101 Greseli in Psihoterapie - Robertiello Schoenewolf PDF [PDF]

Zitiervorschau

RICHARD C. ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF

101 gre~eli In psihoterapie Contratransfer si , contrarezistenta I In psihoterapie

Traducere din engleza de Adina Radulescu

A

TReI

Editori: SILVIU DRAGOMIR VASILE DEM. ZAMFIRESCU Director editorial: MAGDALENA MARCULESCU Coperta: FABER STUDIO (5. Olteanu, Redactor:

B. Hateganu,

D. Dumbravician)

MIRUNA TECH ERA Director produqie: CRISTIAN CLAUDIU CaBAN Dtp: GABRIELA CHIRCEA Corectura: RODICA PETCU, SINZIANA DOMAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale ROBERTIELLO, RICHARD C.

a Romaniei

101 gre~eli in psihoterapie: contratransfer ~i contrarezistenta in psihoterapie / Richard C. Robertiello ~i Gerald Schoenewolf; trad.: Adina Radulescu. - Bucure~ti: Editura Trei, 2009 Bibliogr. ISBN 978-973-707-340-2 I. Schoenewolf, II. Radulescu,

Gerald Adina (trad.)

616.89-008.441 615.851.1

Aceasta carte Maryland a fast publicata Inc. Lanham, U.s.A. prima data in Statele Unite de Jason Aronson, © Copyright 1987 by Jason Aronson Inc. First published Maryland U.s.A. in the United States by Jason Aronson, Inc. Lanham, Reprinted

by permission.

All rights reserved.

Copyright © Editura Trei,2010 pentru prezenta editie c.P. 27-0490, Bucure~ti Tel./Fax: +402130060 90 e-mail: [email protected] www.edituratrei.ro

ISBN978-973-707-340-2

Cuprins 11 Prefata Capitolull: Contratransfer ~i contrarezistenta Despre contratransfer 24 Despre contrarezistenta

13 19

Partea I:

~aizeci ~i una de gre~eli de contratransfer

31 lntroducere 37 39

43 45 48 50 54 55 57 60 63 65 67 69

Capitolu12: Contratransferuri erotice (1) Terapeutul 9i corista (2) Terapeutul 9i virgina (3) Terapeuta care imbrati9a (4) Terapeutul care s-a autocastrat (5) Terapeuta care nU-9i rezolvase invidia de penis (6) Terapeutul homofob (7) Taticul eel bun (8) Terapeutul care s-a indragostit (9) Terapeuta lesbiana 9i victima curajoasa (10) Terapeutul caruia ii era frica de senzatiile sale sexuale (11) Mama buna 9i mama rea (12) A se intinde sau a nu se intinde (pe canapea) (13) Terapeuta careia Ii era frica de iubire

101 gre~eliin psihoterapie· Cuprins

6

87

RICHARD

(18) 72 Pacientanucare simtea ca vacanja moare in timpul paClentul orgasmului 7 (51) Pacientul care $i-a luat (53) A$chia sare departe de trunchl (58) (57) Terapeutul Interpretarea care incompleta ~i-a exploatat finanClar (56) Mama cea critica .'inducea (52) Reacjia terapeutica negativa .bani (34) Terapeuta care s-a casatorit (I6) geloasa (30) (32) de grup credea cel In sadie catharsis (20) (21) cerea tinea fantasme predici sexuale (38) masochist $i pacientul ostil (33) care era preocupat de Capitolul3: (35) (31) Terapeutul Contratransferuri care defensiv aspira ~i la pacienta sfintenie sadomasochiste care (36) Terapeuta condescendenta $i pacienta cu (IS) Complexul Oedip In forma negativa (37) ros de remu$cari $i pacienta acuzatoare (I7) Terapeuta Cand despartirea a fost ,,0 dulce care suferinta" (39) ingrijorata $i pacienta vorbea despre

C. ROBERTIELLO.

GERALD

SCHOENEWOLF

I

147 192 195 198 219 187 170 190 20 168 202 21 (6C 159 161 165200 163 155 153 C(4(((

Pa

seducatoare $i submisiva 2560) 813 ceaContrarezistente mai mare autoritate din lume Capitolu15: caracterologlce 180 185 182 (54) Terapeuta disprejuitoare 5(47) (55) (61) Terapeuta Terapeuta Terapeutul careia care plin se ii de placea temea grandoare sa de se abandon amestece ~lsa (46) Terapeutul infatuat ~i pacientul neglIJent (40) Terapeutul care ~i-a abuzat sexual Terapeutul Introducere care s-a simjit de ~paClenta pSlhotIca ..... alv smelm, 175 178 (49) (50) Terapeutul Terapeuta care care avea avea nevoie nevoie de fie unpacienta oblect 173 (48) Terapeutul care practica 0(41) (59) Terapeuta insarcinata psihoterapia traumei originare (43) 42) Terapeuta Terapeutul care protector i~i infantiliza paClentul (45) Terapeutul Terapeuta specializata in umili.t psihologla ~melm (44) Marne insistente $i tati insistenti ... ~i pacientul sceptIc Capitolul 4: Contratransferuri n~rcisice artea aD-a: Patruzed de gre~eli de. contrarezisten1a

101 gre;;eli'in psihoterapie·

Cuprins

8

281 276

(84)

Terapeuta italiano-amencana ~I paClenta Terapeutul intelectual Nemultumitii 221 (62) Terapeuta ~i porcul Terapeutul care se temea de misogin dependenta Terapeuta feminista pacientul care afro-american 274 (83) ~i alb cua evitat vederi liberale veteranul razboiului Vietnamin armata 271 (82) un parlit alb'din ~i debutanta 279 (85) Terapeutul recrutarea

RICHARD

(91) (71) (77) (86)

C. ROBERTIELLO,

GERALD

SCHOENEWOLF

9

314309 (1 (98 307

casnica calea cea buna 292 Terapeutul care nu se vindece 299 98)01) (99) Terapeutul (94) Analistul care ortodox dorea sa ~i pacientul aduca prostItuatele careprotestante dorea pe sa tipe aristocratiei protestante 294 (90) (92) Terapeuta Terapeuta apartinand care nu dorea aristocratiei ca pacienta el. teza sa 290 287 301 312 303 305 (89) (95) (l00) (96) (97) Terapeutul Terapeuta Terapeutul Terapeuta evreu care religioasa care conservator credea nu ~i pacientul dorea ~i in.ateul ~i avort sa comunistul apartmand vorbeasca la telefon Terapeuta care avea nevoie sa-]'i de~onstreze 283 (87) Terapeuta "heterosexuala" ~i 297 portoricana (93) Terapeutul misogin ~i femeia ambitioasa v fIe •v • (88) Terapeutul neamt ~ivictima 285 ~i printesa evreica v'pacienta • lesb~ana contratransferului ~i contrarezistentel 7: Diagnosticarea ~iHoloc~u:tuIUl ~ratam~ntul 319 Capitolul

101 gre~eli in psihoterapie·

Cuprins

PrefataI La inceput a fost analiza transferului. Apoi analiza rezistentei. Exista acum, din ce in ce mai mult, analiza contratransferului ~i a contrarezistentei. Se accepta mai mult in lumea psihoterapiei ca. ~i terapeutul, la fel ca ~i pacientul, dezvolta transfer ~i rezistenta in relatia terapeutica, facand dificil progresul terapeutic. De fapt, practic, orice gre~eala pe care psihoterapeutul este posibil sa 0 faca i~i poate gasi originea in contra transfer ~i contrarezistenta. Aceasta carte prezinta 101 cazuri, conFnand cele mai intalnite cap cane in psihoterapie. Este impartita in doua parF· Prima parte cuprinde cazuri reprezentative pentru gre~elile terapeuti-· lor, ca urmare a contratransferului de tip erotic, sadomasochist ~inarcisic. Cazurile din cea de-a doua parte prezinta doua tipuri de contrarezistenta: caracterologica (datorata fricii de castrare, narcisismului, depresiei etc.) ~i culturala (datorata prejudecatilor etnice, sistemelor de credinte, valorilor sociale etc.). Ultimul capitol pune in discutie modurile in care terapeuFi se pot ei in~i~idiagnostica ~i analiza, cum pot folosi eel mai bine supervizarea ~i terapia pentru a-~i rezolva ~i preintampina punctele nevralgice ~i comportamentul irational. Evidentiaza faptul ca "boala profesionala" a terapeutilor este chiar aeeea pe care ei se straduiesc sa 0 "vindece" la a1tii.

101 gre~eli in psihoterapie

• Prefata

12

Scris m primul rand pentru profesioni~ti, acest volum este mai degraba 0 sursa practica de referinta despre "cum sa nu", decat un tratat teoretic. Cele 101 cazuri sunt concepute ca pove~ti de mvatatura, m maniera pove~tilor sufiste sau a Fabulelor lui Esop. Prin urmare, volumul poate fi uti! terapeutilor de orice orientare, inclusiv celor care nu folosesc tehnici psihanalitice. Precizari

Cazurile prezentate In aceasta carte, la origine bazate pe cazuri reale, au fost transpuse m fictiune, pentru a se pastra anonimatul ~ipentru a se evidentia lucrurile Intr-o maniera mai dramatica. Majoritatea provin din experienta clinica a autorilor sau din munca terapeutilor aflati sub supervizarea lor directa. Clteva cazuri s-au bazat pe ideile sugerate de scrierile autorilor Heinrich Racker, Harold Searles, Hyman Spotnitz, Ralph Greenson ~iFrieda Fromm-Reichmann. Dorim sa ne exprimam recuno~tinta fata de toti cei implicati - terapeuti ~i pacienti -, precum ~i fata de Lucy B. Smith, C.S.W. ~i dr. Jason Aronson, pentru recomandarile editoriale ~i sprijinul acordat.

