11 Consolidarea Catedralei Vechi Romano-Catolice Adormirea Maicii Domnului Din Iasi [PDF]

Zitiervorschau

Consolidarea catedralei vechi romano-catolice „Adormirea Maicii Domnului” din Iaşi Ioan Sasu, Constantin Firtea

A01) Date generale a) Denumirea obiectivului de investiţii: Consolidarea Catedralei Vechi Romano-Catolice „Adormirea Maicii Domnului” din Iaşi. b) Amplasamentul: Judeţul Iaşi, Municipiul Iaşi, Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 26, Iaşi. c) Titularul investiţiei: Episcopia Romano-Catolică de Iaşi d) Elaboratorul documentaţiei: Proiectant General - S.C. Proganex 2005 S.R.L. Iaşi; Proiectant Structură - S.C. P.E.C. S.R.L. Iaşi A02) Descrierea investiţiei a) Zona şi amplasamentul Catedrala cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” este înregistrată în L.M.I., actualizată în anul 2010, la nr. 1273, Cod IS-II-m-A-04074, având denumirea: Catedrala Romano-Catolică „Adormirea Maicii Domnului”; datare: anul 1789. Amplasamentul Catedralei Romano-Catolice se găseşte în Zona protejată a Centrului istoric şi Curţii Domneşti, conform L.M.I. 2010, judeţul Iaşi, publicată în M.O. partea I, numărul 670bis din 01.10.2010, Anexa Volum I, la nr. 1, Cod- IS-I-s-A-03504, având denumirea: Centrul Istoric şi Curtea Domnească, Municipiul Iaşi; datare: Epoca medievală. Adresa: „Centrul istoric”, perimetru delimitat de râul Bahlui, Piaţa Podu Roş, str. Sfântu Lazăr, Str. Smârdan, Piaţa Bucşinescu, Str. Otilia Cazimir, Str. Elena Doamna, Piaţa Tg. Cucului, Str. Stihi, Str. Sărăriei, Bd. Independenţei, Şos. Ştefan cel Mare, Aleea M. Sadoveanu, Strada Dumbrava Roşie, Bd. Carol I, Cazarma de la Copou (Unitatea Militară), Aleea Copou, Str. George Coşbuc, Str. Frederich, Str. Titu Maiorescu, Str. Munteni, Str. Toma Cozma, Piaţa Păcurari, Str. Păcurari, Str. Octav Băncilă, Str. Străpungere Silvestru, Str. Silvestru, Podul de Piatră, Râul Bahlui, Piaţa Podu Roş.

222

Semnatar articol

b) Statutul juridic al terenului b.1) Terenul, proprietate a Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi, este redobândit în baza Legii nr. 18/1991, prin reconstituirea dreptului de proprietate, conform Titlului de proprietate nr. 186.712/ 02.03.2005, cu o suprafaţă totală de 14.994 m.p. Parcela de teren deţinută de beneficiar este împărţită în trei tipuri; - Teren T01-zona de teren ce are suprafaţa şi perimetrul reconstituit în acte, dar nu are ridicare topografică, cu imobilele plasate în teren = 8.608,80 m.p. - Teren T02-zona de teren ce are suprafaţa şi perimetrul reconstituit în acte, având ridicare topografică cu imobilele plasate în teren şi ariile construite ale fiecărui imobil = 6.205,20 m.p. - Teren T03-zona de teren ce are suprafaţa şi perimetrul reconstituit având ridicare topografică, cu suprafaţa plasată în afara incintei împrejmuite a parohiei = 86,00 m.p. Total teren T01+T02+T03 = 14.900,00 mp c) Necesitate şi scop Aşa cum s-a menţionat, Catedrala a avut, de la data sfinţirii şi până în prezent, modificări, extinderi, consolidări, restaurări şi unele reparaţii. În urma cutremurelor severe suportate, dar şi a construirii turnului clopotniţă în anul 1804, monumentul prezintă fisuri, crăpături şi alte degrădări prezentate în volumul Expertiza tehnică. Propunerile de consolidare şi restaurare urmăresc înlăturarea cauzelor care au contribuit la degradarea monumentului şi punerea în valoare a Catedralei în cadrul construit existent. În varianta de consolidare şi restaurare propusă, se prevede realizarea unui subsol util, pentru funcţiuni noi strict necesare, datorită existenţei a 12 morminte ale foştilor episcopi şi preoţi care au slujit la această Catedrală, funcţiuni noi care vor cuprinde cripte, spaţii de rugăciune, spaţii pentru savârsirea serviciilor religioase, sacristie şi două scări de acces pentru credincioşi şi preoţii slujitori. d) Caracteristicile terenului de fundare Amplasamentul pe care se află biserica este situat în zona centrală a municipiului Iaşi şi se încadrează în Culoarul Bahluiului din Câmpia Jijiei Inferioare. Stratificaţia terenului studiat este următoarea: - sol vegetal şi umpluturi de pământ în grosime de 1,20 m - strat argilă prăfoasă plastic vârtoasă cu rare concreţiuni calcaroase în grosime de 2,30 m cu o porozitate de 44%. - strat de praf argilos galben tare în grosime de 0,90 m - strat de praf nisipos argilos în grosime de 1,00 m

