2 Fitotehnie IV.2 C2 Sfecla Pentru Zahăr [PDF]

Zitiervorschau

SFECLA PENTRU ZAHĂR (Beta vulgaris L.) Fam. Amaranthaceae (subfamilia Chenopodiaceae)

Importanţa • Sfecla pentru zahăr este utilizată în primul rând ca materie primă în industria zahărului asigurând circa 20-30% din producţia mondială de zahăr • Este singura/principala plantă cultivată în România şi în Europa care asigură materia primă pentru industria zahărului.

Zahărul este larg folosit în alimentaţia oamenilor direct sau în preparate culinare, având o valoare energetică ridicată

1 kg de zahăr conţine – 4000 calorii 1 kg de pâine conţine - 2200 calorii 1 kg de carne de vită - 1500 calorii

Importanţa • Frunzele și coletul reprezintă 40 – 60% din masa rădăcinilor, constituind un excelent furaj suculent (10 - 20% substanţă uscată, 2 - 3% proteine, vitamine şi substanţe minerale), fiind folosite ca atare sau însilozate.

• Frunzele şi coletele sunt utilizate ca îngrășământ natural

Produs secundar • Melasă (lichid gros, brun), reprezintă circa 4 5% din masa sfeclei prelucrate, conţine circa 50% zaharoză neextractibilă şi 20% apă. • Folosită în industria alcoolului, alimentară şi furajare.

Sfeclă şi trestie de zahar Comentați fotografiile

Sfecla de zahar se recolteaza mai usor si se utilizeaza radacinile iar la trestie, tulpinile

Sfeclă şi trestia de zahar Sfecla de zahar este recoltata mecanizat iar trestia, manual pe mari suprafețe iar depozitarea temporară se face in câmp

Comentați fotografiile

Istoric • Cultivarea sfeclei de zahăr a fost stimulată în Europa la începutul secolului al XIX- lea după decretarea Blocadei continentale de către Napoleon ( care afecta importul de zahăr din trestie pe continentul european). • Prima fabrică din Europa şi din lume care producea zahăr din sfeclă a fost construită în Silezia în 1802.

Istoric • La noi în ţară, sfecla de zahăr pentru industrializare a fost introdusă în cultură pentru prima dată în 1831 în judeţele Sălaj şi Cluj pentru a aproviziona cu sfeclă, prima fabrică de zahăr de mică capacitate, construită în 1831 la Gârbău jud. Sălaj. • În 1835 este semnalată cultura sfeclei şi în Ţara Bârsei, deoarece, se construise o mică fabrică de zahăr la Brașov

Sfecla pentru zahăr COMPOZIŢIA CHIMICĂ

„Rădăcina”

Apă 75%

Substanță uscată 25%

Rădăcini

Substanţă uscată

Apă 75%

25%

Zahăr 17,5%

Substanţe nezaharoase

7,5%

100 kg rădăcini (100%)

Apă 75%

Substanță uscată 25%

Marc

SU insolubilă (5%) celuloză, hemiceluloză, pectine proteine, cenuşă

Substanță uscata solubilă

20%

100 kg rădăcini

Apă 75%

Substanță uscată (SU) 25%

SU insolubilă (5%) celuloză, hemiceluloză, pectine proteine, cenuşă

SU solubilă

Zaharoză (zahăr)

17,5%

20% „Nezahăr” solubil 2,5%

Factorii melasigeni

s N vătămător: 25 (AA, derivaţi, betaină, amine), în colet şi coadă Blochează 25 părţi de zaharoză Maxim 0,1%

Data de semănat, fertilizarea echilibrată cu N, P, K, densitate, momentul recoltării

Se elimină la recoltare

Factori melasigeni

Cenuşă solubilă (Na, K, Ca, Mg) (în colet şi coadă) Blochează 5 părţi de zaharoză

Factori favorizanți secetă, densitate mică, recoltare timpurie

Maxim 0,2%

Pectine (polizaharide)

Respectarea maturităţii tehnologice: soi, data de semănat şi de recoltare, densitate

Rafinoza

Soiuri, irigare

Zahărul invertit

Depozitare

Dicţionar de termeni specifici • Melasă = reziduu siropos, de culoare brună, rezultat la fabricarea zahărului: 50% zahăr neextractibil, 20% apă, 4-5% din masa rădăcinilor. • Amine, amide = compuşi organici derivaţi ai amoniacului (gaz incolor, sufocant, cu miros înțepător, foarte solubil în apă și care se obține din combinarea hidrogenului cu azotul). • AA (aminoacizi) = substanțe organice, componenți ai proteinelor, care se găsesc liberi în cantități mici în organisme

Dicţionar • Proteină = substanță organică azotată complexă, cu masa moleculară mare, prezentă în celulele animale și vegetale. Formate din lanțuri extrem de lungi de aminoacizi • Lipide = substanțe organice grase, insolubile în apă, componente a materiei vii. Sunt un component principal al membranei biologice și constituie rezerva energetică a organismului

Dicţionar • Glucide = Clasă de substanțe organice naturale, sintetizate de plante cu ajutorul luminii (fotosinteză) prin asimilație clorofiliană. G. au un important rol energetic în metabolism; sunt clasificate în mono(glucoza), oligo- (zaharoza, lactoza) și polizarahide (amidonul, celuloza). Sin. hidrați de carbon, zaharuri. • Glucoză = Monozaharidă de culoare albă, cristalizată, solubilă în apă, cu gust dulce prezentă în miere, fructe dulci, în sânge. Este sintetizată de plantele verzi în cursul asimilației clorofiliene; au un rol fundamental în metabolismul ființelor vii. C6H12O6.