RICHARD

C. ROBERTIELLO,

GERALD

SCHOENEWOLF

Capitolull Contratransfer

si contrarezistenta I

Or. Gerald Schoenewolf

J

Cand ne gandim la transfer ~irezistenta avem de obicei in vedere pacientii aflati in terapie. Totu~i, Freud ~i altii au atras atentia ca aceste procese pot aparea atat in cadrul clinicilor, cat ~i in afara lor. Multi oameni - daca nu chiar majoritatea - sunt prin~i in chinurile transferului ~irezistentei, avand un acting out al unui ritual de comportament ireal. Ei i~i traiesc vie tile in mod compulsiv ~i impulsiv, manati de forte incon~tiente, comportandu-se in moduri distructive atat pentru ei, cat ~i pentru ceilalti. Nici terapeutii nu fac exceptie de la a-~i manifesta prin acting out sentimentele de transfer ~irezistenta. Cand acest lucru se intampla in clinic a, 11numim contra transfer ~i contrarezistenta. Problema este ca pacientii vin la noi pentru a-i ajuta sa-~i rezolve comportamentul de transfer ~i rezistenta, 9i atunci cand noi raspundem cu propriul nostru comportament nerezolvat de transfer ~i rezistenta, capacitatea noastra de a-i ajuta este foarte mult diminuata. Misiunea noastra, ca sa 0 numim a~a, este de a Ie servi drept modele de realism. Folosim termenii de contratransfer ~i contrarezistentii pentru a reprezenta toate situatiile in care terapeutii au un acting out al sentimentelor fata de pacienti care sunt in conflicte caracterologice sau culturale nerezolvate sau prejudecati care Ie apartin, induse sau nu de sentimentele similare ale pacientilor. Aceasta utilizare a termenilor este 0 incercare de depa~ire a diverselor definitii

101 grel'eli in psihoterapie

• Contratransfer

~icontrarezistenta

16

curente ale contratransferului ~i contrarezistentei. Recunoa~tem ca exista clinicieni care Impart contratransferulm doua categorii: contratransfer obiectiv, indus de pacient ~i simtit de terapeut, fara tentatia de a avea acting out; ~i eontratransfer subiectiv, care reprezinta un raspuns irational dat pacientului, eu originea In fixatiile terapeutului. Alti clinicieni clasifica contrarezistenta m acela~imod. Credem ca acestea sunt categorizari valabile ~iutile. Doar In primii doi sau trei ani de practica terapeutica erorile sunt de obicei tehnice ~i nu neaparat un rezultat al eontratransferului ~i contrarezistentei. In aceasta perioada, terapeutii meearca sa aplice teoriile insu~ite In timpul formarii. Cele mai obi~nuite erori tehnice se refera la a invata seleetarea interventiilor eelor mai potrivite diferitelor tipuri de pacienti, stabiIirea formularii adeevate a diagnosticului, extragandu-se eontinutullatent din eel manifest ~i mentinandu-se atitudinile ~i Iimitele terapeutice care creeaza un mediu optim pentru nevoile specifice fiecarui pacient. De exemplu, exista momente - mai ales in faza de inceput a tratamentului - cand terapeutii instituie un mediu de sustinere, m care se poate cladi mcrederea; aeeasta este foarte importanta, Indeosebi pentru pacientii narcisi~ti. In alte momente - mai ales pe pareursul fazei de mijloc - se poate impune 0 atitudine mai activa, mai eonfruntationala. Aeestea ~i alte proceduri tehnice similare pot fi stapanite cu u~urinta la mceputul carierei terapeutice. Pana la urma, aecentul supervizarii se deplaseaza aproape exclusiv pe aspectele contratransferului ~i contrarezistentei. Din nefericire, cand apar eontratransferul ~i contrarezistenta, este putin probabil ca terapeutul sa-~i dea seama de ele la meeput, din moment ee sunt legate de impulsuri incon~tiente. Un bun indiciu pentru terapeut ar fi sentimentele destul de intense _ fie

RICHARD

C. ROBERTIELLO,

GERALD

SCHOENEWOLF

erotice, fie agresive - care sunt experimentate in asHel de momente. Un terapeut "posedat" de sentimente de contratransfer se poate trezi atras In mod irezistibil de un pacient, poate avea porniri uciga~e fata de el sau se poate simti exagerat de protector. Aflati In chinurile contrarezistentei, terapeutii s-ar putea sa ezite sa discute anumite subiecte sau sa nu fie receptivi la anumite tipuri de sentimente exprimate de pacient, cum ar fi sentimentele sexuale, de furie sau de iubire. In eontrarezistenta, terapeutii pot fi tacuti, pot incerea sa schimbe subieetul sau sa Ineeree sa foloseasea interpretari pentru a eontraeara 0 idee sau un sentiment earuia ii opun rezistenta. De exemplu, un pacient poate exprima furie fata de un terapeut care opune rezistenta la furie; un asHel de terapeut se poate pripi sa interpreteze ca aeeasta furie nu-i apartine ~i ea ar trebui atribuita parintilor pacientului. Intrerupand pacientul eu aeeasta interpretare, terapeutul nu-i ofera aeestuia ~ansa sa-~i dezbata sentimentele fata de el, pentru a gasi sursa aeestor sentimente, ~i nici nu-i da ~ansa sa distinga intre relatia reala eu terapeutul ~i relatia de transfer. Inca 0 data precizam, tot aeest proees este de obicei ineon~tient ~i terapeutul poate recurge la rationalizare pentru a-~i justifica eomportamentul. Doar atunci cand terapeutul aeorda multa atentie sentimentelor intense trezite in el de un anumit paeient, se poate realiza eon~tientizarea factorilor de eontratransfer ~i eontrarezistenta implieati· Chiar ~i atunci cand terapeutii sunt eon~tienti ca traiese sentimente de eontratransfer ~i eontrarezistenta, s-ar putea sa Ineeree sa Ie nege. Unii terapeuti nu ered ca au dreptul sa simta asHel de emotii (mai ales emotii sexuale sau agresive); altii se tern sa nu fie Inghititi de ele. In asHel de situatii, este probabil ea terapeutii sa se apere de aeeste sentimente, aseunzandu-se in

101 gre~eli in psihoterapie'

Contratransfer;;i

contrarezistenta

17

18

spatele "neutralitatii terapeutice", oferind interventii nepotrivite, pentru a 9i Ie reprima imediat sau Ie exprima cu indulgenta, fara a lua in consideratie binele pacientului. Oricum, reticenta terapeutului de a trai aceste sentimente intr-o maniera analitica corespunzatoare nu face decM sa intareasca rezistenta deja solida a pacientului de a-9i accepta 9i verbaliza propriile sentimente de transfer. Pe de alta parte, atunci cand sunt folosite cum trebuie, sentimentele 9i impulsurile de contratransfer 9i contrarezistenta se pot dovedi 0 sursa de informatii care poate fi valorificata. Terapeutul care poate tolera sentimentele care-i sunt induse de pacient, care Ie poate identifica clar, Ie poate analiza 9i controla, are la dispozitia sa, a9a cum afirma Donald Winnicott, 0 experienta "practica" a iubirii 9i urii sale in raport cu personalitatea 9i comportamentul pacientului, bazata pe observatie obiectiva. Cind terapeutul detine controlul sentimentelor sale de contra transfer 9i contrarezistenta, el conduce terapia 9i nu se lasa condus de ea. Se poate folosi de astfel de sentimente pentru a-9i planifica in mod creativ relatia cu pacientul9i pentru a asigura cel mai avantajos rezultat.

RICHARD

C. ROBERTIELLO,

GERALD

SCHOENEWOLF

Despre contratra nsfer De9i s-a scris foarte mult despre transfer in lucrarile de referinta din domeniul psihanalizei 9i psihoterapiei, despre contratransfer nu s-a scris prea mult. Poate ca acest lucru se datoreaza nevoii narcisice a lumii psihoterapiei de a se vedea pe sine ca "sanatoasa" 9i pe pacienti ca "nesanato9i". Din fericire, situatia s-a schimbat, odata cu numeroasele publicatii, seminarii 9i conferinte contemporane dedicate acum acestui subiect. Intr-o scrisoare catre Sandor Ferenczi, in 1910, Sigmund Freud a introdus contratransferul ca un aspect al terapiei. Printre primii autori care au contribuit la intelegerea contratransferului s-au numarat Annie Reich, Maxwell Gitelson 9i Ralph Greenson. Annie Reich a facut distinctia dintre contratransferul general9i contratransferul propriu-zis (prin asemanare cu diferenta dintre contratransferul obiectiv 9i cel subiectiv) 9i a fost printre primii autori care 9i-au dat seama de problema terapeutilor care i9i transpun in acting out sentimentele fata de pacienti. Maxwell Gitelson a sugerat desfiintarea termenului de contratransfer 9i a propus in schimb sa fie numit "transferul analistului fata de pacient". Dupa parerea sa, nu exista nicio diferenta intre transferul pacientului 9i transferul analistului - un punct de vedere destul de raspandit astazi. Ralph Greenson a pus accent pe importanta unei relatii reale a terapeutului cu pacientul, prin contrast cu

101 gre1'eli in psihoterapie

• Contratransfer?i

contrarezistenta

20

relajia sun terndedetransfer acord. / contra transfer - un alt punct asupra caruia Heinrich Racker ill Transfer pi contratransfer a introdus conceptul de nevroza de contra transfer, definind-o drept 0 entitate independenta, partea patologica a contratransferului ~i expresia nevrozei. In nevroza de contratransfer (contratransfer subiectiv), sentimentele reprimate anterior sunt descarcate, la fel ca ill nevroza de transfer - cu excepjia faptului ca terapeutul este eel care descarca sentimente irajionale asupra pacientului. Atat Racker, cat ~i Reich afirma universalitatea acestui fenomen ~i evidenjiaza faptul ca daca doresc sa funcjioneze la maximum in situajia analitica, terapeujii trebuie sa fie con~tienji de transferurile lor catre pacient ~i sa Ie neutralizeze; daca nu sunt con~tienji de ele, este foarte probabil sa manifeste un acting out, pentru (1) a-~i implini impulsurile incon~tiente ~i adesea infantile ale id-ului; (2) a se apara de aceste impulsuri ale id-ului ~i (3) pentru a demonstra ca nu s-a deteriorat nimic drept consecinja a acestor impulsuri. Psihanalist talentat, Racker a fost primul care a analizat amanunjit relajia pacient/terapeut ca relajie bilaterala, in care atilt pacientul, cat ~i terapeutul trebuie sa-~i rezolve transferul ~i sa-~i depa~easca rezistenjele. Tot Racker a fost printre primii care au constatat ca sentimentele manifestate in contratransfer pot fi folosite de catre terapeuji drept barometru care indica ceea ce se illtampla in incon~tientul pacientului. De exemplu, daca terapeutul ar incepe sa se simta plictisit, el ar putea presupune ca pacientul evita ceva; daca s-ar enerva pe pacient, aceasta ar indica de obicei ca pacientul ~i-a dorit sa-l enerveze pe terapeut; iar daca terapeutul ar simji 0 stare de excitajie sexuala, aceasta ar fi atribuita seducjiei incon~tiente a pacientului. Prin urmare, in