Titlu articol

223

- strat nisip argilos galben tare în grosime de 1,90 m - strat de nisip prăfos galben, cochilifer în grosime de 3,50 m - urmează un strat de argilă stratificată, orizontul degradat al argilei mărnoase sarmaţiene Apa subterană s-a interceptat la adâncimea de 9,10 m. Capacitatea portantă a terenului conform studiului geotehnic este: Ppl = 220 kPa; Pcr = 250 kPa Categoria geotehnică şi riscul seismic al terenului sunt conform puctajului: categoria geotehnică 2; risc geotehnic moderat Fundaţia bisericii este din zidărie de piatră, iar terenul pe care este fundată este o argilă prăfoasă de culoare galbenă, plastic vârtoasă. A03) Scurt istoric, etape de execuţie a) Biserica de lemn Amplasată pe terasa inferioară a Bahluiului, ce se întindea până la „marea râpă” din marginea oraşului (astăzi „Râpa Galbenă”), prima biserică, executată din bârne de lemn, a fost consemnată în 1629, luna mai. Un sol polonez în trecere prin oraşul Iaşi, în iunie 1677, consemna că Antonie vodă Ruset „a făgăduit că va stărui cu multă bunăvointă pentru ca această biserică, care se clădeşte cu fonduri private, sa devină cât mai mareaţă”1. Domnul făgăduise să ajute la restaurarea bisericii, contribuind cu o sumă de bani. Călătorul polonez sublinia că biserica era „foarte mizerabilă, strâmtă şi joasă, netencuită, cu acoperişul prost”2. b) Biserica de zid. Etapa I La 18 septembrie 1753, Matei Ghica a acordat un privilegiu pentru ridicarea unei biserici din zid a comunităţii romano-catolice, consemnând că „de când ne-am pomenit am apucat având ei biserica aici în Iaşi şi au tot avut până ce, din mulţimea anilor s-a surpat”3. După aproximativ două decenii, la 6 decembrie 1776, Grigore III Alexandru Ghica, în a doua sa domnie, a dat un nou privilegiu pentru zidirea bisericii „să se facă zidiri de piatră prin oraşe, cunoscut iaste nu numai că aduce aceasta podoaba oraşilor, ce şi obştii folosinţă şi apare mai ales la o vreme când se întâmplă foc”, documentul arătând în continuare că „s-au întâmplat de s-au aprins, fiind de lemn, dintru care s-au pricinuit nu puţină pagubă şi stricăciune caselor orăşănilor”4. În anul 1782, la 19 octombrie, se cerea lui Alexandru Mavrocordat permisiunea de a se ridica o nouă biserică, pentru care se aduseseră materialele necesare. Domnul a aprobat ridicarea bisericii, în document consemnându-se: „iată că vi se dă voe să vă faceţi biserica de piatră, după cum veţi vrea şi nu veţi fi supăraţi”5.

224

Semnatar articol

Prima biserică de zid, în forma şi dimensiunile de la acea dată, a fost sfinţită la 15 august 1789. O însemnare din 29 martie 1794, arată că „biserica cea vechi de lemn ... au fost făcută tot unde iaste temeliia bisericii, aciia ce-au arsu în vreme mării sale Grigorii vodă Ghica”, semnalându-se, în continuare, că „s-au stricat şi casele cele mari a preuţilor papistaşeşti”6. Biserica de zid a fost construită pe terenul deţinut de parohia catolică în partea de sud, spre zidul mănăstirii Trei Ierarhi7. Cutremurul din 14 octombrie 1802 a afectat Biserica în mică măsură. După cutremur s-au realizat unele lucrări de refacere a bolţii şi s-a adăugat turnul clopotniţă de la intrare8. c) Biserica de zid. Etapa a II-a În perioada anilor 1803-1804, sub îndrumarea preotului Dominic Brocani, succesorul preotului Fidelis Rocchi la conducerea misiunii, s-a construit Turnul Clopotniţă al Bisericii, pentru care timp de 10 ani, s-au colectat fondurile necesare. Din anul 1816, în timpul celei de-a treia domnii a lui Scarlat Callimachi, există un document privitor la deschiderea unei uliţe între Mănăstirea Trei Ierarhi şi locul Bisericii Catolice. Într-o scrisoare din 24 decembrie 1827 se specifică faptul că marele incendiu din 31 iulie 1827 (19 iulie, stil vechi), a afectat biserica catolică9. Marele incendiu a provocat bisericii romano-catolice avarii prin distrugerea acoperişului, dar a fost reparată prin stăruinţa viceprefectului Misiunii Catolice în Moldova, Inocenţiu Pamfili şi apoi înzestrată cu un clopot mare în anul 1829. Problematica restaurării bisericii a fost pusă pentru prima dată în anul 1845. După aproximativ 15 ani, în anul 1860, preotul Iosif Tomassi, conducător al Vicariatului Apostolic din Moldova, a întocmit documentele necesare pentru refacerea bisericii. Într-un memoriu adresat la 28 noiembrie 1860, Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice din Moldova, preotul I. Tomassi solicita fonduri pentru lucrările propuse, la care a anexat şi o documentaţie ce conţinea planurile vechi, planurile cu propunerile de extindere si devizul total al cheltuielilor prevăzute în anul 1860, în valoare de 129.464 lei, întocmite de arhitectul Josef Gruber”10. La data de 12 ianuarie 1862, cardinalul Barnabo a prezentat problema restaurării bisericii romano-catolice Papei Pius al IX-lea. Avizul favorabil a fost redactat cu documentul din 30 martie 1862, prin care Sfântul Scaun aproba lucrările de restaurare la biserica romanocatolică din Iaşi. În vara anului 1862 au fost achitate schiţele întocmite pentru restaurarea şi extinderea bisericii. Începând cu anul 1863, la conducerea Vicariatului Apostolic a fost numit Episcopul Giuseppe Salandari.

