4 Padurea [PDF]

Zitiervorschau

PROIECT DIDACTIC UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Şcoala Gimnazială Milcovul DATA: 23. I. 2014 CLASA: a IV-a ARIA CURRICULARĂ: Matematică şi ştiinţe DISCIPLINA: Ştiinţe ale naturii UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: „Omul şi mediul. Mediul de viaţă“ SUBIECTUL LECŢIEI: „Pădurea” TIPUL LECŢIEI: dobândire de noi cunoştinţe PROF. ÎNV. PRIMAR : Şerbu Loredana- Narcisa OBIECTIVE DE REFERINŢĂ : 1.1 → să identifice relaţii între părţile componente ale unui sistem studiat; 1.2 → să descrie relaţii între sisteme din mediul înconjurător. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfârşitul lecţiei elevii trebuie: O1 – să denumească pădurea; O2 – să identifice principalele tipuri de păduri ( conifere şi foioase); O3 – sǎ recunoască diferite specii de arbori ( brad, pin, molid, stejar, fag, carpen, tei etc.) ; O4 – să numească vieţuitoare specifice pădurii de conifere/ foioase; O5 – să stabilească diferenţele dintre cele două grupe de păduri; O6 – să explice importanţa pădurii; STATEGII DIDACTICE: 1. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, observaţia, exerciţiul, jocul didactic, metoda ciorchinelui. 2. MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: imagini cu arbori aparţinând celor două tipuri de păduri, imagini cu animale, ghivece cu brad şi pin în stare naturală, conuri, ghicitori, fişe de lucru.

3. FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală, pe echipe. EVALUARE: orală, scrisă. DURATA: 50 MIN. BIBLIOGRAFIE:  Programa şcolară «Ştiinţe ale naturii», clasa a IV-a, Bucureşti, 2005;  Marcela Peneş, «Ştiinţe ale naturii» Manual pentru clasa a IV-a, editura Marcela Peneş, Bucureşti, 2006;  Luiza Moraru, «Ştiinţe ale naturii» Caietul elevului, clasa a IV-a, editura Marcela Peneş, Bucureşti, 2006.

ETAPELE LECŢIEI

1. Moment organizatoric 2. Reactualizarea cunoştinţelor învăţate anterior

3. Captarea atenţiei

OB. OPERAŢI O-NALE

CONŢINUTUL INFORMAŢIONAL AL LECŢIEI

Pregătesc materialele didactice necesare desfăşurării optime a lecţiei de ştiinţe ale naturii.

STRATEGII DIDACTICE METODE ŞI MIJL. FORME PROCEDEE DE ÎNV. DE ORG.

EVALUARE

Activ. frontalǎ

* Voi adresa elevilor câteva întrebări din lecţia anterioară. ConversaActiv. - Cum s-a numit ultima lecţie pe care am ţia frontalǎ învăţat-o la Ştiinţe ale naturii? -Ce este grădina? - De câte tipuri poate fi grădina ? - Ce se cultivă în grădina de legume? - Ce parte consumăm de la morcov/ cartof/ pătrunjel/ castraveţi/ fasole ? - Ce lucrări de îngrijire desfăşoară omul în grădină? - De ce sunt importante legumele şi fructele în alimentaţia noastră ? - Daţi exemple de flori pe care le putem cultiva în grădina cu plante decorative. - Care este rolul lor ? * Se va realiza printr-o ghicitoare. Ghicitoare: ,,Sus pe coama munţilor, exerciţiul planşă cu Activ. Munţilor, cărunţilor, rebus frontalǎ Stă voinicul cel ţepos, Veşnic verde şi frumos.” (bradul) -Voi adresa apoi elevilor întrebarea: conversa- Unde creşte bradul? (în pădure) ţia

orală

scrisă

exerciţiul Activ. Individuală planşă cu rebus scrisă explicaţia

Activ. frontalǎ

4. Anunţarea titlului şi a obiectivelor lecţiei

5. Prezentarea optimă a noului conţinut

-Nu întâmplǎtor am discutat despre „Pădure”, deoarece astăzi la ora de ştiinţe ale naturii vom învăţa despre un alt mediu de viaţă, PĂDUREA. -În cadrul acestei lecţii va trebui să definiţi pădurea, să identificaţi principalele tipuri de păduri; să recunoaşteţi diferite specii de arbori, să numiţi vieţuitoarele care trăiesc în pădurea de conifere/ foioase, să explicaţi importanţa pădurii.