RICHARD

C. ROBERTIELLO,

GERALD

SCHOENEWOLF

('adrul tratamentului, contratransferul a fost considerat de Racker b fel de important ca transferul. Dupa Freud, transferul este terenul unde au loc luptele principale dintre pacient ~i terapeut, pentru cucerirea rezistenjelor pacientului. Racker a considerat contratransferul cealalta jumatate a terenului, unde se dau luptele principale pentru a se cuceri rezistenjele analistului, adica contrarezistenjele. La inceputul relajiei terapeutice nu se intampla aproape nimic real intre terapeut ~i pacient. Pacientul se apara contra unor sentimente reprimate de mult timp, care s-ar putea activa in contextul acestei relajii noi, ~i terapeutul incearca treptat sa-i arate pacientului cum opune rezistenja faptului de a fi real. Relajia de transfer / contratransfer marcheaza inceputul unui proces care va duce la 0 relajie autentica intre fiinja umana care este pacientul ~ifiinja umana care este terapeutul. Oricum, la inceput este 0 relajie inradacinata in trecut. Pacientul ~i terapeutul sunt in primul rand obiecte simbolice unul pentru celalalt ~ipractic tot ceea ce se spune ~i se face in relajia lor prezenta este 0 reactivare a atitudinilor ~i situajiilor aplicate unor figuri din trecut, de obicei parinji sau fraji/surori. Sarcina terapeutului este aceea de a-I ajuta pe pacient sa redevina autentic, ghidandu-l spre a fi real in relajia cu terapeutul. Racker compara principiul de baza al tehnicii analitice cu stravechiul dicton socratic "Cunoa~te-te pe tine insuji". El vede sensuI analizei in a-I ajuta pe pacient sa dobandeasca uniunea cu sine insu~i, printr-o acceptare afectiva ~i con~tienta deplina a tot ceea ce a fost candva negat la modul patologic in copilaria timpurie. Aceasta uniune cu sine implica depa~irea anxietajii ~i fricii sinelui respins, precum ~i a modalitajilor folosite de sine pentru a se apara impotriva acestor anxietaji ~i frici. Printre aceste

101 grel'eli in psihoterapie • Contratransfer?i

21

contrarezistenta

22

mecanisme de aparare Racker enumera c1ivajul, mutilarea, negarea, anihilarea, inchiderea in sine (automortificarea), proiectarea pe lume $i ulterior cearta cu ea, pentru alinarea conflictului interior $i retragerea din lume, pentru mentinerea unei aparente paei interioare. Tehnica analitica incearca sa recupereze adevaratulmaturitate. sine, pentru a fi reunit cu ceea ce s-a pierdut in drumul catre In relatia terapeutica, atentia terapeutului se axeaza pe revenirea tuturor proceselor infantile care au fost reprimate (adica pe manifestarea incon$tientului pacientului). In cadrul $i prin intermediul acestei reveniri, adica a transferului, terapeutul incearca sa infranga metodele distructive de aparare ale paeientului. Facand legatura intre ceea ce se intampla in relatia paeientului cu lumea extern a $i ceea ce se intampla in relatia de transfer cu terapeutul, acesta din urma poate pune totul cap la cap $i, folosindu-se de sentimentele sale de contra transfer, ii poate spune pacientului ceea ce acesta are nevoie sa $tie, pentru a-$i reunifica partea con$tienta cu cea incon$tienta. Prin urmare, terapeutul trebuie sa ramana ferm $i empatic cand se confrunta cu transferul de ostilitate al paeientilor, cu acting out-ul intentiilor lor sexuale sau cu orice alte situatii provocatoare $i cu caracter incendiar. A fi terapeut inseamna sa nu-}i iei revan$a, sa nu intri in cercul nevrotic vicios, sa nu cedezi manevrelor defensive ale pacientului sau sa te pierzi in incercarile lui de a sabota rela}ia, ei sa cauti permanent intelegerea $i sa te lupti cu transferul pacientului, precum $i cu propriul contra transfer. Pentru a putea ajuta un pacient sa fie din nou autentic, terapeutul insu$i trebuie sa fie autentic. In fond, terapeutul trebuie sa petreaca la fel de mult timp analizandu-$i propriul transfer pe cat 0 face analizandu-l pe acela al paeientului.

RICHARD

C. ROBERTIELLO,

GERALD SCHOENEWOLF

Mai mult decat atat, terapeutul trebuie sa $tie cum sa foloseasca contratransferul. Mai recent, anali;;ti cum ar fi Robert Langs, Harold Searles, Hyman Spotnitz;;i D. W. Winnicott s-au ocupat de acest aspect. Langs arata cum induc terapeutii transferurile, cel mai adesea fara sa-;;i dea seama, oferind un cadru detaliat pentru control area terenului de forta dintre terapeut ;;i pacient. Searles, Spotnitz ;;iWinnicott prezinta modul in care terapeutii i;;i pot exprima sentimentele de contratransfer, pentru a ie;;i dintr-un impas, pentru a arata pacientului ce impact are asupra terapeutului sau pentru a-I imuniza la agresiune (fie ea a pacientului sau a terapeutului). Ei sustin ca terapeutii care sunt in acord cu ei in$i;;i nu au nevoie sa se ascunda in spatele unei ma;;ti inexpresive.

101 gre~eli in psihoterapie·

Contratransfer?i

contrarezistenta

23

Despre contra rezistenta Racker a definit contrarezistentele analistului ca fiind corespunzatoare cu rezistentele pacientului referitoare la aceea~i situatie. Este ca ~i cum ar fi 0 intelegere tacita intre terapeut ~ipacient sa nu vorbeasca despre un anumit subiect. Pacientul poate opune rezistenta la a asculta interpretari. Terapeutul, care are probleme cu acela~i aspect, dezvolta 0 contrarezistenta la interpretare. Terapeutul poate ramane practic in impas. Racker a vazut contrarezistentele mai ales ca expresie a identificarii terapeutului cu rezistentele pacientului (care pot fi, in acela~i timp, puse in legatura cu un conflict din trecutul terapeutului). Pana la un anumit punct, suntem de acord; totu~i exista situatii In care contrarezistenta ii apartine aproape in totalitate terapeutului ~i am indus cateva cazuri pentru a ilustra acest aspect. Alti anali~ti au aratat ca, in realitate, rezistenta este un aspect al transferului. Transferul pacientului asupra terapeutului _ mergand pe linia acestui punct de vedere - se manifesta ca 0 rezistenta la exprimarea sentimentelor acestuia in general ~i la exprimarea continuturilor infantile in special. Transferul negativ poate fi 0 incercare de a tine la distanta (a rezista la) sentimente infantile mai profunde de dorinta ~i sentimente oedipiene de atractie sexuala fata de terapeut; pacientul anticipeaza incon~tient ca terapeutul (la fel ca parintii implicati in transferul

RICHARD

C. ROBERTIELLO,

GERALD

SCHOENEWOLF

11arentalal pacientului) va respinge, exploata sau abuza de aceste ~;('ntimente. Transferul pozitiv (indragostitul, admiratia, dorinta lIlanifestate fata de terapeut) poate fi in egala masura 0 rezisten\:1 la sentimente de furie ~i ostilitate infantile; pacientul se teme di furia sa va distruge relatia terapeutica, ca ar determina du~lIlania terapeutului ~i ca va atrage dupa sine represalii. Psihanali~tii care au scris astfel despre contrarezistenta au considerat-o, in mod similar, ca fiind parte a contratransferului. Terapeutul reactioneaza la transferul negativ al pacientului cu contratransfer negativ, sau la transferul pozitiv al pacientului cu contra transfer pozitiv. In oricare dintre cazuri, terapeutul va fi apoi contrarezistent la acelea~i sentimente infantile din el insu~i, sentimente fata de care se apara ~ipacientul, la fel cum va fi contrarezistent ~i la a-~i analiza propriile sentimente fata de pacient, ~i la a analiza senti mente Ie acestuia. In aceasta carte, yom denumi drept contrarezistente caracterologice toate rezistentele care deriva din reactii contratransferentiale. Hyman Spotni tz, fonda torul "psihanalizei mod erne" , cel care a folosit pentru prima data termenii de subiectiv ~i obiectiv pentru a dasifica tipurile de contratransfer, a mai conceput ~i alti termeni utili, pentru a desemna tipurile de rezistente caracterologice ale pacientilar. EI a denumit drept "rezistente distructive pentru tratament" acele forme de comportament care, mai ales in faza incipienta a tratamentului, incearca sa saboteze ~i sa distruga relatia terapeutica. Printre astfel de comportamente se numara: intarzierea, neprezentarea la ~edinte, uitarea achitarii onorariului, venitulla ~edinte in stare de ebrietate sau sub influent a altar droguri, contrazicerea practic a tot ceea ce sugereaza terapeutul, manifestarea unei ostilitati fati~e sau etalarea seductivitatii. "Rezistentele statu-quo" se refera la forme