Titlu articol

225

d) Biserica de zid. Etapa a III-a Sub conducerea Episcopului Giuseppe Salandari, în anul 1864 au început lucrările de restaurare ale bisericii, conform contractului semnat cu arhitectul Mathias Nitschmann11. În anul 1869, la biserică s-au realizat importante modificări la sacristie şi în planimetrie. Este posibil ca în decursul secolului XX să se fi realizat unele lucrări mai ample de reparaţii. Ca urmare a cercetărilor arheologice efectuate în zona monumentului, în perioada anilor 1993-1999, se poate surprinde „soluţia tehnică adoptată la supralungirea altarului, care s-a facut nu numai printr-o adosare la absida centrala a noilor ziduri, ca în cazul pridvorului, ci temeliile vechi au fost încorporate printr-o cămăşuială foarte solidă şi mai adâncă cu peste un metru faţă de fundaţiile pronaosului şi naosului, adică de circa 4,50 m”12. Construcţia noii biserici de zid s-a făcut peste fundaţiile din secolul al XVI-lea. Astfel, peste elevaţia ridicată la sfârşitul veacului al XVII-lea, pentru egalizarea zidăriei a fost aşezat un rând sau două de cărămidă, peste care s-au ridicat zidurile actuale. Aceste lucrări sunt surprinse şi în stratigrafie prin nivelul de pământ amestecat cu mortar, fragmente de piatră şi cărămidă”13. Conform datelor cuprinse in studiile arheologice se pot „creiona cele mai importante etape din istoria de cinci secole ale edificiului catolic ieşean. Astfel, primului lăcaş, ctitorit în secolul al XV-lea, i-a urmat un altul edificat în primele decenii ale veacului al XVI-lea, care era din piatră cu fundaţii mai adânci, în comparaţie cu alte monumente ale vremii şi care au dispărut în primii 30 de ani ai veacului următor. Amplasamentul este părăsit şi se ridică destul de repede o nouă biserică din lemn, cu fundaţii de piatră în apropierea zidului Mănastirii „Trei Ierarhi”, având acelaşi hram. În ultimul deceniu al secolului al XVIIlea, se revine pe fundaţia din secolul al XVI-lea cu o biserică de lemn, care, în împrejurări incerte, este abandonată şi se edifică o alta, tot din acelaşi material, pe fundaţiile din preajma zidului „Trei Ierarhilor”, dar, se pare, mai mare, şi care a fost sfinţită în anul 1755. Şi acest monument părăginindu-se, din motivele obişnuite, se reiau diligenţele necesare pentru ridicarea unei noi biserici, de această dată din piatră, pe amplasamentul iniţial, lăcaşul fiind sfinţit în 1789 şi reprezintă biserica actuală”14. Pictarea pereţilor şi a bolţilor a fost realizată în anul 1869, de către renumitul pictor italian Giuseppe Carta (călugăr franciscan din Palermo). e) Biserica de zid. Etapa a IV-a Conform planşelor puse la dispoziţie de către beneficiar, în anul 1992 s-a început consolidarea turnului clopotniţă, prin interior, în zona centrală. Aceste

226

Semnatar articol

lucrări nu au fost finalizate, intervenţiile privind consolidarea turnului clopotnită realizându-se parţial, numai între cotele +10,2 ÷+24,85, cu diafragme de beton armat monolit de aproximativ 15,00 cm grosime, în interiorul turnului şi zona de acces din pod. A04) Descrierea funcţională Catedrala este construită în stil baroc, dezvoltată în plan dreptunghiular, având absida Sfântului Altar de dimensiuni mai mari, exprimată spre Est în exterior şi două abside laterale mai mici, plasate in zona naosului, pe laturile de nord şi sud. Dimensiunile catedralei sunt de 40,92m x 14,77 m, conform releveului executat în anul 2009. Împărţirea interioară este organizată astfel15: a) Parter a1) Pridvorul - asigură accesul în catedrală, fiind plasat în axul longitudinal şi are o suprafaţă utilă de 6,20 mp. Conform planului de situaţie şi releveului, accesul în catedrală este descendent, de la cota acces +0,13 la cota ± 0,00 = 66,40. Pardoseala este din gresie, suprafaţa fiind de 6,20 m.p. a2) Scara acces etaj 1 are în plan forma unei rampe curbe cu rază mică de 3,25 m şi raza mare de 4,32 m. Sistemul de boltire este tunel înclinat. Scara asigură legătura cu balconul situat la cota + 3,90. Treptele din lemn sunt degradate. a3) Camera 1 este un spaţiu folosit pentru materiale de curaţenie. Pardoseala este din ciment sclivisit şi are o suprafaţă de 4,05 m.p. a4) Camera 2 - plasată pe latura de sud, asigură a doua cale de evacuare din zona pronaosului, existând un prag la uşa exterioară. Suprafaţa este de 5,60 m.p., pardoseala fiind din ciment sclivisit. a5) Pronaosul - este cea mai dezvoltată funcţiune atât în plan cât şi pe verticală. Suprafaţa utilă este de 93,82 m.p. şi înălţimea liberă maximă de 11,62 m. Pronaosul este acoperit tot de o boltă tip A’Vella dispusă longitudinal catedralei. Trecerea spre naos se face printr-un arc în „mâner de coş” înălţat. Pardoseala este din marmură, zona centrală longitudinală catedralei de 1,92 m lăţime, fiind executată în anii 1970, prezintă unele degradări. a6) Scara acces Amvon – accesul la Amvon plasat la cota + 2,32 se face printr-o scară înglobată în masa zidăriei pe latura de nord a catedralei, din zona absidei in axul 4-G. a7) Naosul este de dimensiuni mai mici, comparativ cu Pronaosul, suprafaţa fiind de 67,66 mp şi este acoperit tot de o boltă A’Vella, dar dispusă transversal Catedralei. a8) Sfântul Altar este plasat la cota + 0,45 faţă de cota ± 0,00 = 66,40. Are o suprafaţă de 57,20 m.p., cu pardoseala din plăci de marmură, fiind acoperit tot de o boltă A’Vella dispusă transversal catedralei.