Dicţionar • Zaharoză = substanță cristalizată, albă, dulce, din fructoză și glucoză, care se găsește în tulpina, rădăcina și fructele unor plante. C12H22O11 • Fructoza = monozaharidă (cea mai dulce), în miere, în fructele dulci, care, împreună cu glucoza, formează zaharoza, C6H12O6.

Dicţionar • Zahăr brun = zahărul comercializat sub denumirea de zahăr brun poate fi zahăr brut, nerafinat, sau zahăr alb rafinat, care a fost colorat după rafinare cu melasă sau caramel. • Zahăr invertit = amestec de glucoză şi fructoză, produs de enzima invertaza în timpul depozitării. • Rafinoza= trizaharid: glucoză, fructoză, galactoză

1. Factori climatici - Soiuri. Soiurile de sfeclă de zahăr cultivate sunt grupate în 4 categorii/tipuri, Tipuri de sfeclă de zahăr Tipul

Forma rădăcinii

Forma capului

E (Ertragreich = productiv)

ovală, mare

lăţit, bine dezvoltat

N (Normal)

oval, conică

lăţit, mai mic decât la tipul E

Z (Zucherreich = bogat în zahăr)

conic, alungită

bombat, puţin dezvoltat

ZZ (Zucherreichste = foarte bogat în zahăr)

conică, subţire şi lungă

bombat, foarte mic

Conţinutul în zahăr

Observaţii

Sunt soiuri tardive, productive (rezultând şi producţie mare de zahăr), pretenţioase la 16-18 umiditate, indicate pentru zone mai calde, cu toamne lungi şi pe soluri uşoare. Nu lăstăresc în primul an. Sunt soiuri destul de tardive şi cu cerinţe ridicate faţă de apă. Asigură producţii ridicate 16,5-18,5 de rădăcini şi zahăr (tip economic). Nu lăstăresc în primul an decât rar. Au cerinţe ridicate pedoclimatice, sunt precoce, 17,3-19,1 fiind recomandate în zone mai reci. Lăstăresc frecvent în primul an. Soiuri precoce dar productivitate slabă (rezultând şi producţii de zahăr redusă). Se cultivă în zone mai reci pe soluri mai grele şi 19-21 mai depărtate de fabrici. Lăstăresc mai frecvent în primul an. Prelucrarea rădăcinilor şi extragerea zahărului este mai uşoară decât la precedentele.

2. Factori climatici. Lăstărire in primul an • Temperaturi de 3-4 oC după răsărire + iluminare de lungă durată.

Factori genetici, pedoclimatici, fitotehnici

4. Modul de recoltare Pierdere de 0,4% din conţinutul de zahăr

pentru sfecla decoletată rămasă in pamânt

Ce putem face?

Recoltare dintr-o singura trecere

• Fermierii cu suprafețe mari au combine • Se efectuează şi prestări de servicii de către: – fabricile de zahăr; – fermieri

Condițiile de depozitare Depozitarea temporară în câmp, lângă căi de acces

Urmează transportul la fabricile de zahăr

Particularităţi biologice Cerinţe faţă de mediu Consecinţe fitotehnice

Plantă bienală

Doi ani Cultura pentru rădăcini

Cultura pentru semințe

Sfecla de zahăr este o plantă bienala, în anul întâi de vegetaţie formează corpul sfeclei şi o rozetă de frunze, iar în anul al doilea tulpinile florifere, fructele și semințele

Producţia creşte odată cu lungimea perioadei de vegetaţie (soiurile tardive sunt mai productive) • Pentru a avea o perioadă lungă de vegetaţie (peste 160 zile), trebuie: • Să avem ploi • Să semănam devreme. Pentru aceasta, o parte din lucrări se fac toamna.

Particularităţi biologice/consecinţe fitotehnice • Sfecla este mai sensibilă la condiţiile de lumină şi de umiditate decât la temperatură. • Se adaptează bine la climatele oceanice sau semicontinentale umede

Cerinţe faţă de temperatură • Suma gradelor în primul an de vegetaţie este cuprinsă între 2500 - 3000°C, • iar în anul al doilea (pentru fructificare) necesită circa l800°C.

Cerinţe faţă de temperatură • După răsărire, în faza de cotiledoane, plantula este sensibilă la îngheţ, suferind la -2°C. • Ulterior, când are 10 - 12 frunze devine mai rezistentă, suportând până la -8°C o perioadă scurtă de timp.