O1, O2

O3, O4

explicaţia

* Se vor purta discuţii care vor duce la clasificarea pădurilor în: a) păduri de conifere şi b) păduri de foioase; * Se vor prezenta imagini cu aceste păduri ( ANEXELE 1 şi 2 ), stabilindu- conversase diferitele specii de arbori şi animalele ţia specifice. *Se vor observa pǎdurile de conifere. -În ce zonǎ se întâlnesc? observaţia -Ce arbori cresc? Cum se numesc frunzele lor? -Ce animale întâlnim? -Ce plante cresc în zona de munte? Pǎdurea fiind deasǎ este foarte întunecoasǎ, lumina este foarte slabǎ, vântul bate mai puternic, iar temperatuta explicaţia este mai scǎzutǎ. Din acest motiv (ca o

Activ. frontalǎ

Imagini reprezen Activ. -tând frontalǎ păduri de conifere

orală

O4

O5

O4

O3

adaptare la mediu), frunzele coniferelor sunt sub formǎ de ace. În luminişuri cresc arbuşti precum afinul, zmeurul, merişorul, coacǎzul de munte. În pǎdurile de munte, la înǎlţimi mari, pe stânci, îşi fac cuibul vulturii. Tot aici trǎiesc caprele negre care sunt ocrotite de lege.

explicaţia

imagini cu vieţuitoa -re specifice Activ. pădurii frontalǎ de conifere

*Se vor observa pădurile de foioase. Pǎdurile de foioase pot fi formate din stejar sau din mai multe specii, precum explicaţia fag, tei, arţar, frasin, carpen, mesteacǎn, alun, corn etc. Ele sunt mult mai luminoase decât pǎdurile de conifere. Cel mai rǎspândit arbore din pǎdurile de foioase din zona de deal este stejarul. -Cum se numeşte fructul stejarului? -Ce vieţuitoare întâlnim în pǎdurile conversade foioase? ţia *Precizez faptul că se stabilesc legături de hrănire între vieţuitoarele din pădure, de exemplu: Plante Căprioară Râs Ghindă Veveriţă Jder observaţia

imagini Activ. cu frontalǎ vieţuitoa -re specifice pădurii de foioase

*Voi aduce elevilor un brad şi un molid în ghivece, pentru ca aceştia să poată observa diferenţele dintre cei doi arbori, în ceea ce priveşte modul în care

brad şi molid ăn stare naturală

imagini reprezen -tând păduri de foioase orală

sunt dispuse frunzele ( acele ) de brad şi de molid. * Voi ruga elevii să atingă acele bradului, apoi ale molidului. - Cum sunt dispuse acele bradului ? ( ...de o parte şi de alta a ramurilor.) - Dar ale molidului ? (...de jur-împrejurul ramurii.) - Ce aţi simţit când aţi atins acele de brad şi de molid ? (...ca acele de molid înţeapă, spre deosebire de cele ale bradului.) *Se va discuta despre importanţa pădurii. -Care este rolul pe care pădurea îl are in respiraţie? -Ce foloseşte omul din păduri? -De ce se duce omul în pădure?

O6

Activ. individuală

conversaţia brad şi molid ăn stare naturală explicaţia

* Pe baza celor prezentate, voi realiza cu elevii schema lecţiei. ( ANEXA 3 ) * Voi scrie schema lecţiei la tablă, iar elevii pe caiete. O1 6. Dirijarea învăţării O2 O5

SCHEMA LECŢIEI PĂDUREA Pǎdurea – mediu de viaţǎ natural. Pǎdurile pot fi: - de conifere – florile sunt conuri; - de foioase – arborii îşi pierd frunzele

explicaţia

Activ. frontalǎ

Orală

O3 O4

O3 O4

toamna; - mixte – de foioase şi de conifere. a.) Pǎdurile de conifere – zona de munte. Arbori: brad, molid, pin. Plante: feriga, ciupercile, muşchii, arbuşti (zmeurul, afinul). Vieţuitoare: ursul, jderul, capra neagră cocoşul de munte, cerbul, vulturul. b.) Pǎdurile de foioase – zona de deal şi de câmpie. Arbori: stejar, fag, carpen, frasin, mesteacǎn, tei, arţar, alun,etc. Vieţuitoare: privighetoarea, vulpea, căprioara, iepurele, lupul, şerpi, şopârle.

explicaţia

exerciţiul

Importanţa pǎdurii: - împrospǎteazǎ aerul; - oferǎ loc de agrement; - lemnul este important.

O6 7. Obţinerea performanţei şi evaluarea O3, O4

* Elevii vor fi împărţiţi pe două echipe: Echipa brazilor şi Echipa molizilor. Fiecare echipă va primi 4 ghicitori pe care va trebui să le citească echipei adverse. ( ANEXA 4) Dacă echipa adversă răspunde corect primeşte un punct. Câştigă echipa care acumulează cele mai multe puncte.

exerciţiul Activ. ghicitori pe echipe jocul didactic

scrisă

O3, O4 8. Tema pentru acasă.