Titlu articol

227

a9) Sacristia are un planşeu intermediar la cota + 5,07m, cu un acces prin chepeng la etajul 1. Suprafaţa este de 37,68 mp, pardoseala fiind din mozaic veneţian. Pardoseala sacristiei este plasată la cota + 0,17, faţă de cota ± 0,00, fiind cu 0,27 m mai joasă decât cota terenului amenajat din zona uşii de acces, plasata pe latura de sud. b) Etaj 1 b1) Scară acces etaj 2, suprapusă peste scara de acces la etajul 1, are în plan forma unei rampe curbe cu raza mare de 4,32 m. Sistemul de boltire este tot tunel înclinat. Scara asigură legătura dintre Balconul situat la cota + 3,90 şi spaţiul destinat Camerei Clopotelor, plasat la cota + 10,23m. Treptele din lemn de stejar ale scării sunt degradate. b2) Degajament scară acces etaj 2 - este un spaţiu boltit, cu suprafaţa de 7,94 mp şi pardoseala din duşumea de răşinoase. În axul longitudinal, spre faţada principală Vest, este plasată o fereastră rotundă cu diametrul de 1,22 m. b3) Balconul cu spaţiu pentru orgă - situat între cotele +3,90 ÷ + 4,42 m, are o suprafaţă utilă de 28,03mp, suprafaţă ce include şi spaţiul destinat pentru orgă. Pardoseala este din duşumea de răşinoase degradată. b4) Spaţiu depozitare 1 - este o nişă amplasată la cota + 3,62 m pe latura de Nord, cu acces din scara de acces la etaj 1. Suprafaţa este de 1,38 mp. b5) Spaţiu depozitare 2 - încapere suprapusă Camerei 2 de la Parter, are accesul printr-o uşă (cu dimensiunile de 0,81 x 1,00 m), din Balcon pe latura de Sud, cu suprafaţa de 5,99 mp, pardoseala fiind din mozaic. b5) Camera plasată deasupra Sacristiei - la cota + 5,07 m, în suprafaţă de 33,83 mp. Înălţimea liberă este de 4,41 m. Accesul este posibil prin chepeng din Sacristie. b6) Amvon - plasat pe latura de Nord, cu suprafaţa de 1,12 mp, cu acces prin scara înglobată în masa zidăriei, pe latura de Nord a Catedralei, din zona absidei, în axul 4-G. c) Etaj 2 c1) Scara acces etaj 2 - descrisă la funcţiunile aferente etajului 1. c2) Cameră clopote - se accede din spaţiul podului, prin tunel cu lăţimea variabilă de 0,56 -0,70 m. Camera clopotelor plasată la cota + 10,23 m, are pardoseala din beton şi suprafaţa de 7,13 mp. În Pronaos şi Naos se păstrează o parte din pardoseala cu dale mamură, exclusiv zona centrală, în axul longitudinal, zona în care în anii 1970 s-a executat o pardoseală nouă din marmură, conform planşei A03- R „Plan pardoseală cota ± 0,00 – Releveu”.

228

Semnatar articol

Pe laturile de Vest şi Est sunt amplasate portice cu frontoane. Acoperişul la corpul Catedralei este de tip şarpantă din lemn de răşinoase cu astereală din scânduri de răşinoase. Atât şarpanta cât şi astereala sunt executate din materiale ce nu corespund normelor actuale şi statutului de monument istoric, căpriorii din lemn ecarisat fiind amplasaţi la distanţe mari. Structura şarpantei care este parţial consolidată, nu are contrafişe, având dese îmbinări şi petreceri. A05) Sondaje parţiale de parament În urma lucrărilor de desfacere a tencuielilor pe anumite zone pentru cercetarea evoluţiei Catedralei, a crăpăturilor şi fisurilor, s-au constatat următoarele: - Pe suprafeţe mai mari, s-a constatat existenţa unei tencuieli de var şi nisip, având în general aderenţă redusă la zidăria din caramidă. - Pentru a putea determina marile etape de construire ale Catedralei Romano-Catolice, în corelare cu planurile suprapuse ale parterului din ediţiile 1869 si 2009 (actualul releveu) s-au făcut unele decapări ale tencuielilor pe latura de Sud în zona de dezvoltare a absidei laterale Sud, în axele - 4-B şi G, constatându-se că lucrările de extindere ale edificiului executate după anul 1869 s-au realizat pornind din aceste axe, dar legăturile cu vechiul corp de construcţie, s-au făcut fără ţeserea zidăriei din cărmidă, realizându-se numai unele petreceri locale cu blocuri de piatră. A06) Prezentarea structurii de rezistenţă - Structura de rezistenţă a Catedralei este alcătuită din pereţi portanţi din zidărie de cărămidă presată plină. Grosimea zidurilor structurale este variabilă şi este cuprinsă între 0,805 m şi 2,520 m. - Planşeele (bolţile) sunt realizate din zidărie de cărămidă peste care în zona Turnului Clopotniţă şi Balconului este aşezată pardoseala de scândură de raşinoase. - Şarpanta este din lemn de răşinoase rezemată pe pereţii structurali şi este alcătuită din tălpi, popi, pane, contrafişe, cosoroabă, căpriori şi astereală. Învelitoarea este din tablă montată pe astereală. - Infrastructura este alcătuită din fundaţii continue sub pereţii structurali, alcătuite din zidărie de piatră. Fundaţiile sunt executate peste cele ale primei Biserici, iar la prelungirea ei s-au executat cămăşuieli ale celor existente pentru asigurarea continuităţii. Se precizează că la evaluarea calitativă s-au constatat următoarele avarii şi degradări suferite de clădire pe parcursul existenţei sale. Astfel avem: - fisuri în bolţi şi arce - fisuri verticale în pereţi în zonele de schimbare a grosimii zidurilor