Cerinţe faţă de temperatură • În lunile iunie şi iulie în perioada tuberizării rădăcinii, temperaturile nu trebuie să scadă sub 20 oC. • Temperatura mai ridicată a lunii iulie favorizează procesul de creştere al rădăcinii şi acumulare a zahărului.

Cerinţe faţă de temperatură • Conţinutul de zaharoză este influenţat favorabil de temperaturi medii de 17oC în lunile septembrie-octombrie şi de precipitaţii de cel mult 40 l în luna septembrie.

Cerinţe faţă de temperatură • Sfecla vegetează toamna, când se încetineşte ritmul de creştere al rădăcinii şi se favorizează depunerea zahărului, până când temperatura scade la 5 - 6°C, • În această fază, îngheţuri scurte de până la • -5°C nu produc pagube mari.

Consecinţa fitotehnică? • Alternanţa îngheţului cu dezgheţul determină invertirea zahărului, scade randamentul de extracţie al zahărului, care nemaiputând fi cristalizat ajunge în melasă.

• Sfecla recoltată îngheaţă la • -1°C, • însă strânsă în grămezi este mai rezistentă, dacă gerul nu vine brusc şi este de scurtă durată. •

Concluzia?

Mai bine în sol decât în grămadă!

Frozen harvest leaves bitter taste for U.S. sugarbeet farmers https://images.zawya.com/images/cia/z XLarge/191127062851UPRK.jpg

https://i-invdn-com.akamaized.net/trkdimages/LYNXMPEFAQ0BY_L.jpg

Recolta înghețată lasă un gust amar pentru fermierii de sfeclă de zahăr din SUA

Corectați traducerea realizată prin Google translate • Rain and snow pelted crops in September and October. That was followed by a blizzard, and then warm temperatures that left fields a boggy mess. Next came a deep freeze, ruining the underground sugar beet crop, and dealing a harsh blow to farm incomes.

• Ploaie și zăpadă au făcut culturi în septembrie și octombrie. Aceasta a fost urmată de un viscol și apoi temperaturi calde care au lăsat câmpurile o mizerie bogată. Apoi a apărut o înghețare adâncă, stricând cultura subterană a sfeclei de zahăr și provocând o lovitură grea pentru veniturile fermei.

Corectați traducerea realizată prin Google translate •

•

Sugar beet growers' contracts with processors, which operate as farmer-owned cooperatives, require those who leave unharvested acres to pay a fee to the cooperative so it can pay its bills in leaner years. Younggren's five-generation farm must pay American Crystal Sugar a fixed cost of $343 for every unharvested acre, totaling roughly $171,500 to be docked from payments for beets he did harvest.

•

Contractele cultivatorilor de sfeclă de zahăr cu procesatori, care operează ca cooperative deținute de fermieri, impun celor care lasă acri nevătute să plătească o taxă către cooperativă, astfel încât să își poată plăti facturile în ani mai slabi.

•

Ferma de cinci generații a lui Younggren trebuie să plătească American Crystal Sugar un cost fix de 343 de dolari pentru fiecare acră neexploatată, în valoare totală de aproximativ 171.500 de dolari care trebuie atrasă din plățile pentru sfecla pe care a recoltat-o.

Cerințele față de temperatură - sinteză • După răsărire, în faza de cotiledoane, plantula este sensibilă la îngheţ, suferind la -2°C. • Ulterior, când are 10 - 12 frunze devine mai rezistentă suportând până la 8°C o perioadă scurtă de timp. • Sfecla vegetează toamna până când temperatura scade la 5 - 6°C, când se încetineşte ritmul de creştere al rădăcinii şi se favorizează depunerea zahărului. • în această fază îngheţuri scurte de până la -5°C nu produc pagube mari. • Alternanţa îngheţului cu dezgheţul determină invertirea zahărului, scade randamentul de extracţie al zahărului, care nemaiputând fi cristalizat se pierde în melasă. • Sfecla recoltată îngheaţă la -1°C, însă strânsă în grămezi este mai rezistentă, dacă gerul nu vine brusc şi este de scurtă durată.

Cerințele față de temperatură - sinteză • În lunile iunie şi iulie în perioada tuberizării rădăcinii, temperaturile nu trebuie să scadă sub 20 oC. • Temperatura mai ridicată a lunii iulie favorizează procesul de creştere al rădăcinii şi acumulare a zahărului. • Conţinutul de zaharoză este influenţat favorabil de temperaturi medii de 16-17 oC în lunile septembrieoctombrie şi de lipsa precipitaţiilor în luna septembrie.

Necesarul de apă • Producţii de 40 - 50 t / ha se obţin în arealele cu precipitaţii în jur de 600 – 700 mm. • Coeficientul de transpiraţie variază între 300 şi 450 l. • În România, producţii mari şi constante se pot obţine numai în condiţii de irigare. • Sfecla de zahăr foloseşte mai puțin eficcient decât porumbul apa de irigaţie.

Coeficient de transpiraţie • Cantitatea de apă exprimată în g sau kg, folosită de plante pentru a forma un g sau un kg de substanţă uscată, în organele sale aeriene, se numeşte coeficient de transpiraţie sau consum specific (grâu 1 kg s.u.-500 l de apă)

• Cât trebuie să plouă pentru a asigura o producţie de 45 t/ha, la un coeficient de transpirație de 300 l ?