101 gre~eli in psihoterapie

25

• Contratra nsfer ?i contra rezistenta

26

mai subtile de comportament, care apar de obicei pe la mijlocuI tratamentului 9i care urmaresc impiedicarea aparitiei oricaror schimbari in relatie. De9i Spotnitz nu face acest lucru, credem ca ace9ti termeni se pot, de asemenea, aplica 9i contrarezistentei; 9i terapeutii se fac uneori vinovati de rezistente distructive pentru tratament 9i poate sunt mult mai predispu9i la rezistente statu-quo. Rezistentele distructive pentru tratament ale terapeutilor includ: neprezentarea la gedinte, adormitulill timpu1gedintelor, bautul sau consumul altor tipuri de droguri in timpul gedintelor 9i taxarea exagerata a pacientilor. Rezistentele statu-quo ale terapeutilor, la fel ca 9i cele ale pacientilor, presupun forme subtile de comportament, concepute pentru a rezista oricarei schimbari in relatie 9i pentru a se lega de siguranta 9i securitatea statu-quo-ului, de9i statu-quo-ul poate fi de fapt 0 nonrelatie. Un terapeut care opune rezistenta la a asculta verbalizarea sentimentelor negative ale pacientului cu privire la situatia terapeutica are un acting out al unei astfel de rezistente. Putem extinde definitia rezistentei 9i contrarezistentei, pentru a include influente care nu apartin domeniului transferului 9i contratransferului 9i pentru a introduce termenul de contrarezistente culturale. De exemplu, un terapeut cu gandire liberala care opune rezistenta la a asculta parerile unui pacient cu 0 gandire conservatoare cu privire la probleme sociale 9i, prin urmare, pastreaza tacerea schimba subiectul sau exprima altfel 0 judecata cu privire la acele pareri, credem ca are un acting out, 0 contrarezistenta care nu este un aspect al contratransferului in sine, ci mai degraba 0 expresie a valorilor dobandite in mediul social in care a crescut terapeutul. Punem, astfel, un mare accent ill aceasta carte pe valorile sociale internalizate, pe sistemele fixe

RICHARD

C. ROBERTIELLO,

GERALD

SCHOENEWOLF

•II' credinte, pe prejudecati 9i a9a mai departe. Terapeutul nu tre-

27

ie doar sa-9i ajute pacientul sa-9i depa;:;easca prejudecatile, sisIl-rnele de credinte ;:;ivalori, in masura in care ele functioneaza (I rept rezistente, ci sa-;:;idepa;:;easca ;:;iel propriile contrarezistenII' culturale. Admitem faptul ca valorile sodale, sistemele fixe de credinte ;:;iprejudecatile sunt, de asemenea, aspecte ale nevrozei :,;i pot fi ca atare considerate defense caracterologice. Dar reillnintim ca, din motive de simplitate, am facut distinctia inLrecontrarezistente caracterologice ;:;irespectiv culturale, conv in;:;i ca 0 astfel de distinctie ne ajuta sa intelegem sursele contrarezistentei. Rezistenta, ca ;:;itransferul, este prezenta intr-o anumita masura in to ate relatiile - nu doar in terapie. De fapt, a nu rezista ar insemna sa fim complet vulnerabili, total deschi;:;i, atat catre simturile ;:;iimpulsurile noastre primitive, cat ;:;ispre cele ale aHora (a;:;acum suntem in copilaria timpurie, inainte de formarea rezistentelor); nu acesta este scopul terapiei. Daca renuntam total ;:;idintr-odata la rezistente (defense), devenim sesibili la "cele 0 mie ;:;iunu de ;:;ocuri de care putem avea parte ca oameni". Scopul terapiei este sa permita oamenilor sa renunte la rezistente treptat - de exemplu in relatiile lor cu iubitH sau prietenii sau cu propria lor creativitate. Pentru ca experientele noastre de iubire, de spontaneitate ;:;icreativitate ne fac sa simtim ca merita sa traim. A participa plenar la aceste lucruri este ceea ce da sens vietH ;:;i0 face 0 placere, mai degraba decat 0 lupta. Terapeutii care nu au ajuns in punctul in care sa poata cu adevarat renunta la rezistente ca.nd este cazul fie in vie tile lor personale, fie in relatiile terapeutice nu-;:;iingaduie nici lor, nici pacientilor sa creasca.

1)11

101 gre~eli in psihoterapie·

(ontratransfer;;i

contrarezistenta

28

Coneeptu1 de eontrarezistenta este inca oareeum eontroversat in majoritatea ~eolilor traditiona1e de psihanaliza; dedicandu-i 0 seetiune intreaga a aeestei carti, ineeream sa faeem 0 declara tie de aparare a eoneeptu1ui ~i sa-1 adueem pe 0 pozitie de egalitate eu eoneeptul de rezistenta, unde trebuie sa ~i fie, pe buna dreptate. Majoritatea oamenilor i~i petree viata in transfer ~i rezistenta. Freud a seris despre ineon~tient, unde umanitatea i~i aseunde fata de sine eele mai profunde motive, ~i Jung a faeut referire la ineon~tientul eoleetiv, eare serve~te aeeluia~i seop pentru umanitate ea masa. Winnicott a seris despre sinele fals ~i sinele autentic, ~i Eric Berne a evidentiat "jocurile pentru adulti". A trai in transfer ~i rezistenta inseamna a fi fals, a nu fi in stare sa te uiti la tine obieetiv, inseamna sa fii ineon~tient, sa joci jocuri, toate acestea facand imposibil faptul de a fi autentic, implicat emotional, valorizat ca potential, uman ~i intelept. Speram ea urmatoarele 101 eazuri sa va serveasca nu doar drept sursa praetica de referinta, ci ~i ca reamintire a propriei noastre imperfectiuni profesionale.

RICHARD

C. ROBERTIELLO,

GERALD

SCHOENEWOLF

Pa rtea I ?aizeci ?i una de gre?eli de contratra nsfer

[ntrod ucere Aceste cazuri demonstreaza 0 varietate de dileme legate de contratransfer cu care s-au confruntat psihanali~tii ~i psihoterapeutii. Au fost alese datorita universalitatii ~i claritatii lor. In plus, au fost scrise pentru a transmite atat aspecte interpsihice ~i intrapsihice, dH ~i aspecte umane implicate in diada pacient-terapeut. Dorim ca cititorii sa inteleaga pe plan intelectual dinamica situatiei, dar sa ~i simta intuitiv aceasta dinamica. A~adar, stilul prezentarii este ceva mai literar decat in cazullucrarilor de speciali tate. Cazurile au fost impartite in trei categorii - erotice, sadomasochiste ~i narcisice -, acestea acoperind toate gre~elile de tip caracterologic pe care terapeutii Ie pot face prin contratransfer. Vor mai fi ~i suprapuneri, pentru d. in majoritatea cazurilor contratransferul subiectiv reprezinta un amestec de derivate orale, anale ~i oedipiene nerezolvate. De exemplu, un terapeut poate avea dorinta de a controla un pacient, dorinta care sa fie partial un contratransfer sadomasochist ~i partial unul narcisic (un acting out al nevoilor de dominanta sau de grandoare). Poate cel mai dificil pentru un terapeut este sa con~tientizeze, sa controleze ~i sa foloseasca sentimentele erotice de contratransfer. Chiar daca am trecut printr-o revolutie sexuala in ultimii ani ~i subiectul sexualitatii nu mai este tabuul de odinioara, el este inca un subiect foarte controversat. Dad. nici anali~tii nu

10lgre~eliin psihoterapie·

~aizeci;;i

una de gre;;eli de contratransfer

32

RICHARD

pot discuta acest aspect, cum sa faca ei fata in mod eficient contratransferului erotie in situatia terapeutiea! $i aceste sentimente chiar apar in terapie, iar ?i iar. Este destul de obi?nuit ca pacientii de ambele sexe sa fie seductivi cu terapeutii lor. A fi seductiv este atat 0 forma de a-i face pe plac terapeutului (manifestand interes sexual), cat ?i 0 incercare de a-i smulge controlul, de a-I da jos de pe piedestalul profesionalismului. Terapeutii care nu ?i-au rezolvat nevoile sexuale sau narcisiee se pot trezi tentati sa aiba un acting out al acestor nevoi. Mai mult decM atat, terapeutii s-ar putea sa nu inteleaga sau sa nu empatizeze cu pacientii lor din cauza propriilor confliete erotiee nerezolvate. De exemplu, un pacient ii poate spune unui terapeut care tocmai a avut 0 relatie neferieita de iubire ?i a carui relatie cu mama sa a fost, de asemenea, nefericita despre probleme de natura similara din relatia cu partenerul actual sau cu mama. Acest terapeut poate deveni extrem de implicat in a-?i ajuta pacientul. Ori sa presupunem ca 0 terapeuta care are sentimente nerezolvate de invidie de penis lucreaza cu un pacient care a avut 0 mama castratoare $i are nevoie sa-?i afirme masculinitatea. Se va comporta terapeuta, fara sa-?i dea seama, astfel incat sa accentueze stima de sine scazuta a pacientului? Sau 0 pacienta relateaza detaliile relatiei sale sexuale; va trai terapeutul (sau terapeuta) in mod indirect prin pacienta, folosind acest material sexual, poate chiar incurajandu-l, pentru a-$i umple un golin propria lui (ei) viata? II va impiediea aceasta reactie pe terapeut sa asculte cum trebuie, sa empatizeze ?i sa analizeze transferul ?i rezistenta pacientei? In contratransferurile sodomasochiste, perieolul este intotdeauna ca terapeutul sa se impliee intr-o lupta pentru putere cu pacientul. Uneori, terapeutul are nevoia de a domina, manipula sau