Titlu articol

229

- rupturi verticale pe zone de alipire a lungimii corpului altarului - igrasie la pereţi pe înălţime de aproximativ 1,20 m - deteriorări ale cărămizilor datorită fenomenelor de îngheţ-dezgheţ şi a măcinării materialului din acestea. - fisurări ale arcelor de la ferestre - fisuri înclinate în parapetele de sub ferestre - degradări ale mortarului de argilă var atât la interior cât şi la exterior - degradări ale pietrei din soclu - fisuri ale buiandrugilor de la uşile create ulterior - distrugeri ale soclului în dreptul burlanelor de colectare a apelor pluviale - deschideri mari ale rosturilor dintre blocurile de piatră ale coloanelor exterioare - rupturi ale soclului coloanelor din faţada posterioară Conform CR 6- 2006 structura se încadrează în „zidărie simplă- nearmată (Z.N.A.)”. Raportul gol/ plin conform P 100 – 1 – 2006 Acceleraţia ag

0,20 raport necesar

Perete exterior ρ ≤ 1,00 Perete interior ρ ≤ 0,35

Raport existent ρ = 0,40 ρ = 0, 25

Condiţie îndeplinită Condiţie îndeplinită

Pentru expertizare s-au utilizat atât evaluarea calitativă cât şi evaluarea prin calcul. Cele două metode de investigare s-au utilizat atât în contextul normativului P 100/ 92 cât şi a Codului de proiectare seismică indicativ P 100 -3- 2008 făcând o comparaţie a rezultatelor. În conformitate cu normativul P 100/ 92 şi P 100-3-2008 evaluarea calitativă E1 s-a realizat pe baza examinării elementelor structurale şi nestructurale la faţa locului. În acest sens: - s-au întocmit releveele date referitoare la intervenţiile în timp asupra clădirii - s-au preluat date referitoare la intervenţiile în timp asupra clădirii - s-a verificat evoluţia în timp a degradărilor şi a comportării obiectivului la cutremurele anterioare - s-a verificat modul de respectare a prescripţiilor de proiectare conform P 2/ 85 şi P 100/ 92 ; CR 6 - 2006 şi P 100-3-2008 - s-au efectuat relevee foto cu degradările existente Evaluarea prin calcul a siguranţei construcţiei existente după P 100/ 92 şi P 100-3/2008)

230

Semnatar articol

Gradul de asigurare este conform: • P 100/ 92 Rtransversal = 0,365 Rlongitudinal = 0,347 • P 100-3-2008 Rtransversal = 0,345 Rlongitudinal = 0,502 Încadrarea construcţiei existente în clase de risc seismic Conform P 100 – 3 – 2008 este dată asocierea între valorile lui R3 şi clasele de risc seismic. Astfel avem: R3 = transversal = 34,50 % => Clasa de risc R I R3 = longitudinal = 50,18 % => Clasa de risc R II. A07) Funcţiuni noi propuse în subsolul util În conformitate cu propunerile prezentate, pentru Subsolul util se vor prevedea: - S01- Hol Scară Subsol - care asigură accesul în Capela prevazută la subsol cota -3,04 m şi are o suprafaţă de 5,68 mp. - S01- Scară acces Parter de la Subsol, are o rampă curbă care asigură prin lăţimea de 1,10 m, două fluxuri de evacuare a credincioşilor. Suprafaţa utilă este de 4,56 mp. - S03- Capela + Cripte, spaţiu în care vor fi reaşezate în Cripte, cele 12 personalităţi (foşti Episcopi şi Preoţi slujitori), care sunt înhumate în Catedrală, conform Studiului valorilor istorice şi de arhitectură. Suprafaţa utilă a Capelei este de 142,74 mp. - S04- Sfântul Altar - Capela, funcţiune nouă plasată sub Sfântul Altar de la Parter, este la cota -2,79 m faţă de cota + 0,20 şi la -3,24 faţa de cota Sfântului Altar de la Parter. Suprafaţa utilă este de 46,20 mp. - S05- Sacristie - Capela, plasată sub Sacristia de la Parter a Catedralei şi având legatură funcţională cu aceasta prin scara cu rampă curbă, ce are o lăţime de 0,90 m. Suprafaţa utilă a Sacristiei de la Subsol este de 37,68 mp. Având în vedere funcţiunile noi propuse, toate încăperile vor avea ventilaţie naturală, cu ferestre plasate în elevaţie, dar a căror înălţime este corelată cu sistematizarea verticală a zonei şi cotele de teren amenajat din jurul Catedralei, care se propune a fi coborâte cu 25 cm, faţă de cotele actuale. Funcţiunile noi plasate în Subsolul util, au asigurate 2 (două) căi de evacuare, plasate în zonele Vest şi Est, care asigură 3 (trei) fluxuri de evacuare.