Particularităţi biologice Corpul sfeclei care se recoltează în primul an de vegetaţie, este format din: • E……l, • H…l şi • R…..ă p... Z. • C…a

Zaharoza este repartizată neuniform în corpul sfeclei

www.tankonyvtar.hu

Particularităţi biologice • Frunzele în primul an au un pețiol lung (primele frunze ceva mai scurt) şi un limb mare, de formă variabilă după soi (ovalalungit la cordiform), cu suprafaţa glabră, netedă sau încreţită. În primul an se formează în jur de 40 de frunze.

Cea mai mare producţie de zahăr este când ISF este 6, deoarece Producţia creşte odată cu energia interceptată Producţia depinde de energia interceptată

Cu cât ISF este mai mare , cu atât…se interceptează mai multă energie

Se interceptează cea mai mare cantitate de energie

Consecințe fitotehnice • Păstrarea sistemului foliar în bună stare de funcţionare prin fertilizare , irigare, protecţia plantelor

Particularităţi biologice • Lăstarii floriferi (unul sau mai mulţi) apar din epicotilul tuberizat, în al doilea an de vegetaţie (rar în anul întâi), din mugurii zonei superioare, ajungând la 120 200 cm înălţime.

Particularităţi biologice • Fructul este o glomerulă cu MMB de 15-20 g

Fazele de vegetaţie 1. Semănat – răsărit: 12-15 zile (temperatura solului de 710 oC) 2. Răsărit – începutul tuberizării: 60-70 zile (1/2 aprilie - sf. iunie). Rădăcina diferenţiază o structură primară, apoi secundară şi terţiară. Rădăcina ajunge la 150-200 cm adâncime, şi lateral la 50 cm. Se formează 30-40 frunze (una la 2,5-3 zile) 3. Tuberizare 60-70 zile (iulie-august) ISF 6-7 la sf. iulie – august. Diametrul rădăcinii creşte de la 1,5-3 cm la 7-13 cm. Masa creşte de la 50 g la 400-850 g 4. Maturitatea biologică – maturitatea tehnologică: 35-50 zile (septembrie – octombrie), până când temperatura ajunge la 5-6 oC. La maturitatea biologică, plantele au 8590% din masă şi 60% din conţinutul de zahăr

Ajutor financiar de peste 800 euro/ha, dacă: • Densitatea este mai mare de 6 plt/mp • S-a obţinut şi vândut o producţie de cel puţin 26.400 kg/ha, (se dovedeşte cu factură fiscală) • Se seamănă 1,2 UG sămânţă certificată (UG înseamnă unitate germinativă şi este compusă din 100.000 boabe germinabile/ha).

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Ţări France Germany Poland United Kingdom Netherlands Czech Republic Belgium Austria Italy Denmark Sweden Spain Romania Slovakia Croatia Hungary Lithuania Finland Greece Portugal

S (ha) 393600 357400 193700 117000 73200 62400 59800 50800 40712 38000 36233 31400 28038 20333 20245 19000 17600 12000 5800 400

1 2 3 4 5 6 7 8 9

2013 Franţa Spania Olanda Belgia Anglia Austria Sweden Germany Denmark

t/ha 85 79 78 74 68 68 64 64 61

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Cehia Greece Slovakia Lithuania Poland Italy Croatia Hungary Finland Romania Portugalia

60 58 56 55 55 53 52 50 40 37 25

Motivul pentru care producția medie nu este foarte mare

Sfecla pt zahăr se adaptează bine la climatele oceanice sau semi-continentale umede

Clima în Franţa

756 mm http://www.globi.ro/franta/clima

Clima în România

590 mm

Comparaţii climă Franţa

Care sunt diferențele?

Romania

Aprovizionarea cu apă în ţara Bârsei • precipitaţii medii anuale reduse, • 548 mm (la Feldioara) 635,2 mm la Braşov

199 zile pe an • Roua deasă şi regulată compensează cantitatea de precipitaţii redusă şi neuniformă din ţara Bârsei

Condiţii climatice favorabile în Franţa

• Numai 10% din suprafaţă este irigată

În România? • Fabrica de zahăr Bod a finanțat sistemele de irigații pentru 20 de producători de sfeclă de zahăr. • 600.000 de euro pentru 1.200 de hectare, rambursabili fără dobândă în trei ani, plus unul de grație

Cerinţe faţă de lumină • Valori mai mari de 850 de ore de strălucire a soarelui sunt favorabile realizării unor producţii ridicate.