* În funcţie de timpul rămas, voi prezenta elevilor o poezie referitoare la importanţa pădurii, pe care aceştia vor trebui s-o completeze cu termenii potriviţi. (ANEXA 5 ) *Elevii vor primi ca temă o fişă de lucru cu metoda ciorchinelui pe care au început-o în clasă. (ANEXA 6) * Se fac aprecieri asupra modului în care elevii au participat la lecţie.

planşă cu poezia

metoda fişe de ciorchine- lucru lui

Activ. individuală

orală

Activ. individuală

scrisă

ANEXA 1

PĂDUREA DE CONIFERE

VIEŢUITOARE DIN PĂDURILE DE CONIFERE JDERUL

CAPRA NEAGRĂ

URSUL

COCOŞUL DE MUNTE

CERBUL

VULTURUL

ANEXA 2

PĂDUREA DE FOIOASE

FAGUL TEIUL

VIEŢUITOARE DIN PĂDURILE DE FOIOASE PRIVIGHETOAREA

IEPURELE

VULPEA

LUPUL

CĂPRIOARA

ŞOPÂRLA

ANEXA 3 SCHEMA LECŢIEI Pǎdurea – mediu de viaţǎ natural. Pǎdurile pot fi: - de foioase – arborii îşi pierd frunzele toamna - de conifere – florile sunt conuri - mixte – de foioase şi de conifere a. Pǎdurile de conifere – zona de munte. Arbori: brad, molid, pin. Plante: feriga, ciupercile, muşchii, arbuşti (coacǎzul, afinul). Vieţuitoare: ursul, jderul, capra neagră, cocoşul de munte, cerbul, vulturul. b. Pǎdurile de foioase – zona de deal şi de câmpie Arbori: stejar, mesteacǎn, fag, frasin, tei, arţar, alun,etc. Vieţuitoare: privighetoarea, vulpea, căprioara, iepurele, lupul, şerpi, şopârle.

Importanţa pǎdurii: -împrospǎteazǎ aerul; -oferǎ loc de agrement; -lemnul este important.

ANEXA 5

Odată cam pe la-nserat Se adunaseră la sfat Toţi arborii dintr-o ....... Fiindca auziseră că vor s-o fure. - O să ne taie ! zise unul mai cuminte. - Mă tem că şi eu o să cad Şoptise falnicul şi mândrul ........ - Eu nu mă tem, că sunt solid ! Vorbeşte fără frică un ........ - Ce-o să ne facem dacă vin ? Întreabă speriat un ........ - Ce faceţi voi ?Vorbiţi aiurea !

Le spune mama lor, ........ N-aţi învăţat de-atâţia ani Cum să-i învingeţi pe........ ? Aicea voi sunteţi stăpâni Şi-apoi aceia care vin Vor învăţa din măreţia voastră De vor mai mult şi bine să ........

ANEXA 4

GHICITORI 1. Cetate verde, umbroasǎ Vara-i tare rǎcoroasǎ.

2. Coloratǎ şi moţatǎ, De Nicǎ din tei furatǎ.

3. Un copac cu trunchiul gros Pentru mulţi e de folos. Ghinda, care-i fructul lui, E hrana mistreţului.

4. Un copac verde şi falnic, Fǎrǎ roade, totuşi darnic Intrǎ-n casǎ de Crǎciun, Încǎrcat cu ce-i mai bun.

5. Sub acest copac a stat Poetul prea talentat, Inspirând mireasma toatǎ Din coroana-i parfumatǎ.

6. Mândru de coroana lui, Împǎrat al codrului, De departe îl zǎreşti Purtând coarnele regeşti.

7. Umblǎ dânsa prin grǎdini Cǎutând mereu gǎini.

8. Umblǎ singur prin pǎdure Cǎutând miere şi mure.

FIŞĂ DE LUCRU

ANEXA 6

« Plămânul verde » al pământului este ...................... . .......................... .......................... .

.......................... .

.

..........................

......................

......................

.

.......................... .......................... .

PĂDUREA

.

IMPORTANŢĂ ............................ ............................ .....

............................ ............................ ....

............................ ............................ ... ŞTIAŢI CĂ?!  Pădurea este numită “aurul verde” şi “”plămânul verde”al planetei.  Stejarii pot trăi până la 800 de ani.  Molidul norvegian poate atinge o înălţime de 61 metri.  Pentru a tăia un brad e de ajuns un minut, dar unui brăduţ să ajungă la maturitate îi trebuie peste 60 de ani.  Pentru o tona de hartie de ziar 12 copaci trebuie tăiaţi.