Titlu articol

231

A08) Intervenţii structurale propuse Urmare a rezultatelor obţinute s-au adoptat intervenţiile ce se aduc construcţiei care constau în: - realizarea unui Subsol general, pentru punerea în valoare a mormintelor celor 12 Episcopi şi Preotţ Slujitori, înmormântaţi în Biserică, care va permite şi supravegherea continuă a pereţilor de piatră a fundaţiilor existente. - realizarea unui radier general, care să preia toate solicitările şi să diminueze efectul tasărilor inegale. Fiecare grindă din radierul ce se va executa casetat, va fi trecută prin zidăria de piatră sub forma unui plot care va lega cele două grinzi perimetrale din interior şi exterior pentru conlucrare. - realizarea unor elemente verticale conform propunerilor din planşe care pornesc de la nivelul grinzilor din radier şi al grinzilor perimetrale de pe cele două feţe ale zidăriei de piatră. - realizarea unui planşeu casetat peste Subsolul util, ale cărui grinzi pe înălţimea subsolului se leagă cu cele ale radierului cu stâlpişori de beton armat, creând o reţea de rigidizare pe toţi pereţii subsolului. - injectarea în masa zidăriei de piatră, la fundaţii, cu mortar de ciment fluid. - injectarea în masa zidăriei de cărămidă pentru refacerea unor legături între cărămizi. - realizarea de centuri de beton armat monolit, numai pe exteriorul clădirii cu legarea elementelor verticale în dreptul planşeului peste subsol, sub nivelul ferestrelor şi deasupra lor, precum şi în pod la nivelul cornişei, aticului şi peste nivelul arcelor. - introducerea a patru stâlpi din beton armat în grosimea zidului de la Turnul Clopotniţă cu legarea acestora de Navă şi fundaţii. - se vor face legături cu cămaşa de beton executată de la nivelul de pornire de pe Navă prin carcase în dreptul stâlpilor, iar aceştia se leagă între ei cu centuri perimetrale exterioare. - injectarea tuturor fisurilor din zidăria de piatră şi cărămidă pentru refacerea legăturilor. - verificarea tuturor elementelor de şarpantă din lemn şi cele din metal introduse pentru consolidare la o anumită etapă. - stoparea igrasiei şi protejarea împotriva umezelii se vor face cu o soluţie de „Kiesol” ce se injectează în masa zidăriei de piatră de la fundaţie şi pe faţa de contact a acesteia cu pământul. Aceasta va închide porii stopând ascensiunea prin capilaritate. Urmare a celor precizate, atât ca urmare a notelor de calcul, a observaţiilor şi măsurilor de intervenţie propuse, clădirea trebuie consolidată pentru a putea răspunde unor solicitări seismice ulterioare şi să asigure păstrarea clădirii de patrimoniu în deplină siguranţă în exploatare.

232

Semnatar articol

După introducerea măsurilor de intervenţie au rezultat următoarele grade de asigurare seismică: • Conform P 100/ 92 Rtransversal = 0,667 Rlongitudinal = 0,872 • Conform P 100 - 3/ 2008 Rtransversal = 0,860 Rlongitudinal = 0,961 Urmare rezultatelor obţinute pentru gradul de asigurare rezultă şi încadrările în Clasa de risc seismic: - conform P 100/92 pentru clădirile din clasa II de importanţă Rmin= 0,60 ceea ce rezultă că Clasa de risc seismic va fi Rs III, care corespunde construcţiilor la care sunt aşteptate degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care elementele nestructurale pot fi importante. • conform P 100 -3/ 2008 R3 transversal = 86 % => Clasa de risc R III R3 longitudinal = 96 % => Clasa de risc R IV În concordanţă cu analizele efectuate de evaluare a capacităţii de rezistenţă (P 2/ 85; P 100/ 92; P 100-1/2006 şi CR 6-2006; P 100-3/ 2008) se apreciază că probabilitatea de prăbuşire este redusă, dar sunt posibile degradări majore la un cutremur conform zonei seismice de calcul. Prin compararea rezultatelor obţinute prin cele două metode de calcul, după cele două normative P100/92 şi P100-3/2008, se poate afirma că Gradul de asigurare şi Clasele de risc seismic, sunt destul de apropiate ca valori ceea ce arată că cele două moduri de calcul se bazează pe aceleaşi principiu, dar cu interpretări diferite. În vederea reabilitării construcţiei, s-au propus lucrări de consolidare care să conducă la o rigiditate sporită a clădirii, asigurând valabilitatea ipotezei de calcul pentru elementele de tip consolă verticală cu baza la nivelul planşeului din beton armat peste Subsolul util. Intervenţiile propuse nu modifică dimensiunile, forma şi proporţiile care definesc arhitectura interioară şi exterioară a clădirii.