Ciclu vegetativ la sfecla pentru zahăr (an I)

Etape Semănat – răsărit 12-15 zile (temperatura solului de 7-10 oC

Etape Răsărit – începutul tuberizării: 60-70 zile (1/2 aprilie - sf. iunie). Rădăcina diferenţiază o structură primară, apoi secundară şi terţiară. 150-200 cm adâncime, 100 cm diametru. 30-40 frunze (apar la 2,5-3 zile)

Etape Tuberizare 60-70 zile (iulie-august) ISF 6-7 la sf. iulie Diametrul creşte de la 1,5-3 cm la 7-13 cm Masa creşte de la 50 g la 400-850 g

Etape • Maturitatea biologică – maturitatea tehnologică: 35-50 zile (septembrie – octombrie), până când temperatura ajunge la 5-6 oC • La maturitatea biologică, plantele au 85-90% din masă şi 60% din conţinutul de zahăr

Romul se face numai din trestie de zahăr, nu şi din sfeclă

Rotaţia Premergătoarea trebuie să favorizeze pregătirea în bune condiţii a patului germinativ. • Cerințe: – Să se recolteze devreme, – Să aibă resturi vegetale uşor de prelucrat şi încorporat – Să lase un sol structurat şi fertil

Rotaţia INCDCSZ Braşov Bune premergătoare Mazăre, Cartofi Cereale păioase

Contraindicate • Rotaţii scurte 2-3 ani • Porumb – Recoltare târzie – Resturi vegetale greu de încorporat – Dăunători comuni

• Floarea-soarelui – Boli, dăunători comuni, consum mare de K

• Ovăz – Nematozi

Avantajele sfeclei ca premergătoare • Plantă pretenţioasă la structura solului şi la fertilizare. Efectele acestor două investiţii se repercutează asupra culturilor următoare

• Sfecla îmbunătăţeşte structura solului prin lucrările care se fac și înrădăcinarea sa profundă; • Prin înrădăcinare profundă ea ajunge straturile până la care cerealele nu pot pătrunde și aduce elemente nutritive spre suprafață.;

Durata rotaţiei • Nu este recomandat să revină pe aceeași parcelă mai repede de 4 ani pe soluri neinfestate de nematozi. • Pe soluri infestate cu nematozi poate reveni pe acelaşi teren după 6 - 8 ani în funcţie de gradul de infestare.

Heterodera schachtii

• Cele mai bune rezultate experimentale în Franța s-au obţinut când plantele premergătoare au fost cartoful, mazărea, grâul, orzul, porumbul. • Din punct de vedere al combaterii integrate, pe lângă evitarea monoculturii, se mai pot face câteva restricţii. Roşca ş.a. (2000) nu recomandă leguminoasele pentru boabe ca premergătoare pentru sfecla de zahăr, deoarece este mare rezerva de inocul de Pythium, Rhizoctonia, Fusarium, Phoma. De asemenea, trebuie evitate şi porumbul sau floarea-soarelui, din cauza gărgăriţelor (dăunător comun).

Postmergătoare Aurel Placinschi, Ţigănaşi judeţul Iaşi: • Producţiile la culturile postmergătoare sunt cu 1500-2000 kg mai mici. • În 2014: doar 1 t/ha seminţe la un lot hibridare de porumb. De aceea a avut pierderi de 2-3000 lei/ha, comparativ cu alte premergătoare

• Cauze? – Export mare, multe erbicide (posibil efect remanent) – Cultura postmergătoare este stresata, îşi revine după udare, fertilizare foliară. – Posibil carență de zinc la porumb

Premergătoare recoltate devreme, lasă un sol structurat şi îmbogățit cu azot (nodozităţi)

Sistem radicula dezvoltat, structurează solul

Premergătoare leguminoasă – lasă solul îmbogățit cu azot

Culturi intermediare Fixarea azotului

Diminuarea populaţiilor de nematozi prin cultivarea muştarului

Culturile intermediare (pentru strat vegetal şi culturi verzi) aprobată de APIA • • • • • • • • • • •

Măzăriche de toamnă Vicia pannonica, Vicia villosa Mazăre furajeră de toamnă Pisum sativum Secara Secale cereale Orz Hordeum sativum Ovăz Avena sativa Trifoi Trifolium spp. Rapiţă Brassica carinata ? Phacelia Phacelia tanacetifolia Mustar Sinapis spp. ? Ghizdei Lotus corniculatus Pentru culturile verzi (Pachetul 4), se pot folosi următoarele specii: mazărea, măzărichea, rapiţa, muştarul, lupinul, sulfina

Culturi intermediare Semănat • 2 discuri pentru pregătirea patului germinativ • Cu semănătoarea • Tăvălugit, dacă e uscat

Distrugere • În primăvară, prin încorporare

Fertilizarea • După Borlan ş.a. (1997), la sfecla de zahăr consumurile specifice pentru formarea unei tone de rădăcini şi a unei tone de colete + frunze (în raport 1:1) sunt următoarele: • 4,9 kg N, 2,0 kg P2O5 şi 6 kg K2O.

• 4 kg N, 1,5 kg P2O5 şi 6 kg K2O când producţia este de 50 t/ha

Fertilizarea • Sfecla pentru zahăr este o mare consumatoare de elemente nutritive. • Azotul. În doză optimă măreşte suprafaţa de asimilare (numărul şi dimensiunile frunzelor), favorizează tuberizarea rădăcinii şi acumularea zahărului. • Excesul de azot duce la formarea unei mase foliare luxuriante, de culoare verde intens, creşte masa coletelor şi frunzelor şi prelungeşte creşterea acestora, • Insuficienţa azotului determină reducerea suprafeţei foliare. • Dozele recomandate în funcţie de producţia planificată şi de aprovizionarea solului, sunt cuprinse între …. kg/ha. (vezi tabelul următor).