C. ROBERTIELLO,

GERALD

SCHOENEWOLF

nmtrola pacientul (de a actiona sadie), situatie in care eli?i va vedea pacientul ca pe un monstru care are nevoie sa fie imblanzit. Sau terapeutul poate avea nevoia incon?tienta de a fi dominat, controlat sau manipulat de pacient (de a actiona masochist), caz in care eli?i va privi pacientul ca pe un persecutor. Un terapeut sadomasochist i$i poate, de exemplu, folosi pacientul ca mijloc de a-$i demonstra capacitatile ?i puterile de terapeut. Astfel de terapeuti i$i pot desfa$ura terapia mtr-un mod In care sa nu tina seama de nevoile reale $i de dorintele pacientilor. Alti terapeuti pot pretinde ca pacientii lor sa Ie accepte interpretarile fara discutie, de parca ei ar fi legea $i ar deveni iritati daca pacientii lor nu le-ar accepta ca atare. In astfel de cazuri, pacientii vor simti ca sunt folositi pentru a satisface nevoia de putere a terapeutului $i vor raspunde cu 0 atitudine de sfidare sau de complianta; in nieiuna dintre alternative nu se va intampIa nimic autentic. Anumiti terapeuti i$i constrang pacientii sa faca $i sa duca la bun star$it anumite lucruri - sa se intinda pe canapea, sa faca asocieri libere, sa faca un exercitiu gestaltist -mainte ca ei sa fie pregatiti pentru asta $i pacientii sunt iar pU$i in situatia de a se supune sau nu. In cele din urma terapia va e?ua. Ostilitatea unui pacient va provoca adesea 0 reactie de contratransfer sadomasochist. Este de la sine inteles ca la un moment dat, intr-o terapie reu$ita, toti pacientii vor manifesta ostilitate fata de terapeutii lor. De obieei, aceasta ostilitate se manifesta prin critiea la adresa terapeutilor $i acei terapeuti care nu $i-au rezolvat complet accesele de furie fata de figurile parentale nu vor fi in stare sa suporte ostilitatea pacientilor. Ei pot incerca sa-$i incurajeze pacientii sa-$i exprime ostilitatea, determinandu-i astfel, fara sa-$i dea seama, sa faca opusul (la ce bun sa-ti manife?ti ostilitatea fata de 0 persoana care te invita sa 0

10lgre;;eliin psihoterapie·

~aizeci

~i una

33

de gre~eli de contratransfer

34

faci; prin sfidare se obtine acest rezultat mult mai u90r). Sau pot incerca sa analizeze ostilitatea inainte ca ea sa fie complet dezbatuta sau se pot comporta intr-o maniera atilt de calda 9i de iubitoare, indH sa faca imposibila exprimarea ostilitatii. Se pot implica intr-o 1upta pentru putere cu pacientii lor, vazuti iar ca ni9te mon9tri care trebuie imb1anziti (prin interpretari sadice) sau ca persecutori care trebuie suportati. In acest caz, terapeutul devine martir, incercand, printr-un fel de retentie ana1a terapeutica 9i printr-o agresivitate pasiva sa-9i ingenuncheze pacientii. Contratransferurile narcisice presupun acting out-ul unor sentimente de stima de sine scazuta, furie, depresie sau dependenta. De exemplu, terapeutii narcisici au uneori nevoia de a avea mereu dreptate, de a fi terapeuti "perfecti", din cauza problemelor de stima de sine. Prin urmare, vor face presiuni asupra pacientilor ca ace9tia sa se faca bine, ceea ce va duce la 0 deteriorare a starii lor sau la 0 recadere. A1ti terapeuti, avand un acting out al sentimentelor narcisice, vor incerca sa-9i impresioneze pacientii; cum e de a9teptat, pacientii se vor arata impresionati 9i se va crea 0 intelegere tacita: terapeutul devine "taticul cel bun" 9i pacientu1 "copilul ce1bun" 9i astfel nimic autentic nu se va intampla. Inca 0 data, terapeutii cu trasaturi narcisice pot incerca sa-9i sustina insecuritatea cautand sa creeze idealizare 9i admiratie. Acest lucru va veni in conflict cu capacitatea terapeutului de a asculta 9i va mentine pacientul intr-o etapa de dependenta, in loc sa-i intareasca puterea eului 9i autonomia, cre9terea, independenta 9i judecata originala. Uneori, terapeutii narcisici au atitudinea de "dumnezei" care urmeaza sa-9i remodeleze pacientul dupa propria lor imagine. Vor avea, prin urmare, un plan pentru pacient care, in mod invariabil, va fi in opozitie cu nevoile acestuia. Ei se vor a9tepta ca

RICHARD

C. ROBERTIELLO,

GERALD

SCHOENEWOLF

pacientul sa devina 0 extensie narcisica a lor, care sa Ie accepte valorile 9i sa-9i rezolve problemele personale in acela9i mod ca l~i.Un terapeut narcisic depresiv poate face apella pacient, printr-un limbaj nonverbal incon9tient, pentru a fi protejat 9i salvat. Daca terapeutul este ranit narcisic de catre pacient - acesta neputandu-l salva sau exprimandu-9i in schimb ostilitatea-, terapeutul ar putea reactiona cu furie narcisica. Acestea sunt doar cateva dintre situatiile de contra transfer care pot aparea. In urmatoarele pagini Ie vom ilustra pe cel mai des intalnite - acelea care apar in toate formele de psihoterapie.

101 gre~eli in psihoterapie

35

• ;;aizeci ?i una de gre?eli de contratransfer

0 C N

nro

--'.

oM

~

ro

~

~

c--'.

ro

Vl ~

::J

OJ

~

M -

OJ

M ~ --'. M

::J""O

OJ

nn o

(.IEALA 12

/\ se lntinde sau a nu se lntinde (pe canapea) Terapeutul era un tanar analist lipsit de experienta; pacienta ('ra 0 femeie tanara, extrem de atragatoare ~i seducatoare. De mai llluIte ~edinte se aflau in impas cu privire la faptul daca ea avea :,au nu de gand sa se intinda pe canapea. _ De ce vreti sa ma intind pe canapea? intreba ea de fiecare (lata, cu un zambet superior, cand el aducea subiectul in discutie. Ignorandu-i zambetul, el Ii raspundea intr-o maniera cat mai profesionista: lICe fantezie aveti? Care credeti ca este motivul?" _ Nu ~tiu. Se uita lung la canapea, intorcandu-~i capul brusc, astfel incat cateva ~uvite de par blond Ii cadeau pe unul dintre ochii ei stralucitori. "Chiar doriti sa ma intind acolo." - Da, pe canapea. - Pe spate. - Da. Este procedura standard. Se uita'lung cu coada ochiului, cu 0 privire cunoscatoare. "Asta este procedura standard." - Da, este. Cei doi se uitau lung unulla celalaIt pentru un moment, zambind.

101 gre~eliin psihoterapie· Contratransferuri

erotice

68

- De ce este a~;ade important sa ma intind pe canape a? - Nu este apa de important. Puteti sta in picioare dad preferatio Dad va intindeti, lucrurile se accelereaza putin, asta e tot. Puteti face cum doriti. - Da? Va multumesc. Este amabil din partea dumneavoastra. - Cu placere. Continutul manifest al fiecarei ~edinte era dad pacienta avea sa se intinda sau nu pe canapea; totu~i, la un nivel mai profund, se intampla altceva, de care terapeutul nu era con~tient. El ii cerea sa se culce cu el ~i ea 11tachina. Numai dupa ce a prezentat cazul supervizorului ~i-a dat seama in ce masura era prins in reactia sa de contra transfer erotic. Ascultand expunerea celei mai recente ~edinte, supervizorul sau, un psihanalist vienez din garda veche, a dat cu pumnul in birou ~i a spus: "Asta nu e psihanaliza ... asta e a face dragoste ...!" Terapeutul ~i-a dat seama de continutul emotional al relatiei terapeutice cu aceasta pacienta speciala, care era unul de curtare, un ritual de curtare deghizat in terapie. Fiecare ~edinta avea tonul ~i sentimentele unui rendez-vous intre iubiti. Atat pacienta, cat ~i terapeutul, fara sa ~tie, dadeau curs unui acting out al sentimentelor oedipiene nerezolvate; de aceea terapia se blocase in acel punct. Primind mesajul destul de clar din partea supervizorului sau, terapeutul a inceput adevarata terapie.

'i

I RICHARD

C. ROBERTIELLO,

GERALD

SCHOENEWOLF

1

I '\!I

',.EALA 13

rerapeuta careia 1i era frica de i u bi re De 0 buna bucata de timp, un tanar pacient se lupta cu senlimentele sale delicate, vulnerabile, infantile fata de terapeuta sa. In cele din urma, intr-o buna zi, a inceput sa Ie exprime. _ Cred ca.... incep sa simt... iubire pentru dumneavoastra, a rostit el pana la urma cuvintele. Cred ca incep sa va iubesc. A urmat 0 lini~te lunga. A a~teptat un raspuns, dar n-a primit niciunul. Era un pacient care fusese abandonat de mama sa la 0 varsta timpurie, chiar in toiul sentimentelor sale oedipiene; acum incepea sa se simta abandonat de aceasta terapeuta. _ Ati auzit ce-am spus? a repetat el. Am spus ca va iubesc. Terapeuta a facut 0 pauza mai lunga ~i apoi a raspuns: "Da, v-am auzit. Este ... frumos". - Nu aveti un raspuns? _ La ce fel de raspuns v-ati a~teptat? - Nu ~tiu. Ceva, orice. De fapt, terapeuta nu ~tia ce sa raspunda ~i lini~tea ei era simtita de catre pacient ca 0 forma de abandon. S-a cufundat ~i el in lini~te ~i a trecut apoi la un subiect mai superficial. In sine a sa, s-a simtit foarte ranit; ceea ce ar fi putut fi 0 gedinta