Titlu articol

233

A09) Finisaje a) finisaje interioare a1) Subsol util - pardoseală mozaic veneţian cu borduri din marmură albă, în zonele de circulaţie, perimetral, plinte, Sfântul Altar şi Sacristie Subsol util. - trepte din marmură la scările interioare pentru acces parter, - trepte din marmură la scările interioare pentru acces la Sfântul Altar Subsol util, - rostuire zidărie din piatră naturală la elevaţii, - tencuieli speciale la tavane - pentru aplicare strat pictură, realizată în concordanţă cu pictura de la Parter, - tâmplărie exterioară din stejar stratificat, tip termopan, finisată transparent cu deschidere interioară, cu site speciale contra insectelor şi rozatoarelor, - grilaje de protecţie din profile metalice, - tâmplărie interioară din stejar stratificat, finisate transparent - uşi cu tăblii, pe tocuri cu căptuşeli. - tâmplărie interioară din stejar stratificat - uşi cu tăblii, pe tocuri cu căptuşeli, rezistente la foc 60 minute la casele de scară, - blat Sfânta Masă din Sfântul Altar de la Subsol, finisat cu marmură albă, a2) Parter - lucrări pentru consolidare Catedrală conform planşelor de Structură, - lucrări pentru eliminarea igrasiei din elevaţii şi pereţi, -reparaţii la tencuieli speciale pereţi pentru zonele afectate de igrasie în vederea repictării, - restaurare/recondiţionare profile interioare la naşterea bolţilor, - trepte din stejar la Scara interioară acces etaj 1- cu elemente antiderapante, - mâna curentă din lemn de stejar, la scara de acces, plasată în zona razei mici a scării. - înlocuirea şi repararea tâmplăriei interioare; - tîmplărie interioară din stejar stratificat - uşi cu tăblii, pe tocuri cu căptuşeli, rezistente la foc 60 minute la casele de scară, - înlocuirea tâmplăriei exterioare, cu tâmplarie din stejar stratificat, tip termopan, finisată transparent cu deschidere interioară, cu site speciale contra insectelor, numai ochiurile mobile, - desfacerea pardoselii din marmură de la parter şi refacerea la cota +0,20 conform Releveu pardoseală, cu marcarea etapelor de execuţie a Catedralei;

234

Semnatar articol

- desfacerea pardoselilor din gresie la hol acces intrare principală şi înlocuirea cu pardoseală din marmură albă, până la cota + 0,20, - desfacerea pardoselilor din ciment sclivisit, la camera depozitare Nord şi înlocuirea cu pardoseală din marmură albă, la cota + 0,20, - desfacerea pardoselilor din mozaic veneţian, la Sacristie şi înlocuirea cu pardoseală din marmură albă, la cota + 0,65, a3) Etaj 1 - lucrări pentru consolidare Catedrala conform planşelor de Structură, - lucrări pentru eliminarea igrasiei din elevaţii si pereţi, -reparaţii la tencuieli speciale pereţi pentru zonele afectate de igrasie în vederea repictării, - restaurare/recondiţionare profile interioare la naşterea bolţilor, - trepte din stejar la scară interioară acces etaj 2 - cu elemente antiderapante, - mâna curentă din lemn de stejar, la scara de acces, plasată în zona razei mici a scării. - înlocuirea şi repararea tâmplăriei interioare; - tâmplărie interioară din stejar stratificat - uşi cu tăblii, pe tocuri cu căptuşeli, rezistente la foc 60 minute la casele de scară, - înlocuirea tâmplăriei exterioare, cu tâmplarie din stejar stratificat, tip termopan, finisată transparent cu deschidere interioară, cu site speciale contra insectelor, numai ochiurile mobile, - desfacerea pardoselilor din scânduri de răşinoase care este degradată, la Balcon şi înlocuirea cu pardoseală din parchet de stejar, la cota + 3,90, - desfacerea pardoselilor din mozaic de calcar, la Spaţii depozitare 1 si 2 şi înlocuirea cu pardoseală din parchet de stejar, la cota + 3,90, - scara de acces la Etaj 1, Sacristie placata cu trepte din stejar, - pardoseala din parchet de stejar la Camera plasata peste Sacristie, a4) Etaj 2 - lucrări pentru consolidare Catedrală conform planşelor de Structură, - trepte din stejar la scara interioară acces Etaj 2, - înlocuirea şi repararea tâmplăriei interioare; - tâmplărie interioară din stejar stratificat - uşi cu tăblii, pe tocuri cu căptuşeli, rezistente la foc 60 minute la casa de scară, - înlocuirea tâmplăriei exterioare, cu tâmplărie din stejar stratificat, tip termopan, finisată transparent cu deschidere interioară, cu site speciale contra insectelor, numai ochiurile mobile,

Titlu articol

235

- pardoselilor din mozaic de calcar, la circulaţie pod şi Camera-clopote, la cota + 10,23, - tencuieli interioare şi zugrăveli cu var lavabil, la camera colopote, b) finisaje exterioare - trepte de acces din piatră naturală la intrarile laterale plasate pe latura de Sud, - reparaţii la soclu - rostuire zona de la CTA până la cota + 0,78. - refacere brâu plasat la cota + 0,78. - repararea şi recondiţionarea faţadei vechi în câmp continuu, inclusiv nuturile orizontale, cu praf de piatră şi tencuieli siliconice subţiri, culoarea LEMN 20 (planul II faţada). - repararea şi recondiţionarea faţadei vechi în câmp continuu, inclusiv profile, frontoane, cornişă şi turnul clopotniţă, cu praf de piatră şi tencuieli siliconice subţiri, culoarea LEMN 40 (planul I faţada). - refacere brâu cota +0,78 şi recondiţionarea în câmp continuu, cu praf de piatră şi tencuieli siliconice subţiri, culoarea LEMN 10. - învelitoare din tablă din aramă de 0,50 mm grosime la învelitoare Catedrala, Turn-Clopotniţă, atice frontoane, - jgheaburi semirotunde din tablă de aramă de 0,50 mm grosime, cu diametrul de 150 mm, - burlane rotunde din tablă de aramă de 0,50 mm grosime, cu diametrul de 120 mm, plasate în aceleaşi poziţii ca cele existente, - glafuri exterioare la ferestre, din tablă de aramă de 0,50 mm grosime, având panta identică cu cele existente, - refacere trotuare existente din pavele, aşezate pe un strat de nisip şi balast. A10) SuprafeŢe conform STAS 4908/85 a) Situaţia existentă ; a1) Aria construită (Ac.) Total Ac. Situaţia existentă = 412,22 mp a2) Aria desfăşurat construită (Adc.) Total Adc. Situaţia existentă = 644,28 mp a3) Aria utilă (Au.) Total Au. Situaţia existentă = 389,12 mp a4) Volumul construit total (Vt.) Total Vt. Situaţia existentă = 4.700,00 mc