Prelevarea probelor de sol în timpul iernii

Fosforul • Fosforul este consumat în cantitate mai mică decât azotul, însă este la fel de important ca şi acesta în nutriţia sfeclei de zahăr. • Carenţa în fosfor stagnează creşterea după răsărire, reduce creşterea şi masa rădăcinilor, împiedică dezvoltarea frunzelor care, rămân mici . • Dozele de îngrăşăminte cu fosfor variază în funcţie de starea de aprovizionare a solului între … kg/ha. . (vezi tabelul următor).

Potasiul • Potasiul are un rol foarte important în nutriţia sfeclei de zahăr fiind consumat în cantitate importantă. Potasiul influenţează favorabil sinteza glucidelor migrarea şi acumularea acestora, sporeşte rezistenţa la boli şi secetă. • Cantităţile de îngrăşăminte cu potasiu necesare pentru ţara noastră sunt de … kg/ha . (vezi tabelul următor).

Fertilizarea cu bor Crăpături pe frunze

Putrezirea inimii sfeclei

Fertilizarea cu bor Lignificarea rădăcinii

• La sol: 13-26 kg/ha borax (1,5-3 kg B) • În vegetaţie

Fertilizarea • 64% din azotul utilizat de sfecla de zahăr pentru realizarea biomasei provine din sol şi numai 36% din îngrăşăminte • Se aplicau în urmă cu câțiva ani, când nu era Codul de bue practici, îngrăşăminte cu azot şi toamna (600 kg 15:15:15), până la jumătate din doză, dar este pericol de levigare.

Fertilizarea starter Este recomandată Rândul de semințe

Suprafața solului

Sămânța Îngrășăminte

Poziția azotului față de semințe

• 8-10 kg N/ha + 20-30 kg fosfor • Nu este recomandată utilizarea ureei ca îngrăşământ starter.

Azotul în vegetaţie • Fertilizarea în vegetaţie se poate aplica concomitent cu praşilele I şi II, dar nu mai târziu, în doze de 40-50 kg N/ha, la fiecare praşilă. • Aplicarea în vegetaţie a azotului, după începutul lunii iunie, poate determina prelungirea vegetaţiei, scurtarea perioadei de maturizare tehnologică şi în ultimă instanţă, scăderea conţinutului de zaharoză din rădăcini.

Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof și Sfecla de Zahăr •

Pentru maximizarea producţiei de sfeclă (biomasă) la 65-100

tone/ha se recomandă doze de N 120P120K120 kg/ha s.a. sau 800 kg/ha

produs comercial din ingrăşămintele complexe de tipul N15P15K15 Aplicarea îngrăşăminteior minerale se recomandă pentru cultura sfeclei de zahăr înainte de pregătirea patului germinativ. Este tot mai mult practicată fertilizarea cu azot a sfeclei în două sau trei etape.

Prima aplicare - înainte de semănat. A doua aplicare în faza de 2-4 frunze.

Recomandări în Franţa • Nu se fertilizează cu azot în timpul iernii • Se aplică cu 10-20 zile înainte de semănat. • Se evită aplicarea azotului la semănat şi înainte de răsărit când doza este mai mare de 60 kg N/ha, cu excepţia cazului când se aplică localizat (starter). • Pe soluri cu pH >7,5, îngrăşămintele se încorporează. • Ureea se aplică doar prin încorporare.

Recomandări în Franţa 2 • Se recomandă încorporarea la semănat

Lucrările solului • Obiective: să asigure • Semănatul şi răsărirea uniformă • Acumularea şi păstrarea apei (toamnăprimăvara). • Creşterea fertilităţii solului

Amplasare/lucrările solului • Sfecla pentru zahăr este o plantă foarte pretenţioasă la modul de pregătire a terenului. Pentru creşterea şi tuberizarea rădăcinii, sfecla pentru zahăr necesită un sol: – afânat pe adâncime, – cu rezerve corespunzătoare de elemente nutritive şi apă

3 posibilităţi de lucrare a solului 1. Cu arătură 2. Cu lucrări reduse (fără arătură) 3. No till (semănat direct)

Situaţia ideală, sistemul convenţional, cu arătură Arătura • în lunile septembrieoctombrie 30-35 cm • Pe solurile subţiri, substratul nefertil (prundiş, nisip) nu trebuie adus la suprafaţă. Din acest motiv se fac arături superficiale

• Calitatea arăturii efectuate toamna este influenţată de efectuarea dezmiriştitului la adâncimea de 10-15 cm

Lucrările solului în funcţie de momentul recoltării culturii premergătoare Vara devreme După recoltare: • Discuiri pentru încorporarea resturilor vegetale, • întreruperea capilarităţii şi favorizarea răsăririi seminţelor de buruieni. • Toamna (septembrie octombrie) se execută arătura de bază la 28 – 30 (35) cm

Toamna

• După premergătoare târzii se execută o discuire energică pentru a mărunţi resturile vegetale, urmată de arătura de bază la 28 – 30 (35) cm adâncime

Primăvara • Patul germinativ trebuie pregătit primăvara cât mai timpuriu, cu combinatorul, care asigură o foarte bună pregătire a terenului la adâncimi mici (3 - 5 cm), la care se încorporează sămânţa de sfeclă. • Nu se foloseşte grapa cu discuri deoarece mobilizează solul la adâncimi mari (11 - 12 cm). • Aceasta creează un pat germinativ neuniform ca adâncime, ceea ce duce la neuniformităţi în răsărirea plantelor.

