, insa cea mai mare revine Beregsaului Repartitia gospodAriilor dupa marimea for

TAB. V

Bipartition des menages suivant le nombre des personnel qui (es component afro absolute Wires absolus Gospoditril compuse din Menages composes de .

..i

1 14

logati )ritulesti

397 284

'impala

laianul-Mic .

lrligele %Mien)

lorbeni lorcmaz ;oaten' . hisuiul-dln-Vale. luvesdia )elacheu 3r5gu$ rleneral-Averescu

11 16

159 184 382 271

)obrun

823 771 178 270 612

.

.

.

3urasada lura-Teghil Ign54ei

Idioara Joita Lunca-Calnicului . Karol llocod

.

Huncelul-de-Sus. (epos Perieti

.

.

.

.

.

Prisicani Rapile

6

7

8

(4)

(7)

(8)

(9)

Spineni Triiisteni Valeni Vancicauti

Varfurlle 31212422..706

.

.

.

. .

.

.

Vidra-Poeni .

.

.

5 71 187 49 55

8 78 252 65

38

48 65 53 30 89

5

64 30

5 12

24 85

9 5

18

53

9

59 64

50

90

17

8

2

31 97 56 29

3 49 32 25

14 18

6

8

4

20 27

6 13 12 9

1 7 7 5

20

12

0 10

3

24 11

4

84 15

19 17

5

7

4

2

-- -- -- --

10 48

6 34

2

-- -- -- -1 5 -- --

3 18

2

3

5 4

--

4

1

65 37 115

54 57 33 91

41 39 54 24 81

24 74 38 80 58

32 61 38 56 45

25 41 22 61 32 45 131

21 17 54 4

13 3

1 1

4 7

1

1 1

1 1

3

2

1

1

1

2

10 5

30 70 50 55 99

55 117 44 48 124

75 137

65 133

29

21

8

25 85 3

61 115

38 85

17 73

17 48

5 31

38 58

49 61 27 62 41

39 42 22 62 35

18

9

44 9 22

13

5 0

3

45

47 65 28 73 52

81 45 72 27 84

63 50 57 25

30 22

20 8 26

12 4

3

1

1

1

7

11 16

9 4

4 3

--

2 2

64

57 37 40 25 36

94

3

398 262 415 201 426

21 11 24

58 35 70

13

33 87

72 48 75 32 87

82 51 52 64 88

72 61 53 59 136

34 23 19 8

48

29 14 10

22 5

24 9 7

7 8

21

3 16

38 21 18

1

5

.9

1 1

-- -- --

7

1

-- -- --

1

3

6

22

4 4

17

12 16

100

87

58

28

9

68 18 42 9

48 22 47 13

35 25 36 17

10

7

4

2

1

20

12 16 10

6

6

1

12 8

6

=

4

1

16

www.dacoromanica.ro

18

1 -- --- -- --

1

12 14

11

-- --

_

39 43

4

1

-- -- -__ _ __ -- -- --

44 42 38 59

22

-- --

1

79 47 56 62

33

1

8

62 72 121

52

4

-- -- -- _ -- -- 1

3

49

28 70

1

-- -- --- -- -- -2 -- -- -2 -- -- --

39

36 37 17 28 37

2

12

37

53

22 26 15

15

11

13 9

10 13 6 8

265 160 240 103

14 69 217 90 55

21 51 166 59 37

14

13

12

11

10

(10) (11) (12) (13) (14) (15) (161

38 59 38 72

21 27

5

246 344 151 334 228

435 310 363 403 642

Selma,

1

13 44 16 8

274 353 308 189 565

303

.

.

5 (6)

C,

98 310

.

.

.

4 (5)

e,

.

3

persoane personnes

. 13.171 494 1.907 2.438 2.538 2.164 1.702 1.005 522 255

.

lazaurturile leregsAnl-Mare

.

CT. CO

villages .

(3)

(2)

(1)

7 sate

2

1

E.?,

.

.

1-

Villages

.

.

c.

Sate

.

2 2

1 1

1

--- -- -3 -- --- -- -1

TAB. VI - Repartitia gospodariilor dupa marimea for

Reparation des menages suivant le nombre des personnes qui lea canteens' 1

Procente - Pourcentage

Total

Gospodirli oompuse din . Menages composts de . Sate Villages

g

2

3

4

5

6

7

8

9

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

(8)

(9)

(10)

1 (2)

.

persoane

.

.

personnes

10

11

(11) (12)

12

(13)

13

15

14

(14) (15)

(16)

I

(1)

.

3eregSrilli-Mare 3ogati 3r8talesti

Iowa%

1iianu1 -311e .

lirlbeele Yhirileni .

.

3orcinaz ostenI .

)ustiluLdin-Vale Mveadia

.

)elacheu

)obrun )1ig116,

kneral-Avereseu

lamed°

Tula-Teghii

angel

'