236

Semnatar articol

b) Propunere proiect ; b1) Aria construită (Ac.) Total Ac. Propunere proiect = 412,22 mp b2) Aria desfăşurată construită (Adc.) Total Adc. Propunere proiect = 1.056,50 mp b3) Aria utilă (Au.) Total Au. Propunere proiect = 623,19 mp b4) Volumul construit total (Vt.) Total Vt. Propunere proiect = 5.977,00 mc c) Indicatori sintetici - Existenţi : c1) Aria construită - existentă Teren -T02 (Ac.). = 2.223,41 mp c2) Aria desfaşurat construită- existenţa Teren - T02 (Adc.).= 5.104,33 mp d) Indicatori sintetici - Propunere proiect : d1) Aria construită-propunere Teren -T02 (Ac.).= 2.223,41 mp d2) Aria desfăşurat construita-propunere Teren T02 (Adc.).= 5.516,55 mp e) Propunere proiect - Indicatori sintetici pentru Teren -T02 - existent: P.O.T. 2.223,41/6.205,20 x 100 = 35,831% C.U.T. 5.104,33 / 6.205,20 = 0,823 - propus: (idem P.O.T.) existent) = 35,831 % 5.516,55 / 6.205,20 = 0,889 A11) Note bibliografice 1 Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Moldova, Bucureşti, 1974, p. 511; cf. P.P. Panaitescu, Călători poloni, p. 69. 2 Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 440, 511, cf. P.P. Panaitescu, op. cit., p. 77. 3 N. Iorga, Studii şi documente, I-II, p. 107-108. 4 Ibidem, p.111-112. 5 Ibidem, p.123. 6 Ibidem, p.141. 7 Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 512; cf. N. Iorga, op. cit., p.186. 8 Stela Cheptea, în Catedrala Romano-Catolică Iaşi, cap. I, Iaşi, 2008, p. 41. 9 N. Iorga, op. cit., p. 209. 10 Dănuţ Doboş, în Catedrala Romano-Catolica Iaşi, cap. III, p. 74. 11 Ibidem, p. 77-82.

Titlu articol

237

Stela Cheptea, op. cit., p. 45. Ibidem, p. 37. 14 Ibidem, p.39. 15 Releveu executat de S.C. Proganex 2005 S.R.L. Iaşi. 16 Anexa 2.2-C C. – Cihodaru, Cristian V., Dinu M., Neamţu V., Petrescu - Dîmboviţa M., Platon Gh., Rusu D., Timofte M., Istoria oraşului Iaşi, vol. I, Iaşi, 1980, planşe anexe. 17 Anexa 2.2-G – Arhivele Naţionale Iaşi; Stela Cheptea, op. cit., p. 20. 18 Anexa 18 - Ibidem, pg. 46. 19 Anexa 2.2 – S.C. Proganex 2055 S.R.L. Iaşi, Pr. Nr.130/2009 20 Anexa 19 - Ibidem. Studiul valorilor istorice şi de arhitectură 21 Anexa 2.5.2-A – Arhivele Naţionale Iaşi; Dănuţ Doboş, op. cit., p.72. 22 Anexa 2.5.2-C - Ibidem, p. 70. 23 Anexa 2.5.2-B – Ibidem, p. 72. 24 Anexa 2.5.2-A – S.C. Proganex 2055 S.R.L. Iaşi, Pr. Nr.130/2009 25 Anexa 2.5.2-I – Ibidem. 26 Anexa 20 – Ibidem. 27 Anexa 21 – Ibidem. 28 Anexa 22 – Ibidem. 29 Anexa 23 – Ibidem. 30 Anexa 24 – Ibidem. 31 Anexa 25 – Ibidem. 32 Anexa 26 – S.C. P.E.C. S.R.L. Iasi, Pr. Nr.130/R/2009 33 Anexa 27 – Ibidem. 12 13

ABSTRACT The Consolidation of the Old Romano-Catholic Cathedral “The Dormition of the Holy Virgin” in Iaşi

The paper analyzes the possibility of intervention on the Roman-Catholic Cathedral celebrating the Dormition of the Holy Virgin, of Iaşi. The data used at studying the initial image of the monument as well as at identifying the intervention phases that modified the architecture, are the following: data resulting from direct observations during the investigation of the cathedral; written documents regarding the city of Iaşi and the area where the cathedral is located; documents regarding the cathedral; documents brought to light by archive research; specialized works treating the monument architecture and other monuments created during the same period; photographs taken starting with the end of the 19th century; the drawing of the cathedral made during the period July - August 2009.

238

Semnatar articol

Anexa 2.2 - C (16)

Anexa 2.2 - G (17)

Titlu articol

Anexa -18 (18)

Anexa 2.2- S (19)

239

240

Semnatar articol

Anexa -19 (20)

Titlu articol

Anexa -2.5.2-A (24)

241

242

Semnatar articol

Anexa -2.5.2-I (25)

Titlu articol

Anexa -20 (26)

Anexa -21 (27)

243

244

Semnatar articol

Anexa -22 (28)

Anexa -23 (29)

Titlu articol

Anexa -24 (30)

245

246

Semnatar articol

Anexa -25 (31)

Anexa -26 (32)

Titlu articol

Anexa -27 (33)

247