Semănatul

Explicaţi modul de acţiune al elementelor tehnologice: Semănatul – alegerea soiurilor

Calitatea seminţelor Caracteristici biologice

Caracteristici tehnologice

• % de seminţe care încolţesc • % de seminţe care pot încolți • Viteza şi uniformitatea de răsărire • Nr. de seminţe în glomerule • Procentul de zahăr din „rădăcini” • Rezistenţă parţială la boli: rizomanie, cercosporioză și dăunători (nematozi)

• Mărirea capacității de curgere a seminţelor (prin drajare) • Tratarea seminţelor

Alegerea soiurilor • O fac fabricile

Se ţine seama de: • Istoricul atacurilor (B&D) în parcelă • Mai multe cultivare: - Cel puţin două la suprafața sub 10 ha - Un soi nu trebuie să ocupe mai mult de 20% din suprafețe mai mari de 50 ha

• Siguranţa: soiuri de la mai multe firme de semințe • Concentrația în zaharoză.

Alegerea soiurilor Ce soi preferaţi?

De ce?

Protecţia plantelor

Sfecla pentru zahar este deosebit de sensibilă la îmburuienare mai ales în primele 5-8 săptămâni de la răsărire, perioada în care buruienile pot determina calamitarea culturii Care este prima opţiune?

Ritmul lent de creştere din primele săptămâni măreşte pericolul de îmburuienare 1-4 praşile • Rândurile se disting bine se execută praşila I, iar la intervale de 12 - 14 zile se execută celelalte praşile, • Adâncimea praşilelor va creşte progresiv de la prima (4 – 6 cm) la ultima (10 - 22 cm), iar viteza de lucru va fi de 3 - 4 km/oră la prima praşilă, crescând la următoarele, fără să depăşească 8 km/oră. Prașilele efectuate intre 4-12 frunze, pierderi de 5-20%

Ritmul lent de creştere din primele săptămâni măreşte pericolul de îmburuienare

• Combaterea chimica se realizeaza cu erbicide aplicate la • pregatirea patului germinativ (ppi), • inainte (preemergent) si • după răsărire (postemergent).

• Folosirea erbicidelor este recomandata mai ales in primele faze de vegetație ale sfeclei când trebuie sa fie evitate prașilele mecanice care pot provoca pierderi.

Ritmul lent de creştere din primele săptămâni măreşte pericolul de îmburuienare Scheme de tratamente: • a. preemergent sau ppi (prin incorporare): Dual Gold (1,5 l/ha) + Venzar (11,2 l/ha); • b. postemergent: Betanal Expert (3 tratam. x 1,2 l/ha); • c. postemergent: graminicid (Fusilade, Pantera, Targa) ;

Scheme de tratamente: • a. preemergent Frontier (1,2 l/ha) + Cerberus (3 l/ha); • b. postemergent: Betanal Expert (1,5 l/ha) + Lontrel (0,5 l/ha); • c. postemergent: Tornado (2,5 kg/ha) + graminicid;

• a. preemergent (la 5 zile dupa semanat): Roundup (3-4 l/ha); • b. postemergent: Betanal Expert (1,2 l/ha); • c. postemergent: Safari (30 gr./ha); • d. postemergent: graminicid

Ritmul lent de creştere din primele săptămâni măreşte pericolul de îmburuienare

• Nu se recomandă de obicei amestecul erbicidelor pentru dicotile cu graminicide, dar sunt şi excepţii (când se fac precizări de către firmele producătoare)

Nu se amestecă fungicide triazoli cu insecticide piretroizi Denumire produsSubstante active APRON XL 350 ES Metalaxil-M (mefenoxam) BRAVO 500 SC Clorotalonil DITHANE NEOTEC Mancozeb 75 WG DUETT ULTRA Epoxiconazol ; Tiofanat metil MATSURI Propiconazol MYCOGUARD 500 Clorotalonil SC RIAS 300 EC Difenoconazol ; Propiconazol RUBRIC Epoxiconazol SCORE 250 EC Difenoconazol SFERA 535 SC Ciproconazol ; Trifloxistrobin TACHIGAREN 70Himexazol WP

Menționații cel puțin două motive pentru care nu se amestecă

Denumire produs CRUISER 350 FS DECIS EXPERT DECIS MEGA 50 EW FASTAC 10 EC FORCE 20 CS KARATE ZEON KARIS 10 CS PONCHO BETA FS 453,34 PROTEUS OD 110 SEEDOPRID 600 FS VANTEX 60 CS