101 gre~eli in psihoterapie· Contratransferuri erotice

70

semnificativa devenise, in schimb, 0 piedica in relatia terapeutica. Urma sa treaca luni pana ce el avea sa se mai deschida iar in acest mod. Terapeuta nu fusese in stare sa-~i incurajeze pacientul sa vorbeasca despre sentimentele sale delicate pentru ea ~i nici sa-l redirectioneze catre acest subiect, dupa ce el trecuse la un subiect mai superficial, pentru ca fusese momentan uluita de sentimentele trezite in ea de sinceritatea lui nea~teptata. S-a simtit foarte atrasa de pacient, s-a speriat de aceste sentimente ~i s-a aparat impotriva lor, raspunzand intr-un mod rece ~i distant. In acel moment, pacientul devenise - la un nivel mult mai primar _ un obiect dont, dar interzis: el era tatal oedipian, devenit dintr-odata disponibil sexual. Terapeuta a fost suficient de intrigata ~i de curioasa pentru a aduce situatia in atentia supervizoarei sale, fiind in stare cu ajutorul acesteia sa se confrunte cu aceasta situatie. Pentru ca pacientul era un barbat exceptional, creativ, sofisticat, ea nu putea trece u~or peste remarca lui critica la raspunsul ei. Cand ~i-a dat seama in ce masura era atrasa de barbat ~i ca ascunsese aceste senti mente pana ~i fata de ea insa~i, s-a inro~it. La urmatoarea ~edinta, a putut recunoa~te fata de pacient ca reactionase intr-un mod defensiv cand el fusese sincer cu ea ~i, fara sa se justifice, I-a asigurat ca era problema ei de contra transfer. - Va multumesc ca mi-ati spus asta, a raspuns el. Va admir onestitatea cu care va recunoa~teti gre~eala. Sa fad fata celor mai delicate ~i mai primare senti mente ale pacientilor este unul dintre cele mai sensibile aspecte ale terapiei. Este nevoie ca terapeutul sa permita manifestarea acestor sentimente ~i sa se ofere pe sine ca obiect, prin intermediul caruia pacientul sa poata retrai ~i lucra fixa}iile timpurii. Aceste

RICHARD

C. ROBERTIELLO,

GERALD

SCHOENEWOLF

sentimente trebuie acceptate ca atare ~i fara graba de a fi interpretate drept transfer, dar, pe de alta parte, pacientul nu trebuie indus in eroare; pentru ca pacientii care au regresat pana la punclul unde au dezvoltat 0 nevroza erotica de transfer vor ajunge foarte u~or sa creada ca va exista cu adevarat 0 relatie romantidoi intre ei ~i terapeutii lor ~i au practic nevoie de cel mai mic semn de la terapeut pentru a-~i corobora credinta. Apoi, cand idila nu are loc - pentru ca nu trebuie -, pacientul va avea parle de 0 dezamagire amara, iar alianta terapeutica va fi profund afectata, daca nu chiar distrusa. Cum a fost ~i in acest caz, cand un terapeut are dubii, putina sinceritate va conta de obicei foarte mult pentru a readuce rela~iainapoi pe faga~ul ei.

101 grel'eliln psihoterapie

• Contratransferuri

71

erotice

GRE?EALA 14

Terapeuta

seducatoare

Inainte sa devina terapeuta, fusese 0 aetrita de succes, atat pe scena, cat ~i in telenovele. Totu~i, ceea ce 0 facuse sa aiba succes ca actrita - frumusetea ~iaerul ei seducator - a devenit un handicap pentru ea ca terapeuta. Din moment ce nu-~i rezolvase niciodata eu adevarat problema seductiei in propria terapie, nu era suficient de con~tienta de ea pentru a 0 putea controla. De exemplu, avea un mod de a se uita la anumiti pacienti barbati, aruncandu-le eate 0 ocheada. Acest tip de privire Ii devenise 0 a doua natura; era aceea~i ocheada pe care mama sa 0 folosea atunci cand dorea sa se bage pe sub pielea sotului ei ~i de cele mai multe ori reu~ea sa-l faca sa se topeasca. Aceea~i ocheada avea sa devina acum, pe ne9tiute, 0 sursa de excitatie sexuala pentru pacientii ei barbati. $i exista 0 animozitate ineon~tienta in spatele acestei priviri, 0 atitudine dispretuitoare fata de barbati, fata de penis ~i fata de aroganta masculina, pe care 0 reprezenta in mintea ei. Era ca ~i cum ill acea privire ar fi spus "da, sunt foarte atragMoare, 0 ~tiu, ~i ~tiu ce vrei de fapt sa-mi faci, dracu~orule". Aceste ocheade durau doar cateva secunde ~i ea nu era deloc con~tienta de intelesullor; totu~i ele aveau un efect puternic. $i pentru ca ea nu ~tia ca face asta, adesea pacientii se simteau taehinati de ea.

RICHARD

C. ROBERTIELLO,

GERALD

SCHOENEWOLF

73

Un tanar barb at, unul dintre numero~ii ei pacienti, a devenit Illrios pe ea dupa un timp, dar nu a fost eapabil sa-~i verbalize1(' furia. Avusese 0 mama careia ii placea sa-l tachineze ~i era, I,rin urmare, destul de sensibilIa tachinari. Reactiona foarte u90r I., asta. Cand terapeuta Ii arunca cate-o ocheada in timpul conwrsatiei, se simtea excitat ~i se gandea 1n sinea lui ca ea se sim\(',1 atrasa de el ~i ca-l dorea in mod special. Apoi, in timpul unei ,tile parti a ~edintei, ea avea sa-i spuna ceva care-i indica de fapt ('i} nu e atrasa sexual de el. Pe masura ce se scurgea terapia, el (Ievenea din ce in ce mai tacut, din ce in ce mai ursuz. _ Pareti suparat pe mine, a spus terapeuta intr-o zi. El a ramas posac, tacut, in scaunul din fata sa. _ Se pare ca va e greu sa va exprimati direct furia fata de mine, a spus ea. £1 s-a uitat lung la ea, in tacere. In eele din urma, din instinct, terapeuta a recurs la ocheada. I-a aruncat una, incercand sa-l provoace sa vorbeasca. A tinut. _ Cand va uitati a~a la mine, a zis, aratand acuzator cu degetul, ce inseamna? _ Ce eredeti ca inseamna? _ pai... pare ca... mie mi se pare ca 0 ocheada sexuala. _ Faceti 0 proiectie, a spus ea rapid. _ M-am gandit ca 0 sa negati. De aceea n-am vrut sa spun nimic. _ Nu neg. va plac, dar nu sunt atrasa sexual de dumneavoastra. Cel putin nu ma simteam a~a in acel moment. _ Lasati-o balta. _ Sunteti suparat pe mine.

-Da.

_ Vreti sa va exprimati supararea?

101 grel'eli In psihoterapie

• Contratransferuri

erotice

74

-Nu. Pacientul a petrecut restul ~edintei ramanand tacut, uitandu-se in podea, simtindu-se mai confuz cu privire la perceptiile sale decat inainte sa fi venit la terapie.

RICHARD

C. ROBERTIELLO,

GERALD SCHOENEWOLF

'11(i~EALA

15

Com plexu I Oedi p In forma

negativa

Un tanar barbat, care avea probleme sexuale cu sotia sa din C;1uzaunor tendinte homosexuale incon~tiente din personalitalea sa, a mers la un terapeut, care avea, de asemenea, tendinte homosexuale incon~tiente care nu fusesera pe deplin analizate. Foarte rapid, ei au format 0 alianta terapeutica pozitiva, bazata pe atractia lor homosexuala reciproca. Pacientul s-a supus total sugestiilor terapeutului (printr-un acting out al dorintei incon~tiente de a fi posedat anal de tatal sau) ~i terapeutul a raspuns acestei supuneri cu 0 mare dragoste (dragostea pentru tatal oedipian). $i astfel, atat terapeutul, dH ~ipacientul s-au simtit protejati fata de invidia 9i ura nutrite incon~tient fata de tatii lor, pentru ca faceau sex cu mamele lor ~i fata de furia lor unul fata de celalalt. Totu~i, pe masura ce aceasta relatie cre~tea in intensitate 9i aspectele ei homosexuale latente erau din ce in ce mai vizibile, sotia pacientului devenea din ce in ce mai geloasa - ea devenea mama, rivala din triunghiul oedipian. Prin urmare, problemele sexuale pentru care pacientul ceruse ajutor de la inceput s-au inrautatit. Totu9i, de fiecare data cand pacientul ii spunea terapeutului ca sotia sa era geloasa pe relatia lor sau ca relatia sa sexuala cu

101 grel'eli in psihoterapie • Contratransferuri erotice

76

sotia sa devenea din ce in ce mai putin satisfadHoare, terapeutul evita subiectul, analizandu-i sotia. - De ce credeti ca este geloasa? il intreba pe pacient. - Detesta faptul ca barbatii pot avea sentimente unul fata de altul. Ar vrea sa vada barbatii intr-un mod stereotip, ca pe ni~te roboti fara sentimente. - Se pare ca simtiti ca problemele sexuale pe care Ie aveti cu ea ~i gelozia ei pe relatia noastra au legatura una cu aHa. - Da, a~a credo De fapt, cred ca are probleme cu intimitatea. Pe scurt, pacientul ~i terapeutul au conspirat, negandu-~i propriile sentimente de agresivitate fata de sotie-mama-rivala, negandu-~i dorinta incon~tienta de a 0 exclude ~i ura lor nerezolvata fata de femei in general. In acest exemplu, atat pacientul, cat ~i terapeutul avusesera tati slabi ~i distanti ~i marne dominatoare, autoritare, care intervenisera in relatiile lor cu tatii. In relatia lor prezenta, manifestau un acting out al reconcilierii cu mult doritul tata oedipian ~i al respingerii mamei oedipiene atotputernice. Totu~i, acest acting out incon~tient al relatiei oedipiene in forma negativa a tinut terapia in impas timp de aproape un an - pana in momentul in care terapeutul ~i-a asumat aceasta problema in propria sa terapie ~i in supervizare. Pentru a remedia situatia, terapeutul a sugerat ca soFa pacientului sa fie invitata la 0 ~edinta. La inceput, pacientul a fost ranit, simtindu-se tradat. La nivel incon~tient, era ca ~i cum tatal sau se intorsese brusc impotriva lui ~i-l impinsese catre mama dominatoare pe care 0 ura. Dar terapeutul i-a explicat: "Ne-am debarasat de sotia dumneavoastra excluzand-o ~i acest lucru a contribuit la agravarea problemelor pe care Ie aveti cu ea. Am simtit ca ar putea fi util sa 0 aducem pentru 0 ~edinta, pentru a lamuri lucrurile".

RICHARD

C. ROBERTIELLO,

GERALD

SCHOENEWOLF

77

I >upa 0 discutie lunga, in care terapeutul ~i-a recunoscut conransferul ~i modul in care se ajunsese la acel impas, pacienIIII a inteles ~i a fost de acord cu intainirea. IntiUnirea a fost un 'iIICCeS ~i terapia a capatat un cu totul ~i cu totul alt sens ulterior.

11.11

101 gre~eli in psihoterapie

• Contratransferuri erotice

GRE,?EALA 16

Terapeuta

geloasa

o tanara

foarte draguta 9i activa sexual era in terapie la 0 femeie mai in varsta, destul de simpla ca infati9are 9i de 0 pudoare afectata in ceea ce prive9te intalnirile 9i sexu1. Ori de cate ori tanara vorbea despre relatiile ei sexuale cu barbatii cu care se intalnea, terapeuta fie facea un comentariu critic, fie incerca sa schimbe subiectu1. - Credeti ca sunt promiscua? a intrebat intr-o zi pacienta, simtind jena terapeutei. Terapeuta a facut 0 pauza, apoi a raspuns: "Faptul di m-ati intrebat asta ma face sa cred ca aveti in minte ideea ca sunteti promiscua" . - Da, cred ca 0 am. Mama mi-a spus intotdeauna ca eram prea grabita pentru varsta mea. 0 data m-a facut tarfa, cand era nervoasa ca veneam tarziu acasa. - Deci ma vedeti ca pe 0 mama care va judeca. - Poate. Pacienta a tacut un moment. Dar mai simt 9i ca dumneavoastra chiar credeti de fapt ca sunt promiscua. - Ce va face sa spuneti asta? - Pai, uneori ati facut comentarii critice legate de hainele mele. data ati spus "Ce mai bluza", cand purtam 0 bluza cu talia ridicata. Nu 9tiu. E greu sa explic. Simt pur 9i simplu ca ma judecati.

o

RICHARD

C. ROBERTIELLO,

GERALD

SCHOENEWOLF

II

79

.111

_ Nu-mi dau seama di va judec, a raspuns terapeuta ~i a faiar a1uzie la transfer.

'lerapeuta nu era con9tienHi de sentimentele ei de contratrans"' •.fata de pacienta, pe care era ge1oasa, ~i Ie manifesta, prin ur111,lre printr-un acting out (ranind narcisic pacienta) 9i negand ca l.kea acest lucru (aducandu-i ~i 0 insulta, in afara de rana narci~.idl).La nive1 contratransferentia1 incon9tient, pacienta Ii reaIllintea terapeutei de sora sa mai mica, care era mult mai atraga(nare decat ea ~i care nu numai di intrase in gratiile tata1ui sau, (tar fusese ~i foarte activa ~i popu1ara in randu1 baietilor pe tot Ilarcursul adolescentei. A~a ca terapeuta se aparase impotriva :,entimentelor de gelozie fata de sora ei mai mica prin adoptarea unei atitudini de superioritate intelectuala ~i morala fata de sora sa, privindu-i popularitatea printre baieti ca pe un indiciu al unei apucaturi de tada, la care ea una nu se preta. Aceasta situatie fusese acum transferata asupra pacientei, care semana de fapt cu sora ei in multe privinte. Din pacate, aceasta situatie terapeutica nu a fost corectata 1a timp ~i pacienta a plecat dupa cateva luni, spunand ca ea credea ca avea, poate, nevoie de un terapeut barbat. Ceea ce spunea de fapt era ca avea nevoie de un terapeut capabi! de mai multa empatie ~i avea dreptate.

101 gre~eliin psihoterapie

• Contratransferuri erotice

GRE5EALA 17

(and despartirea a

f0 s t II 0 d u Ice

s u f e ri n ta" J

Uneori, un terapeut 9i 0 pacienta se vor "indragosti" dintr-o multitudine de motive, unele avand de-a face cu transferul 9i altele cu factori reali, eare-i fac foarte compatibili unul cu celalalt. Dupa cum a evidenjiat 9i Freud 9i aljii, exista intotdeauna un aspect de transfer in toate relatiile, din cadrul sau din afara terapiei; nu putem niciodata scapa total de influentele din trecutul nostru. astfel de situajie s-a intamplat cand 0 femeie in varsta de treizeci 9i cinci de ani, casatorita, cu doi copii, 9i-a inceput terapia eu un terapeut care era, de asemenea, casatorit, cu doi copii. De la prima gedinta, ei s-au placut foarte mult. La nivel transferential, s-a produs un fel de transfer de ingemanare; ea simjea ca el era eel mai intelept barbat pe eare-lintaJnise vreodata (mama omniscienta, hranitoare) 9i el simjea ca ea era eea mai frumoasa 9i mai atenta femeie pe care 0 intaJnise vreodata (zana cea buna). Atat pacienta, cat 9i terapeutul aveau 0 stima de sine sca-

o

zuta, rezultat al unei oglindiri deficitare la 0 varsta frageda 9i amandoi i9i gasisera simultan unulin celalalt pe parintele adorator (obieetul sinelui, in termenii lui Kohut) pe eare niciunul nu-l avusese vreodata.

RICHARD

C. ROBERTIELLO,

GERALD

SCHOENEWOLF

81

In plan real, aveau multe lucruri in comun: proveneau dintr-o 1.IIIliliede evrei 9i amandoi erescusera in acela9i cartier din New YlIrk City; pareau sa aiba 0 filosofie de viata foarte asemanatoan' ]i aveau interese comune: ambilor Ie placeau filmele straine, llpera, fructele de mare, baseball-ul 9i tot a9a. Foarte important, .,mandoi aveau un partener (sot! sotie) pasiv, rece 9i inhibat •·motional. Pacienta era foarte sincera in a-9i exprima sentimentele de iuhire, nevoie 9i atractie sexuala fata de terapeut. Terapeutul 9tia (';i 9i el simtea acela9i lucru. In loc sa se retraga intr-o atitudine n'ee, profesionista, el s-a hotarat sa fie sincer cu privire la sentiIncntele sale, fiind toto data foarte c1ar cu ea ca era imposibil ca ('i sa-9i transpuna sentimentele intr-un acting out. EI a mai dis('utat, de asemenea, situatia cu supervizorul sau, informandu-9i pacienta ca facea acest lucru. _ A9 face orice pentru tine, i-a spus pacienta terapeutului Intr-o zi. Daca ai vrea, mi-a9 parasi sotul pentru tine. Chiar a9 face-o. N-am mai intalnit pe nimeni fata de care sa am sentimente atat de puternice. $i nu e doar transfer, chiar te iubesc. _ $i eu te iubesc, a raspuns terapeutul. Dar nu sunt in aceea9i pozitie ca tine; nu vreau sa renunt la casnicie. $i oricum, orice acting out fizic din partea noastra nu numai ca n-ar fi etic, dar ne-ar putea face mult rau amandurora. Pur 9i simplu asta nu se poate intampla. La sfatul supervizorului, terapeutul 9i pacienta au continuat sa se vada pana cand ea avea sa-9i gaseasea un alt terapeut. Amandoi 9i-au exprimat consideratia 9i admiratia reciproceceea ce le-a prins bine amandurora - 9i au planuit cu mult regret incheierea relatiei lor. Asta insemna sa nu se vada dupa terapie (a fost decizia lui, nu a ei, dar ea a respectat-o). Despartirea

101 gre~eli in psihoterapie

• Contratransferuri

erotice

82

RICHARD

era intr-adevar ,,0 dulce suferinta", foarte dificila ~i devastatoare emotional pentru amandoi, dar au crescut din aceasta experienta. Au invatat ca puteau intr-adevar sa fie apreciati de 0 persoana pe care 0 respectau. Mai mult decat atat, el a invatat ca putea sa-~i exprime adevaratele sentimente fata de 0 pacienta fara sa fie distructiv. Amandoi au devenit mult mai in acord cu ei in~i~i in urma acestei experiente, dandu-~i seama ca 0 mare parte din capacitatile lor de fiinte umane ramasese in stare latenta datorita regresiei eului autentic. Astfel, chiar daca relatia a trebuit sa se sfar~easca brusc, a fost totu~i terapeutica pentru amandoi ~i relatia lor le-a ramas intotdeauna in amintire drept ceva pretios.

C. ROBERTIELLO,

GERALD

SCHOENEWOLF

1,IU5EALA

18

Pacienta care simtea ca moareln timpul orgasmului J

o femeie tanara

~i-a inceput terapia cu un terapeut plangandu-se de probleme sexuale. De~i avea 0 viata sexuala foarte acIiva, nu era niciodata satisfacuta ~i, mai devreme sau mai tarziu, Ie gasea intotdeauna 0 vina barbatilor cu care se vedea. In afara de acest lucru, parea ca functioneaza destul de bine, avea 0 slujba buna, parea con~tienta de viata ei psihica ~i avea 0 viata sociala corespunzatoare. Terapeutul ei, psihanalist apartinand ~colii clasice, a facut-o sa se intinda pe canape a foarte repede. Nici n-a facut bine acest tucru, ca a 9i inceput sa dezvolte un transfer erotic asupra sa. A inceput sa-i vorbeasca despre dorintele ei sexuale ~i i-a marturisit ca intinsul pe canapea 0 facea sa se simta sexuala. I-a marturisit: "Cand am un orgasm, ma simt ca 9i cum a9 muri. Ati mai avut vreodata 0 pacienta de acest gen pana acum? Ce credeti ca inseamna?" Terapeutul s-a simtit atras de pacienta 9i a incercat cu multa greutate sa analizeze transferul. _ Ce-ar insemna pentru dumneavoastra daca am avea un contact sexual?