Substante active Tiametoxam Deltametrin Deltametrin Alfa-cipermetrin Teflutrin Lambda-cihalotrin Lambda-cihalotrin Beta-ciflutrin ; Clotianidin Deltametrin ; Tiacloprid Imidacloprid Gama-cihalotrin

Rizomania • Acest virus este transmis in natura prin • ciuperca de sol Polymyxa betae Keskin • Atacul are loc in vetre, recunoscandu-se usor din cauza • clorozării si ofilirii plantelor in cursul zilei si • revenirii turgescentei noaptea

Îngălbenirea necrotică a nervurilor sfeclei pentru zahar (Rizomania) • Radicele proliferează şi se dezvoltă exagerat în jurul rădăcinii principale, căpătând un aspect de barbă. • Rădăcinile se bifurcă sau au vârful mult subţiat. Controlul • Soiuri rezistente

Cercosporioza (cea mai păgubitoare boală) Cercospora beticola

Pagube 5-25% la irigat

Cercospora beticola

Cercosporioza Cercospora beticola

Apare la sfârşitul lunii iunie august

Control: rotaţia (3-4 ani), tratament la sămânţă, soiuri rezistente, 2 tratamente chimice în vegetaţie

Făinare Erisiphe betae

Apare în lunile iulie-august • 2-3 tratamente

Mana Peronospora farinosa f. sp. betae

Control • Boala apare pe frunze, mai ales pe cele mai tinere din centrul rozetei, apoi se extinde • Soiuri rezistente • Tratarea seminţelor (Apron)

Viroze

Afide: 2-3 tratamente la apariţia coloniilor Aphis fabae – păduchele negru al sfeclei

Virus provocat de afide

Se poate utiliza un amestec de insecticide şi fungicide (cercosporioză şi făinare)

Căderea şi putrezirea plantulelor (Phytium spp., Phoma betae, Aphanomices spp., Fusarium spp., Rhizoctonia spp.) Aphanomyces spp., Pythium spp., Pleospora betae, Phoma betae, Rhizoctonia

• Boala se manifesta de la germinarea semintelor si pana la aparitia primei perechi de frunze adevarate. • Control: semănat la epoca optima, pentru ca sa se scurteze perioada de la germinare si pana la răsărire, perioada in care se instalează agenții patogeni ai acestei boli. Sămânţă tratată: Apron, Dithane

Pe soiurile grele şi reci

Căderea şi putrezirea plantulelor (Phytium spp., Phoma betae, Aphanomices spp., Fusarium spp., Rhizoctonia spp.) Aphanomyces spp., Pythium spp., Pleospora betae, Phoma betae,

Rhizoctonia

Purici sfeclei Chaetocmena spp.

• Atacă la răsărire (adulţii hibernanţi) • PED: peste 10 exemplare/mp • 4 orificii pe cotiledoane • În iulie august – atacul noilor adulţi este nesemnificativ

Bothynoderes punctiventris (gărgăriţa sfeclei) Mai ales în sudul ţării

Atacă în primele faze de vegetaţie

Gărgăriţele sfeclei Control: tratamentul seminţei, corecţie? în vegetaţie Tanymecus palliatus

Bothyn deres punctiventris

Buha verzei Mamestra brasicae. Pupele sunt afectate de lucrările solului

Buha verzei Mamestra brasicae

Iulie – august (septembrie)

Buha gama Autographa gamma

Buha gama Autographa gamma

Piesma quadrata – ploşniţa sfeclei Plante virozate în urma atacului de ploşniţă

Control: în vegetaţie (la plante tinere pagubele sunt mai mari)

Heterodera schachtii

Heterodera schachtii (nematodul sfeclei de zahăr) Metode de control • Rotaţie cu cereale şi leguminoase • Semănat devreme • Culturi capcană (muştar) • Nematocide

Recoltarea • Decoletarea necorespunzătoare poate provoca pierderi importante de producţie. • Dacă decoletarea se face mai jos decât nivelul mugurilor vegetativi cu 1 cm, pierderile sunt de 8%. iar în cazul în care aceasta are loc la 3 cm sub nivelul mugurilor vegetativi, pierderile pot atinge 22% (Sin ş.a. 2000).

Recoltarea • Rădăcinile de sfeclă de zahăr trebuie transportate la punctele de recepţionare în aceeaşi zi în care au fost recoltate. • Dacă nu pot fi transportate din câmp, rădăcinile pot fi păstrate, cel mult o singură noapte, în grămezi mari, acoperite cu resturi de frunze şi colete.

Recoltarea • Descrieți recoltarea sfeclei pentru zahăr, anlizând următoarele fotografii. Pentru comentarii speciale, puteți alege dv. fotografiile pe care doriți să le eplicasți.

https://stmedia.stimg.co/ows_157375209245783.jpg?fit=crop&c rop=faces

https://encryptedtbn0.gstatic.com/images?q=tbn%3AANd9GcTtLk2qFLS2I1gG96 uIDoOsPNcL6DqXuLZHxxLPe_kXYQJf5cv7&usqp=CAU

https://germains.com/wp-content/uploads/2017/11/HR11024x583.jpg