101 gre~eli in psihoterapie

• Contratransferuri erotice

84

Nu ~tiu. Nu vreau sa vorbesc despre asta. Vreau doar s-o fac. De ce nu veniti sa va intindeti langa mine? A batut u~or cu degetele in canapea. -

Pacienta a devenit din ce in ce mai obsedata de a face sex cu terapeutul ~i din ce in ce mai revendicativa cu privire la acest aspect. Era a femeie care, copil fiind, avusese relatii sexualizate atilt cu tatal, cat ~i cu un unchi de-al ei; pentru ea, sexul insemna incorporare, fuziune, posesie. I~i folosise intotdeauna sexualitatea pentru a controla ~i poseda barbatii, dar ulterior era furioasa pe ei ~i-i respingea. Terapeutul ~i-a dat seama ca nu era in stare sa realizeze a alianta de lucru cu aceasta pacienta, orieat de mult ar fi incercat; in plus, reactiile ei de transfer erau total egosintonice ~i nu faceau deloc obiectul unei observatii de sine. Mai era ~i disperarea din declaratiile ei de dragoste pentru terapeut. Ceea ce initial paruse a ispitire sexuala a devenit mai degraba a foame urgenta, presanta; era ca a ultima incercare de a se agata de identitatea ~i preferintele ei sexuale ~i de a evita sentimentele homosexuale (avusese relatii ~i cu femei, pe care Ie gasise chiar mai nesatisfacatoare decat pe cele cu barbatii). Parea ca sentimentele fata de propria ei persoana la modul general ajunsesera sa se bazeze doarsex pe cu faptul cea ea. daca terapeutul ii acepta sau nu sexualitatea ~i faTerapeutul a simtit aceasta disperare ~i aceasta presiune ~i a devenit atat de cople~it de revendicarile ei, incat a inceput sa fie confuz cu privire la modul in care sa se descurce cu ea. Fiecare ~edinta devenise a lupta; pretentiile ei de a face sex, contra incercarii lui de a analiza. Ea era convinsa ca avea nevoie de a "experienta sexuala corectoare" cu el ~iincercarile lui de a-i analiza nevoile erau intotdeauna intampinate cu un oftat exasperat, cu

RICHARD

C. ROBERTIELLO,

GERALD SCHOENEWOLF

85

sau lini~te. In cele din urma, urmand sfatul supervizolldlli sau, s-a hotarat sa-i recomande alt terapeut. li)LLl~i,in ziua in care se hotarase sa-i spuna decizia sa, ~i ea n " hotarat sa renunte la terapie, dar nu inainte de a-I ataca verI,.d I'll vehementa. De ce? Vrei sa ~tii de ce renunt? 0 sa-ti spun de ce, i-a spus

111111.1~,m

ton nervos, dar controlat. Pentru ca tu nu intelegi femeiI•. I,:~tiarogant, daca vrei sa ~tii adevarul. lmi pare rau, dar a~a "Illtl. Nu prea cred ca 9tii ce facioNu-ti bati joc a9a de a femeie. Nil e frumos. Nu ~tiu. Cred ca e~ti un tocilar speriat 9i sper sa mai intalnesc vreodata niciun terapeut ca tine. Nici n-a mai

I'"

1111

1111

~,l.ltpana la finalul ~edintei. Putea aceasta relatie terapeutica sa fie salvata? Poate da sau I)oate nu. Totu~i ar fi avut a ~ansa sa mearga daca terapeutul Illl s-ar fi grabit sa a puna pe pacienta sa se intinda pe canapea. I'entru aceasta pacienta, intinderea pe canapea era mult pre a .uuenintatoare; a simtea ca pe a seductie, ca pe a invitatie la a I'lee dragoste ~i cand acest lueru nu avea sa se intample, se simlea ba~oeorita 9i tradata. Din cauza sentimentelor sale de conLratransfer - un amestec de atraetie sexuala, friea 9i furie terapeutul a avut nevoie sa eontroleze rapid situatia ~i sa a faea pe pacienta sa se intinda pe eanapea, sa a bombardeze eu interpretari, in speranta ca-~i va tine astfel in frau propriile confliete. Aeeste eonflicte i~i aveau partial originea in nevoile sale nerezolvate de a reca~tiga iubirea unei marne eare-l abandonase la a varsta frageda, pentru un frate mai mic. La randul ei, pacienta a simW ineerearile terapeutului de a a tine la distanta 9i de a a eontrola prin intermediul eanapelei 9i al interpret arilar, iar ea a raspuns devenind mai rezistenta, mai seducatoare 9i mai revendicativa.

101 gre~eli in psihoterapie • Contratransferuri erotice

86

RICHARD

Dadi terapeutul ar fi optat pentru 0 structura terapeutica mai suportiva, de tip fata in fata, primindu-i declaratiile sexuale illtr-o maniera eleganta, fara a-i da insa sperante, dad ar fi fost cald ;;i empatic, fara sa anaIizeze, dad ar fi fost un bun ascuItator ;;i un prieten rabdator pana in momentulin care pacienta ar fi fost pregatita sa mearga mai departe, poate ca., in cele din urma, ar fi fost in stare sa 0 duca in Iocul unde ea avea nevoie sa ajunga.

C. ROBERTIELLO,

GERALD

SCHOENEWOLF

I ,HI ',,[ALA 19

rera peutu Iln~elegator (;;i pacienta schizofrenica o tanara

atragatoare a suferit 0 depresie psihotidi dupa divort. in timpul spitalizarii ulterioare, a intrat 'intr-o stare catatoIlid. Tanarul rezident in psihiatrie care i-a fost repartizat a con~;iderat-ofoarte atragatoare;;i a placut-o foarte multo Ea a devenit pacienta lui favorita ;;i i;;i petrecea cateva ore pe zi - majoritalea din timpul sau liber -incercand s-o scoata din ace a stare. ()bi9nuia sa stea pe jos, langa ea, 'in timp ce ea fuma tigara dupa ligara;;i se uita in gol cu fata 'impietrita,'incercand zadarnic sa 0 fadi sa participe la conversatie. _ Cum va simtiti astazi? Niciun raspuns. _ Chiar aratati bine astazi. Niciun raspuns. _ Pot sa fac ceva pentru dumneavoastra? Niciun raspuns. Pentru ca aceasta pacienta era atat de illchisa ill sine ;;i de pierduta, 'in terapeut s-a trezit dorinta de a 0 alina. La nivel transferential, ea era mama lui, care suferise ;;i ea mai multe depresii cand terapeutul era copil. De fapt, terapeutul era acela care avea

101 gre~eliin psihoterapie'

Contratransferuri erotice

88

nevoie sa fie alinat; el simtea agresiunea incon~tienta a pacientei (agresiunea ei incon~tienta Ii inducea anxietate terapeutului) ~i avea nevoie sa faca ceva pentru a-~i reduce anxietatea. Mai traia ~i sexualitatea incon~tienta a pacientei, de care ea se temea ~i pe care 0 reprima (sexualitatea ei incon~tienta Ii inducea sentimente sexuale terapeutului, care, la randullor, ii produceau mai multa anxietate). La nivel incon~tient, faptul ca el petrecea atat de mult timp cu ea era un acting out al sentimentelor sale sexuale - adica, un fel de a-i face curte. Un pacient schizofrenic raspunde la 0 astfel de curtare ~i alinare retragandu-se mai profund in psihoza; cu alte cuvinte, defensele pacientului devin mai puternice, pentru a-I proteja impotriva descarcarii agresivitatii ~i a sentimentelor sexuale. Astfel, in acest caz, starea de catatonie a tinerei s-a accentuat. Din cauza contratransferului sau, terapeutul 0 impinsese mai adanc in lumea ei. Totu~i, total intamplator, el a putut remedia situatia. Dupa luni de curtare ~i alinare fara rezultat (in care s-a simtit iar ca baietelul a carui mama nu raspundea incercarilor sale de a 0 ajuta), a ajuns la 0 stare de exasperare. Intr-o zi, stand langa ea, a exclamat brusc: "Tu vorbe~ti? E? Vorbe~ti?" Tonul vocii sale era acum nervos ~i privirea provocatoare. "Poate e~ti prea proasta sa vorbe~ti. Poate asta e. Poate e~ti pur ~i simplu prea proasta!" Pacienta I-a privit 0 singura data cu ochii ei verzi, sensibili ~i, fara nicio avertizare, a aruncat cu cea~ca de cafea in el, putin lipsind sa nu-l nimereasca in cap. - Pizda ma-tii! a ~optit ea ~i a fugit din camera. In saptamanile urmatoare, terapeutul a putut comunica cu pacienta. Exprimandu-~i agresivitatea, el i-a aratat ca era in regula sa-~i exprime agresivitatea ~i, mai tarziu, a ajutat-o sa-~i

RICHARD

C. ROBERTIELLO,

GERALD

SCHOENEWOLF

89

.Iccepte furia ~i sa ~i-o exprime verbal. Pe masura ce-~i expriilIa tot mai mult furia reprimata, i~i recapata capacitatea de a illbi ~i de a relationa. Terapeupi trebuie sa fie atenti sa evite acting out-ul sentimentelm pe care Ie au fata de pacienti, chiar daca acele sentimente IJot fi pozitive, cum ar fi iubire, intelegere sau apreciere.

101 gre~eli in psihoterapie

• Contratransferuri erotice

GRE~EALA 20

Terape LJta care cerea fantas(Tle sexuale 0

terapeuta I-a Intrebat pe tanarul ei pacient despre Intr-o Zl, ~le sexuale. De~i barbatul fusese In terapie la ea de fantasmele & :f1-, nu vorbise niciodata despre viata lui sexuala. MaA

•

~p~oape v.n ?~lUi fusese petrecut c~ trecerea.s: prin divort, a~~ Jontatea tHO jacuse mai mult teraple suporhva. Acum era mal ca terape11t"" eptru analiza, ~i terapeuta I-a Intrebat despre natumuIt timR 17:1 sale, rnai ales despre cele sexuale. ra fante~illO f1- t, .a.raspuns el. N-am vorb~t niciodata cu n~m:ni - E Jeneliin psihoterapie·